Sunteți pe pagina 1din 4

FORMAREA STRUCTURII PRIMARE LA FONTE

Structura primara se formeaza la trecerea fontelor din stare


licida in cea solida! deci la cristalizarea primara! cu participarea fazei
licide"
In functie de compozitie si de alti factori tehnologici, fazele primare
pot fi austenita, in cazul fontelor hipoeutectice, cemenita sau grafitul, in
cazul fontelor hipereutectice, amestecul austenita-grafit sau austenita-
cementita in cazul fontelor eutectice.
Fazele primare cristalizeaza direct din solutiile lichide suprasaturate,
in conditiile unor viteze mari de difuzie convectiva; ca urmare ar trebui sa
aiba o crestere relativ libera, cristalele rezultate apropiindu-se de forma de
echilibru (idioforma), determinata de proprietatile anizotropice ale fetelor
cristaline, in care caz forma exterioara a cristalului corespunde structurii
cristaline interioare. Tinand seama de structura cristalina a fazelor din
sistemul Fe- ar rezulta ca forma de echilibru (idiomorfa) a austnitei
primare sa fie poligonala (de placi sau ace), iar a comentinei si grafitului sub
forma de schelet (de placi).
!atorita insa influentei diferitilor factori (mai ales a aparitiei la
cristalizarea primara a subracirii de concentratie cauzata de segregarea ,",#
si a altor elemente), forma cristalelor primare difera de cea de echilibru,
devine alotrimorfa si nu corespunde structurii cristaline interne si nici
proprietatilor de anizotropie, ci conditiilor exterioare de crestere.
!in acest motiv ,cristalele de austenita se obtin sub forma de dendrite
cand are loc ramificarea axei principale si formarea axelor de ordinul doi si
trei. $ustenita primara sub forma de dendrite poate fi usor observata mai
usor in partile albe, cand poate fi clar deosebita de austenita eutectica.
%a fontele hipereutectice cristalizarea primara incepe cu grafitul sau
cementita, in functie de viteza de racire, de compozitia fontei si de alti
factori.
"epararile primare de grafit lamelar au dimensiuni mari (a&ung pana la
'((( um) si pot fi deosebite usor de cele eutectice care cresc dintr-un centru
de sine statator, ele apar si cresc in intervalul lichidus-solidus, continuand sa
creasca si in timpul transformarii eutectice.!imensiunile lor pot fi de
)(...)(( ori mai mari ca lungime si grosime in raport cu grafitul eutectic.
"epararile primare de grafit de forma nodulara nu pot fi deosebite usor
de cele eutectice, intrucat grafitul eutectic la fontele cu grafit nodular
cristalizeaza pe suprafata separarilor primare.
%a transformarea eutectica se formeaza amestecul eutectic, constituit
in cel mai simplu caz din doua faze * grafitul eutectic si austenita eutectica,
pentru fontele cenusii si cementita eutectica-austenita eutectica, pentru
fontele albe.
$sadar, cristalizarea eutectica are un caracter polifazic.
ristalizarea eutectica se bazeaza pe germeni proprii si determina
separarea concomitenta sau aproape concomitenta din solutia metalica
lichida a fazelor constituente .
+utecticul in fontele cenusii cristalizeaza de obicei sub forma de
agregate sferice, denumite celule eutectice, in spatiile dintre dendritele
primare de austenita (la fontele hipoeutectice ) sau dintre separarile primare
de grafit (la fontele hipereutectice).
In cazul fontelor eutectice cristalizarea primara incepe direct cu
formarea celulelor eutectice. "epararea dendritelor primare de austenita si a
celulelor eutectice are loc succesiv ,dar inainte ca procesul de cristalizare sa
fi a&uns la axa termica a peretilor piesei.
Formarea celulelor eutectice la fontele cenusii se bazeaza pe
cristalizarea initiala a fazei grafitice, care creste radial dintr-un germene.
#e masura ce cresc ramurile de grafit, pe suprafata lor cristalizeaza
austenita, datorita cresterii bruste a continutului de carbon. In final celula
eutectica formata in conditii de echilibru (viteza mica de racire) consta dintr-
un schelet de grafit mai putin ramificat si din austenita.
%a analiza metalografica, grafitul apartinand unor astfel de schelete,
se prezinta sub forma de lamele, uniform repartizate si izolate, grafit
denumit tip A.
,data cu marimea vitezei de racire se micsoreaza posibilitatea de
difuzie a atomilor de carbon si din acest motiv scheletul de grafit in celula
in celula eutectica nu se obtine continuu, ci discontinuu, si este format din
mai multe schelete repartizate concentric.
In centrul celulei, scheletul consta din separari mici puternic
ramificate, iar la periferie are mai putine ramuri de dimensiuni mai mari .
$ceste tipuri de garfit sunt denumite # si C.
%a aceste viteze foarte mari de racire, faza determinata la cristalizare
devine austenita eutectica, care se contopeste cu dendritele de austenita
primara.
In acest mod, se formeaza agregate complexe de dimensiuni mari,
constituite din austenita primara si eutectica. In aceste conditii ,faza lichida
suprasaturata in carbon, cristalizeaza la limita agregatelor de austenita
aproape cu cristalizarea grafitului punctiform, denumit grafit de subracire
sau interdentric. "ub aceasta forma, grafitul este denumit de tip $.
$sadar, intr-o celula eutectica se gasesc mai multe separari de grafit,
vazute la microscop.
%a aceste fonte numai austenita din celula eutectica ramane la
cristalizare in contact cu faza lichida, ca urmare, viteza liniara de crestere a
celor doua faze este diferita.
%a cristalizarea celulelor eutectice se constata segregatia unor
elemente* siliciul, nichelul, cuprul prezinta o segregatie inversa, in timp ce
fosforul, sulful, manganul si cromul au o segregatie directa, normala
Tocmai prezenta la marginea celulelor a eutecticelor bogate in sulf,
datorita segregarii acestor doua elemente, face posibila punerea in evidenta a
celulelor eutectice.
Asadar!celulele eutectice la fonte reprezinta %rauntele primar"
Structura primara influenteaza intr&o mare masura proprietatile
mecanice! fizice si cimice ale fontelor cenusii.
!intre constituentii acesteia, dendritele de austenita primara poseda
rezistenta cea mai mare spre deosebire de austenita din celulele eutectice
care este supusa unui efect de crestare cauzat de scheletul de grafit, mai ales
cand acesta este ramificat (cazul fontel or cu grafit lamelar).
u cat numarul si dimensiunile dendritelor sunt mai mari, cu atat el
formeaza un schelet mai dens si rezistenta fontelor va fi mai mare.
resterea proportiei de austenita poate fi realizata prin micsorarea
gradului de saturatie in carbon. $sa se explica de ce fontele hipoeutectice
poseda rezistenta la tractiune superioara
u cat numarul de celule eutectice este mai mare, la aceeasi cantitate
totala, adica la fonte cu acelasi grad de saturatie in carbon, cu atat suprafata
de contact dintre ele va fi mai mare, ceea ce determina ca grosimea filmelor
de eutectice bogate in sulf si fosfor, repartizate la limita celulelor sa fie mai
mica. #rin acesta si influenta lor negativa asupra proprietatilor mecanice va
fi mai redusa. u cat dimensiunile celulelor eutectice sunt mai mici, cu atat
scheletul de grafit inglobat este mai putin ramificat si ca urmare, efectul lui
de crestare, mai pronuntat.
Fontele hipereutectice, datorita structurii lor particulare (prezenta
separarilor grosolane de grafit primar cu puternic efect de crestare), poseda
proprietati mecanice reduse. !in acest motiv aceste fonte nu sunt utilizate
pentru obtinerea pieselor turnate solicitate mecanic. !upa terminarea
transformarii eutectice, in fonte ramane o cantitate neinsemnata de faza
lichida bogata in fosfor si sulf, care se solidifica la temperaturi de pana la
-'(
(
, sub forma de eutectic, la limitele celulelor eutectice. u aceasta se
termina cristalizarea primara si procesul de formare a structurii primare.
"chematic, structura primara a fontelor cenusii nealiate poate fi
caracterizata astfel*
-pentru fontele hipoeutectice* A
'
( CE ( EF
sau daca se tine seama de constituenti*
A' ()A
c
(*
c
+ ( A
f
(,
f
(P
f
, unde*
- $. e austenita primara sub forma de dendrite;
- $
c
austenita eutectica sub forma de agregat policristalin in contact
cu grafitul;
- /
c
e grafit eutectic sub forma de schelet ;
- $
f
cristale de austenita din eutecticul fosforos;
-0
f
cristale de cemantita din eutecticul fosforos;
-#
f
fosfura de fier din eutecticul fosforos;
-pentru fontele hipereutectice *
*' (CE(EF sau *' ( )A
c
(*
c
+( )A
f
(,
f
(P
f
+
-pentru fontele eutectice *
CE (EF sau )A
c
(*
c
+ ( )A
f
(,
f
(P
f
+