BAZELE LOGISTICII MODERNE

CURS 1>09.10.2012
DEFINITII:
Conceptul de logistica a avut o evolutie, spre deosebire de alte concepte organizationale si
industriale, originea avand chiar inceputurile societatii Romei antice.
Sunt cunoscute structuri organizatorice in principal de natura militara care au precedat
tuturor structurilor logistice, punand in evidenta atat persoanele cat si seturi de activitati cu
destinatii precis logistice.Astfel termenul si alocarea functiei de logistea pus in evidenta o
persoana cu denumirea de intendent care sa se ocupe de tot ce era necesar pentru organizarea
armatei. A existat notiunea de logisteocare desemna o activitate de administrare. Aceasta
administrare era aferenta atat resurselor umane cat si resurselor de aprovizionare si mai ales ale
fluxurilor de organizare si aprovizionare militara.
A mai existat o pozitie in structura logistica a armatei denumitalogista,ceea ce inseamna
existenta si activitatea unui ofiter care sa se preocupe si sa realizeze amplasamentele necesare
pozitionarii armatei si respectiv ocuparea ulterioara a amplasamentelor viitoare.
A fost unul dintre cele mai importante timpuri de activitati aferente amplasamentelor
logistice.Desfasurarea activitatii militare ulterioare Romei antice in diferite structuri europene in
urmatoarele secole a confirmat justetea logisticii romane.Prima modificare substantiala a acelui
concept s-a produs in Franta in secolele XVII-XVIII cand au fost realizate structuri complexe
militare cu activitati,persoane si structuri bine definite in activitati logistice coerente,implicit cu
elemente de previzionare ale viitoarelor cursuri logistice militare.
O importanta deosebire a fost alocata hranii trupelor in miscare prin construirea unor
unitati specializate cu logistica proprie.Toate acestea, derulate intr-un interval destul de mare, au
fost structurate si au ramas prezentate in conceptul LOGHER.
De precizat ca, din punct de vedere etimologic, LOGHER reprezinta un verb care este
dedicat activitatilor mobiliare;el se poate traduce prina locui.
Urmare a confuziilor trase de statele invingatoare in cel de-al doilea razboi mondial,au
generat doua tipuri de activitati logistice;prima referindu-se la revocarea personalului militar in
diferite structuri organizatorice de stat/privat.Ei au adus experienta,disciplina si mai ales
informatii de oraganizare logistica pe care le-au aplicat si le-au desfasurat in armata.In acest
context s-au realizat salturi spectaculoase cu precadere in industrie,unde primele realizari practice
de logistica industriala au condus la realizari deosebite in domeniul productiei bunurilor de larg
consum,automobilelor,aviatiei,servicilor si constructilor imobiliare.
In al doilea rand,armata americana si-a restructurat organizatiile, mai ales din punct de
vedere al activitatilor logistice.Acestea s-au regasit in infiintarea bazelor militare atat in
strainatate cat si pe teritoriul S.U.A.In acelasi context rezultatele s-au regasit in productia de
avioane utilizand sisteme informatice avansate.
Trebuie precizat ca in acest moment Ministerul Apararii are cea mai bine structurata retea
logistica din lume.Este evident ca la prima vedere nu o putem definii ca o structura de logistica
industriala pentru simplu motiv ca este o structura care reprezinta un minister si nu o structura
organizata privata care sa aiba activitate de productie si activitate de logistica industriala.
Actuala productie militara a DOP se bazeaza pe o structura de cooperare prin certificare
care genereaza trasee informationale si de cooperare stabile pe termen lung sau foarte

lung,bazandu-se pe contractele ce obliga la performanta acestora. Activitatea in acest sector de

productie se poate desfasura doar cu validari, certificari privind calitatea produselor si testarea lor
decat prin DOD.Exista proceduri si protocoale perfect transparente prin care orice companie din
lume poate sa ceara o asemenea certificare daca indeplineste cerintele din proceduri si
regulament.
Deoarece acesta colaborare devine o simbioza aproape organica intre cele doua parti
DOP,cunoste si supravegheaza in mod indirect structuri logistice.
Acesta este doar un aspect de activitate indirecta logistica dar reprezinta valoarea si
resursele deosebite alocate in acest partial SCM.
Adevarata apreciere asupra activitatilor logistice DOD se refera la aplicatii in cadrul
armatei proprii.Datorita globarizarii activitatilor puterilor militare si implicit a S.U.A, activitatile
se desfasoara de cele mai multe ori in alte tari.Aceasta inseamna activitate logistica pentru
localizari,surse de aprovizionare,sisteme de transport,resursele umane,strategii de realizare a
cursurilor in conducerile diverse etc.Este nevoie implicit ca de multe ori sa existe compatibilitati
cu ajutorul carora sa poate facilita aceste activitati logistice.
Trebuie precizat ca, aproximativ intr-un procent estimat de 90%, DOD are o dotare cu
sisiteme la toate nivelele RFID alaturi de care se regasesc structuri complexe de identificare.
In mod similar tehnologia de tip AICD(Automatic Identification Data Capture)-sistem de
identificare date si captura date.
Exista concepte si aplicatii software globale de traceing care pot urmari cursurile in orice
zona de pe glob.Este obligatoriu sa precizam ca echiparea cu aceste sisteme este facuta de catre
firmele de mai sus in contextul de parteneriat mentionat.
Revenind la terminologia utilizata in logistica, trebuie mentionat ca in 1962 a fost
formulata o prima definitie de catre
Au urmat definitii si aprecieri in enciclopedia britanica, un rol important jucand EAOL
precum si COLM.
Toate aceste repere ale unor organizatii profesionale de stat au relevat in definitiile lor
conjuctura activitatiilor logistice din tarile respective;cu deosebire in S.U.A,Franta.Definitiile sau referit nu la logistica industriala moderna, ci la logistica clasica pe care au pozitionat-o uneori
incluzand si productia,dar punand aproape toate un accent deosebit pentru structura fluxurilor
logistice in beneficial clientului.Acest aspect este definitoriu pentru politica statelor democrate
industrializate din lume.
Finalul anilor 90 au adus conceptul celor 6P si apoi, la un interval scurt, a celor 7P.Au
fost definitii si sinteze ale modulului in care era structura logistica industriala.
Saltul cel mai important a fost realizat de implementarea unor structuri puternice care sa poata
corela si realiza fiecare dintre criterile celor 7P.
Din punct de vedere al domeniilor, se disting cateva categori ale logisticii.
In primul rand, se distinge logistica industriala pentru ca este o suma de categorii si structuri
obligatorii cuprinzand procesul de productie,sisteme de transport,depozitare etc.,precum si SCMul.
Precizam ca acesta este singurul capabil sa coordoneze informatii,activitati si procese
printr-ul flux perfect organizat intre diferite departamente sau locatii ale aceleasi firme sau
aceluiasi concept.
In al doilea rand, logistica serviciilor necesita o flexibilitate si adaptabilitate extrem de
dezvoltate pentru ca, legatura intre diferitele tipuri de servicii pentru diferite tipuri de activitati
logistice cu rata de schimb foarte mare, este foarte dificila.

In al treilea rand, logistica suportului clientilor evident dupa vanzarea produselor.Marea

problema care apare este modul in care pot sa desfasoare aceste activitati pentru ca el necesita
resurse separate.
Este o activitate care consuma resurse dar care are si elemente de cuantificare care
permit atragerea clientilor in compararea produselor proprii.
In ultimii 20 de ani singura industrie care a inregistrat rata cea mai mare de ieftinire a
produselor, investitia majora, se regaseste in acest tip de activitate implementata in suportul
clientilor.Metodele sunt diverse si au condus de multe ori la rezultate spectaculoase cu un numar
relativ mic de persoane implicate in aceasta activitate.
O alta metoda se refera la out sourcing-externalizarea altor activitati.Acest tip de
activitate externalizata poate combate si riscuri in contextul in care nu este stabilita o cale de
control si informare online a activitatilor.
O ultima categorie este logistica clasica generala in care se regasesc si tipurile de transport
aerian,naval,terestru.
Precizari:
-nu se poate aplica o politica de eludare a rolului jucat de logistica industriala in contextul in care
lantul logistic implica obligatia existenta celor doua logistici.Intrarile precum si iesirile in, si, din
logistica sunt obligatorii si se materializeaza prin interfetele administrative,birocratice si fizice.
Un exemplu de interfete birocratice se refera la documente financiare, de primire sau de
predare ale diferitelor marfuri, materii prime, semifabricate, bunuri etc.
Interfetele administrative: contracte, conventii, intelegeri si termene pentru timening_ul
primilor sau..necesare.
Interfetele fizice: dimensiune si compatibilizare intre dispozitive de incarcare si
descarcare pe diferite platforme sau usi automatizate.
Interfete care se regasesc din punct de vedere al certificarii si inventarierii materilor prime in
regim automatizat.
In ultimii ani s-au facut eforturi deosebite pentru standardele diferitelor protocoale de
comunicare a diferitelor tipuri de porturi informationale pentru fluidizarea accesului la diferite
tipuri de transport, dotarea diferitelor tipurilor de sisteme de transport inclusive camioane pentru
compatibilizarea sistemelor de identificare ale bunurilor inclusive in deplasari medii sau lungi.

Curs 2< 20.11.2012

Particularitati constructive:

Acest sistem cu tija dubla se utilizeaza pentru a asigura o rigiditate corespunzatoare

solicitarilor asupra motorului linear.
De cele mai multe ori este necesar, fie din constructie, fie din adaptare, sa se impiedice
rotatia tijei in lungul axei sale.
De cele mai multe ori produsul precizeaza valorile momentelor de torsiune si respectiv de
inconvoiere pentru pozitii extreme.

Se folosesc de multe ori solutii constructive cu 2 tije tocmai pentru rezolvarea problemei
prezentate anterior.
A nu se confunda acest tip de constructie care functioneaza cu motor fix (carcasa) si tija
mobila (vezi Solutia de pe platforma pneumatica din laborator)

In contextul in care este nevoie ca intr-o actionare pneumatica sa se regaseasca un spatiu

lucru restrans, sunt recomandate motoarele pneumatice cu cilindrii plati cu raport baza inaltime
foarte mici ; aceasta solutie rezolva si problema .., evident cu precizarea valorii cuplurilor
precizate anterior

In contextul in care avem nevoie de modificare a fortelor axiale pe o aceeasi directie si

folosind in general un acelasi traseu de furnizare a energiei se poate folosii motorul tandem, adica
in contextul in care este constituit din doua motoare unite si pozitionate succesiv cu o tija coma,
formand o singura unitate

Elemente de montaj:

In contextul in care exista decalaje ale directiei de deplasare necesar de indeplinit si axa
tijei motorului se recurge la utilizarea unei articulatii sferice la capatul tijei cu asigurare

Cand o solicitare este aplicata unui motor linear pneumatic, trebuie sa fie luat in
consideratie flambajul tijei. Aceasta solutie se poate manifesta cand:
1. Exista efortul de compresiune
2. Daca partea solicitata este subtire.
Deformatia generata de sarcina depinde intr-o mare parte din cazuri de metoda de montare
a motorului .
In cazuri principale:
Motorul cu legatura rigida la o extremitate si liber la cealalta
Legatura cu articulatie la ambele extremitati
Incastrarea la un capat si la o articulatie si cealalta
Incastrarea la ambele extremitati

2 Motoare cu cilindrii obijnuiti

Cea mai utilizata categorie cu capace flansa la capete stranse prin tija si cu diametru
32-320 mm
Presiune lucru maxim: 10 bari, aerul- filtrat, lubrifiat sau uscat, -10o * 70o

Existenta magnetului pe pistonul motorului permite ca independent deplasarii axiale

sa interactioneze cu senzorii de pozitie montati in exterior astfel incat cursa efectuata
intre cei doi senzori sa se regaseasca in deplasarea programata a capatului tijei.

Curs 3< 26.11.2012

Componente pentru vaccum
Sistemul de producere si reparare a aerului, asa cum au fost prezentate anterior se
regasesc intr-o varietate destul de mare de tipologii.
Unul dintre sistemele cel mai des utilizate pentru realizarea vacumului utilizand axa
aerului furnizat de sistem prezentate in figura de mai jos:

Principiul de functionare este de tip ejector si se bazeaza pe absorbtia aerului de pe o

directie X pe cea pe care se deplaseaza aerul poate fi cu dubla actiune fig. 1 sau su o
singura actiune fig. 2.
Facem precizare ca aplicarea zonelor intrare- iesire pe corpul ejector poate fi diferit de
la o constanta la alta.

In cazul sistemelor de tip ejector de pe platforma pneumatica din laborator sistemul

are o configuratie diferita de figura 1 si 2.
In tabelul urmator sunt prezentate corelarile intre elemente geometrice ale elementelor
de tip ventuza si presiune de sustinere.
Aria de sustinere(cm2)
0.66
1.73
2.64
4.12
6.91

Presiunea de sustinere[Kgf/ cm2]

3.3
8.6
13.1
20.6
34.5

Sistemul de presiune cu vaccum are o structura de tipul celei prezentate in fig.3

Sistemul de prehensiune cu actiune pneumatica

Aceste sisteme se regasesc intr-o mare varietate de elemente constructive si gabaritice.
Vom prezenta numai o categorie de sisteme de prehensiune actionate pneumatic pentru
piese de dimensiuni mici de tip cilindru, inel.
Elemente de apucare ale sistemului de prehensiune pot executa la acest tip, miscare de
tip unghiular sau plan paralel si miscare de rotatie a intregului sistem de prehensiune.
Miscarile pot fi executate in plan sau in spatiu cu numere diferite de bacuri. In general
prehensiunea, la aceste sisteme, se realizeaza pe curse mici si medii, pe suprafata
interioara sau exterioara. Fortele de apucare sunt in general in zona 0.1-450 daN. De
asemenea trebuie acordata o importanta deosebita vitezei de prehensiune. Asa cum s-a
mai precizat este recomandat ca aceste curse sa se desfasoare pe capete de cursa.
Elementele constructive generice sunt prezentate in figura de mai jos:

Starea normal blocata este cea de strangere. Exista un arc care conduce prin pozitia de
extensie la blocare si doar prin actionare pneumatica se pot desface bacurile si deci,
eliberarea presiunii utilizate rezida in faptul ca nu se consuma energie pentru
prehensiunea bacurilor ci doar pentru deblocarea lor intr-un interval de tip foarte scurt.
Pe bacuri se pot monta o serie de accesorii sa permita prehensiunea pentru diferite
tipuri de configuratii de piese.
In figura de mai jos este prezentata o varianta cu spatiu actionat si cu stare normala
deschisa utilizand un mechanism diferit de cel prezentat anterior.

Sistemul de prehensiune pentru manipularea pieselor de dimensiuni mari pana la 480

mm si forte de pana la 50 daN.
Principiul constructive se bazeaza pe .. de la un set de doua motoare liniare
pneumatice cu dublu efect. La tijele a doua pistoane identice prin intermediul
mecanismelor de tip pinion- cremaliera (sau invers)

1
2
3
4

Sistem garnitura
Ghidaje de alunecare pentru tije
Piston
Mecanisme piston- cremaliera.

Rolul ERP-ului in logistica

Curs 4 <10.12.2012
ERP-ul este o solutie de gestionare a resurselor structurilor organizationale care cuprinde
functionalitati si module de management ale afacerii si care asigura baza informatiei de
inregistrare si administrare a proceselor financiar contabile, de vanzari si distributie de achizitie,
de operatiuni si management al resurselor umane si servicii in cadrul organizatiei. Chiar daca in
mod traditional ERP-ul reprezinta un sistem complet de management si control al tuturor
resurselor si fluxurilor unor afaceri, definitia poate fi extinsa si cu (sau spre) zonele de tip CRM
sau spre SCM, putand astfel sa se plaseze mai mult in zona e-Business (suite) si devenind in acest
fel un sistem complet de management atat al proceselor interne cat si al gestionarii relatiilor cu
partenerii, clientii sau potentialii client.
A nu se face confuzia intre existent separata a unui ERP si existenta separata sau nu a SCM-ului
in cadrul unei companii cu mai multe tipuri de locatii si activitati.
De cele mai multe ori un ERP include ca elemente de baza modulul de destinatie a tuturor
departamentelor (sau partial) din cadrul unei companii, ca de pilda aprovizionare, financiar
contabil si distributie depozite, productie resurse umane [(cu posibilitate de includere a unui
CRM), etc].
ERP- un termen ce defineste un set larg de activitati reprezentat de o aplicatie software multimodulara care ajuta o organizatie sa isi administreze optim activitatiile.
Domenii de activitati in care se vehiculeaza solutii marii de activitatii sau cu un grad
..sunt cele in care solutiile ERP sunt cele mai raspandite ca de pilda retail si
distributie de bunuri de larg consum petrol activitatii energetice bunuri de larg consum, etc.
Exista si structuri de tip ERP de complexitate redusa care nu gestioneaza volume mari de
informatii dar care permit facilitarea utilizarii termenilor financiari si juridice fara ca persoana sa
aiba o pregatire in domeniu precum si obtinerea in mod aproape automatizat a diferitelor tipuri de
documente.
Din pacate, in Romania, exista foarte multi manageri care nu cunosc si nici nu se instruiesc in
intelegerea utilizarii ERP-ului astfel incat activitatile organizationale respective au de suferit.
Cauzele neutilizarii ERP-urilor se regasesc si in alte zone in afara managementului si putem
enumera:
Pe deoparte, de vina sunt anumiti furnizori ai aplicatiei ERP, numind-ul ERP dar ele
neindeplinind aceste functii conducand la o stare de respingere a verigitatii conceptului
ERP
Pe de alta parte lipsa de experienta a managerilor in alegerea solutiilor optime pentru
afacerea lor conduce la o ambiguitate in intelegerea conceptului

 Pe de alta parte si presa din domeniu economico-financiar si tehnic nu a inteles si nu a

reusit sa faca transmiterea informatiilor catre companii.
Pretul aplicatiilor de tip ERP aplicat nediferentiat pentru diferite companii, in functie de
activitati, a condus la un efect de reticienta; abia in ultimii 3-4 ani productia de ERP-uri
si-au nuantat si desificat oferta in raport cu activitatile companiilor
Factorii care fundamenteaza decizia implementarii unui sistem ERP
Implementarea unui sistem ERP este o decizie strategica generata de o serie de problem:
Managementul greoi al proceselor
Gestiunea dificila si lipsita de operativitate a stocurilor
Procese de marketing si vanzari lipsite de eficienta
Lipsa informatiilor sau accesul greoi al acestuia
Supra incarcarea personalului cu sarcini rebundante
Din punct de vedere al managementului greoi proceselor cauzate pot fi:
Controlul si analiza greoaie a cauzelor unor deviatii in procesul afacerii
Ruptura intre managementul strategic si cel operational
Problema privind colaborarea si interactiunea dintre structurile functionale
Disfunctii in standardizarea, automatizarea si armonizarea proceselor
Controlul greoi al costurilor si profitului
Accesul dificil la informatii care sa faciliteze analize ale managementului
Valorificarea ineficienta a resurselor
Nemultumiri legate de gestionare a activitatilor curente
Gestionarea dificila si lipsita de operativitatea stocurilor
Cauze posibile:
Mediul de prelucrare in mod fragmentat
Controlul greoi al miscarii produselor
Procesarea incorecta si greoaie a tranzactiilor
Control insufficient al spatiilor de depozitare
Lipsa unor instructiuni de optimizare a stocurilor si in paralel de imbunatatire a
inventarierii
Lipsa de flexibilitate si reactivare a cerintelor pietii.
Procese de marketing si vanzari lipsite de eficienta:
Control dificil al ofertelor si promotiilor
Disfunctii in urmarirea si evaluarea satisfacerii clientiilor
Lipsa de corectitudine si ridmicitate a vanzarilor
Urmarirea greoaie a expedierilor
Lipsa posibilitatii de acces partajat la informatii alocate produselor
Lipsa informatiilor si / sau accesul greoi la acestea
Lipsa departajare a accesului si productivitate redusa
Resurse si cheltuieli mari pentru acces la informatii
Supraincarcarea personalului cu sarcini rebundante
Lipsa de integrare elementara a aplicatiilor utilizate de diferite structuri functionale

 Lipsa integrarii a datelor

Lipsa de portabilitate a sistemelor in contextul in care aplicati incrementale ruleaza pe
diferite platforme hardware si nu se pot conecta intre ele
Lipsa de flexibilitate in alocarea sarcinilor
Neimplicarea clientului in alocarea sarcinilor
Obiectivele si etapele/ fazele obligatorii unui proiect ERP
Obiectivele stabilite pentru un proiect ERP sunt determinate pentru succesul acesteia si ele
include:
1. Stabilirea duratei, prin aceasta intelegem perioada estimata sau termenul limita
2. Definitia functionalitatii. Aceasta insemnand domeniile de activitate acoperite de ERP
concretizate in module functionale achizitionale
3. Alocarea resurselor: oamenii, echipamentele, aplicatii, programe, sprijin tehnic,
consultanta, etc.
4. Avaluarea riscurilor ce pot influenta realizarea proiectului, recuperarea investitiei,
neacceptarea sistemului de catre utilizator, etc.
5. Evaluarea dificultatii de implementare
6. Definirea corecta si exhaustiva a beneficiilor si asteptarilor
Etape / fazele unui proiect ERP
1. Educarea managerilor intr-un proces continuu sistematic de invatare si creare a
unui..
2. Stabilirea echipei de proiect cu un numar de membrii in functie de proiect
3. Analiza cerintelor legale, informatii de functionalitate si securitate
4. Planul de integrare cu bustisul organizatiei (integrarea sistemelor ERP cu procesele de
baza ale organizatiei)
5. Definirea obiectivelor proiectului bazata pe fundamentul schimarii manageriale si
.precum si pe planul de integrare
6. Pregatirea si instruirea echipei de proiect
7. Studiul ofertelor de solutii ERP
8. Analiza fezabilitatii proiectului
9. Lansarea cererii de oferta
10. Evaluarea resurselor hardware
11. Vizite de lucru, demonstratii, sesiuni de demonstratii, sesiuni de practicare
12. Procesul de luare a deciziei
13. Semnarea contractului
14. Elaborarea unui plan detaliat de implementare
15. Instructajul echipei de proiectare
16. Configurarea sistemului si aplicatii
17. Testarea urmata de modificari si adatarea fluxurilor de lucru, armonizarea lor cu cerintele
reale, modificarea circuitelor, aplicatiilor, evidenta modificarilor
18. Convensia de date, insemnand preluarea datelor din vechiile baze de date si introducerea
in noul sistem.

Curs 5 < 17.12.2012

Activitati de backup recovery; acest tip de activitate are o importanta deosebita pentru ca el
necesita compatibilizari atat cu programarea si suportul software cat si suporturi hardware de
stocare in cantitati mari ale diferitelor tipuri de informatii si baze de date. Trebuie mentionat ca
suporturile hardware sunt costisitoare, pot fi partajate in functie de bazele de date ale diferitelor
department. Pretul ridicat se datoreaza si necesitatii unei fiabilitati deosebite care trebuie sa
caracterizeze structura hardware. In general fiabilitatea este de minim 5 ani, fara nici un fel de tip
de inteventie sau reparatie.
Elaborarea documentelor proiectului.
Aceasta documentatie este sarcina furnizata de solutii ERP si este prezentata in scris, in general,
in mai multe volume, fiecare dintre ele allocate unui anumit tip de analiza, configurare, setari si
mai ales fluxuri de procese. Exista, in general, doua tipuri de aplicatii ERP:
Unele cu structura semirigida avand deja create template-uri si proceduri iar altele care au
doar cadre generale urmand a fi organizate, ordonate si incarcate cu tipurile de activitati,
proceduri, etc ce caracterizeaza activitatea si fluxurile logistice din companie. Documentatia
trebuie sa contina toate structurile si tipurile de activitati desfasurate de beneficiari, cu toate
legaturile functionale intre modele. In general producatorul aplicatiei ERP se prezinta la
beneficiar cu documentatia in starea initiala si de template-uri ale firmei furnizoare.
Etapa urmatoare este de prezenta si discutii in cadrul companiei beneficiare in vederea
analizei si cunoasterii a tuturor problemelor, activitatiilor si interdependentei intre ele. S-a
observant, de-a lungul timpului, ca procedeele de productie in structurile ERP nu sunt pregatite
pentru implementare, marea majoritate avand aplicatiile centrate pe servicii si alte activitati.
In acelasi timp se observa ca producatorii aplicatiilor nu au in cadrul colectivului lor
specialisti in zona tehnica mai ales in activitatile de fabricare astfel incat sa poata fi compatibil cu
explicatiile si activitatile desfasurate in productie. Multe dintre ele nici nu au un modul special
vizat de productie sau incearca sa adopte alte module existente la care aplica corectii. O dovada a
precizarilor facute se regaseste in termenul de reteta (de cele mai multe ori) utilizata in locul
template-urilor de faza tehnologica.
Instruirea utilizarilor beneficiarului
Dupa activitatea de elaborare a activitatilor de instruire este una din cele mai dificile din
mai multe puncte de vedere.
Un prim impediment este legat de precizarile facute anterior. Probleme deosebite apar
datorita eterogenitatii pregatirii personalului firmei beneficiare dar si datorita, in general,
reticientei fata de o noua abordare cu noi aplicatii in lipsa de dorinta pentru imbunatatirea
pregatirii precum si teama pierderii locului de munca. Din pacate managerii firmelor beneficiare
nu prezinta salariatilor care vor exploata noul sistem, problematica si disponibilitatea care trebuie
sa o aiba in noua activitate cum si prezentarea solutiilor de alocare in alte posturi din companie
pentru persoane care nu isi vor regasii locul in utilizarea ERP-urilor.

Aspectele prezentate se regasesc intr-un fenomen extreme de important care se manifesta

in cel putin 80%, conform statisticilor in aceasta etapa de instruire.
Activitati de testare a functionalitatii aplicatiilor ERP pe module, activitati si fluxuri
organizationale. Abia dupa aceste activitatii de testare, cu rezultatul de reusita se
completeaza documentatia si se fac ultimele configurari ale ERP-ului.
Auditare proiect. Auditarea se face de catre o echipa de audit din cadrul companiei
beneficiare, deci un audit intern alocat activitatilor de preimplementare, implementare si
postimplementare.
Semnalam legatura directa care trebuie sa existe la acest audit cu elaborarea caetului de asigurare
a calitatii. Astfel, toate procedurile, toate legaturile dintre proceduri, toate activitatiile, au
interdependenta lor, ale tuturor resurselor umane ce se vor regasii intr-un cadru obligatoriu de
respectat.
Elemente care definesc criteria de selectie:
Complexitatea procedurilor
Dimensiunea afacerii
Amploarea procesului de management schimbat
Infrastructura tehnologica existenta
Specificul afacerii
Gradul de dispersie geografica a sediilor, locatiilor, productive si business-ului
Structura aplicatiilor existente
Nivelul de sensibilitate a datelor
Nivelul de pregatire al angajatiilor din domeniul IT
Este unul din cele mai importante aspecte din care sa tinem seama datorita faptului ca aceste
persoane vor fi obligate sa fie primele care isi insusesc functionarea si intretinerea ERP-ului,
care supravegheaza utilizarea corecta a sa, care trebuie de multe ori sa desfasoare si activitatiile
de mentenanta.
Lista criteriilor de selectie ERP:
1. Nivelul de imbunatatire al proceselor, fluxurilor si al flexibilitatii organizatiilor
2. Validarea sistemelor de catre piata
3. Suportul si asistenta la implementare si postimplementare
4. Adaptibilitate si flexibilitate a aplicatiilor ERP
5. Scurtarea timpilor si ciclului de procesare
6. Utilizare a procedurilor multivaluta
7. Cresterea satisfactiei clientilor
8. Caracterul international al aplicatiilor si compatibilitate cu cel existent
9. Considerati strategice
10. Pozitionarea furnizorului pe piata
11. Implementarea tuturor proceselor dorite; echipa din cadrul beneficiarului sa
implementeze proiectul achizitionarii unui ERP, trebuie sa achizitioneze si sa
concluzioneze pachetul si structura tuturor activitatiilor si proceselor dorite a fi conduse
de catre ERP-ul dorit
12. Timp de implementare scurt
13. Independenta fata de platforma sorftware si hardware

14. Suportul lingvistic al aplicatiei. De cele mai multe ori producatorii aplicatiilor ERP
puternice au construit aplicatia in limba tarii respective sau intr-o limba internationala cu
precizarea ca termenii utilizati sunt termini de specialitate afferent zonei geografice unde
au fost creeati. In acest sens s-a constatat la implementarea in Romania a aplicatiei
straine traducerea cu totul improprie a template-urilor pe care i-am precizat anterior,
exploatarea la beneficiar fiind extreme de eficianta.
Curs 6 < 18.12.2012 (continuare)
15. Flexibilitatea aplicatiei in raport cu eventuala sau posibila crestere a numarului de
utilizatori.
Acest fenomen semnalat este extreme de important pentru ca in mod firesc orice companie
doreste sa dezvolte afacerea si implicit canale informationale ale ERP-ului, in interiorul
companiei sau in exteriorul ei vor creste semnificativ, aici putem exemplifica prin cresterea
numarului de furnizori si implicit cresterea numarului si a tipurilor de documente, cresterea
numarului de client si implicit al numarului si bazelor de date, cresterea masei de produse si a
tehnologiilor cu toate consecintele prelucrarii informatice.
Sfaturile in luarea deciziei de selectie:
1. Analiza in detaliu a ceea ce este bun in functionarea afacerii si mai ales, ceea ce nu
merge suficient de bine (un accent deosebit pe obiective, respectiv, pe ceea ce se
doreste sa fie introdus nou in procesele existente, valoarea noua adaugata a
proceselor, integrarea proceselor si mai ales reducerea complexitatii acestora)
2. Apelare la un consultant ERP.
Este una din cele mai bune si mai utile alegeri si directie de activitate intrucat el poate
suplinii in mod cert toate lacunele managerului sau companiiei in domeniul ERP; el
cunoaste foarte bine producatorii de fabricatii ERP, performantele lor, structurile
organizationale in care au fost implementate cu succes sau nu, cunoaste foarte bine
ofertele si tipurile de pret ale aplicatiilor. Pe de alta parte poate sa prezinte tehnologia
specifica a ERP, modul de functionare, etape de implementare, mai ales, poate reprezenta
o interfata foarte buna cu furnizorul de aplicatii.
In acest context se pot scurta foarte mult termenele de implementare, instruire, testare si
chiar de functionalitate.
Din pacate destul de rar managerii apeleaza la o asemenea oportunitate
minimizand aproape intotdeauna gradul de complexitate al achizitiei, implementarii si
testarii unui ERP. Trebuie precizat ca, cooperarea cu un asemenea specialist NU conduce
la cheltuieli financiare mai mari decat cele insumate fara prezenta ta. In general
specialistul ERP trebuie sa afere o serie de aproximativ 3-5 aplicatii prezentand o analiza
a plusurilor si minusurilor fiecaruia dintre ele astfel incat managerul si colectivul acestuia
sa fie in cunostinta de cauza cand vor lua decizia finala.
Un aspect extreme de important atat in cazul in care este coptat un specialist ERP
precum si in situatia lipsei lui este ca intreaga activitate aferenta unui ERP sa nu se
bazeze pe graba si decizii pripite.
Strategii de implementare:

Strategiile de implementare sunt influentate direct de comunitatiile/ motivatia alegerii

sistemului ERP care sa i se potriveasca cel mai bine si anume:
Considerente tehnice, platforme invechite, aplicatii multiple si izolate, etc
Considerente operationale; aici putem mentiona disfunctii la nivel de procese in
necesitatea reducerii costurilor operationale, lipsa vizibilitatii informatiilor, etc
Considerente strategice, mentionam imbunatatirea relatiei cu clientii,
restructurarea afacerii, standardizarea diferitelor activitatii si produse, nevoia de
eficienta maxima.
Impactul aplicatieii de tip ERP asupra afacerii unei companii
1. Transferuri organizationale:
In cultura organizationala. Mentionam ca apar noi concept,
reguli, metodologii, proceduri, standarde, codificari si
documente.
In strategie. Apar instructiuni de convergenta operationala si
strategie, eliminandu-se granitele intre departamente si funciuni
In managementul proceselor afacerii. Aici se observa treceri de
la strategia funtionala la cea orientata pe procese, apar noi
instructiuni de gestiune, noi indicatori de masura si control, etc.
Rolurile individuale ale angajatiilor. Apar noi functii, atributii,
noi responsabilitati, etc. In mod deosebit trebuie precizat ca
transformarea cea mai importanta se regaseste in procesul
sistematic de constientizare si instruire
Transferuri in aplicatiile software