Economie Politica 1/ Microeconomie

Facultatea de Contabilitate si Finante Campulung

TRUE/FALSE
1.
Afirmatia stiinta economic studiaza modul n care societatile utilizeaza resursele
rare pentru a produce bunuri de valoare pe care le distribuie diferitilor oameni
apartine lui Paul Samuelson.
ANS: T
2.
conomia este o stiinta abstracta! nele"ata de viata.
ANS: #
$.
%esursele sunt dinamice deoarece de la o perioada la alta a pro"resului societatii apar
altele noi! au loc modificari n structura si nivelul calitativ al acestora.
ANS: #
&.
#orma universal de or"anizare si functionare a activitatii economice din lumea
contemporana o reprezinta economia naturala
ANS: #
'.
(n producator obtine un avanta) relativ atunci cand creeaz o cantitate dat de bunuri! cu
mai putine resurse! in raport cu oricare alt producator
ANS: #
*.
Pluralismul formelor de proprietate! in cadrul crora proprietatea privata detine
ponderea dominanta! constituie o trasatura a economiei de piata.
ANS: T
+.
,anii sunt mi)loc de plat deoarece drepturile -i obli"atiile economice sunt evaluate si se
stin" prin cedarea sau primirea sumei corespunzatoare.
ANS: T
..
#lu/urile economice reprezinta miscari permanente de bunuri materiale si servicii de
resurse economice! disponibilitati bnesti! intre a"entii economici participanti la
tranzactii.
ANS: T
0.
1n limba) curent! piata se identifica cu locul public! acoperit sau sub cerul liber unde se
vand si se cumpara marfuri.
ANS: T
12.
3aracteristica dominant a bunurilor economice este c ele e/ista din abundenta daca sunt
create de om.
ANS: #
11.
Prin consumare! aceeasi cantitate de ap aduce omului aceeasi satisfac4ie.
ANS: #
12.
3apitalul te5nic este supus atat uzurii fizice cat si uzurii morale.
ANS: #
1$.
Productivitatea muncii reflecta e/presia sintetica a eficientei utilizarii factorului munca
ANS: T
1&.
Amortizarea reprezinta procesul economic de recuperare treptata a c5eltuielilor facute cu
capitalul te5nic.
ANS: #
1'.
6radul de sensibilitate a cererii la sc5imbarea factorilor care o influenteaza poarta
denumirea de elasticitatea ofertei
ANS: #
1*.
7ferta reprezinta cantitatea dintr8un anumit bun pe care un vanzator intentioneaza sa o
cumpere intr8o perioad determinata! la un anumit pre4
ANS: #
1+.
1n veniturile factorilor de productie intr numai profitul si salariul.
ANS: #
1..
1ntr8o economie de piata rata reala a dobanzii este mai mare decat rata nominala.
ANS: #
10.
9obanda reprezinta un cost pentru creditor si un venit pentru debitor.
ANS: #
22.
9up retinerea impozitului pe salariu si a altor ta/e le"ale! ceea ce ramane este salariul
real.
ANS: #
21.
9iferenta dintre rata nominala si rata reala a dobanzii este data de rata inflatiei din
economie.
ANS: T
22.
3ererea este e/presia trebuintelor e/primate pe o piata doar in functie de pret.
ANS: #
2$.
#orma de piata reala care se apropie cel mai mult de piata cu concurenta perfecta este
bursa.
ANS: T
2&.
3and numerarul este depus la banca! masa monetara scade.
ANS: #
2'.
7peratiunile valutare la vedere sunt operatiunile in care valuta se transfera efectiv intr8un
interval de timp ce nu depaseste 2& de ore lucratoare! socotite de la inc5eierea contractului.
ANS: T
2*.
9obanda reprezint un venit insusit de proprietarul unui capital neantrenat intr8o activitate
economica
ANS: #
2+.
Piata capitalului este format din totalitatea tranzactiilor al crui obiect il constituie
titlurile de valoare
ANS: T
2..
Actiunea este un titlu de valoare care dovedeste participarea de4inatorului la formarea
capitalului unei societati pe actiuni
ANS: T
20. Actiunea este rambulsabila
ANS: #
$2.
7bli"atiunea este un titlu de valoare emis de ctre intreprinderi! institu4ti sau de ctre stat!
care atesta an"a)area unui imprumut pe termen mediu sau lun"!
ANS: T
$1.
,ursa de valori asi"ura transformarea operativa! rapida a capitalului real in capital banesc
si invers.
ANS: T
$2.
Piata secundara a capitalului este piata unde se vand si se cumpara titlurile de valoare nou
emise.
ANS: #
$$.
Piata primara a capitalului este deservita in principal de bursele de valori mobiliare:
ANS: #
$&.
,ro;erii sunt a"enti economici ce ac4ioneaza in numele si contul clientilor:
ANS: T
$'. %esursele economice reprezint totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri
materiale -i servicii destinate satisfacerii nevoilor.
ANS: T
$*. Activitatea economic este componenta fundamental a ac4iunii umane n cadrul creia! prin alocarea
-i folosirea resurselor economice au loc procese de produc4ie! circula4ie! distribu4ie -i consum de
bunuri materiale -i servicii n vederea satisfacerii trebuin4elor.
ANS: T
$+. Stiin4a economic studiaz modul n care societ4ile utilizeaz resursele nelimitate pentru a
produce bunuri de valoare pe care le distribuie diferi4ilor oameni.
ANS: #
$.. <tiin4a economic analizeaz toate mi-crile n economia "eneral: tendin4e ale pre4ului!
venitului! produc4iei -i comer4ului e/terior! dar nu -i banii! sistemul bancar -i bunstarea.
ANS: #
$0. Activitatea economic la nivel de firm!unitate economic -i se ocup de analiza comportamentelor
individuale 8 reprezinta microeconomia.
ANS: T
&2. =icroeconomia este activitatea economic la nivel de ramur -i zon economic.
ANS: #
&1. c5ilibrul pie4ei -i pre4ul de ec5ilibru apar atunci c>nd cantit4ile oferite -i cele cerute sunt e"ale!
v>nztorii -i cumprtorii sunt satisfcu4i! cumprtorii ob4in cantit4ile dorite -i v>nztorii sau
ofertan4ii -i v>nd mrfurile.
ANS: T
&2. 7ferta reprezint cantitatea minim dintr8un anumit bun pe care un v>nztor inten4ioneaz s o v>nd
ntr8o perioad determinat! la un anumit pre4.
ANS: #
&$.
,unurile economice destinate satisfacerii nevoilor altor persoane dec>t productorilor si! care fac
obiectul sc5imbului! cu a)utorul actului de v>nzare8 cumprare sunt denumite mrfuri.
ANS: T
&&.
(tilitatea economic reprezint satisfac4ia pe care o resimte un individ ca urmare a consumului
unei cantit4i determinate dintr8un bun! n anumite condi4ii date de loc -i timp.
ANS: T
&'. 7ptimul consumatorului presupune o combinare de bunuri -i servicii n consum care! s8i asi"ure
acestuia minimul de satisfac4ie! n func4ie de nivelul venitului de care dispune -i de pre4urile e/istente.
ANS: #
&*.
3apitalul circulant este supus procesului de uzur fizic -i moral.
ANS: #
&+. Productivitatea muncii e/prim eficien4a! rodnicia cu care este utilizat factorul de produc4ie capital.
ANS: #
&..
1. Amortizarea reprezint procesul economic de recuperare treptat a c5eltuielilor fcute cu
capitalul te5nic.
ANS: #
&0. 3osturile fi/e! denumite uneori -i directe reflect c5eltuielile ntreprinderii care pe termen scurt sunt
dependente de volumul produc4iei ob4inute.
ANS: #
'2. 3ererea de moned reprezint cantitatea de bani pus la dispozi4ia a"en4ilor economici -i a altor
utilizatori de moned de ctre sistemul bancar.
ANS: #
'1. 7bli"atiunea este un titlu de valoare care dovede-te participarea de4intorului la formarea capitalului
unei societ4i pe ac4iuni.
ANS: #
'2.
7bli"a4iunea este un titlu de valoare emis de ctre ntreprinderi! institu4ii sau de ctre stat! care
atest an"a)area unui mprumut pe termen mediu sau lun"! emitentul obli">ndu8se s l ramburseze
ntr8un timp determinat -i s plteasc pe toat durata un venit fi/ numit cuponul obli"a4iunii ?sub
form de dob>nd@.
ANS: T
'$.
7bli"a4iunile sunt rambursabile ?la scaden4a final@! sunt titluri de valoare cu risc redus sau
zero.
ANS: T
'&.
Pia4a primar financiar:este pia4a unde se v>nd -i se cumpr titlurile de valoare nou emise:
este deservit de bnci care preiau opera4iunile de plasare a ac4iunilor -i obli"a4iunilor:tranzac4iile cu
titlurile de valoare se deruleaz la un anumit pre4 numit curs! care este ferm -i e"al cu valoarea
nominal a acestora: opera4iunile pe pia4a financiar primar sunt omo"ene.
ANS: T
''.
Pia4a financiar secundar: include totalitatea tranzac4iilor cu titluri de valoare emise -i
plasate anterior! este deservit n principal de bursele de valori mobiliare:opera4iunile sunt diferen4iate:
la vedere -i la termen.
ANS: T
'*. Ac4iunea este nerambursabil -i este ne"ociabil
ANS: T
'+. ,ncile n economie reprezint actorul principal pe pia4a monetar.
ANS: T
'.. =onopolul are posibilitatea de a 5otr volumul produc4iei pe care l fabric -i pre4ul de v>nzare al
bunului care este de re"ul mai mare dec>t cel format n condi4iile concuren4ei perfecte.
ANS: T
'0.
3oncuren4a reprezint o confruntare desc5is ntre a"en4ii economici pentru a atra"e de partea
lor consumatorii prin: pre4uri mai convenabile! calitatea mai bun a mrfurilor n vederea ob4inerii unei
pozi4ii c>t mai avanta)oase pe pia4! corespunztoare intereselor proprii.
ANS: T
*2. Natura! ca factor de produc4ie reprezint un ansamblu de elemente la care oamenii fac apel pentru a
produce! aceste alemente fiind adaptate nevoilor umane prin munc.
ANS: T
*1. Pm>ntul ca factor de produc4ie se caracterizeaz prin c>teva trsturi specifice: este restrictiv
deoarece e limitat! este locul de amplasament al oricrei societ4i umane! un element neprodus de om!
societatea uman nu este posibil fr Terra! suport material al oricrei activit4i! furnizor de materii
prime! este un element durabil -i teoretic indestructibil! dar nede"radabil prin poluare -i e/ploatare
nera4ional.
ANS: #
*2. 6radul de sensibilitate a cererii la sc5imbarea factorilor care o influen4eaz poart
denumirea de elasticitate a ofertei.
ANS: #
*$. 3antitatea de moned aflat n circula4ie la un moment dat ntr8o economie ce apar4ine a"en4ilor
economici reprezint masa bneasc.
ANS: T
*&.
An timp ce moneda scripturala are e/isten4 fizic! material! numerarul se prezint sub forma
unor cifre nscrise n conturile care apar4in unit4ilor economice.
ANS: #
*'. =asa bneasc este format din numerar -i moned scriptural.
ANS: T
**.
#unc4iile "enerale ale pie4elor:asi"ur contactul permanent dintre v>nztori -i
cumprtori! verific>nd concordan4a sau neconcordan4a dintre cerere -i ofert! dintre produc4ia
-i consumul de bunuri materiale -i servicii:re"leaz activitatea economic! determin>nd
orientarea a"en4ilor economici spre alocarea eficient a resurselor umane! materiale -i
financiare:ofer informa4ii ieftine -i rapide tuturor a"en4ilor economici.
ANS: T
*+. 9ac ,anca Na4ional tipre-te mai mul4i bani! atunci valoarea banilor cre-te.
ANS: #
*.. Baloarea banilor se e/prim prin puterea lor de cumprare.
ANS: T
*0. Pre4ul banilor se e/prim cu a)utorul ratei dobanzii.
ANS: #
+2. Atunci cnd ,anca Na4ional cre-te rata rezervelor obli"atorii! masa monetar cre-te fa4 de o
perioad anterioar.
ANS: #
+1. 3re-terea ofertei de bani n economie prin emisiune de moned "enereaz intotdeauna un efect
infla4ionist.
ANS: T
+2. conomisirea este posibil pentru orice nivel al venitului disponibil mai mare decat zero.
ANS: T
+$. /tinderea cererii pentru un bun normal este efectul reducerii pre4ului acelui bun.
ANS: T
+&. =otivul desf-urrii oricrei activit4i de produc4ie este ma/imizarea profitului
intreprinztorului.
ANS: T
+'. 3onsumatorul ra4ional atin"e punctul de optim dac -i utilizeaz in intre"ime venitul de care
dispune.
ANS: #
+*. 1n economia de pia4 actual deciziile sunt luate de a"en4i economici individuali ale cror
ac4iuni sunt deteminate spontan prin intermediul pie4ei.
ANS: #
++.
3ombinarea factorilor de produc4ie este o opera4ie te5nico8 economic de unire a factorilor de
produc4ie care se realizeaz n orice activitate economic.
ANS: T
+.. Costul mediu sau unitar 8 raportul ntre costul total -i cantitatea de produse realizate respectiv costurile
"lobale pe unitatea de produs.
ANS: T
+0. 1nterven4ia statului n domeniul pre4urilor se face pentru a prote)a unele cate"orii de a"en4i economici
sau popula4ia n totalitatea sa.
ANS: T
.2. Profitul net e reprezentat prin partea ce rm>ne din venitul total! dup ce s8au sczut c5eltuielile de
produc4ie.
ANS: #
MULTPLE C!"CE
1.
1n prezent! in structura nevoilor se remarca:
a. tendinta de crestere a ponderii bunurilor
alimentare:
c. tendinta de crestere a ponderii serviciilor:
b. tendinta de crestere a ponderii bunurilor
de folosinta indelun"ata:
d. tendinta de scadere a ponderii bunurilor
superioare.
ANS: 3
2.
3ea mai buna alternativa la care se renunta! atunci c>nd s8a luat decizia de a folosi
resurse limitate pentru a produce siC sau procura un anumit bun economic se
numeste:
a. cost total mediu c. cost de oportunitate
b. cost mar"inal d. consum specific ?te5nolo"ic@
ANS: 3
$.
volutia vietii -i activitatilor sociale imprima nevoilor un caracter:
a. static c. eminamente subiectiv
b. dinamic! nelimitat d. dominant obiectiv
ANS: ,
&.
=arcati raspunsul pe care il considerati corect pentru a defini resursele:
a. resursele sunt ceea ce serve-te pentru
consum
c. bunuri necesare e/istentei si
pro"resului societatii
b. elemente sau combinatii de elemente
naturale sau create de om care pot fi
folosite in activitatea economica
d. ceea ce se "aseste in natura si este
utilizat de catre oameni
ANS: ,
'.
Activitatea economica la nivel de ramura si zona constituie obiect de analiza al:
a. microeconomiei: c. mondoeconomiei:
b. macroeconomiei: d. mezoeconomiei.
ANS: 9
*.
3are din caracteristicile de mai )os nu pot fi atribuite muncii ca factor de productie:
a. factor activ si determinant al productiei: c. factor derivat:
b. activitate constienta: d. consum concomitent de ener"ie fizica si
intelectuala.
ANS: 3
+.
3apitalul 8 factor de productie se refera la:
a. creditele contractate la banci: c. investitiile unei firme:
b. bunuri destinate producerii altor bunuri
sau servicii:
d. bunuri economice destinate
tranzactiilor pe piata.
ANS: ,
..
1n punctul de saturatie ?satietate@:
a. utilitatea totala este ma/ima: c. utilitatea totala este nula:
b. utilitatea mar"inala este ma/ima: d. utilitatea totala este minima.
ANS: A
0.
#unctia de productie e/prima le"atura obiectiva e/istenta intre#
a. cost si profit: c. cantitatea si calitatea factorilor de
productie folositi:
b. factorii de productie folositi si
rezultatele obtinute:
d. profitul brut si profitul net.
ANS: ,
12.
%ata mar"inala de substitutie a bunului D cu bunul /! reprezinta cantitatea din bunul /
care este necesara pentru a inlocui o unitate din bunul D! astfel incat:
a. utilitatea totala sa fie ma/ima: c. utilitatea totala sa fie nula:
b. utilitatea totala sa fie minima: d. utilitatea totala sa fie constanta.
ANS: 9
11.
7ptimul consumatorului se realizeaza la o combinare de bunuri si servicii in consum
care! la nivelul bu"etului de care dispune si al preturilor e/istente! ii asi"ura:
a. o c5eltuiala minima: c. ma/imum de satisfactie ?utilitate@:
b. minimum de satisfactie ?utilitate@: d. mentinerea constanta a utilitatii.
ANS: 3
12.
%olul concurentei este:
a. satisfacerea mai buna a trebuintelor
consumatorului! fara sacrificarea
intereselor producatorului:
c. cresterea preturilor factorilor de
productie
b. stimularea initiativei d. favorizarea vanzatorilor
ANS: ,
1$.
Atomicitatea pietei se caracterizeaza prin faptul ca
a. pe piata e/ista un numar e"al de
vanzatori si cumparatori:
c. pe piata e/ista numerosi a"enti ai
cererii si ofertei! fiecare avand o forta
economica redusa:
b. deciziile proprii ale fiecarui a"ent al
cererii si ofertei e/ercita un efect
semnificativ asupra cererii! ofertei si
pretului:
d. se deruleaza un volum redus de
tranzactii de vanzare si cumparare.
ANS: 3
1&.
Actionarii sunt:
a. proprietari ai unei parti din
capitalul societatii care a emis
actiunile:
c. a"enti de sc5imb care
actioneaza in numele clientilor:
b. creditori ai societatii care a emis
actiunile:
d. bro;eri specialisti.
ANS: A
1'.
Printre instrumentele politicii monetare nu se numara:
a. ta/a rescontului c. cumparile si vanzarile de titluri pe
piata desc5isa:
b. ta/a pe valoare adau"ata: d. variatiile cotelor obli"atorii de rezerva.
ANS: ,
1*.
An principiu! este mai riscanta:
a. emisiunea de obli"atiuni: c. riscurile sunt e"ale in cazul emisiunilor
de actiuni si obli"atiuni
b. emisiunea de actiuni: d. nu e/ista riscuri in cazul emisiunilor de
actiuni si obli"atiuni.
ANS: ,
1+.
1n cazul unei operatiuni bursiere la termen! in urma cresterii cursului actiunilor casti"a:
a. vanzatorul actiunilor c. firma care a emis actiunile:
b. cumparatorul actiunilor: d. atat vanzatorul cat si cumparatorul
actiunilor.
ANS: ,
1..
1n situatia in care pretul unui bun creste de la 1222 u.m. la 1222 u.m. iar oferta creste de la
122bucati la 1$2 bucati! oferta este:
a. elastica: c. cu elasticitate unitara:
b. inelastica: d. perfect elastica.
ANS: A
10.
3are din elementele de mai )os nu se poate atasa notiunii de bun economic:
a. raritatea c. poate sa fie destinat
autoconsumului
b. este creat de om d. se poate obtine fara nici un efort
ANS: 9
22.
9upa natura lor flu/urile economice sunt:
a. materiale si servicii c. interne! e/terne si internationale
b. reale si monetare d. imateriale
ANS: ,
21.
Are caracter pur subiectiv:
a. aprecierea utilitatii economice c. delimitarea bunurilor
economice de cele libere
b. determinarea utilitatii n "eneral d. evaluarea nevoilor
ANS: A
22.
3onsumatorul are comportament rational cand:
a. nu face risipa c. isi subordoneaza activitatea
principiului eficientei
b. da dovada de cumpatare d. se comport ca o persoan inteli"enta
in sensul c intele"e ca nu toate
trebuintele trebuie satisfacute si
accepta voluntar sa satisfaca doar
trebuintele strict necesare.
ANS: 3
2$.
3are din urmatoarele cate"orii de bunuri economice sunt marfuri#
a. bunurile produse in vederea
autoconsumului
c. bunurile care satisfac o nevoie sociala
b. bunurile produse prin utilizarea
factorilor de productie
d. bunurile care a)un" la consumator prin
intermediul sc5imbului ?prin vanzare8
cumparare@
ANS: 9
2&.
=arcati raspunsul pe care il considerati corect pentru a defini resursele:
a. resursele sunt ceea ce serveste pentru
consum
c. bunuri necesare e/istentei si
pro"resului societatii
b. elemente sau combinatii de elemente
naturale sau create de om care pot fi
folosite in activitatea economica
d. ceea ce se "aseste n natura si este
utilizat de catre oameni
ANS: ,
2'.
3are din urmatoarele afirmatii referitoare la pamant ca factor de productie nu sunt
corecte:
a. poate fi folosit atat intensiv cat si
e/tensiv
c. este un factor de"radabil si refacerea
sa nu mai poate fi posibila
b. este un factor de productie primar d. este factor de productie restrictiv
ANS: A
2*. Nivelul productivitatii muncii nu depinde de:
a. calitatea factorilor de productie utilizati c. abilitatile intreprinzatorului
b. motivatia economica a posesorilor
factorilor de productie
d. utilitatea bunurilor produse
ANS: 9
2+.
An to productivitatea muncii a fost de 1222 produse pe lucrtor. 9aca productia creste
cu '2E iar numrul lucratorilor cu 2'E! productivitatea mar"inala a muncii va fi de:
a. $222: c. 1222
b. 2222 d. $'22
ANS: ,
2..
7 societate comerciala dispune de un capital te5nic de 222 milioane! din care .2E
capital fi/ cu o durata de functionare de & ani.
3apitalul te5nic consumat anual! in e/presie valorica este de:
a. .2 milioane u.m. c. 22 milioane u.m.
b. '2 milioane u.m. d. &2 milioane u.m.
ANS: A
20.
3are este ponderea c5eltuielilor salariale in totalul costurilor productiei care are
urmtoarea structur:
8 materii prime .22 222 um
8 materii au/iliare 22 222 u.m
8 ener"ie 122 222 um
8 salarii 1'2 222 um
8 amortizare &' 222 um
8 contributii asi"urari sociale si a)utor de soma) $2 222 um
a. $'E c. 1'!+E
b. &'!'E d. 12E
ANS: 3
$2.
3and salariul nominal sporeste cu 122 E iar salariul real scade cu '2E preturile bunurilor
de consum:
a. scad cu $22E: c. scad cu &22E
b. cresc de & ori: d. cresc cu &22E.
ANS: ,
$1.
3and salariul real creste cu ' puncte procentuale mai mult decat cresterea salariului
nominal! preturile de consum:
a. scad cu 0'!&E c. scad cu &!.E
b. devin 12'!&E d. cresc cu *!&E
ANS: 3
$2.
3and preturile de consum cresc cu mai putin decat creste salariul real! salariul
nominal:
a. creste mai putin decat salariul real: c. creste mai mult decat salariul real:
b. nu se modifica: d. scade
ANS: 3
$$.
9aca la nivelul unui an preturile au scazut n medie cu 12E! o suma oferita cu
imprumut pe un an! de 122 mil u.m. la o rata anuala a dobanzii de 12 E se va
intoarce inapoi in marime reala in valoare de:
a. 112 mil: c. 122 mil:
b. 122 mil: d. 1.2 mil:
ANS: 3
$&.
Fa nivelul unei firme cifra de afaceri este de doua ori mai mare decat costurile de
productie totale. Pentru ca rata profitului la costurile de productie sa creasca cu
12 E fata de to! in conditiile cand cifra de afaceri creste cu 22E! profitul in t1
fata de to:
a. creste cu 1.!'E c. scade cu 1'E
b. creste cu cca 2*E d. scade cu 10!'E
ANS: ,
$'.
Se plaseaza in re"im de dobanda compusa suma de 122 222 u.m. pe o durata de '
ani! cu dobanzile anuale de +! .! 0! 12! 11E. Baloarea de care va dispune peste
' ani este de :
a. 1'2 222 222 u.m. c. 1'$ +0+!*& u.m.
b. 1$' 0+0!*& u.m. d. +.0 '$2 u.m.
ANS: 3
$*.
n to costurile fi/e ale unei ntreprinderi reprezentau *2E din costul total.
3osturile variabile totale cresc n T1 cu $2E. 3ostul total in T1 creste cu:
a. .E c. $2E
b. $2E d. 12E
ANS: 9
$+.
%aportul dintre cifra de afaceri -i costul total al productiei este de 'C& iar masa
profitului este de 22 mil u.m. 9aca c5eltuielile cu capitalul circulant sunt in
suma de '2 mil u.m. si acestea reprezinta dublul c5eltuielilor cu salariile!
ponderea c5eltuielilor materiale in costul total al productiei este de :
a. *2!'E c. +' E
b. +2 E d. *.!+'E
ANS: 9
$..
Fa o unitate economica costul reprezint *2 E din pret! c5eltuielile materiale +2E
din cost! iar amortizarea ''E din c5eltuielile materiale. Profitul este de '222
um. 3at reprezinta capitalul circulant:
a. +'22 u.m. c. 2$*2!' u.m.
b. '2'2 u.m. d. 2..+!' u.m.
ANS: 9
$0.
9ependenta cererii in raport de pret se e/prima prin relatia 3 G 1'2 8' p/. 3and
pre4ul creste de la + la 0 coeficientul de elasticitate al cererii in raport de pret si
tipul de elasticitate se prezinta astfel:
a. 2$C + elastica: c. 1C &2 inelastica:
b. +C 2$ inelastica: d. &2C 11 elastica:
ANS: ,
&2.
Se acorda doua credite in sum total de 122 mld u.m. Primul pe * luni cu o rata a
dobanzii de 12 E! al doilea pe un an cu o rata a dobanzii de 1'E! 9obanda
ncasat de cel de8al doilea credit este de &!'E ori mai mare decat in cazul
primului credit. =arimea fiecarui credit si dobanzile aferente sunt in ordine:
a. 22 mil! .2 mil! 1 mld! &!' mld: c. .2 mld! 22 mld! 1 mld! &!'! mld:
b. $2 mld! +2 mld! 1!' mild! *.+' mld: d. &2 mld! *2 mld! 2 mld! 0 mld.
ANS: 9
&1.
Se acorda un credit de 122 mld u.m. pe patru ani pe principiul dobanzii simple!
rambursabil in patru transe anuale e"ale! cu o rata a dobanzii de 22E. 9obanda
platit in cel de8al treilea an reprezinta:
a. 22 mld u.m. c. ' mld u.m.:
b. $' mld um: d. 12 mld u.m.
ANS: 9
&2.
3asti"ul unei banci este de * ori mai mare decat c5eltuielile de func4ionare.
9epozitele primite si creditele acordate pe un an reprezint &22 mld. 9iferenta
dintre rata dobanzilor active si pasive este de $E. Profitul bancar si
c5eltuielile de functionare reprezinta:
a. . mld. respectiv 2mld: c. 2 mld respectiv 12 mld.
b. 12 mld respectiv 2 mld. d. 2 mld respectiv . mld.
ANS: ,
&$.
Pac5etul actiunilor de control se poate obtine intr8un termen scurt prin:
a. emiterea de ac4iuni: c. ma)orarea ratei dob>nzii:
b. ofert public de cumprare: d. prin ac4iuni administrative
ANS: ,
&&.
3uponul unei obli"atiuni ?9@ este de 12 222 u.m.! iar rata dobanzii se reduce de
la 2' E la 22E. 3ursul obli"atiunii pe piata secundar:
a. cre-te cu 22 222 u.m c. scade cu 12 222 u.m.
b. scade cu 22 222 u.m. d. creste cu 12 222 u.m.
ANS: 9
&'.
Benitul adus de o obli"atiune este de 1222 u.m. 3are este modificarea absoluta -i
procentuala a cursului obli"atiunii daca rata dobanzii se reduce de la 2'E la 22E:
a. creste cu 1222 u.m. respectiv 2'E c. scade cu . 222 u.m. respectiv 22E
b. creste cu . 222 u.m. respectiv 22E d. scade cu 1222 u.m. respectiv 1'E.
ANS: A
&*.
(n speculator cumpara 122 de actiuni la cursul de 2222 u.m. cu scadenta peste 2 luni.
l inc5eie un nou contract de vanzare peste $ luni la cursul de 2.'22 u.m.. Fa scadenta
cursul la vedere a crescut. 9in aceasta tranzactie a"entul in cauza:
a. casti"a '2 222 um c. casti"a +2 222 um
b. pierde +2 222 um d. pierde '2 222 u.m.
ANS: A
&+. Pretul indeplineste functia de:
a. stimulare a economisirii c. diminuare a risipei
b. informare d. indicator al nivelului de trai
ANS: ,
&.. Pretul reprezinta:
a. e/presia baneasca a valorii unei marfi: c. e/presia banesca a utilitatii unui bun
b. e/presia valorica a c5eltuielilor de
productie
d. e/presia valorica a profitului unitar
ANS: A
&0.
=arimea ratei dobanzii nu depinde de:
a. cererea si oferta de credite c. durata creditului
b. risc d. impozite si ta/e
ANS: 9
'2. ,onurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de:
a. 1ntreprinderi private: c. 6uvern
b. =inisterul #inantelor sau administratia
bu"etelor de stat:
d. 1ntreprinderi de stat
ANS: ,
'1.
1n cazul in care rata anuala a dobanzii nominale pe piata creste! in mod normal cursul
titlurilor pe piata financiara secundara:
a. creste: c. cursul titlurilor nu este influentat de
evolutia ratei dobanzii
b. scade:
ANS: ,
'2. Atunci cnd se consum succesiv unit4i dintr8un bun! intensitatea nevoii
umane pentru bunul respectiv:
a.
scade:
c.
cre-te:
b.
nu se modific:
d.
poate s creasc sau s scad:
ANS: A
'$. 3onsumatorul are un comportament economic ra4ional atunci cand:
a.
cumpr bunuri pe baza e/perien4ei
precedente:
c.
ale"erea bunurilor se bazeaz pe
criterii de eficien4:
b.
ale"e bunuri sub influen4a
publicit4ii:
d.
face ale"eri doar pe criterii
ecolo"ice:
ANS: 3
'&. 1ntre drepturile pe care le confer ac4iunea posesorului acesteia nu se include:
a.
dreptul de a participa la adunarea
"eneral a ac4ionarilor:
c.
dreptul de a primi dividende:
b.
dreptul de vot in adunarea "eneral:
d.
dreptul de a incasa dobanzi
ANS: 9
''. 3are dintre afirma4iile urmtoare este falsH
a.
ac4iunea aduce un venit fi/! in timp
ce venitul obli"a4iunii este variabil.
c.
venitul ac4iunii este dividendul! in
timp ce venitul obli"a4iunii este
dobanda.
b.
ac4iunea este un titlu de proprietate!
in timp ca obli"a4iunea este un titlu
de credit.
d.
"radul de risc este mai ridicat pentru
ac4iuni decat pentru obli"a4iuni.
ANS: A
'*. 9ac o societate comercial emite ac4iuni noi! atunci:
a.
datoriile societ4ii comerciale cresc:
c.
capitalul social cre-te:
b.
datoriile societ4ii comerciale se
reduc:
d.
capitalul social se reduce.
ANS: 3
'+. 9ac o societate comercial emite obli"a4iuni noi! atunci:
a.
datoriile societ4ii comerciale cresc:
c.
capitalul social cre-te:
b.
datoriile societ4ii comerciale se
reduc:
d.
disponibilit4ile bne-ti ale societ4ii
comerciale se reduc.
ANS: A
'.. Pe pia4a financiar primar:
a.
se tranzac4ioneaz titluri emise
anterior:
c.
tranzac4iile au loc! in "eneral! direct!
intre cumprtori -i vanztori! fr
intermediar:
b.
tranzac4iile se deruleaz la burs:
d.
se tranzac4ioneaz emisiuni noi de
titluri.
ANS: 9
'0. Pe pia4a financiar secundar:
a.
se tranzac4ioneaz emisiuni noi de
titluri:
c.
titlurile se vand -i se cumpr la
valoarea lor nominal:
b.
se tranzac4ioneaz titluri emise
anterior:
d.
cursul titlurilor este fi/.
ANS: ,
*2. 9ac rata dobanzii se reduce! atunci:
a.
cursul titlurilor cre-te! iar vanztorii
de titluri ca-ti":
c.
cursul titlurilor scade! iar vanztorii
de titluri ca-ti":
b.
cursul titlurilor cre-te! iar
cumprtorii de titluri ca-ti":
d.
atat cumprtorii! ct -i vanztorii de
titluri ca-ti".
ANS: ,
*1. Nu este func4ie a banilor:
a.
mi)loc de rezerv -i economisire!
form universal a avu4iei.
c.
mi)loc de asi"urare a unei puteri
constante de cumprare:
b.
mi)loc de msur pentru celelalte
bunuri:
d.
mi)loc de sc5imb.
ANS: 3
*2. Numerarul se transform in bani scripturali prin:
a.
depunerea numerarului intr8un cont
bancar:
c.
acordarea de ctre o banc a unui
credit in numerar:
b.
ridicarea numerarului dintr8un cont
bancar:
d.
sc5imbarea valutei in lei.
ANS: A
*$. 1n perioada contemporan! masa monetar este format! in cea mai mare
parte! din:
a.
monezi metalice:
c.
bani scripturali:
b.
bancnote:
d.
numerar.
ANS: 3
*&. Baloarea banilor reprezint cantitatea de bunuri care poate fi cumprat cu:
a.
masa monetar:
c.
salariul nominal:
b.
o unitate monetar:
d.
moneda scriptural.
ANS: ,
*'. Puterea de cumprare a unit4ii monetare se reduce dac
a.
pre4urile se reduc:
c.
masa monetar se reduce:
b.
pre4urile cresc:
d.
masa monetar cre-te.
ANS: ,
**. Nu reprezint efect al cre-terii productivit4ii factorilor de produc4ie:
a.
reducerea tensiunii dintre nevoi -i
resurse:
c.
reducerea c5eltuielilor cu salariile pe
unitatea de produs:
b.
sporirea competitivit4ii produselor
pe pia4a intern:
d.
sporirea infla4iei.
ANS: 9
*+. 1n condi4iile cre-terii productivit4ii factorilor de produc4ie! pe ansamblul unei
economii:
a.
se poate mri salariul fr a "enera
infla4ie:
c.
se reduce dependen4a economic de
comer4ul e/terior:
b.
se creeaz premisele sporirii duratei
muncii:
d.
se realizeaz automat o dezvoltare
intensiv.
ANS: A
*.. Pentru determinarea nivelului productivit4ii muncii! factorul munc se
e/prim:
a.
numai ca numr de salaria4i:
c.
in numr de salaria4i sau in ore8om
lucrate
b.
numai in ore8om:
d.
atat in form fizic! cat -i valoric
ANS: 3
*0. 1n care din situa4iile de mai )os! scderea indicatorului inseamn cre-terea
productivit4ii munciiH
a.
produc4ia pe ore8om lucrate:
c.
produc4ia raportat la c5eltuielile
salariale:
b.
timpul c5eltuit pe unitatea de
produc4ie fizic:
d.
produc4ia pe salariat.
ANS: ,
+2. 1n condi4iile contemporane! nivelul productivit4ii muncii este un criteriu de
baz pentru:
a.
calcularea infla4iei:
c.
aprecierea mrimii intreprinderii:
b.
stabilirea mrimii salariilor:
d.
calcularea ratei dobanzii.
ANS: ,
+1. Fa o firm! unde lucreaz 12 muncitori! cu o productivitate medie a muncii de
'2 de produse pe un muncitor:
a.
produc4ia a crescut de ' ori:
c.
in medie! un muncitor produce '2 de
produse:
b.
fiecare muncitor produce cate '2 de
produse:
d.
intreprinderea este rentabil.
ANS: 3
+2. Productivitatea capitalului te5nic se determin:
a.
numai in e/presie fizic:
c.
ca mrime medie -i mar"inal:
b.
numai la nivelul ramurii:
d.
numai la intreprinderile mari.
ANS: 3
+$. 1n produsul final! consumul de capital circulant se "se-te:
a.
in form valoric:
c.
in form fizic! transformat par4ial
sau total:
b.
in form valoric -i material:
d.
in func4ie de uzura moral a
capitalului fi/.
ANS: 3
+&. 3onsumul de capital circulant n valoarea produc4iei! se "se-te:
a.
ca un cost fi/:
c.
in form bneasc:
b.
atat in form material! cat -i
monetar:
d.
in form material.
ANS: 3
+'. 9ac volumul produc4iei este e"al cu zero! atunci este valabil urmtoarea
rela4ie:
a.
3#G3B:
c.
3#G2:
b.
3TG3B:
d.
3TG3#
ANS: 9
+*. 3ostul fi/ mediu depinde:
a.
numai de volumul produc4iei:
c.
atat de costurile fi/e! cat -i de
produc4ie:
b.
numai de volumul costurilor fi/e:
d.
atat de costul total! cat -i de
produc4ie.
ANS: 3
++. #a4 de o produc4ie zilnic de *.222 buc4i din bunul I -i o productivitate
medie a muncii de 122 buc4iCsalariat! dac productivitatea mar"inal a
muncii este 1'2 buc4i! iar numrul de salaria4i se dubleaz! atunci produc4ia
spore-te:
a.
cu '2E:
c.
cu 2'2 buc4i:
b.
cu 122 buc4i:
d.
cu 12'E.
ANS: 9
+.. 9ac 3#= scade cu 02E! atunci produc4ia:
a.
a sporit cu '2E:
c.
a sporit de 12 ori:
b.
s8a redus cu '2E:
d.
s8a redus de ' ori.
ANS: 3
+0. #actorul activ -i determinant al produc4iei este:
a.
capitalul:
c.
munca:
b.
natura:
d.
a)utoarele de stat.
ANS: 3
.2. Fa baza impr4irii capitalului te5nic in capital fi/ -i capital circulant se afl:
a.
mrimea firmei:
c.
modul cum particip la activitatea
economic:
b.
domeniul de activitate al firmei:
d.
le"tura cu factorul munc.
ANS: 3
.1. 3apitalul te5nic fi/:
a.
este afectat de uzura fizic -i
moral:
c.
se consum inte"ral intr8un ciclu de
produc4ie:
b.
se inlocuie-te dup fiecare ciclu de
produc4ie:
d.
cuprinde -i apa te5nolo"ic.
ANS: A
.2. 3apitalul circulant:
a.
se amortizeaz:
c.
particip la un sin"ur ciclu de
produc4ie:
b.
se uzeaz fizic:
d.
se uzeaz fizic -i moral.
ANS: 3
.$. Sporirea rodniciei muncii reprezint o premis a reducerii:
a.
duratei muncii:
c.
rentabilit4ii firmei:
b.
uzurii morale:
d.
rolului factorilor intensivi ai cre-terii
economice
ANS: A
.&. (na din afirma4iile de mai )os caracterizeaz in mod corect resursele:
a. resursele sunt insuficiente numai pentru
cei care nu le de4in:
c. anumite resurse sunt abundente in
raport cu nevoile e/primate pe
seama lor:
b. indiferent de caracterul lor resursele
trebuie interpretate ca fiind
limitate in raport cu nevoile pe care
trebuie s le satisfac:
d. datorit pro"resului -tiin4ific va putea fi
eliminat tensiunea
nevoi8resurse.
ANS: ,
$UMERC RESP"$SE
1. (n consumator cu un bu"et disponibil de 2 milioane de lei poate cumpara 2 bunuri I sau &
bunuri J. An cazul in care se decide sa cumpere bunul I! determinati cate bunuri J reprezinta
costul de oportunitate al unei unitati din bunul I
ANS:
&
2. 1n cazul n care coeficientul elasticitatii cererii n raport de pret este e"al cu 1 cu cat ar fi
necesar sa se modifice pretul ?E@ pentru o crestere a cererii cu 22E
ANS:
22
$. 3u cate procente ar fi necesar sa creasca pretul pentru o crestere a ofertei cu $2E! in situatia
in care coeficientul elasticitatii ofertei in raport de pret este e"al cu 1.
ANS:
$2
&. 3alculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret! in cazul in care pretul unui bun
scade cu 12E! iar cantitatea ceruta din acel bun creste cu 22E
ANS:
2
'. 3u cate procente creste productivitatea medie a muncii daca productia creste cu 222E iar
numarul salariatilor cu 1'2EH
ANS:
22
*. 3at reprezinta costul variabil ?u.m.@! daca costul total la nivelul productiei Kzero este +2
u.m.H
ANS:
2
+. 3ostul variabil n T1 reprezinta $!+ 3B2 iar productia este cu 1+2 E mai mare fata de T2. care
este marimea costului mar"inalH
ANS:
1!'. 3B=2
.. 9aca profitul creste cu '2E iar costurile scad cu 2'E cat este rata profitului raportata la cost
?E@H
ANS:
222
0. Fa o firma pretul de vanzare al produselor este de '.222 leiCbucata iar costul fi/ "lobal este de
22.222 lei si costul variabil mediu este &222 lei. 3are este nivelul productiei la pra"ul de
rentabilitate H
ANS:
22
12. 9ependenta cererii si ofertei pentru bunul KA in raport cu pretul unitar al acestuia ?PA@ se
e/prima prin functiile: 3A G '2 8 2PA si 7A G 22 LPA. Sa se determine pretul de ec5ilibru
pentru acest bun.
ANS:
12
11. 7 firma are 1'2 de salariati si realizeaza $22 produse. 3ate persoane trebuie sa mai an"a)eze
firma pentru a8si dubla producti an conditiile n care productivitatea medie a muncii creste cu
2'EH
ANS:
02
12. 1n perioada T2 salariul nominal era de 2'222 u.m. ?unitati monetare@. 3u cate u.m. trebuie
marit salariul nominal pentru ca salariul real sa creasca cu $2E! in conditiile sporirii preturilor
cu &2EH
ANS:
22'22
1$. 3unoscandu8se pretul unitar al unui bun de 12.222 u.m. ?unitati monetare@! costul fi/ de
1.222.222 u.m. si costul variabil mediu de '.222 u.m.! sa se determine volumul productiei
atunci cand profitul este zero.
ANS:
222
1&. 7 banca acorda un credit de 1222 u.m. ?unitati monetare@ cu o rata a dobanzii de 12E pe
termen de $ luni.3ate u.m. reprezinta dobanda incasata de bancaH
ANS:
2'
1'. 3uponul unei obli"atiuni este de .222 u.m.! iar rata anuala a dobanzii este 22E. 9eterminati
cat reprezinta cursul obli"atiunii ?u.m.@
ANS:
&2222
1*. (n deponent obtine de la banca pentru depozitul sau o dobanda de +22 mil. u.m. la o rata a
dobanzii de 'E. 3are a fost marimea depozitului ?creditului@! n mild u.m.H
ANS:
1&
1+. (n credit n valoare de .22 mil u.m. cu o rata a dob>nzii de 12E se acorda pentru o perioada
de $ ani. 3at reprezinta suma la scadentaH
ANS:
2&
1.. Fa momentul T2! productivitatea medie a muncii intr8o firm a fost de 1222
de produseCsalariat. 1n momentul T1 produc4ia a sporit de $ ori fa4 de T2! iar
numrul de salaria4i a crescut cu 122E. Productivitatea mar"inal a muncii
este:
ANS:
2222
10. Bolumul produc4iei unei firme cu 12' de salaria4i este de 2'22 de produse.
3a4i salaria4i trebuie s mai an"a)eze aceast firm pentru a8-i dubla produc4ia
in condi4iile cre-terii productivit4ii medii a muncii cu 2'EH
ANS:
+'
22. 1n intervalul t28t1! productivitatea mar"inal a muncii a fost de &2 produse! cu
*2E mai mare dect productivitatea medie a muncii in t2. 3unoscnd c in t1
fa4 de t2 produc4ia a sporit cu 1.222 de produse iar numrul de salaria4i s8a
dublat! atunci numrul de lucrtori in t2 a fost de:
ANS:
2'
21. 3and costul total evolueaz corespunztor rela4iei 3TG'M2L1'2ML1'2! unde
M este produc4ia! la o produc4ie de 12 unit4i! costul fi/ mediu va fi:
ANS:
1'
22. 7 firm ob4ine o produc4ie de 22222 tone dintr8un anumit bun economic in
condi4iile unei productivit4i medii a muncii de 222 toneCsalariat. Numrul de
salaria4i utiliza4i in acest scop este:
ANS:
122
2$. #irma NAlp5a avea 222 de lucrtori la momentul t2 care munceau
cu un randament mediu de 122 buc4iClucrtor. 3are a fost
productivitatea mar"inal dac la momentul t1 produc4ia cre-te cu
22E! iar numrul de lucrtori spore-te cu '2EH
ANS:
&2
2&. Produc4ia firmei NAlp5aO7me"a a fost la momentul t2 de 12222
buc4i. 3a4i lucrtori are firma in prezent dac a mai an"a)at inc 222
de salaria4i! produc4ia a crescut la 12222 buc4i! iar productivitatea
medie este ma/im H
ANS:
1222
2'. 3and costul total evolueaz corespunztor rela4iei 3TG'M2L1'2ML112! unde
M este produc4ia! la o produc4ie de 12 unit4i! costul fi/ mediu va fi:
ANS:
11