1.

Suprafaa generat reprezint:

a) suprafaa rezultat n urma generarii
2. Suprafaa achiat reprezint:
b) suprafata generat pe pies ce urmeaz s fie detaat la cursa (rotaia) urmtoare a sculei
3. Curba generatoare este:
a) curba care se deplaseaz in spatiu pe o alt curb
4. Curba directoare este:
b) traiectoria descrisa curba generatoare in timpul deplasarii acesteia - posibil
5. Generatoarea ateria!izat este rea!izat de:
a) muchia sculei achietoare
". Generatoarea cineatic poate fi rea!izat ca:
a) muchia sculei achietoare
b) traiectorie a unui punct de pe muchia sculei achietoare!
c) datele nscrise ntr-un program generator
#. $icarea de a%ans reprezint:
c) deplasarea elementului generator al sculei n lungul generatoarei
&. $icarea rezu!tant de achiere reprezint:
b) micarea relativ ntre semifabricat i partea achietoare a sculei
'.( )artea de poziionare*fi+are a scu!ei ser%ete !a:
a) aezarea sculei fa de semifabricat
1,.( )artea achietoare a scu!ei ser%ete !a:
c) generarea suprafeei prelucrate
11.( )artea de ca!ibrare a scu!ei ser%ete !a:
b) netezire i calibrare a suprafeei prelucrate
12.( -aa de aezare principa! a scu!ei achietoare este orientat spre:
b) suprafata aschiata a semifabricatului
13.( -aa de aezare secundar a scu!ei achietoare este orientat spre:
c) suprafaa generat a semifabricatului
14.( -aa .suprafaa( de dega/are:
a) suprafaa pe care alunec achiile
15.( )!anu! de baz constructi% se definete ca fiind perpendicu!ar pe:
b) direcia probabila de achiere0
1". Carburi!e eta!ice uti!izate 1n constructia de scu!e aschietoare sunt c!asificate .dupa 2S3( 1n trei grupe principa!e:
b) grupele P, , !
1#.( Structura .te+tura( zonei p!astice se refer !a:
b) forma geometric i dispunerea cristalelor n materialul din faa sculei"
1&.( 4chii!e fragentate .de su!gere( sunt specifice pre!ucrrii ateria!e!or:
b) fragile"
1'.( 4chii!e continue .de curgere( se obin:
b) la prelucrarea materialelor ductile cu viteze mari de achiere"
2,.( 4chii!e 1n trepte .de forfecare( se obin:
a) la prelucrarea materialelor ductile cu viteze relativ mici de achiere"
21.( 4d5nciea de achiere reprezint:
c) distana dintre suprafaa iniial i suprafaa prelucrata#
22.( 4%ansu! de achiere se definete ca:
b) dimensiunea longitudinala a aschiei masurata pe directia de avans"
23.( )araetrii geoetrici ai achiei sunt:
a) grosimea i limea"
24.( )araetrii tehno!ogici ai achiei sunt:
b) ad$ncimea de achiere i avansul"
25.( 6e!aia S = ab = fap reprezint:
a) aria seciunii transversale a achiei"
2".( 6e!aia %
&

l
l
k
l
= reprezint'
c) coeficientul de comprimare a achiei#
2#.( Coeficientu! de copriare a achiei arat c achia:
a) se scurteaz0
2&.( 6e!aia
c r d
C = reprezint:
a) capacitatea de deformare plastic a materialului de prelucrat"
2'.( 6e!aia
d
c r
C
M

= reprezint:
a) modulul de plasticitate"
3,.( -enoenu! depunerii pe ti se definete ca:
b) fenomen plastic secundar caracteristic achierii materialelor ductile cu viteze mici de achiere"
31.( Coponenta principa! Fc a forei de achiere deterina:
a) mrimea cuplului rezistent al arborelui principal al mainii-unelte"
b) dimensionarea mecanismului de avans al masinii unelte"
32.( Coponenta de a%ans Ff a forei de achiere deterina:
b) calculul de dimensionare al corpului sculei"
33.( Coponenta pasi% Fp a forei de achiere reprezint:
c) fora de respingere a tiului sculei din stratul de material achiat#
34.( Adncimea de achiere ap7 inf!ueneaz asupra coponente!or fore!or de achiere prin:
c) aria seciunii transversale a achiei#
35.( Creterea riii unghiu!ui de dega/are a scu!ei conduce !a:
a) scderea mrimii forei de achiere"
3".( 8fectu! teric a! cresterii a%ansu!ui de aschiere este'
a) mai mic ca al adancimii de aschiere"
3#.( Creterea %itezei de achiere are ca efect:
a) mrirea temperaturii tiului sculei"
3&.( Cea ai are parte a ca!durii dega/ate in procesu! de aschiere este pre!uata de:
a) aschie"
3'. Cresterea unghiu!ui de atac principa! conduce !a:
b) cresterea temperaturii taisului sculei aschietoare"
4,.( 9urabi!itatea scu!ei se soar 1n:
b) minute0
41.( :zura prin abraziune se produce !a:
a) interfata aschie(fata de dega)are si semifabricat(fata de asezare"
42.( :zura prin difuziune se produce cu preponderen:
b) la lucrul cu viteze mari de achiere"
43.( :zura prin adeziune se anifesta cu preponderenta !a:
b) viteze v*+, m(min"
44.( )araetru! VB reprezint:
a) limea faetei de uzur pe faa de aezare principal"
45.( )araetru! KT reprezint:
b) ad$ncimea craterului de uzur pe faa de dega)are"
4".( )araetru! KB reprezint:
c) limea craterului de uzur pe faa de dega)are#
4#.( 9urabi!itatea scu!ei aschietoare reprezinta:
a) timpul de lucru ntre doua reascutiri succesive"
4&.( ;ntre unghiuri!e r7 r i e+ist re!aii!e:
b) r - .r - / %0,
,
"
4'.( <a rabotare se uti!izeaz o icare de a%ans'
b) perpendicular pe direc ia mi crii principale de a chiere"
5,.( $iscarea principa!a de aschiere !a rabotarea trans%ersa!a este'
b) o miscare rectilinie alternativa"
51.( 4%ansu! de aschiere !a rabotare se asoara in:
c) mm(cd#
52.( <a ce so!icitare este supus corpu! scu!ei !a operatia de ortezare=
a) flamba)"
53.( 4%ansu! pe dinte !a frezare se soar 1n'
a) mm(dinte"
54.( $iscarea pricipa!a de aschiere !a frezare este o iscare de rotatie rea!izata de catre:
b) scula aschietoare"
55.( 9in punct de %edere a! sensu!ui iscari!or de aschiere !a frezare pute inta!ni uratoarea etoda de frezare:
c) frezare in sens contrar avansului#
5".( Strun/irea este unu! din procedee!e ce!e ai raspandite si care din tota!u! pre!ucrari!or prin aschiere reprezinta cca'
c) 1,2
5#.( <a strun/ire se uti!izeaz o icare de a%ans'
a) continu"
5&.( 8!eente!e constructi%e principa!e a!e unui strung sunt:
a) ansamblu papusa fi3a, ansamblul papusa mobila, carucior, batiu
5'.( Generarea unei suprafete prin strun/ire cu generatoare obtinuta ca infasuratoare a unei curbe ateria!izate se obtine !a strun/irea:
c) cu cutite rotative
",.( >iteza de aschiere !a strun/ire se poate deterina cu uratoarea re!atie:
a)
%,,,
n d
v

=