Productian de lana:

Lana este un produs de secretie a pielii ovinelor.

D.p.d.v structural, fibra de lana contine:
-un strat cuticular(solzos)-la exterior
-un strat medular-la mijloc
-un strat cortical(cortez) la interior.
Lanurile fine nu au un trat medular, iar la cele semifine stratul medular este foarte subtire.
Compozitia chimica a fibrei de lana include numeroase substrante din care se detaseaza proteinele,
ele fac parte din grupa scleroproteinelor, fiind greu hidrolizabile.
Cea mai importanta proteina poarta numele de keratina, care contine circa 22 de aminoacizi.
Fiecare proteina din fibra de lana se bazeaza in compozitie pe 5 elemente:
Carbonul50%
Oxygen 22-25%
Azot 16-17%
Hydrogen 7%
Sulful 3-4%
Fibra de lana pentru a nu se deprecia, este protejata de o substanta speciala numita USUC. Acesta
este usuros si are un miros specific. Se gaseste in cantitati mai mari la lanurile fine si semifine
comporativ cu cele grosiere.
Pentru a putea fi exploatata sau prelucrata lana se cerea ca in prealabil sa fie spalata.
Randamentul de spalare al lanii este de :
-32-42% la lanurile fine;
-40-45% la lanurile semifine;
-peste 50% la lanurile grosiere

Clasificarea lanurilor:
Lanuri fine: finetea micron(u) 10-28, lungimea 5-10cm, nr/ondulatii pe cm multe, obs. Nu au strat
medular.
Lanuri semifine: finetea 28-37 microni, lungime 8-15cm, nr ondulatii putine, obs pot prezenta strat
medular.
Lanuri grosiere: >40 finetea, lungime 15-30cm, nr ondulatii foarte putine, obs strat medulat


Tipuri morfo productive la ovine:
Tipul de lapte: conf corporala dolicomorfa, dim. Corporale-foarte lungi si inguste, trunchi piriform sau
trapez cu baza mare spre trenul posterior; greutatea corp. mijlocie; osatura fina si compacta; pielea
subtire; extinderea lanii normal; exemple de rase: Friza, Awassi.

Tipul de carne: conf corp brevimorfa; dim corp-largimea si adancimea bine dezvoltate; greutate corp.
mare; osatura bine dezvoltata; pielea subtire,necutata; extinderea lanii normal; rase :rasele
englezesti de carne Suffolk, Hampshine, Dorset.

Tipul de pielicele: conf corp dolicomorfa; dim corp-trunchi ingust piriform lat. spre posterior, coada
bilobata se termina inS; greutate corp mijlocie; osatura bine dezvoltata; pielea groasa; extinderea
lanii normal; rase rasa Karakul.

Tipul de lana: conf corp mezomorfa; dim corp-talie mica spre mijlocie; greutate corp mijlocie; osatura
bine dezvoltata; pielea groasa, densa cu pliuri cutanate sub forma de salba, cravata si sort.

Tipul mixt: insusiri morfo-producctive intermediare


Factori de influenta ai productiei de lana:

Factori interni:
-rasa
-linia
-individul
-varsta: fibra de lana creste pana la 3-4 ani, se mentine sau creste mai putin intens pana la 5-6 ani
dupa care nu mai creste= oile se exploateaza 7-8 ani.
-sexul: masculii sunt mai grei=> suprafata pielii mai mare=>productia de lana mare.
-gradul de ameliorare etc.
Factori externi:
-clima
-sezonul: in sezonul calduros creste fibra de lana
-adapostirea
-alimentatia
-durata zile de lumina etc.


Urmarile indoparii:
Grasimile se acumuleaza la inceput in zonele de legatura ale parenchimului hepatic si apoi in tot
parenchimul hepatic.
Momentul terminarii indoparii se pune in evidenta prin anumite semene:
-ficatul se poate pala in cav abdominala
-privirea pasarii devine tulbure
-coada se desfasoara in evantai
-fecalele contin graunte nedigerate si capata o culoare verzuie
-apare tendinta pasarii de a cadea pe spate.

Daca dupa aceste semen se continua indoparea apare riscul plesniri celulelor hepatice

Factori care influenteaza productia de de ficat gros:
Interni:
-specia, rasa, linia,susa genetica, individual, varsta, sexul etc.

Externi:
-adapostirea, alimentatia, clima, durata indoparii, nr. Zilnic de indopari etc.
Modificarea continutuluii ficatului in lipide, protein si glucide la
gaste:

Lipide inainte de indopare 3%, dupa indopare 60%
Proteine ininte de indopare 7% dupa indopare 7%
Glucide care se tranf in lipide: inainte 8% dupa 1%

Comp chimica a ficatului gras de gasca pe clase de calitate
Clasa I: apa 36-41%, protein 8.5-9.5%, lipide 40-50%, subst minerale 0.6-0.8
Clasa II apa 40-50%, prot 11-13, lipide 35-42, subst min 0,8-0,9
Clasa aIIIa: apa 50-60, prot 13-15, lipide20-35, subt min1.0-1.1
Ficat foarte gros: apa 35-40, protein 7.5-8,5 lipide 50,58, subt min 0,5-0,7

Taurinele
Sistematica taurinelor:
Familia Bovidae:
->gen bos:- subgenuri:
-Bos Bibos- gaurul si gayalul
-Bos Taurus:- primigenius, brachiceros, brachycephallis, frontosus, akeratos.
Bos Bison: bizonii sau zimbrii
-Bos poepnagus: iakul sau grohoitor
-Bos zebu: sebrul sau boul cu cocoasa
-> gen BUBALUS(bivolii)
-subgenuri:
-bubalus indicus(bivol indian)
-bubalus coffer(bivol African)

Clasificarea raselor de taurine
Dupa apitudini productive:
-rase de lapte: friza, Holstein-friza, angher, jersey, baltata cu negru germana, baltata cu negru
romaneasca
-rase de carne: shorthom, Hereford, limousine, Aberdeen angus
-rase mixte:scwyz, pinzgau, siemmental, bruna de maramures
Rase de tractiune: sura de stepa
Dupa gradul de ameliorare:
Rase ameliorate: bruna de maramures, baltata romaneasca
Rase perfectionate: Holstein
Rase primitive
Dupa provenienta:
Rase locale
Rase importate