Un studiu de caz implicand utilizarea hipnoterapiei pentru psoriazis

Paul Howard , D.Hyp MNCH

Traducerea in limba romana: Oana Maria Popescu
Introducere
ally a !ost una din clientele care a participat la un studiu pe care l"am realizat asupra
e!ectelor hipnoterapiei in psoriazisul in placi. #azand di$erse studii despre modul in care
hipnoterapia poate !i !oarte utila in tratarea psoriazisului am cautat $oluntari prin
intermediul unui !orum pe internet. ally a !ost unul din $oluntari.
Desi locuia la distanta mare de cabinetul meu, i"am e%plicat ca trebuie sa ne intalnim o
data pe saptamana timp de & saptamani. De asemenea i"am e%plicat ca am ne$oie de !isa
ei medicala completata de medicul de !amilie pentru a arata 'radul in care era a!ectata de
psoriazis la inceputul terapiei. De asemenea i"am cerut sa !aca !oto'ra!ii pentru a arata
'radul de a!ectare. Nu mai !olosea de doi ani nici o medicatie, alta decat cr(me
emoliente.
Terapia a decurs in & sedinte. Planul de tratament pe care l"am realizat a inclus ) sedinte
de hipnoanaliza, urmate de * sedinte de terapie prin su'estie, * sedinte de N+P si in !inal
o sedinta de auto" hipnoza. ,"am dat lui ally un CD cu doua proceduri di!erite" $oi
discuta despre asta mai tarziu.
Antecedente
ally este o !emeie de *& de ani care lucreaza pentru o companie de in!ormatica, slu-ba
perceputa de ea in acel moment ca !iind !oarte stresanta. +ocuieste cu prietenul ei,
.te$e/. 0ra !umatoare si !uma *1 de ti'ari pe zi. 2$ea psoriazis in placi intr"o !orma
se$era, la ni$elul 'enunchilor si coatelor. 0ra !oarte deran-ata de aspectul acestora,
purtand haine cu maneci lun'i, pantaloni sau !uste lun'i. Niciodata nu"si descoperea
aceste zone, decat in !ata lui te$e.
ally su!erea de psoriazis de ** de ani. 2 incercat tratamentul cu cr(me pe baza de
steroizi si multe alte tratamente prescrise de medicul de !amilie, precum si tratament
naturist cu plante chinezesti, acupunctura si tratament cu ultra$iolete 3 care au a$ut un
succes limitat4. Timp de ** de ani a a$ut in permanenta psoriazis si nici un tratament nu a
produs $reo imbunatatire semni!icati$a.

Ce este psoriazisul?
tratul super!icial al pielii este mult mai 'ros decat normal in psoriazis. De$ine ast!el
pentru ca ciclul normal de crestere al celulelor epidermice este accelerat pana la )"5 zile,
in comparatie cu *&")1 de zile la pielea normala. Celulele epidermice se acumuleaza la
supra!ata. Depozitele albicioase care se !ormeaza sunt de !apt celule moarte care se
descuameaza. 0piderma are o 'rosime de doua ori mai mare decat normalul. tratul
pro!und al epidermei , unde celulele se multiplica, este !oarte acti$ 3 celulele proli!ereaza
de *& de ori mai repede decat in pielea normala4. ,n psoriazis $asele san'$ine de la
ni$elul pielii sunt e%tinse. 0%ista de asemenea o crestere a !lu%ului san'$in in pielea cu
psoriazis, aducand substante nutriti$e celulelor cu crestere rapida. 2ceasta combinatie
duce la roseata leziunilor psoriazice. Dermul este locul de ori'ine al in!lamatiei. Celulele
sistemului imun sunt atrase la ni$elul dermului ca parte a raspunsului imun din psoriazis,
iar aceste celule trimit semnale de in!lamatie la celulele pielii.
Scopurile mele ca terapeut
copul meu la primele sedinte de terapie a !ost acela de a stabili daca a e%istat $reun
e$eniment declansator, utilizand terapia de trans!ormare, care mi"a !ost predata de catre
6il 7oyne. 2ceasta a !ost urmata de terapie prin su'estie, !olosind in scop terapeutic
succesul limitat pe care ally l"a a$ut cu terapia cu raze ultra$iolete, pentru a incerca
$indecarea rapida a psoriazisului. ,"am dat un CD cu o inductie pentru rela%are
3Hartland4, urmata de su'estia ca se a!la pe o pla-a, cu soarele incalzind"o si simtind
razele soarelui pe piele.
2poi am intentionat sa !olosesc tehnici N+P pentru a"i schimba credintele re!eritoare la
psoriazis, respecti$ pozitia ei de $ictima, pentru a o determina sa creada ca este o
in$in'atoare si isi poate schimba $iata, as!el incat sa nu se mai 'andeasca in permanenta
la psoriazis, cum !acea la inceput.
,ar ultimul scop a !ost acela de a o in$ata auto" hipnoza cu a-utorul celei de"a doua parti a
CD"ului.
Tehnica
2m utilizat inductii rapide, incluzand o inductie in care clienta sta in picioare si o !orma a
tehnicii 0lman cu apropierea mainilor. Dupa inductie am continuat cu adancirea transei.
edintele de terapie au a$ut durata de 81 de minute.
Prima sedinta de terapie
,n timpul discutiei intiale a reiesit ca mama clientei era o per!ectionista si !oarte
dominatoare, in timp ce tatal era !oarte rela%at si mai de'raba retras. Tatal clientei
muncea mult si 'asea di!icil sa"si arate emotiile. 9aspunzand intrebarilor adresate, ally a
spus ca are credinta ca mama ei n"a iubit"o, desi ea si"a iubit mama. Credea ca tatal a
iubit"o si ea si"a iubit tatal la randul ei.
Cand am intrebat"o, mi"a spus ca psoriazisul o !acea sa se simta murdara, sin'ura,
suparata si neatracti$a.
,nter$iul initial a durat apro%imati$ o ora. 2m utilizat hipnoza si am !olosit propriile ei
cu$inte despre psoriazis pentru a"i induce si ampli!ica acea stare emotionala. 2poi am
!olosit aceste sentimente puternice ca drum de intoarcere subconstient pana la momentul
in care s"a simtit asa pentru prima data.
2$ea sase ani cand se a!la intr"o camera cu mama ei si mama impacheta lucrurile din casa
pentru ca urmau sa se mute. ally s"a simtit sin'ura pentru ca isi parasea doi din cei mai
buni prieteni. 2 intrebat"o pe mama de ce trebuie sa se mute si raspunsul a !ost . taci din
'ura si a-uta"ma/. ,n acel moment ally s"a simtit !oarte sin'ura si lipsita de dra'oste.
2 urmat o parte de terapie 6estalt cu mama ei in care ally a spus cum s"a simtit cu
ade$arat si a ru'at"o sa"i e%plice ce s"a intamplat. ,n !inal mama s"a scuzat ca nu a dat o
e%plicatie pentru !aptul ca era necesar sa se mute.
Dupa munca de inte'rare am !inalizat transa hipnotica. ally a plans mult in timpul
sedintei terapeutice si dupa ce i"am acordat cate$a minute pentru a"si re$eni, am intrebat"
o despre acest e$eniment. 2 e%plicat ca nu a$ea amintiri constiente le'ate de mutare dar
ca isi $a intreba parintii. 2m a$ertizat"o sa nu isi con!runte parintii, ci doar sa obtina niste
in!ormatii.
2m intrebat"o pe ally cum se simte in le'atura cu ceea ce a aparut in cursul transei. 2
spus ca este !oarte surprinsa ca a re$enit aceasta amintire.
Prima sedinta de terapie a durat mai mult de doua ore.
A 2-a sedinta de terapie
ally a descoperit ca tatal ei a !acut o a!acere care a mers prost si din aceasta cauza a !ost
necesar sa se mute. Mama ei a !ost !oarte suparata si ne!ericita.
,nducand transa hipnotca, ally s"a intors imediat inapoi in timp la acelasi moment. 2 !ost
!oarte suparata ca isi parasea prientenii, :ane si Mar;, de asemenea in $arsta de sase ani.
0rau !rati 'emeni si ally ii cunoscuse de la inceputul $ietii. e pare ca cei doi nu au !ost
acasa cand ally s"a dus sa"si ia la re$edere. Mamei ei nu i"a placut ca trebuie sa"si ia la
re$edere de la prietenii ei chiar inainte de a pleca si a !ost !oarte e%pediti$a cand a a!lat ca
cei doi nu erau acasa.
,nca o data am introdus o parte de 6estalt in care a e%istat o interactiune puternica intre
ally si mama ei. ,n timpul terapiei 6estalt, ally tipa la mama ei si ii spunea cum s"a
simtit atunci. ,n acest timp am obser$at cat de speriata era ally de mama ei si cata !urie
acumulase impotri$a mamei.
,nca o data am aplicat inte'rarea acestei noi in!ormatii, pentru a o determina pe ally sa
$ada cat de a!ectata era pe parcurs ce a inaintat in $arsta si !aptul ca inca o a!ecteaza .
+a iesirea din transa am intrebat"o pe ally cum se simte. ,nca o data !usese o sedinta de
terapie traumatica pentru ea. 2 e%plicat ca se simte stoarsa de puteri dar ciudat de calma.
A 3-a sedinta de terapie
+a inceputul acestei sedinte ally mi"a spus ca s"a simtit !oarte rela%ata toata saptamana,
un lucru care nu i se mai intamplase de multa $reme. De asemenea a !ost putin trista
deoarece nu s"a mai 'andit la prietenii ei din copilarie de multa $reme, si a pierdut
contactul cu ei dupa ce ea s"a mutat.
,n cursul saptamanii a a$ut di!icultati in a"si pastra calmul in prezenta mamei ei si se
ener$a de cate ori $orbea cu ea. ,"am e%plicat ca nu are de ce sa se in$ino$ateasca, si ca
daca ar !i !ost conditionata la !el si ar !i a$ut aceleasi e%periente ca si mama ei probabil ar
!i reactionat identic.
,n timpul acestei sedinte am aplicat o tehnica de 6estalt cu prietenii ei, :ane si Mar;, in
care ally isi lua la re$edere 3 cu o descarcare emotionala semni!icati$a4. 2poi am
inceput un nou 6estalt cu mama lui ally in care ally a con!runtat"o le'at de natura
dominatoare a mamei. ,n cele din urma a realizat !aptul ca nu este $ina mamei ei, si dupa
o alta inter$entie 6estalt !oarte puternica ally a de$enit !oarte calma.
2m continuat cu re'resia in casa noua in care s"au mutat si unde s"a simtit e%trem de
ne!ericita. Nu a$ea prieni si era tachinata la scoala. ,n acel timp a inceput psoriazisul. 2m
inte'rat toate aceste in!ormatii si ea si"a dat seama ca acesta a !ost probabil moti$ul
pentru care a !acut psoriazis.
+a s!arsit ally mi"a spus ca se simte de parca o 'reutate uriasa i"a !ost ridicata de pe
umeri. e simtea cu capul usor si zambea cu 'ura pana la urechi.
A 4-a sedinta de terapie
+a inceputul sedintei ally mi"a spus ca s"a simtit bine toata saptamana, chiar si atunci
cand $orbea cu mama. Toate 'andurile le'ate de o con!runtare cu mama au disparut si
acum se simtea impacata. De !apt, atunci cand mama a inceput sa se mani!este de
maniera dominatoare in cursul unei $izite cu o Duminica inainte, ally pur si simplu i"a
zambit si a lasat"o sa continue !ara sa o a!ecteze ce spunea mama. Dar mi"a spus ca la
seri$iciu inca se simte stresata.
,n timpul acestei sedinte am utilizat terapia prin su'estie pentru $indecarea psoriazisului
si pentru a !ace ca munca ei sa de$ina mai putin stresanta. De asemenea am !olosit CD"ul
cu tehnica in care se descrie pla-a insorita, si am ru'at"o sa"l asculte o data pe zi.
A 5-a sedinta de terapie
ally mi"a spus ca relatia cu mama ei s"a imbunatatit si mai mult. Mama a intrebat"o cum
mer'e hipnoterapia, si in ciuda !aptului ca nu i"a putut spune tot ceea ce descoperise
despre sine insasi, ally si mama ei au putut a$ea o con$ersatie deschisa si onesta. De
asemenea ally mi"a spus ca ea crede ca psoriazisul este ce$a mai bine.
,n timpul acestei sedinte am lucrat pe ima'inea de sine si pe a"si $edea ima'inea
corporala !ara psoriazis.
A -a sedinta de terapie
2cum a e%istat de-a o imbunatatire semni!icati$a in ce pri$este psoriazisul lui ally, si a
putut sa mi"l arate pentru prima data. ,n acest moment mi"a dat !oto'ra!iile pe care le
!acuse la inceput si nu e%ista indoiala ca $edeam o imbunatatire. ally era !oarte
entuziasmata.
,n timpul acestei sedinte am imbunatatit ima'inea ei ca !iind complet lipsita de psoriazis
si am !olosit cu$antul ancora PO9,2<, = ast!el incat ori de cate ori cine$a mentiona
cu$antul putea $edea o ima'ine a ei insasi in bi;ini , pe o pla-a, complet $indecata de
psoriazis.
A !-a sedinta de terapie
ally a a-uns la cabinetul meu purtand o !usta pana deasupra 'enunchiului si un tricou.
Purtase aceste haine la lucru toata saptamana, si desi ceilalti au obser$at si comentat
psoriazisul ei, ally mi"a e%plicat ca nu o mai deran-eza. ,n acea saptamana psoriazisul s"
a ameliorat si mai mult.
Pe parcursul acestei sedinte am lucrat mult pe linia temporala si terapie prin su'estie
pentru reducerea stresului le'at de ser$iciu.
A "-a sedinta de terapie # ultima sedinta$
,n aceasta saptamana a e%istat doar o mica ameliorare a psoriazisului, dar ally mi"a spus
ca este !ericita acum cu corpul ei si ca este si'ura ca ce a mai ramas din psoriazis $a
dispare in timp.
Pe parcursul acestei sedinte am in$atat"o autohipnoza pentru a putea reduce in continuare
psoriazisul, care era de-a ameliorat in proportie de >?@.
%rmarirea post-terapie
2tat ally, cat si eu, simteam ca pro'resul inre'istrat in cursul terapiei era de asa natura
incat $a continua pana cand psoriazisul se $a $indeca complet. ,"am cerut sa !oloseasca
partea a doua a CD"ului pentru a o a-uta cu auto" hipnoza.
De atunci am mai $azut"o pe ally de doua ori. +a trei luni inter$al am stabilit o sedinta
de urmarire, si la acea data psoriazisul disparuse aproape complet, in proportie de 81@.
2pi ne"am intalnit un an mai tarziu, si psoriazisul disparuse in proportie de 88@A
Concluzii si recomandari
0ste interesant de notat !aptul ca ally nu a intrat niciodata intr"o transa prea pro!unda.
Ni$elul transei nu pare a !i un !actor care sa participe la raspunsul obtinut. 6asirea si
eliminarea e$enimentului declansator initial si a con$in'erilor personale cred ca sunt un
!actori importanti.
Cred ca este important sa schimbi ima'inea in$ariabila pe care clientii o au despre ei
insisi cum ca sunt murdari sau pan'ariti. ally nu se simtea iubita din cauza psoriazisului,
iar atitudinea mamei ei a !ost un !actor care a contribuit semni!icati$ la mentinerea
psoriazisului.
,n cursul sudiului am lucrat cu > clienti. Dintre acestia, la * am obtinut o ameliorare de
8?@, la * peste ?1@, iar ) clienti nu au prezentat nici o imbunatatire in ce pri$este
psoriazisul. Oricum, chiar si acesti ) clienti au spus ca au acum o atitudine di!erita le'ata
de psoriazis. 0ste 'reu de spus ce le $a rezer$a $iitorul.
Mai -os este e"mailul pe care clienta mi l"a trimis la B& luni dupa incheierea terapiei.
. 7ua Paul,
2m mai !acut niste poze pe care le poti !olosi ca material pentru mar;etin' sau in orice
studii despre hipnoza si psoriazis. unt un pic neclare , asa ca spune"mi daca ai ne$oie de
poze mai bune.
Cel mai 'roza$ lucru este ca acum stiu ca nu $oi mai a$ea niciodata psoriazis !iindca nu
$oi mai lasa ca asa ce$a sa se intample. 2 !i !ara psoriazis mi"a dat o noua incredere in
mine insami" ma simt minunat cu aceasta noua piele curata. 2m mai multa incredere in
mine la ser$iciu si cu prietenii, din punct de $edere social, pentru ca nu mai trebuie sa
raspund la intrebari despre ce nu este in re'ula cu pielea mea. Mi"am luat o mare 'reutate
de pe umeri" nu mai trebuie sa petrec ore in sir ca sa ale' o imbracaminte care sa"mi
acopere &1@ din corp si pot sa ma duc sa"mi cumpar haine de $ara cu maneci scurte, si
!usteA in'urul meu re'ret este ca n"am incercat hipnoterapia acum *1 de ani, dar mai
bine mai tarziu decat niciodata. .
7ratele lui ally la inceputul terapiei Picioarele lui ally la inceputul terapiei
7ratele lui ally la s!aristul a & sedinte Picioarele lui ally la s!arsitul a & sedinte
7ratele luially B& luni mai tarziu Picioarele lui ally B& luni mai tarziu

Paul Howard
The urrey ,nstitute o! Clinical Hypnotherapy
mailto:PaulHCsich.co.

Hipnoza cuantica
&' (en )ischer , Cl, CMH
Traducerea in limba romana: Oana Maria Popescu
Timp de sute de ani, de cand Descartes a eliberat cercetarea stiinti!ica de do'mele
bisericesti cu !aimoasa sa !ilozo!ie asupra dualismului, $ederea noastrasau paradi'ma
asupra lumii a !ost bazata pe realismul materialist sau realismul stiinti!ic, cum este numit
uneori. Dualismul imparte lumea in s!era obiecti$a a materiei 3 domeniul stiintei4 si s!era
subiecti$a a mintii 3 domeniul reli'iei4.
+a modul simplist obiectele sunt independente si separate de minte 3 sau constiinta 4. Ne
putem re!eri la acest concept ca si principiul obiecti$itatii puternice. Datorita presiunii
determinate de cresterea acceptarii in$esti'atiei stiinti!ice, biserica a !ost de acord cu
acest principiu si Descartes a implementat ideile sale in lume prin contributiile pe care le"
a adus la le'ile !izicii.
,n secolul al D#,,," lea NeEton a promo$at in continuare punctul de $edere al
materialismului realist pe baza principiului determinismului cauzal, idee con!orm careia
orice miscare poate !i pre$azuta cu e%actitate , date !iind le'ile miscarii si conditiile
initiale in care se a!la obiectul 3 situarea in spatiu si $iteza de deplasare4.
Pentru a intele'e punctul de $edere cartezian" neEtonian asupra uni$ersului putem !olosi
e%emplul lui 2mit 6osEami, al mesei de biliard cosmic : . 6anditi"$a la uni$ers ca la o
'ramada mare de bile de biliard, mari si mici, pe o masa de biliard tridimensionala, pe
care o numim spatiu. Daca cunoastem toate !ortele care actioneaza asupra acestor bile de
biliard in orice moment dat, atunci cunoscand conditiile initiale, a$em posibilitatea de a
calcula unde se $a a!la in $iitor !iecare dintre aceste corpuri, sau unde s"au a!lat ele la un
moment dat. .
2lbert 0instein a descoperit un al treilea principiu al !izicii clasice. Teoria relati$itatii
cere ca $iteza cu care se misca .bilele de biliard/ sa !ie limitata de $iteza luminii, ceea ce
inseamna ca toate in!luentele dintre obiectele materiale pe continuumul spatio" temporal
trebuie sa !ie locale, adica trebuie sa tra$erseze o unitate de distanta intr"un anumit timp
cu o $iteza !inita. 2cesta este principiul localizarii.
uccesul realismului materialist sau stiinti!ic in prezicerea si controlul conditiilor de
mediu, si declinul ulterior al puterii bisericii au !acut ca realistii materialisti sa puna in
curand sub semnul indoielii mintea, sau spiritul a!lat in a!ara dualismului cartezian, si sa
rupa $echiul pact cu biserica. 2st!el a !ost adau'at un al patrulea principiu. 0ste $orba
despre principiul materialismului monoist, care sustine ca toate lucrurile, inclusi$ mintea
si constiinta, sunt realizate din materie. Oricum, deoarece nu stim cum sa obtinem mintea
sau contiinta din materie, a !ost adau'at un al cincilea principiu.
2l cincilea principiu de numeste epi!enomenalism si spune ca toate !enomenele mentale
pot !i e%plicate ca !enomene secundare materiei datorita conditiilor !izice antecedente.
Constientul este pri$it ca . !antoma din masina/, o proprietate a creierului atunci cand
creierul este pri$it dintr"un anumit punct de $edere. Pentru cele mai multe persoane din
ci$ilizatiile $estice punctul nostru de $edere asupra realitatii este determinat de aceste
cinci principii ale realismului materialist:
B. Obiecti$itate puternica
*. Determinism cauzal
). +ocalizare
5. Monoism !izic sau material
?. 0pi!enomenalism
0ste de notat !aptul ca aceste cinci principii sunt postulate meta!izice despre natura
realitatii, si nu concluzii deri$ate din e%perimente. Daca obser$atiile sau e%perimentele
aduc date care contrazic un postulat sau o teorie, atunci, con!orm re'ulilor cercetarii
stiinti!ice, trebuie sa renuntam la ele. ,n plus, daca o ar'umentatie rationala indica o bresa
in teorie, atunci $aliditatea teoriei trebuie $eri!icata.
Datorita pro'reselor recente in tehnicile obser$arii si e%perimente, care ne permit sa
pri$im proprietatile microscopice sau cuantice ale materiei, toate aceste teorii care au
dominat un timp indelun'at $ederile asupra lumii si asupra a ceea ce suntem noi trebuie
indepartate sau cel putin puse sub semnul indoieliiA
Ceea ce au descoperit !izicienii din domeniul !izicii cuantice este ca tot ceea ce
consideram a !i real si material este creat din mici unde care apar ca niste particule atunci
cand ne concentram atentia asupra lor. 2ceste undeF particule se pot a!la in mai multe
locuri in acelasi timp si pot comunica instantaneu 3 mai repede decat $iteza luminii4,
ast!el incat nu sunt locale 3 se a!la in a!ara limitelor impuse de timp si spatiu4.
O alta obser$atie care ne z'uduie realitatea este obser$atia e%perimentala ca
e$enimentele $iitoare pot a!ecta actiunile prezente si ast!el prin e%trapolare, e$enimentele
prezente pot a!ecta trecutul. 2ceste atribute pot !i obser$ate, si e%perimentele ri'uroase
realizate in conditii controlate, precum si datele obtinute, !ac ca realistii sa i'nore !aptele,
iar !izicienii din domeniul !izicii cuantice sa caute solutii transpersonale.
2cesta este s!arsitul realismului materialist si inceputul intele'erii ade$aratei noastre
naturi si a cone%iunii cu uni$ersul.
Desi mintea este rezultatul paradi'mei noastre realiste, uni$ersul nu pare sa e%iste !ara
e%istenta unui obser$ator e%tern. Copacul din padure nu ar !osni daca nu ar !i nimeni care
sa"l auda si copacul n"ar putea sa cada daca n"ar e%ista nimeni care sa $ada ca a cazut.
Do$ezile pot !i inte'rate in prezent daca ne in$ersam punctele de $edere prezente asupra
naturii uni$ersului. Constiinta si nu materia, este !undamentul e%istentei.
Ceea ce implica aceste noi descoperiri este ca suntem in acelasi timp scriitorii piesei de
teatru, piesa de teatru, actorii din piesa si scena. +umea pe care o cream este determinata
de locul in care ne !i%am atentia si intentia.
una !amiliarG Cele mai multe din sedintele terapeutice au de"a !ace cu aceste elemente.
,ntrea'a arta a hipnozei se bazeaza pe concentrarea atentiei.
,n practica hipnozei $edem incontinuu cum participantii creaza un uni$ers la modul
inconstient. 2ctionand din conditionarea unei $ederi lipsite de ade$ar asupra lumii, ei
continua sa re"creeze aceleasi scenarii si teorii !alse in minte, reconstruind acelasi sabota-
care duce la un comportament e'o" diston si relatii dis!unctionale.
Uni$ersul nu"i intampina cu abundenta. Odata ce isi dau seama de comportamentul lor si
il conditioneaza la un ni$el care sa aiba sens, si primesc uneltele pentru schimbare,
rezultatele pot !i uimitoareA
Pro'resele inre'istrate in !izica cuantica si schimbarea implicata a paradi'mei, ne o!era
un mecanism acceptat stiinti!ic si matematic pentru a e%plica modalitatea de !unctionare a
hipnozei.
6andul si concentrarea atentiei sunt cele care creaza uni$ersul nostru. 2ceasta atentie
acordata poate !i la ni$el constient sau inconstient. Cand ne idreptam atentia spre altce$a,
schimbam modul de mani!estare al uni$ersului. 2ceasta da un nou inteles declaratiei lui
6hana : . pentru a schimba lumea, schimba"te pe tine/. 2ceasta a !ost o declaratie
literala, nu una meta!orica.
2cum, a$and in !ata aceste noi do$ezi, trebuie sa recunoastem ca !iintele umane nu sunt
!iinte materiale, ci mai de'raba spirituale. 2 !ost e%perienta dumnea$oastra hipnotica una
realaG De !iecare data cand $indecam o !iinta umana, calatorim in spatiul unde nu e%ista
nici obiecte si nici timp, o lume in care salasuiau samanii. Ne a!lam in calea sursei,
a-utand sa manipulam itele uni$ersului ast!el incat acesta sa"si arate ade$arata abundenta.
Drumul nostru este unul spiritual.
Chiar si !iziolo'ii si terapeutii calatoresc din nou pe acest drum, recunoscand ca trebuie
sa ne adresam spiritului pentru ca !iinta umana sa se intoarca la intre'.
Nu ne mai putem permite sa in$esmantam hipnoza in punctul de $edere de!unct al
realismului materialist. Trebuie sa imbratisam noua stiinta si sa prezentam hipnoza ca
ceea ce este cu ade$arat: $ehiculul prin care pastram cunostintele despre sine ca resursa.
,n reli'iile $estice traditia ne in$ata ca sursa contiintei uni$ersale se a!la unde$a in a!ara
noastra, si ca modul de a o accesa este printr"un intermediar. Hipnoza este locul in care
sunt stocate datele, amintirea !aptului ca sursa se a!la in noi, !ara s!arsit, cu o abundenta
de resurse, e%tinsa in toate directiile.
Daca doriti sa cunoasteti mai multe lucruri despre aceste pro'rese stiinti!ice recente, $a
recomand sa cititi . %ni*ersul constient de sine+ de 2mit 6osEami. Dr. 6osEami preda
!izica cuantica la Uni$ersitatea din Ore'on si cartea sa prezinta un punct de $edere
complet si inteli'ibil cu pri$ire la aceste noi descoperiri si implicatiile lor !ilozo!ice.
Numarul din octombrie B888 al re$istei . National 6eo'raphic/ impartaseste aceste
in!ormatii cititorilor sai intr"un mod indraznet si entuziast..

Pentru mai multe in!ormatii asupra mecanismelor constiintei si noului model al contiintei
numit . realitatea s!erica/ contactati Hriends +andin' ,nternational Centers !or Conscious
+i$in', 58* 0, B) th 2$e, uite B1B, 0u'ene, O98>51B, Eeb site
http:FFEEE.!riendslandin'.netF
Helen, un caz de psoriazis
de Ste*e -uzern , D.Hyp
Traducerea in lim.a romana/ 0ana 1aria Popescu
0%ista la ora actuala cate$a sisteme psiholo'ice care isi au ori'inea in miscarea
psihanalitica !undamentata de i'mund Hreud in prima parte a secolului *1. ,n mod
e$ident !undamentele acestor sisteme au multe lucruri comune, in special in ceea ce
pri$este importanta acordata inconstientului. Hreud nu a descoperit de !apt ideea de
inconstient, conceptul !iind prezent in literatura epocii sale, dar a recunoscut si promo$at
importanta sa pana cand a de$enit uni$ersal acceptata. 7azele psihanalizei moderne sunt
reprezentate de e%plorarea mintii inconstiente pentru a rele$a cauzalitatea dinamica a
problemelor psiholo'ice si !unctionale.
Cele mai multe persoane sunt !amiliarizate cu metodolo'ia psihanalizei, cel putin asa
cum este ea prezentata in mass"media si intele' ca procesul psihanalitic nu este o solutie
pe termen scurt destinata oricarei probleme. Destul de des pacientii raman in psihanaliza
timp de cati$a ani inainte de a putea realiza schimbari semni!icati$e. Probabil cel mai
mare ser$iciu pe care ni l"a !acut Hreud prin sublinierea importantei mintii inconstiente a
!ost, intr"o anume masura, contrabalansat de proasta !olosire de catre el a tehnicilor
hipnotice. Chiar si astazi, pentru ca Hreud nu a inteles hipnoza 3 si nu are nici o $ina,
pentru ca in acele $remuri putini i"au inteles rele$anta, iar pro!esorul lui Hreud, Charcot,
a insistat ca numai pacientii isterici pot !i hipnotizati 4, tehnica este !rec$ent
desconsiderata de psiholo'i si oarecum dispretuita de psihanalisti. 2cesta este un lucru
ne!ericit, nu numai pentru practica psiholo'ica dar si pentru multi pacienti al caror
tratament ar putea !i mult scurtat si mult mai puitn costisitor daca in terapie ar !i implicata
si hipnoza.
,n practica mea pri$ata din ultima decada mi"am do$edit mie insumi $aliditatea ideii ca
multe probleme au ori'ine psiho'ena. 2ceasta se datoreaza in multe cazuri reprimarii
ener'iei emotionale la ni$el inconstient ca rezultat al unei traume in trecutul pacientului.
0%plorand mintea inconstienta a pacientului printr"o analiza abila, aceste amintiri pot !i
descoperite si ast!el sunt ameliorate simptomele.
pre desosebire de Hreud am descoperit ca analiza in hipnoza 3hipnoanaliza4 este o
tehnica e%celenta pentru a localiza si elibera rapid materialul suprimat. 2tat de mult incat
in multe situatii problema de prezentare care s"a do$edit rezistenta la tratamentul ortodo%
a !ost tratata in una sau doua sedinte.
Cu si'uranta sunt necesare mai multe cercetari in acest domeniu. ,n !ond si la urma
urmei, nimeni nu este interesat sa prelun'easca terapia pacientului, nu"i asaG
Ceea ce urmeaza este un e%tras de pe o caseta audio numita .Helen, un caz de psoriazis/
si !ace parte dintr"o sedinta de hipnoanaliza din toamna anului B88&. Pacienta era o
!emeie de )* de ani, care su!erise de psoriazis in cea mai mare parte a $ietii. Psoriazisul a
persistat in ciuda unui mare numar de tratamente ortodo%e si ne"ortodo%e urmate de"a
lun'ul $ietii, si atunci cand pacienta a sosit la cabinetul meu era plina de in!lamatii, din
cap pana"n picioare, chiar si !ata ii era usor a!ectata, un lucru $izibil in ciuda machia-ului.
Partea din caseta pe care o redau aici incepe dupa ce a a$ut loc inductia si pacienta se a!la
in transa.
I.....
+U<09N:
i intr"o clipa, iti $oi ridica bratul si apoi il $oi lasa usor sa cada in poala ta si cand $oi
!ace asta, $ei descoperi ca te a!li inapoi in sala de clasa in care ai inceput scoala.
i $ei descoperi ca memoria ta este acum atat de buna incat atunci cand iti las mana sa
cada in poala, te $ei re'asi in acea sala de clasa, care in mintea ta $a !i !oarte, !oarte clara.
#ei putea sa te uiti impre-ur si sa $ezi ceea ce obsinuia sa se a!le in sala de clasa, bancile
sau scaunele si mesele. #ei putea $edea lucrurile care obsinuiau sa se a!le pe pereti, poze,
si decoratiuni, si alte lucruri similare.
,ti $ei $edea in$atatoarea, si pe ceilalti copii din clasa, pentru ca atunci cand iti $oi lasa
mana sa cada, asa cum am spus, memoria ta $a !i atat de buna incat practic te $ei
reintoarce in sala de clasa. ,ar acum stai rela%ata si urmareste ceea ce se intampla.
B,.*, ). ,ata, Helen, esti acolo, inapoi in timp. i aceasta este prima ta sala de clasa. Te uiti
impre-ur, si te ro' sa"mi spui care este primul lucru pe care il $ezi.
C+,0NT:....caune si mese.
+U<09N: i peretii, $ezi lucrurile de pe pereti G
C+,0NT:..Tablouri.
+U<09N: i ce !aci in clasa in acest momentG
C+,0NT: criu.
+U<09N: crii. Uitat"te bine la ceea ce scrii si spune"mi ce scrii acoloJ.uita"te si $ei
stii ce scrii.
C+,0NT: Nu pot $edea nimic.
+U<09N: 7ine, continua sa stai rela%ata, nu ca ar a$ea $reo importanta, dar $oi lasa
mana ta sa"ti cada in poala si memoria iti $a de$eni atat de buna incat poti $edea ceea ce
scrii acolo. B,*,), iata, acum poti $edea ceea ce scrii. i acum stii ce este. Ce esteG
C+,0NT: criu despre pui.
+U<09N: Despre puiG
C+,0NT: Hm hm
+U<09N: OK. ,n re'ula. 0ste o mica po$este pe care o scrii, nu"i asaG
C+,0NT: Nu, este o poezie.
+U<09N: O poezie, asta este !oarte bine. 2sta este prima ta sala de clasa, si cu ochii
mintii poti $edea ca eu sunt oarecum acolo cu tine. i nu"i asa ca ai in -ur de ? ani,
HelenG
C+,0NT: Hm hm
+U<09N: 2i probleme cu pielea, sau $reo eruptie pe pieleG
C+,0NT:.........Nu
+U<09N: NuG 2re mama ta $reo problema cu pielea in acel momentG Mama ta este
preocupata de pielea taG Te da cu ce$a cr(me sau balsamG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: NuG 7ine, este in re'ula. Helen, tu ai cinci ani, esti acolo, in clasaJ spune"mi,
iti serbezi ziua de nastereG
C+,0NT: Hm hm.
+U<09N: DaG Dai $reo petrecere sau asa ce$aG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7ine. ,ntr"o clipa iti $oi ridica bratul si apoi il $oi lasa sa cada din nou in poala
ta, si in clipa in care $oi !ace asta, te $ei intoarce la ziua in care ai implinit > ani. 2 saptea
ta ani$ersare. #ei $edea unde te a!li, si $ei $edea tot ce se petrece in -urul tau. i daca ai
a$ut o mica perterecere in ziua in care ai implinit > ani, acolo te $ei a!la, la acea
petrecere, din nou. 2cum stai in continuare rela%ata, si cand mana iti $a atin'e coapsa te
$ei reintoarce la ziua in care ai implinit > ani. B,*,). 2cum ai > ani, este ziua in care
implinesti > ani. Te uiti impre-ur, si te ro' sa"mi spui ce $ezi prima data.
C+,0NT: 6radina zoolo'ica din +ondra.
+U<09N: 6radina zoolo'ica din +ondraG 0ste un cadou de ziua ta sau asa ce$aG
C+,0NT: Hm
+U<09N: i cine este cu tine la 'radina zoolo'icaG
C+,0NT: Mama si tata si !ratii si cea mai buna prietena a mamei.
+U<09N: Te distreziG
C+,0NT: Hm
+U<09N: ,ti place 'radina zoolo'ica din +ondraG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7ine. 2cum, Helen, te ro' sa"mi spui , acum la > ani, cand te a!li la 'radina
zoolo'ica din +ondra, ai ce$a probleme cu pieleaG #reo eruptie sau urticarie, sau eczema
care te suparaG
C+,0NT: Mm, nu.
+U<09N: NuG N"ai a$ut niciodata o ast!el de problemaG
C+,0NT: Nu
+U<09N: 7ine. Mama te da cu ce$a cr(me sau balsamuri speciale pe pieleG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: NuG 7ine. Cand $oi lasa sa"ti cada mana in poala data $iitoare te $ei intoarce
la ziua in care ai implinit & ani. +a cea de"a opta ani$ersare a ta. #ei stii unde te a!li si $ei
$edea aceasta zi chiar mai clar decat ziua in care ai implinit > ani, pentru ca, cu !iecare
respiratie, aceasta incredibila memorie pe care o ai de$ine din ce in ce mai buna. 2sa ca
stai in continuare rela%ata. Cand iti $oi lasa mana sa cada in poala te $ei intoarce la ziua
in care ai implinit & ani, a &"a ta ani$ersare. B,*,), si iata ca te a!li aici Helen, acum ai &
ani. 0ste a &"a ta ani$ersare, si unde te a!li acumG
C+,0NT: 2casa.
+U<09N: 2casaG Dai o petrecere sau asa ce$aG
C+,0NT: Hmm
+U<09N: i ai in$itat niste prieteniG
C+,0NT: Da.
+U<09N: DaG Mamica este acoloG
C+,0NT: Hmm
+U<09N: i taticul este acoloG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: Te distreziG
C+,0NT: Da.
+U<09N: 6roza$. Deci, implinesti & ani astazi si lasa"ma sa te intreb din nou daca ai
ce$a probleme cu pielea, $reo eruptie sau ce$a pe pieleG Ce$a de 'enul asta care te
in'ri-oreazaG
C+,0NT: Mm, da.
+U<09N: DaG Ce$a ce te in'ri-oreaza in le'atura cu pielea taG #reo eruptie sau ce$aG
C+,0NT: Pe picior.
+U<09N: Pe piciorG
C+,0NT: Hm
+U<09N: Mama te un'e cu ce$a cremaG
C+,0NT: Hm, da, pe piele si pe par.
+U<09N: i pe parG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7ine. Deci ai o eruptie pe picior si pe capG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7ine, acum ai & ani, dar cand a$eai > ani nu a$eai aceasta problema, nu"i asaG
C+,0NT: Nu
+U<09N: Deci ce$a s"a intamplat intre ziua in care ai implinit > ani si ziua in care ai
implinit & ani, care a produs aceasta eruptie. 2cum, ceea ce $oi !ace intr"o clipa, $a !i sa
iti ridic din nou bratul si sa"l las sa"ti cada din nou in poala, si $ei descoperi ca memoria
ta este atat de buna incat atunci cand mana iti $a atin'e coapsa te $ei intoarce in timp si
iti $ei aminti, aproape $ei retrai prima zi, prima data cand ai de$enit constienta de !aptul
ca eruptia apare pe corpul tau. i $om $edea unde te a!li, si ce se intampla , ce te
determina sa !ii constienta de acea eruptie. tai in continuare rela%ata, si $ei $edea unde
te $ei 'asi.B,*,). i iata, Helen, acesta este primul moment in care de$ii constienta de
!aptul ca ai o eruptie. Ce se a !la in -urul tauG Unde te a!li acumG
C+,0NT: ..... ,n baie.
+U<09N: ,n baieG ,n baie acasaG
C+,0NT: Hm hm
+U<09N: i cum ti"ai dat seama ca ai o eruptieG Tu ai decoperit"o sau a $azut"o mamaG
C+,0NT:......Nu"mi amintesc.....erm.....
+U<09N: 7ine, nu are importanta. Te a!li in baie si tocmai ti"ai dat seama ca ai o
eruptie.
C+,0NT: Mm
+U<09N: 2cum iti $oi ridica bratul si apoi il $oi lasa din nou sa"ti cada inapoi in poala
si in mintea ta esti acolo, o !etita mica in baie. Pentru ca iti $oi pune niste intrebari, si $ei
descoperi ca stii toate raspunsurile la aceste intrebari, pentru ca $ei rede$eni in mintea ta
acea mica !etita din baie. Continua sa stai rela%ata, urmareste ceea ce se intampla. B,*,).
,ata, Helen, acum esti in baie, si tocmai ti"ai dat seama ca ai o eruptie pe piele. Ceea ce
imi spune ca nu cu !oarte mult timp in urma trebuie sa se !i intamplat ce$a care te"a
in'ri-orat sau te"a suparat intr"un !el. 2st!el ca a determinat ca eruptia sa apara. Pentru ca
niciodata nu ai a$ut"o atunci cand a$eai > ani sau la a >"a ani$ersare. Deci ce$a s"a
intamplat care sa produca asta. 2sa ca te intreb daca totul este in re'ula acasaG Cum este
mamaG Te intele'i bine cu mamaG
C+,0NT: Hm hm
+U<09N: i tataG Te intele'i bine cu tataG
C+,0NT: Da.
+U<09N: DaG i cu !ratii taiG Te intele'i bine cu !ratii taiG
C+,0NT: Nu prea.
+U<09N: Nu preaG 0ste ce$a in le'atura cu !ratii tai care te in'ri-oreazaG Ce$a di!erit in
ceea ce !acG
C+,0NT: Nu, doar ca se iau de mine.
+U<09N: e iau de tineG
C+,0NT: Mm
+U<09N: 7ine. Dar ceilalti membrii ai !amiliei, este altce$a in le'atura cu alti membrii
ai !amiliei care te in'ri-oreazaG Ce$a in le'atura cu bunicii, te in'r-oreaza ce$a le'at de
buniciG
C+,0NT:.....Nu"i $ad !oarte des..
+U<09N: Nu"i $ezi !oarte desG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: unt in re'ulaG
C+,0NT:........ 7unicul nu este.
+U<09N: Ce nu este in re'ula cu bunciulG
C+,0NT: 2re cancer.
+U<09N: 2re cancerG
C+,0NT: Mm
+U<09N: 2sta te in'ri-oreazaG Ti"a spus mama ca trebuie sa"ti !aci 'ri-i din cauza astaG
C+,0NT: .......0hm.....nuJ este !oarte brusc.
+U<09N: 0ste !oarte bruscG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7ine, esti acolo in baie, si tocmai ti"ai dat seama ca a aparut eruptia pe piele.
i ai descoperit ca bunciul are cancer. Dar ai numai > ani, asa ca nu stiu daca asta este
su!icient ca sa te in'ri-oreze. Dar ce$a te !ramanta. Probabil ce$a ce s"a intamplat cu o zi
sau doua inainte ca eruptia sa apara. i este o in'ri-orare mare, ce$a ce ai carat dupa tine
pana in perioada de adult. 2sa ca iti $oi ridica bratul si apoi il $oi lsa sa"ti cada inapoi in
poala, si indi!erent ce 'ri-i ai, acestea iti $or apare !oarte clar in minte, dar inca te $ezi in
baie. Continua sa stai rela%ata, urmareste ceea ce se intampla. B,*,). 2cum, ce te supara
HelenG
C+,0NT: Nu mi"au spus, i"am auzit. 3 clienta incepe sa plan'a, si continua sa plan'a pe
toat durata sedintei de terapie4
+U<09N: ,"ai auzitG Pe cine ai auzitG 0ste in re'ula, lasa sentimentele sa iasa la i$eala.
Pe cine ai auzitG
C+,0NT: Mama si tata.
+U<09N: i ce i"ai auzit spunandG
C+,0NT: Ca el moare de cancer.
+U<09N: 2dica buniculG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 2sa ca stiai ca o sa moaraG
C+,0NT: Cred ca n"ar !i trebuit sa stiu.
+U<09N: Nu, dar i"ai auzit intamplator, asa"iG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7ine. 0$ident pot $edea ca ai !ost !oarte in'ri-orata pentru ca stiai ce
inseamna, nu"i asaG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7ine. 2sta a !ost cu scurt timp inainte de a"ti apare eruptia pe pieleG....
Memoria ta este !oarte buna acum, poti $edea totul !oarte clar in mintea ta. Pentru ca cred
ca stim acum care este cauza eruptiei pe piele.
C+,0NT:....Da.......
+U<09N: 2 aparut aceasta eruptie la o zi sau doua dupa ce i"ai auzit pe mama si pe tataG
C+,0NT: Nu, m"am lo$it la picior.
+U<09N: Te"ai lo$it la piciorG
C+,0NT: Mm
+U<09N: i ce s"a intamplat cand te"ai lo$it la piciorG
C+,0NT: M"am lo$it la picior, si am a$ut o taietura sau o -ulitura, nu stiu, nu"mi
amintesc e%act.
+U<09N: 0 in re'ula. Deci ai a$ut o taietura sau o -ulitura pe piciorG
C+,0NT: Hm, da si de acolo a inceput.
+U<09N: ,n re'ula. Deci ai a$ut 'anduri neplacute le'ate de acea lo$itura la piciorG au
ce$a de 'enul astaG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: ,n re'ula. #ezi, eu potJ 3 clienta intrerupe4.
C+,0NT: 2ler'am.
+U<09N: 2ler'aiG i aler'ai numai de placere, sau..G
C+,0NT: Da. #oiam sa a-un' prima in camera.
+U<09N: ,naintea cuiG
C+,0NT: ,naintea prietenilorL ne prosteam. 2ler'am.
+U<09N: 7ine. Deci, de ce a inceput eruptia pe picior, dupa ce te"ai lo$it, nu sunt prea
si'ur. Dar chiar inainte sa apara eruptia i"ai auzit pe mama si pe tata $orbind despre
moartea bunicului, nu"i asaG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 2sa e G Nu ai nici un dubiu in aceasta pri$intaG
C+,0NT: Nu .
+U<09N: 7ine. Pentru ca aceasta eruptie pe piele trebuie sa !i !ost cauzata de o suparare
din tine, si cu si'uranta arata de parca asta s"a intamplat atunci cand ai descoperit ca
bunicul $a muri. Pare ca e asaG
+U<09N: 7ine. 2cum continua sa stai rela%ata, pentru ca iti $oi ridica bratul si apoi il
$oi lasa sa"ti cada in poala, si cand !ac asta te $ei intoarce in timp, la o saptamana dupa ce
bunicul tau a murit. 7unicul tau a murit in scurt timp, cat erai inca copilG
C+,0NT: Da.
+U<09N: 7ine. Cand iti $oi lasa bratul sa cada te $ei a!la in ziua a!lata la distanta de o
saptamana de moartea bunicului tau. i sa $edem cum era pielea atunci. Continua sa stai
rela%ata si obser$a ceea ce se intampla. B,*,). 0ste o saptamana de cand a murit bunicul
tauL unde te a!li in acest momentG
C+,0NT:....2casa.
+U<09N: 2casaG 7ine. i cum este pielea ta acumG Cum este eruptiaG 0ste inca in
acelasi loc, sau este mai mare, sau mai mica, sau cum esteG
C+,0NT: Mai mare si pe 'enunchi.
+U<09N: 2cum iti $oi pune o intrebare la care cunosti !ara indoiala raspunsul. 0ste o
saptamana de cand a murit bunicul tau, si eruptia s"a inrautatit de atunciG
C+,0NT: Da.
+U<09N: DaG Cu alte cu$inte eruptia de pe pielea ta reprezinta moartea bunicului, este
ade$aratG
C+,0NT: Da.
+U<09N: upararea ta.
C+,0NT: Da.
+U<09N: 7ine. 2cum ceea ce $oi !ace este pentru a ne asi'ura ca indepartam aceasta
suparareL iti $oi lasa mana sa cada in poala si te $ei intoarce in timp la momentul in care
ai realizat ca bunicul a murit. Continua sa stai rela%ata si urmareste ceea ce $ei a!la. B,*,).
Unde te 'asesti acumG
C+,0NT: 2casa.
+U<09N: i ce se intamplaG Cum ai a!lat ca bunicul a muritG
C+,0NT: .....Tata $orbeste cu noi.
+U<09N: i unde anume $a a!latiG
C+,0NT: ,n camera de zi.
+U<09N: 0sti in camera de zi, si ce spune tataG ,i poti auzi din nou cu$intele.
C+,0NT:.....Doar ca a !ost !oarte bolna$, si a murit dintr"o dataJ asta e tot ce"mi pot
aminti.
+U<09N: 0ste in re'ula. Continua sa stai rela%ata. Daca mai este altce$a important din
ceea ce a spus tata, si care te"a suparat in $reun !el, atunci cand iti $oi lasa bratul sa cada
in poala, iti $ei aminti. B,*,). Mai este ce$aG
C+,0NT: Nu. +"am intrebat unde este mamaG
+U<09N: i ce a spus elG
C+,0NT: Ca mama este cu bunica, ca are 'ri-a de ea.
+U<09N: 2$eai ne$oie de mama in acel momentG
C+,0NT: Da.
+U<09N: 7ine. 2cum, cu ceea ce $ezi, iti este clar in minte ca eruptia este rezultatul
bolii si mortii buniculuiG Poti $edea astaG
C+,0NT: Da.
+U<09N: Hiindca $reau sa !ii si'ura ca asta este lucrul cel mai important. Trebuie sa ne
asi'uram ca a!lam toate cauzele acestei eruptii. +a $arsta de > ani am putut $edea ca nu
a$eai nici un !el de probleme cu pielea si apoi $edem ca ai auzit din intamplare ca
bunicul este bolna$ si probabil $a muri si $edem primele semne ale eruptiei. 2sa este, nu"
i asaG
C+,0NT: Da.
+U<09N: i apoi $edem ca la o saptamana dupa ce a murit el eruptia ta s"a inrautatit,
nu"i asaG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7un, acum, care este probema le'ata de pierderea bunicului care a determinat
aparitia unei eruptii pe pieleG 0ste un !el de a"ti aminti de el, sau ce$a de 'enul astaG....
Ce esteG Ce este in mintea ta inconstienta J
C+,0NT: Nu"mi puteam ima'ina ca n"o sa"l mai $ad niciodata.
+U<09N: Nu"ti puteai ima'ina ca n"o sa"l mai $ezi niciodataG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: 0ste un lucru suparator pentru o !etita mica, nu"i asaG Continua sa stai
rela%ata, lasa lacrimile sa cur'a, le $ei putea ster'e in curand.
C+,0NT: Obisnuia sa ma !aca sa rad.
+U<09N: DaG
C+,0NT: Da.
+U<09N: 0rai !oarte apropiata de el, nu"i asaG
C+,0NT: Da.
+U<09N: i de aceea aceasta pierdere te"a suparat atat de multG 2cum daca am
indepartat toata supararea si 'ri-a le'ata de bunicul tau, eruptia $a disparea !oarte repede.
Dar mai intai trebuie sa ne asi'uram ca indepartam toata supararea. 2sa ca iti $oi ridica
bratul si apoi il $oi lasa sa"ti cada in poala, si daca mai este ce$a in mintea ta care este
inca responsabil de aceasta eruptie pe piele, orice are de"a !ace cu bunicul care se mai
a!la inca acolo, sau orice este nerezol$at mai tarziu pe parcursul $ietii care are un impact
semni!icati$ asupra acestei probleme cu pielea. Cand iti $oi lasa bratul sa cada in poala
orice ai ne$oie sa stii in le'atura cu aceasta eruptie pe piele iti $a $eni in minte. B,*,). J
Mai este ce$a care te suparaG
C+,0NT: Doar oamenii care rad de mine.
+U<09N: Din cauza pielii taleG
C+,0NT: Da.
+U<09N: 7ine, nu te $ei mai con!runta cu asta de"acum incolo. Nu $ei mai a$ea aceasta
problema. 2cum ca stii ce a pro$ocat problema cu pielea ta, e%ista $reun moti$ pentru
care nu ai dori sa renunti la eruptieG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: Nu mai e%ista nici un moti$, nu"i asaG Cu si'uranta bunicul tau nu ar dori ca tu
sa ai aceasta problema, nu"i asaG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: i nu ser$este nici unui scop, nu"i asaG
C+,0NT: Nu.
+U<09N: Deci te poti debarasa de aceasta eruptie de pe piele acum, nu"i asaG
C+,0NT: Da.
+U<09N: Pentru ca stiu si'ur ca ai dori asta, nu"i asaG
C+,0NT: Da.
+U<09N: 2cum, daca mai e%ista ce$a in mintea ta le'at de bunicul tau si de pierderea
lui care inca te mai in'ri-oreaza sau te supara, $ei descoperi ca in curand aceste lucruri se
$or linisti.
Daca a mai ramas ce$a, orice nu am clari!icat inca astazi, atunci toate aceste suparari si
lacrimi $or iesi la i$eala.
2sa ca s"ar putea sa mai treaca ce$a timp pana sa te obisnuiesti cu !aptul ca bunicul a
murit. Dar este in re'ula, pentru ca asta se $a intampla in curand. ,ar acum, Helen, $ei
descoperi ca acum ca supararea ta, cauza psoriazisului, a !ost indepartata, pielea ta incepe
sa se $indece, chiar incepand cu acest moment, in care eu iti $orbesc.
2cele semne, aceste $ezicule, sau oricum le numesti, dispar rapid si palesc. Pielea ta se
$indeca. Hiecare parte a corpului tau unde e%ista probleme cu pielea se $indeca. 0ruptia
$a dispare. De-a pielea ta se $indeca.
Nu mai sunt in interiorul tau emotii care sa a!ecteze pielea, sau care sa te a!ecteze in orice
alt mod. 2sa ca, in curand, iti $oi cere sa deschizi ochii. Dar $ei descoperi, asa cum am
mai spus, ca pielea ta se $indeca de-a. e curata. i cand este complet curatata, eruptiile
nu $or mai aparea niciodata.
Orice probleme sau suparari pe care le"ai putea a$ea de"acum incolo nu"ti $or mai a!ecta
pielea. Nu $ei mai a$ea ne$oie de cr(me pentru piele. #ei descoperi ca problema cu
pielea ta, cu psoriazisul, $a dispare in curand.
#ezi ca pana la urma am $azut ca in primii > ani de $iata pielea ta a !ost in re'ula, nu"i
asaG Hara probleme, !ara 'ri-iG
C+,0NT: Da.
+U<09N: 2poi ai descoperit ca bunicul este 'ra$ bolna$ si probabil $a muri si iata ca
apare un prim semn al eruptiei. 2poi, dupa ce el moare, $ezi ca eruptia ta a de$enit mai
mare. 2sta deoarece niciodata n"ai reusit sa treci peste pierderea bunicului. 2cesta este
moti$ul pentru lacrimile tale si pentru senimentele tale de acum. unt sentimente le'ate
de ceea ce s"a intamplat cu ani in urma. Dar !oarte curand $ei a-un'e sa te impaci cu
ideea ca bunicul a murit. i de aceea pielea ta $a !i minunata. i $a continua sa !ie asa
cum, !ara indoiala, timp de multi ani, ti"ai dorit sa !ie. tii ce $reau sa spun cu astaG
C+,0NT: Hm
+U<09N: 7ine. 2cum, in cate$a clipe, te $oi ru'a sa deschizi ochii. Cand $ei deschide
ochii iti $ei aminti tot ceea ce s"a intamplat cu 'andurile tale.
i cand $ei deschide ochii, $ei !i calma. #ei !i rela%ata, si te $ei simti bine in le'atura cu
propria ta persoana. i mai presus de toate, pielea ta se $a curata in curand de toate acele
$ezicule.
2cest !el de .suparare/ al pielii tale a pro$enit de la bunicul. ,ar tu ai o piele !rumoasa,
moale si supla, din cap pana"n picioare.
Niciodata $reo pierdere ca acea a bunicului tau nu te $a mai in'ri-ora sau supara in acest
!el. Niciodata nu $ei mai a$ea acest psoriazis, acesta problema cu pielea.
2sa ca, atunci cand esti pre'atita pentru asa, deschide ochii si obser$a cat de bine te simti
in pielea proprieJ./
H29,T
Cititorul $a nota cat de important este sa obser$i atent pacientul pentru a depista indiciile
non" $erbale pe care ti le da pacientul in le'atura cu materialul cu impact emotional. 0ste
de asmenea important ca in timpul . intero'atoriului/ sa selectam intrebarile care sa e$ite
in!luentarea pacientului sau crearea unor amintiri !alse.
Urmarind cazul dupa terminarea terapiei am a!lat ca Helen a scapat de psoriazis. Tot ce a
ramas sunt mici puncte rosii in anumite parti ale corpului care au !ost serios a!ectate si
probabil ca si aceste puncte $or dispare in timp. ,ntrea'a inre'istrare a terapiei este
disponibila pe caseta audio.
Ste*en -uzern lucreaza intr"un cabinet pri$at din +ondra. 2 inre'istrat o serie de casete
pentru a !i ascultate acasa de catre pacienti si conduce un Eor;shop intitulat . Miracolul
auto " $indecarii/ in care preda si demonstreaza propriul sau stil de hipnoanaliza.

PSIH0T23APIA I4 T3ATA124T%- A)2CTI%4I-03 PSIH0S01ATIC2
0ana 1aria Popescu
,n secolul D,D mani!estarile somatice din isterie, cum sunt cecitatea si pierderile de
cunostinta, asemanatoare patolo'iei somatice or'anice se$ere, erau tratate de clinicieni
!ara a a$ea o e%plicatie medicala. ,steria ca boala a inspirat teoreticienii acestei perioade
sa elaboreze modele in care !actorii mentali si somatici erau intim corelati sau
conceptualizati ca aspecte di!erite ale aceleiasi unitati.
Cu termenul de .psihosomatic/ a inceput inte'rarea !izicului cu psihicul. Prin a!ectiune
psihosomatica intele'em o problema psiholo'ica care 'enereaza simptome somatice,
a!ectiunile psihosomatice !iind psihice sau psiho'ene, !ara substrat or'anic. ,nitial la baza
conceptelor din psihosomatica a stat teoria psihanalitica, dar in anii M?1 stresul a de$enit
punctul central al psihosomaticii, principalul promotor al acestei idei !iind Hans elye.
Ulterior modelul mediului si cel social au !ost combinate cu cele ale schimbarilor ma-ore
de $iata si a stresurilor sociale, si in acest conte%t idney Cobb si 9obert M. 9ose au
studiat in special hipertensiunea arteriala, ulcerul duodenal si diabetul zaharat, in timp ce
Da$id :en;ins !acea cunoscute ideile sale despre comportamentul de tip 2 ca !actor de
risc in boala coronariana. ,n paralel, teoria 6setalt sustine ca in a!ectiunile psihosomatice
este $orba despre un determinism policauzal, la ni$el de UmEelt mani!estandu"se atat
!actori psihici cat si somaticiF or'anici. Psihanalistii spun ca boala psihosomatica este
produsa de mania siFsau $ina reprimata. Corpul nostru elibereaza di!erite substante
chimice, iar atunci cand emotiile sunt suprimate si nu e%ista o eliberare in e%terior,
tristetea si $ina duc la un numar impresionant de boli, datorita suprimarii. 0ste cunoscut
!aptul ca !actorii psihosociali in!luenteaza dis!unctiile 'astro " intestinale, respecti$
re!lu%ul 'astro " eso!a'ian, ulcerul peptic si sindromul de colon iritabil, modelul
biopsihosocial !iind un pas inainte in studiul acestor a!ectiuni.
2stazi sunt clar di!erentiate disocierea somatica de a!ectiunea psihosomatica sau
biomedicala. Disocierea somatica se re!era la perceptii modi!icate asupra unor parti sau
re'iuni ale corpului, in timp ce simptomele psihosomatice sunt simptome !izice 'enerate
de !actori psihici. Pe de alta parte, !iecare a!ectiune somatica se insoteste de
simptomatolo'ie psiholo'ica. De e%emplu pacientii cu diabet zaharat sunt in 'eneral
tristi, au schimbari de dispozitie, sentimente de manie si stima de sine scazuta. Hactorii
psihosociali a!ecteaza ni$elul 'licemiei indirect, prin 'radul de complianta la tratament si
direct, prin e!ectele neuroendocrine. +a randul sau 'licemia poate a!ecta starea
emotionala, in aceasta situatie utila !iind terapia co'niti$ " comportamentala, care
imbunatateste capacitatea de copin', complianta la tratament si controlul 'licemiei. Un
alt e%emplu semni!icati$ este acela al ulcerului duodenal, care are etiolo'ie
multi!actoriala. Nici conceptia psihiatrica con!orm careia ulceul peptic este o boala
psihosomatica, si nici conceptia medicala moderna dupa care aceasta a!ectiune se
datoreaza in!ectiei cu Helicobacter pylorii, nu sunt pe de"a"ntre'ul ade$arate. ,n!ectia cu
Helicobacter care este acum la moda nu poate !i considerata o cauza su!icienta, mai ales
ca pana la $arsta de >1 de ani ?1@ din populatie este e%pusa in!ectiei cu H.pylorii si nu
toate cazurile de ulcer duodenal au in!ectie cu Helicobacter.
Pacientii cu mani!estari !izice si tulburari psiholo'ice datorate a!ectiunilor psihosomatice
au adesea ne$oi terapeutice speciale 3 Hrederic;, Phillips, B88*4. +a ni$el constient au
$ederi pesimiste le'ate de $iitor, inclusi$ spectrul mortii iminente. ,n hipnoza, pro'resia
de $arsta poate creste sperantele poziti$e ale pacientului pentru supra$ietuire, utile !iind
intarirea eului si inte'rarea. achse 3B8814 spunea ca terapeutii e%ercita o in!luenta
puternica asupra procesului e%plicati$ al clientului, tipul de re!erinte pe care le !ace
terapeutul in!luentand puternic e!ectul inter$entiilor la clientii cu probleme
psihosomatice. Un aspect care nu este de ne'li-at se re!era la suicidul care poate apare in
cursul terapiei la pacientii psihosomatici 3 7alon, *11N4.
,n tratamentul psihosomatic in prezent se utilizeaza psihoeducatia, tehnicile de rela%are,
mana'ementul stressului si terapia suporti$a, mai ales co'niti$" comportamentala si
psihoterapia psihodinamica. "a constatat ca psihoterapia este e!icace in astmul bronsic,
ulcerul duodenal si mi'rena si mai putin e!icace in hipretensiunea arteriala si colita
ulcerati$a, cu $ariabilitate la di!eritele tipuri de psihoterapii
Herbert 7enson este promotorul tehnicilor rela%arii ca strate'ie terapeutica si pre$enti$a
in psihosomatica, care ulterior au !ost combinate cu tehnicile de bio!eedbac;, in care
di!eritele $ariabile biolo'ice , ca tensiunea arteriala sau tensiunea musculara sunt
inre'istrate, a!isate si aratate pacientului, ca metoda de control a tensiunii arteriale si altor
a!ectiuni.
9ela%area a !ost descrisa pentru prima oara ca meditatie transcedentala 7udhista. ,n B8*8
0dmund :acobson introducea rela%area pro'resi$a ca terapie a an%ietatii, iar in B8>?
Herbert 7enson descria in detaliu mecanismul de reducere a stresului prin care corpul
scurtcircuiteaza raspunsul de tip lupta sau !u'a si duce la scaderea tensiunii arteriale,
rela%area musculara si controlul !rec$entei cardiace
9ela%area este de mai multe tipuri: de eliberare, pro!unda si controlata. e incepe cu
rela%area musculara pro!unda :acobson, care poate !i inre'istrata pe suport audio si pe
care pacientul o poate asculta si acasa, recomandandu"se sa practice zilnic acest e%ercitiu.
9ela%area de eliberare, ca si rela%area pro!unda, are drept scop reducerea tensiunii
musculare, !ara a !ace re!erire ca si in rela%area musculara pro!unda atat la rela%area, cat
si la contractia musculara, ci numai la rela%are. 9ela%area de eliberare este recomandata
ca urmator pas, dupa ce pacientul este !amiliarizat cu rela%area musculara pro!unda.
9ela%area controlata combina rela%area cu e%ercitiile de respiratie pro!unda, utilizand un
cu$ant sau o ima'ine pentru a declansa sentimentul imediat al rela%arii musculare.
9ela%area poate !i contraindicata pentru unii pacienti, de e%emplu cei cu boli cerebrale
or'anice sau traumatisme cerebrale care au dis!unctii co'niti$e, depinzand de 'radul lor
de !unctionare.
0%ercitiile de respiratie pro!unda imbunatatesc !unctia respiratorie si elimina stresul si
tensiunea.
,ma'eria 'hidata este o alta tehnica utila. 0ste un proces cu doua componente : prima
componenta implica rela%area pro!unda prin tehnici de rela%are si antrenament respirator.
,n !aza de rela%are pacientul inchide ochii si se concentreaza pe respiratia rara, sau pe
tensiunea din muschi, de multe ori pe un !ond de muzica linistita sau sunete din natura, ca
de e%emplu $alurile marii sau ciripitul pasarilor, care induc rela%area. Odata ce pacientul
se rela%eaza incepe e%ercitiul de ima'erie, cu ima'ini rela%ante care odihnesc mintea si
corpul. Pacientul poate utiliza rememorarea acestei ima'ini, a unei situatii sau a unui
scenariu pentru a diminua an%ietatea, cum ar !i in cursul nasterii, inter$entiilor
chirur'icale sau e$enimentelor an%ietante. Pacientul se poate ima'ina ca parcur'and
!iecare pas al an%ietatii, pe care apoi il depaseste.
,n transa hipnotica sunt utile in terapia psihosomatica ima'eria locului pre!erat, tehnicile
pentru cresterea stimei de sine, tehnica an%iometrului, si ima'eria 'hidata in stare de
transa, cu meta!ore directionate catre a!ectiunea somatica respecti$a. 0%ista la ora actuala
protocoale terapeutice distincte pentru multe din a!ectiunile psihosomatice, impreuna cu
ima'eria destinata controlului durerii.
Psihoterapia eric;soniana o!era o perspecti$a de tip inte'rare personala si dez$oltare a
pacientilor, cu !acilitarea mecanismelor inconstiente care lucreaza permanent pentru
mentinerea echilibrului.
,n ultimii ani au aparut noi tehnici terapeutice utile in pihosomatica, terapia co'niti$ "
comportamentala casti'and serios teren in acest domeniu. Deri$ata din terapia co'niti$ "
comportamentala este tehnica bio!eedbac;"ului, care combina rela%area, $izualizarea si
tehnicile co'niti$e. Prin bio!eedbac; pacientul poate $edea rezultatul e!orturilor sale, dar
bio!eedbac;"ul poate !i contraindicat la persoanele cu pace"ma;er.
Terapia prin sunet, incluzand terapia prin muzica, incantatiile si sunetele din natura este
de asemenea !olosita in terapia a!ectiunilor psihosomatice. Di!erite sunete declanseaza
emotii si reactii di!erite. e sustine ca terapia prin sunet este bene!ica in tratamentul
stresului, an%ietatii, hipertensiunii arteriale, depresiei si autismului. ,n terapia bolii
2lzheimer se !olosesc incantatiile, despre care se spune ca a-uta la !unctionarea
memoriei. Terapia Tomatis este promo$ata pentru pacientii cu probleme motorii si de
coordonare.
2lte metode terapeutice implicate in terapia psihosomatica moderna sunt consilierea
directi$a, bazata pe e%plicatiile !urnizate pacientului, psihoterapia psihodinamica si
terapia centrata pe persoana.
Cu toate ca la ora actuala e%ista o 'ama atat de $ariata de metode terapeutice destinate
terapiei psihosomatice, in culturile $estice e%ista inca o problema in relatia dintre
psiholo'ie si sanatatea !izica, probabil datorita persistentei in!luentei lui 9ene Descartes 3
BN)> 4 a carui !ilozo!ie se re!era la dualism, o separare intre corp si minte.
1s' 0ana 1aria Popescu oanaOmariapopescuCyahoo.com
Eeb site: EEE.hipnotrans.ro
0 P30(-21A SI P30C2S%- 52 6ASI32 A S0-%TI2I
de 5el Hunter 1orrill, 1'S',C'C'H'
Traducerea in lim.a romana/ 0ana 1aria Popescu
0u utilizez aceasta ima'erie, dupa inductie, pentru a e$ita tipare care duc la problema sau
impiedica solutionarea ei. Nu este ne$oie ca terapeutul sau clientul sa cunoasca sursa
problemei la ni$el constient, sau sa participe acti$ la re'resie sau in dialo'ul le'at de
problema. De multe ori tot ceea ce este necesar este sa ne ocupam de tiparul care a dus la
problema. Dupa utilizare, terapeutul poate aprecia daca re'resia actuala sau anumite parti
din terapie sunt necesare pentru $indecarea ulterioara.

. 2cum, !ara sa adormiJ iti lasi mintea sa te poarte catre aceasta stare de recepti$itate,
de rela%are minunataJ Haci aceasta dorind sa raspunzi la cate$a din su'estiile mele.. i
asa, la !el de usor, propria ta minte $a 'asi solutiile la problema pentru care ai $enit la
mineJ Toate ni$elele si aspectele $ariate ale mintii tale pro!unde $or continua sa
coopereze cu tot ceea ce iti su'erezJ!acand ca tot ceea ce iti spun sa !ie ade$aratJ Poti
!i si'ur ca mintea ta $a accepta ceea ce este potri$it pentru tine.. si $a respin'e orice pare
nepotri$itJi cel mai important, asta iti $a rezol$a problemaJ 2i $enit la mine pentru
ca 3 problema de prezentare4, si !ara indoiala realizezi ca acestaF aceasta esteF sunt doar
un simptomF simptome ce apartin de altce$aJ 0ste aceasta problema mai pro!unda cea
pe care constiinta ta inalta, ,nteleptul, mintea inconstienta, sinele subconstient si orice
alte aspecte ale mintii tale, o pot localizaJ si o pot rezol$aJ,n consecinta, aceasta ar
trebui sa"ti dea un minunat sentiment de satis!actie pentru a realiza ca $ariate ni$ele si
!atete ale mintii tale sunt capabile sa 'aseasca o solutie la problema ta, in moduri care iti
$or !i !oarte placuteJ i chiar dupa ce iesi din transa hipnotica, $ei 'asi ca ni$elele
subconstiente ale mintii tale $or continua sa aduca schimbari !oarte placute,J rezol$and
problema pe cai usoareJpentru ca mintea ta pro!unda poate rezol$a aceasta sarcina
destul de usor, !ara $reun e!!ort constient din partea taJ2sa ca, in timp ce te a!li in
transa astazi, si dupa aceea, daca este necesar, as dori ca mintea ta sa de$ina interesata de
tot ceea ce poti !ace pentru a !olosi propriile tale cunsotinte corporale,Jpropriile tale
cunostinte psihice,Jsau orice alt !el de cunostinte pe care le poseziJpentru a localiza !ie
ceea ce cauzeaza problema de baza,J!ie ceeea ce ii impiedica rezol$areaJ2sa ca
permite", sinelui tau pro!und, acelei parti intelepte din tine, sa isi aloce timpul de care are
ne$oie pentru a rezol$a per!ect problemaJ si permanentJi pe masura ce mintea ta
incepe aceasta cautare si rezol$area problemeiJ te poti simti atat de con!ortabil incat
intri intr"o stare de rela%are si mai pro!unda, de$enind total concentrat3a4, !ara a adormiJ
pentru ca sarcina noastra sa !ie realizata cat de repede si de amanuntit posibilJContinua
sa te a!unzi la orice ni$el al transei hipnotice care iti este necesar pentru a realiza acestea
impreuna,Jpentru ca tu 3 sa"ti realizezi dorintaF scopul de aJ4 3 sa !ii eliberat deJ4 3 sa
de$iiJ4Ji pentru a !ace aceasta atat de usor, placut si rapidJ
3 pauza mai lun'a4
Mintea ta este atat de uimitor de capabila, incat este imposibil sa mentionam toate
abilitatile pe care le !olosesti incontinuu,Jabilitatea de a respira, !ara un e!!ort constient,
Jabilitatea de a mentine circulatia san'elui in intre'ul sistem circulator,Jabilitatea de a
di'era usor mancarea, hranind toate celulele tale cu substante nutriti$e de care au ne$oie
pentru sanatateJToate acti$itatile uimitoare pe care corpul tau le des!asoara zilnic,
pentru a !unctiona adec$at, pentru a te mentine in $iataJsunt indeplinite de sinele tau
subconstientJTotusi, daca pentru un moti$ sau altul, corpul tau nu !unctioneaza la cel
mai bun ni$elJmintea ta pro!unda are capacitatea de a schmba astaJdaca este neecsar,
Jpoate a-uta corpul tau sa !unctioneze mai bine, pentru ca tu 3 sa"ti realizezi scopul de
aJ4 3 sa !ii eliberat deJ4 3 sa de$iiJ4Jpentru ca este starea naturala a corpului aceea
de a !i sanatosJ0ste dreptul tau de a a$ea un corp sanatosJ
3 pauza mai lun'a4
De asemenea, ai capacitatea de a $orbi si a mer'e automatJsi de a !ace un milion de alte
lucruri pe care le"ai in$atat de la nastere,Jtoate lucrurile care la inceput a trebuit sa le
in$eti la ni$el constient, si care acum se des!asoara automat, la di!erite ni$eluri, aspecte si
dimensiuni, ale propriei tale minti subconstienteJinele tau pro!und se descurca cu toate
acestea, !ara un e!!ort constientJ,n acelasi !el, mintea ta subconstienta a acceptat toate
obiceiurile pe care le"ai in$atatJsi moti$ele tale pentru a le dez$oltaJTotusi, mintea ta
pro!unda stie cum sa schimbe orice obicei, sau moti$, sau raspuns, daca este necesarJTe
poate a-uta 3 sa iti realizezi scopul de aJ4 3 sa te eliberezi deJ4 3 sa de$ii..4 pentru ca
starea naturala a mintii tale este de a !i sanatoasaJsi este dreptul tau sa ai o minte
sanatoasaJ
3 pauza mai lun'a4
inele tau pro!und, 'hidul tau , partea inteleapta din tine, sau oricum pre!eri sa"l numesti,
are 'ri-a de tine si te aduce la !iecare ni$el al e%istentei tale in cursul acestei incredibile
calatorii prin $iataJinele tau subconstient a acceptat atitudinile si credintele pe care le"
ai dez$oltat despre tine insuti, despre lume si ceilalti, constient sau inconstientJi aceste
aptitudini si credinte au a-utat la de$enirea persoanei care esti acumJi totusi, mintea ta
pro!unda stie cum oricare dintre aceste credinte si atitudini poate!i schimbata, daca este
necesar..si te poate a-uta 3 sa"ti realizezi scopul de aJ4 3 sa te eliberezi deJ4 3 sa
de$iiJ4Jpentru ca starea naturala a spiritului tau este aceea de a !i sanatosJsi este
dreptul tau de a a$ea un spirit sanatosJ
3 pauza mai lun'a4
0ste ade$arat ca mintea ta subconstienta, sau constiinta ei mai inalta, stie totul despre
tine, din momentul in care ai aparut pe lumeJtie tot ce s"a intamplat $reodata cu tine,
Jtot ceea ce ai auzit, sau ai $azut, sau ai in$atatJHiecare credinta pe care ti"ai !ormulat"
oJHiecare lucru pe care parintii tai doreau sa"l stiiJsi sa"l creziJTot ceea ce rudele
tale, comunitatea ta, si cultura in care traiesti, doreau ca tu sa"l stiiJsi sa"l creziJTot
ceea ce cei de"o seama cu tine simteau ca trebuie sa stiiJsi sa creziJTot ceea ce parintii,
!ratii, rudele, pro!esorii si cole'ii au spus sau au insinuat pe parcurs ce tu ai crescutJsi
toate e%perientele de pe parcursul e%istentei taleJcare au !ormat tipare in mintea taJi
aceste tipare, sau impresii, raman asa cum sunt, daca nu decizi ca ar trebui, si pot !i
schimbateJTiparele le'ate de aceasta $iata, sau e%istenta anterioara, sunt acolo, in sinele
tau subconstientJi acestea te in!luenteaza chiar astaziJUnele tipare iti sunt inca de
a-utorJiar altele nu te mai a-utaJsi nu trebuie sa stii care sunt acestea, in mod
constientJMintea ta pro!unda, acea parte inteleapta din tine, stie di!erenta,Jsi aceasta
parte pro!unda a ta poate !ace orice schimbari care iti sunt de a-utor pentru 3 a"ti realiza
scopul de aJ4 3 a te elibera deJ4 3 a de$eni..4
i acum, asa cum inconstientul, subconstientul, sinele tau pro!und si orice alte aspecte ale
eului tau, pot derula toate acti$itatile mintii si corpului tau,Jun anumit ni$el, aspect sau
dimensiune a sinelui tau pro!und intele'e e%act unde se a!la problema realaJsi o poate
rezol$aJpentru ca odata ce dai mintii tale pro!unde ocazia de a cauta unde se a!la
problema, ea utilizeaza propriile cai pentru a 'asi solutia la acea problema,Jrezol$and"o
per!ectJsi permanentJin moduri care iti $or !i placuteJ
i ceea ce este 'roza$ in le'atura cu asta, este ca di!erite ni$ele si aspecte ale mintii tale
pot !ace asta chiar acum, !ara nici un e!!ort constient din partea taJMintea ta pro!unda
poate rezol$a problemaJ!iindca, indi!erent daca iti dai seama de ea la ni$el constient sau
nu, acea parte inteleapta a mintii tale o intele'e,Jsi o intele'e dintr"un punct de $edere
mai matur, sau mai cura-os, sau cu mai multa incredere in sine, decat atunci cand ti"ai
!ormulat aceasta credinta sau set de credinte, prin orice ai $azut, primit, inteles sau
crezutJindi!erent in ce perioada a $ietiiJi orice credinte, sau impresii s"au !ormulat in
mintea ta, care au dus la problema ce se mani!esta prin 3 problema de prezentare4, ele pot
!i reinterpretateJde persoana mai adulta care esti acumJi in aceasta etapa particulara a
calatoriei tale prin $iata, in care stii ca acum doresti 3 scopul clientului4, mintea ta
pro!unda, sinele tau subconstient, partea inteleapta din tine are acces la o multime de
in!ormatii, de care s"ar putea sa nu !ii constientJiar mintea ta le poate trece complet in
re$istaJsi te poate elibera de acea problemaJtotalJsi pentru totdeaunaJsi daca este
asa, atunci mana ta stan'aF dreapta se $a ridica pentru a indica acordul mintii tale cu
aceastaJ
3 se asteapta cate$a minute4
3 Uneori clientul poate sa nu doreasca pe moment sa se miste, sau isi misca un de'et, sau
un picior, pentru ca , se pare mai usor. 2r putea !ace o miscare !oarte discreta, sau
semnalul intarzie. Daca nu e%ista nici un raspuns, se continua cu Meta!ora re'resiei sau
Terapia partilor. De e%emplu, pentru !umatori ne putem opri si discuta cu inele Humator
pentru a $edea cat de mare este orinta de a se opri din !umat si de ce are ne$oie pentru a
!ace aceasta. e !ace un contract pentru ultima ti'ara !umata. Daca problema este timpul,
se continua cu aceasta tehnica, utilizand lipsa de raspuns ca indiciu pentru urmatoarea
sedinta de terapie4.
Hoarte bineJ2cum, chiar daca esti constient de asta sau nu, mintea ta coopereazaJsi
'aseste solutia la problema in moduri care"ti $or !i placute..pentru ca propria ta minte este
capabila sa cearna credintele, sentimentele, e%perientele, 'andurile, obiceiurile, emotiile
din intrea'a ta e%istentaJsi le poate e%amina, pri$indu"le dintr"o perspecti$a di!eritaJ
!ata de aceea din momentul in care le"ai receptionat si inre'istratJsi mintea ta este
complet capabila sa elibereze orice bloca-e din calea ta spre schimbare si de a 3 scopul
clientului4Jiar aceasta $a duce la o solutie placuta Jsi permanenta pentru problema
taJ
Un lucru uimitor in le'atura cu toate acestea este ca $ariate aspecte pro!unde ale mintii
tale pot continua sa treaca in re$ista, sa e%amineze si sa e%ploreze toate in!ormatiiledin
mintea si corpul tauJi sinele tau pro!und poate continua sa 'aseasca solutii la
problema, chiar si dupa ce iesi din starea de transa..2sa ca, daca mai este ne$oie de
munca dupa terminarea acestei sedinte de terapie, sinele tau subconstient $a continua sa o
!aca, pana cand solutia este 'asitaJi pana cand $ei re$eni la urmatoarea intalnire,
mintea ta $a !i 'asit de-a o solutie placuta intr"un !el care iti permite sa elimini problema
si sa 3 obtiiJ4 3 sa te eliberezi deJ4 3 de$ii..4 intr"un mod usor, palcutJ,n$eti lucruri
minunate despre tineJpentru ca ai de$enit o persoana mai maturaJsi asta se intampla
acum,Jiti creste increderea in tineJte simti mai puternicJsi ca rezultat esti mai
!ericitJ/
3 O ima'erie cu care se poate continua este .,mputernicirea Centrului/ sau .,ubeste/4
3 6reat 0scapes, $ol.,,,4.
2s dori sa subliniez stima pe care o port unuia din pro!esorii mei, dr. 2rthur Pin;ler
3 acum decedat4, de la Uni$ersitatea !.:ohn, pentru e%ceptionala sa abilitate de a construi
meta!ore si scenarii, si succesul sau in incura-area sinelui subcosntientF inconstient de a
rezol$a probleme !ara necesitatea re'resiei. Ca rezultat al cautarii continue a cu$intelor
potri$ite si puternice in su'estii, sunt un etern editor. 9e$izuirea este rezultatul acestei
cautari.

Tehnica ori'inala poate !i 'asita in 6reat 0scapes, $ol.,,, de Del Hunter Morrill, publicata
in *111, ed.*11B, copyri'ht B888, Del Hunter Morrill.
Del Hunter Morrill, hipnoterapeut, autor al cartii 6reat 0scapes si al inre'istrarilor audio
NeE 7e'innin's.
Del Hunter Morrill, M.., Counselin' Hypnotherapist
2uthor o! the 6902T 0C2P0 script boo;s
and the N0P 706,NN,N6 recordin' series
T92N,T,ON, a Center !or Counselin' Q Hypnosis
and home o! NeE 7e'innin's Publishin'
+ocated in Tacoma, Pashin'ton U2
3*?)4 )&)"?>?>L 3&&&4 NN)"?>?> 3toll !ree4
delmorrillChypnocenter.com , http:FFEEE.hypnocenter.com
%n studiu de caz implicand utilizarea hipnoterapiei pentru 7umat si 7e.ra de 7an
Andrew (rown
Traducerea in lim.a romana/ 0ana 1aria Popescu
Introducere
Mar; m"a abordat initial doar pentru hipnoterapie pentru a"l a-uta sa se lase de !umat.
Hiind prieten cu Mar; stiam cate ce$a despre moti$atia lui si desi nu eram prea !ericit ca
a$ea . cele mai bune moti$e/ pentru a se lasa de !umat, simteam ca pot a$ea totusi un
oarecare succes cu el.
Cazul parea destul de simplu si sin'ura problema era ca ne cunosteam relati$ bine, dar cu
o pre'atire adec$ata nu e%istau moti$e pentru care o inductie rapida sa nu reuseasca.
Terapia a !ost realizata in doua sedinte, cea de"a doua a$and scopul de a intari su'estiile
din prima intalnire si de a monitoriza pro'resul pacientului. #oi arata clar importanta de a
trata orice tulburare adicti$a 3 inclusi$ !umatul 4 ca pe o .car-a . psiholo'ica si in
consecinta cauzele si !actorii declansatori ai car-ei trebuie 'asiti.
Doresc sa prezint acest caz deoarece imi intareste credinta ca dependenta de !umat nu
poate !i eliminata doar prin su'estie. Toata lumea are un moti$ pentru care !umeaza si
acesta nu este ca . pur si simplu le place/.
Cadrul
Mar; este un barman de ** de ani, munca in bar !iind perceputa de el ca lipsita de stress,
si care locuieste cu prietena sa, +isa. tiind de-a cate ce$a despre el, stiam ca +isa are
reputatia de !i !oarte 'ala'ioasa si dominatoare, ceea ce ducea la o multime de certuri, si
era e$ident cine era !orta dominanta in cadrul relatiei. Hara a dori sa ma 'rabesc cu
concluziile 3 prima re'ula a oricarui tip de analiza 4 , ma 'andeam ca acesta ar putea !i
totusi unul din moti$ele pentru care el a$ea ne$oie de o car-a 3 in acest caz !umatul4.
Oricand incep o terapie pentru lasatul de !umat 'asesc ca este !oarte important sa a!lu
moti$ele pentru care persoana doreste sa se lase. 9aspunsul obisnuit este . pentru a
economisi bani .. Cred ca unul din cei mai importanti !actori pentru care hipnoterapia nu
da rezultate in lasatul de !umat este moti$ul !umatorului pentru a renunta. Terapeutul care
incepe tratamentul cu un !umator care . trebuie . sa se lase de !umat pentru moti$e
medicale $a a$ea intotdeauna mai mult succes decat unul care trateaza orice !umator.
2ceasta pur si simplu se datoreaza ni$elului dorintei !umatorului pentru a se lasa de
!umat. ,n cazul lui Mar;, moti$ul declarat au !ot banii, si acesta a !ost un inceput prost,
dar simteam ca daca terapia este condusa corect nu ar e%ista moti$e pentru care sa nu !ie
un succes.
Scopurile mele ca terapeut
copurile mele ca terapeut au !ost ca initial sa a-un'em la temelia problemei. Humatul, ca
orice dependenta, este o car-a care prote-eaza !umatorul de emotii puternice si an%ietate.
0ste de importanta $itala ca terapeutul sa a-un'a la cauza necesitatii car-ei inainte ca
aceasta sa poata !i eliminata 3 lucru care $a !i e%plorat in detaliu in continuare 4. Odata ce
am descoperit cauza si !actorii declansatori ai car-ei, prin utilizarea hipnoanalizei,
!olosesc su'estii directe pentru a elimina car-a pentru totdeauna. #oi tinti spre terminarea
acestui demers in doua sedinte, in prima sedinta utilizand hipnoanaliza si su'estiile
directe, iar in cea de"a doua intarind su'estiile pentru a sustine prima sedinta.
Ultimul scop este acela ca Mar; sa de$ina ne!umator dupa prima sedinta, si nu numai sa
ramana ne!umator, dar sa se si simta bine in aceasta situatie inca de la inceput.
Tehnica
Dupa o pre'atire initiala, am aplicat o tehnica de inductie rapida pe care am in$atat"o in
timpul !ormarii mele la . The erene Clinics UK/.
Terapia/ sedinta 8
,nductia pe care am utilizat"o a indus o transa pro!unda 3 de ade$arat somnabulism 4 dupa
B minut. Multumit de !aptul ca Mar; a intrat in transa am inceput hipnoanaliza prin
utilizarea metodei indiciilor. 2ceasta a !unctionat !oarte bine, Mar; a-un'and direct la
moti$ul pentru care si"a aprins prima ti'ara. 2 !umat prima ti'ara la B8 ani !iind in'i-orat
ca +isa, prietena lui, este insarcinata. Prin utilizarea analizei, Mar; a retrait e%perienta
primei tai'ari. . Ura ti'ara/ dar totusi a de$enit dependent si acesta este un semn le'at de
cat de mare poate !i ne$oia de car-a. Oricum acesta a !ost doar moti$ul initial pentru care
a inceput sa !umeze si este importanta 'asirea !actorilor declansatori, care pot !i a!lati
prin utilizarea metodei indiciilor. 2st!el el a 'asit ca !actori declansatori !rica, an%ietatile
si presiunea din partea cole'ilor, toate concurand la trans!ormarea unui ne!umator de B8
ani intr"un dependent de **.
Dupa !inalizarea hipnoanalizei, utilizand pe parcurs tehnici de crestere a stimei de sine,
era momentul pentru su'estii directe, nu numai pentru a"l impiedica pe Mar; sa mai aiba
ne$oie de ti'ari, ci si pentru a"l !ace sa se simta con!ortabil cu sine insusi ca ne!umator.
Sedinta 2
,n timpul scurtei discutii de dinaintea celei de"a doua sedinte, $orbind despre succesul lui
din prima saptamana, mi"a de$enit clar ca prima sedinta a !ost un mare succes. Mar; nu
numai ca se lasase de !umat, dar a si 'asit ca acest lucru este !oarte usor. Nu a dorit nici
un moment sa"si aprinda o ti'ara si a 'asit ca spre deosebire de incercarile precedente de
a se lasa de !umat nu a inceput sa manance e%cesi$ 3 $om $orbi despre aceasta la
concluzii si recomandari4.
Sedinta 2/ continuare
,n timpul acestei discutii Mar; mi"a spus despre problema sa cu !ebra de !an si a !ost
bucuros sa a!le ca si aceste simptome pot !i tratate prin hipnoterapie. Hebra de !an, ca
orice alta aler'ie, are intotdeauna un punct de start 3 cauza si !actor declansator4. 2st!el ca
ne"am decis sa ne ocupam in aceasta sedinta de !ebra de !an.
,n timpul celei de"a doua sedinte scopul meu a !ost acela de a obtine transa, ceea ce s"a
intamplat !oarte rapid 3 )1 secunde4 , datorita su'estiei posthipnotice din prima sedinta.
2m inceput apoi hipnoanaliza, pentru a depista care este cauza !ebrei de !an, si s"a
do$edit ca acesta este un moti$ !oarte comun 3 probleme acasa datorate an%ietatii
crescute in copilarie4. Dupa ce am $eri!icat !aptul ca toti !actorii declansatori erau le'ati
de aceasta, am continuat cu su'estii directe pentru a elimina toate simptomele.
2poi am trecut in re$ista cele intamplate in sedinta B si am intarit acele su'estii cu unele
mai directe. ,n acelasi timp am $eri!icat ca nu cum$a sa ne !i scapat ce$a in prima
sedinta.
Post- terapie
2tat Mar; cat si eu am simtit ca pro'resul sau in aceste doua sedinte a !ost de asa natura
incat nu a$ea ne$oie de terapie aditionala. 0ra !ericit si increzator in !aptul ca era
ne!umator si simtea toate bene!iciile care au urmat in mod !iresc, se simtea mai in !orma,
mai puternic si mai sanatos. 0ra de asemenea si'ur ca !ebra de !an nu $a re$eni, atat de
e!icace !usese tehnica !olosita. Unul din cele mai mari bene!icii ale starii de transa este ca
dupa aceea pacientul se simte absolut minunat, plin de ener'ie si !oarte increzator in
terapie, si aceasta a-uta mult la succesul terapiei. Daca pacientul crede ca terapia nu a
!unctionat sau nu $a !unctiona, atunci ea nu $a !unctiona 3 acesta este un domeniu in care
sunt necesare mai multe cercetari4.
M"am intalnit in mod re'ulat cu Mar; de atunci incoace si sunt mandru sa spun ca este
inca ne!umator. ,ar el a !ost !oarte incantat sa"mi spuna ca a a$ut o prima $ara, din ultimii
B1 ani, !ara !ebra de !an.
Concluzii si recomandari
M"am a%at in acest caz pe problemele cu care se con!runta cei mai multi terapeuti care
lucreaza cu lasatul de !umat. +asatul de !umat este probabil unul din cele mai !rec$ente
moti$e pentru care o persoana consulta hipnoterapeutul, si din ne!ericire aceasta este una
din terapiile cele mai lipsite de succes din cele o!erite.
Cea mai !rec$enta !orma a terapiei pentru lasatul de !umat consta intr"o inductie lun'a cu
rela%are, urmata de o serie de su'estii pe care in multe cazuri pacientul nu le asimileaza.
2poi pacientul este readus la starea de constienta cu cate$a su'estii pentru a se simti bine.
Concluzii si recomandari/ continuare
,n acest punct pacientul se simte destul de bine si probabil nu simte ne$oia de a"si aprinde
o ti'ara, mai de'raba datorita !aptului ca pacientul este rela%at si nu simte ne$oia de
car-a. 2poi se des!asoara unul din urmatoarele doua scenarii:
Scenariul 1
Pacientul mer'e acasa si probabil timp de cate$a zile nu mai simte ne$oia de a"si aprinde
o ti'ara. Pacientul este !ericit ca terapia a !unctionat. 2ceasta pana cand primele elemente
de stress se strecoara inapoi in $iata sa. Odata ce rela%area dispare, isi aprinde o ti'ara.
Scenariul 2
Pacientul mer'e acasa simtindu"se minunat ca a renuntat la acest obicei. 2cest scenariu
este mai probabil pentru cine$a care uraste !umatul dar a 'asit di!icil sa se lase. 2cum se
simt 'roza$ ca s"au lasat, dar de indata ce stressul isi !ace din nou loc in $iata lor, cauta o
car-a alternati$a, de obicei mancarea.
Cel mai obisnuit e!ect al lasatului de !umat este mancatul in e%ces. 2ceasta deoarece pur
si simplu !umatorul a inlocuit o car-a cu alta. Humatorul $a casti'a mult in 'reutate si $a
mer'e la terapie pentru acest moti$, asa ca se $a intoarce la !umat pentru a se opri din
mancat. 2mbele scenarii ne aduc inapoi de unde am plecat.
Unul din lucrurile cele mai in'ri-oratoare este perceptia pe care copiii o au asupra
!umatului in zilele noastre 3 mai ales !etele4, si anume cred ca !umatul le $a mentine
slabe. 2cest lucru se datoreaza si !aptului ca super" modelele si starurile T# !umeaza in
public si admit ca !ac aceasta din moti$ul mai sus mentionat. Cum poate crede cine$a ca
tinerii !umeaza pentru le place 'ustul ti'arilor sau !umatul in sineG 0ste un lucru stiut ca
principalul moti$ pentru care o persoana se apuca de !umat este presiunea din partea
cole'ilor, care este prin ea insasi o !orma de an%ietate crescuta si chiar trauma la $arste
tinere. 2cestea sunt an%ietati si traume care se cer a !i rezol$ate in cursul oricarei terapii
pentru lasatul de !umat. De asemenea este clar cand ne uitam la scenariul pacientului care
mananca pentru a se simti bine, ca tot ceea ce a reusit terapia sa !aca pentru el a !ost sa ia
car-a pacientului 3 !umatul4 si pacientul a inlocuit"o imediat cu o alta car-a 3 mancatul4.
+uand in considerare toate aceste lucruri este usor de $azut ca terapia pentru !umatori
necesita o abordare directa. Hipnoterapia este o unealta ma'ni!ica, care $a a-uta pe
oricine in a se lasa de !umat, dar pe moment multi oameni nu au incredere in ei, inclusi$
medicii. Pentru un moti$ sau altul, de"a lun'ul timpului !umatul a !ost separat de alte
terapii si in loc sa !ie pri$it ca pur"si"simplu o car-a care mascheaza alte an%ietati, a !ost
plasat pe carari 'resite prin utilizarea a tot !elul de $izualizari ciudate si minunate si
bazandu"se doar pe su'estie pentru a a-uta pacientul sa se lase de !umat.
Principala mea recomandare este ca toti terapeutii sa !ie atenti la terapia pe care o o!era
pentru !umat si sa se intrebe daca se adreseaza problemei reale. Toata lumea !umeaza
pentru o cauza, si sin'urul mod de a asi'ura o terapie de succes este de a ne con!runta cu
cauza, nu cu e!ectul.
Concluzii si recomandari/ continuare
+umea cauta in mod constant modalitati rapide de a a-uta !umatorii sa se lase de !umat si
credem ca raspunsul se a!la in hipnoterapie, dar a$em mult de lucru. copul cercetarii in
acest domeniu este de mari proportii, numai daca noi, ca pro!esie, putem aborda toate
terapiile in mod direct, cu bun simt. Cred ca ar trebui sa lucram cu totii pentru a ne
asi'ura ca hipnoterapia primeste recunoasterea necesara. Dar sin'ura modalitate prin care
putem obtine acest lucru este prin impartasirea nereusitelor si a succeselor si prin
combinarea e!orturilor ast!el incat sa ne asi'uram ca !iecare terapie este abordata in
acelasi mod plin de bun" simt.
Intele9erea naturii su7erintei si responsa.ilitatii personale/
o perspecti*a (udhista asupra conte:tului terapeutic modern
Isa 6ucciardi Ph5
Traducere in lim.a romana/ 0ana 1aria Popescu
Pri$it din a!ara, 7udhismul pare o !ilozo!ie pesimista. 2ccentul pus asupra su!erintei este
'resit inteles ca si centrare asupra unei carari spirituale di!icile. Dar accentul pus de
7udhism asupra su!erintei nu este altce$a decat o cale pentru a iesi din su!erinta.
u!erinta de$ine ast!el un $ehicul prin care putem e%plora si intele'e sinele.
Thamisaro 7i;;hu, un calu'ar 7udhist modern nascut in U2 rezuma abordarea
7udhista a su!erintei si potentialul sau de deschidere a cailor de cunoastere a sinelui:
. ,n acest sens, durerea este ca un iaz unde toate animalele padurii " toate tendintele
subconstiente = $or $eni in !inal pentru a bea apa. 2sa cum un naturalist care doreste sa
in$esti'heze $iata in salbaticie se poate posta lan'a iaz, tot asa un terapeut care doreste sa
intelea'a mintea umana poate pur si simplu sa .pazeasca/ durerea pentru a $edea care
sunt reactiile subconstiente ce apar. ,n acest mod incercarea de a intele'e durerea duce nu
numai la o mai bune intele'ere a insasi durerii, ci si la o crestere a constientizarii
proceselor !undamentale care au loc in mintea umana./
Cand aceasta perspecti$a este aplicata conte%tului terapeutic modern, procesul de
intele'ere a sinelui se deschide catre noi potentiale. Unul din primele aspecte de e%plorat
ale acestor noi potentiale este : de unde $ine su!erinta, si cum este ea 'enerataG
7udhismul o!era un raspuns acestor intrebari sub !orma celor Patru 2de$aruri Nobile.
2cestea au !ost e%primate in modalitati di$erse, dar un rezumat de baza arata ast!el:
R 2de$arul despre su!erinta este acela ca ea e%ista. #iata este su!erinta. Nasterea,
imbatranirea si moartea sunt su!erinta.
R 2$ersiunea, dorinta si i'noranta aduc cu ele su!erinta.
R Numai atunci cand spar'em o'linzile in care se re!lecta iluziile putem a-un'e la capatul
su!erintelor noastre.
R Calea celor Opt ne poate a-uta sa scapam de obisnuinta su!erintei.
7udhismul este o !ilozo!ie ce tinde sa pri$easca spre $iitor si poate !i necesara o intrea'a
$iata pentru a urmari toate caile ce conduc spre aceste patru declaratii. a ne concentram
insa asupra unui aspect: cauza su!erintei indicata de Cele Patru 2de$aruri Nobile, si sa o
aducem in conte%tul terapeutic modern. 2cesta este un ade$ar !undamental le'at de
natura su!erintei si durerii noastre, cei mai multi dintre noi ne!iind constienti de !aptul ca
noi insine le cream.
coala 7udhista .Doar Mintea/spune ca e%perienta despre realitate a unei persoane este o
proiectie a mintii sale. ,n consecinta, daca suntem ne!ericiti sau chiar bolna$i !izic
aceasta se datoreaza !aptului ca mintea sau spiritul 'enereaza acea ne!ericire sau boala. ,n
'eneral este inteles !aptul ca putem in$ata din proiectia ne!ericirii sau bolii in domeniul
realitatii materiale si scopul este acela de a intra intr"un proces de ascultare a bolii sau
ne!ericirii pentru a intele'e ce arata indi$idul despre starea sa de spirit sau dispozitia sa.
untem responsabili pentru dezechilibrele noastre, spun di$erse scoli ale 'andirii care au
casti'at in popularitate in epoca moderna. O alta conceptie ia nastere din distorsiunea
populista Hindu re!eritoare la intele'erea modului in care ne re'asim pe noi insine in
circumstante di!icile: . daca am o zi proasta, inseamna ca intr"o alta $iata am !acut in asa
!el incat altcine$a sa aiba o zi proasta, asa ca merit aceasta zi proasta si nu mai pot a$ea
zile bune decat daca traiesc deplin aceasta zi proasta./ 2ceasta este o !orma de control a
multimii utilizata in cultura ,ndiana cu marele a$anta- de a mentine sistemul de caste care
este in mod inerent in-ust si contribuie la su!erinta unui mare numar de oameni din
castele in!erioare. Di!erenta esentiala dintre aceasta conceptie si 7udhism este aceea ca,
in con!ormitate cu !ilozo!ia 7udhista, putem in$ata despre zilele proaste si despre !elul in
care le putem corecta. ,deile de rusine si $ina sunt absente. ,ar ideea ca nu putem controla
circumstantele $iitorului este absolut respinsa. 2ducand aceasta perspecti$a in conte%tul
terapeutic modern pacientilor li se acorda o putere imposibil de e%ercitat daca se simt
neputinciosi in !ata 'enezei si cedarii durerii lor.
O alta distorsiune 'enerata de stiinta crestina si in!luentata de cercurile NeE 2'e este:
esti bolna$ !iindca nu te"ai ru'at destul si daca nu te ro'i su!icient $ei muri si asta $a
do$edi ca credinta ta nu a !ost su!icient de puternica. #ersiunea NeE 2'e este de acet tip:
tu ti"ai creat su!erinta, si daca nu o poti inlatura, inseamna ca nu realizezi care este
misterul $ietii. ,n aceste ambe situatii e%ista $ina, rusine sau in$ino$atirea ca nu esti
su!icient de bun. Din nou, di!erenta !ata de 7udhism este aceea ca 7udhismul sustine ca
poti in$ata si ca deplasarea spre echilibru este posibila prin intele'erea datorata in$atarii.
i mai mult, daca uneori incercand sa intele'i si sa asculti boala cui$a, casti'i un imens
insi'ht care nu este pierdut din punct de $edere spiritual, pentru ca ne miscam dintr"o
$iata in alta in realitatea mani!esta !izic. Din nou, pacientii au puterea de a asculta care
sunt cauzele dezechilibrului lor si sa in$ete despre echilibrul lor pentru a"i in$ata pe altii.
Puterea care $ine din asumarea responsabilitatii in acest conte%t este imensa. 0a permite
indi$idului sa poarte o con$ersatie cu uni$ersul despre situatia sa personala intr"un mod
care ar !i imposibil daca nu si"ar asuma responsabilitatea pentru circumstantele $ietii sale.
Plasand responsabilitatea asupra naturii realitatii noastre in mana indi$idului, intele'em
ca nu suntem $ictime ale uni$ersului. Nu suntem neputinciosi in !ata circumstantelor.
Daca a$em puterea de a crea o realitate ne'ati$a, a$em si puterea de a crea o realitate
poziti$a. 0ste pur si simplu o chestiune de intele'ere le'ata de modul de 'enerare al
su!erintei. 2-un'and la intele'erea !elului in care ne cream propria su!erinta, de$enim
capabili de a inter$eni asupra cauzelor simptomatolo'iei.
2cest punct de $edere este un .medicament puternic/ pentru cei ce utilizeaza paradi'me
ale $indecarii in care pacientul nu este responsabil de 'enerarea propriei realitati si este
clasi!icat drept neputincios. 2ceasta nu reprezinta o problema in ast!el de paradi'me
pentru ca terapeutul are multa putere ca urmare a responsabilitatii asumate de a $indeca
pacientul. 0ste un aran-ament con$enabil ambelor parti: terapeutul doreste puterea asa ca
isi asuma responsabilitatea. Pacientii nu doresc responsabilitatea, asa ca sunt 'ata sa
renunte la putere.
Pare a !i un aran-ament bun de ambele parti. Dar, ca toate relatiile de codependenta = care
pot !i de!inite ca . eu iau ce$a ce tu nu doresti daca tu imi dai ce$a ce eu doresc ." e%ista
si un pret. Pretul este e$identiat de epuizarea terapeutului. O sursa a epuizarii este aceea
ca terapeutului i se cere imposibilul" sa $indece pe cine$a care nu este implicat in
procesul $indecarii. Pretul se re!lecta si in nereusita paradi'melor care au de$enit
dependente de terapia medicamentoasa pentru a suplini responsabilitatea. Dr. 9.+.
Moscher, unul din cei mai mari psihiatrii moderni, si"a dat demisia din 2P2 in B88&
datorita . aliantei necinstite/ dintre companiile !armaceutice si corpul medical in
tratamentul anti"depresi$ al copiiilor.
Creand un mediu terapeutic unde este inteles !aptul ca responsabilitatea personala este
!undamentala, putem asi'ura o alternati$a $iabila pentru paradi'mele terapeutice in care
responsabilitatea personala este trecuta cu $ederea. 2-utand persoana sa intelea'a ca isi
creaza propria realitate, si asi'urandu"i harta intele'erii a$ersiunii si dorintelor si naturii
propriului inconstient, 7udhismul o!era calea pentru obtinerea echilibrului in conte%tul
terapeutic modern.
Unul dintre cele mai importante insi'ht"uri care conduc la 9enasterea lui 7udha a !ost
intele'erea !aptului ca durerea este esenta cautarii spirituale. 2sumandu"ne
responsabilitatea pentru durerea noastra, putem !i concentrati asupra a ceea ce ne spune
durerea despre e%perienta noastra. 2 !i aproape de durere si a"i urmari e$olutia la di!erite
ni$ele, ne asi'ura un mecanism !oarte important de intele'ere a noastra insine.