Radiologia aparatul digestiv

Tehnici de examinare
Anatomie
Semiologie radiologic
Principalele afeciuni
Aparatul digestiv
Tehnici de examinare
Tehnici de examinare
3
1. Conventionale:
- Radiografia Rgr / Radioscopia - Rx abdominala simpla (pe gol)
- Examinari cu substante de contrast - monocontrast, dublu
contrast
- tranzit baritat eso-gastro-duodenal (sulfat de bariu)
- enteroclisma
- irigografie clisma baritata
- colangiocolecistografie, colangiopancreatografie
- angiografie
2. Imagistice: ecografie, CT, IRM,
Aspecte normale pe rgr simpla
Esofag normal este vizibil
Stomac
Bula de gaz subfrenic stanga
Umbra gastrica depinde de dimensiunea,
pozitia si gradul de umplere
4
Aspecte normale pe rgr simpla
Intestin subtire
Ocupa zona centrala abdomino-pelvina
Se pot distinge mici nivele hidro-aerice (max 3)
Diametru maxim 2,5 - 3 cm
Gaz in cantitate mica
Se pot distinge valvule conivente in jejun
5
Aspecte normale pe rgr simpla
Intestin gros - colon
Dispus periferic (cadrul colic)
Nivele hidroaerice normale (max 5) cu
calibru de pana la 5-7 cm(cec)
Se disting haustre si continut fecal
6
Calcifieri vizibile uzual
Arteriale aorta, a.splenica (varstnici)
Fleboliti in pelvis
Ganglioni mezenterici
Cartilaje costale
7
Elemente anormale
Nivele hidro-aerice multiple
Anse dilatate (gaz sau lichid sau ambele)
Dislocari ale anselor (tumori)
Calcifieri anormale calculi (litiaza), fecoliti
Gaz anormal intra- sau retroperitoneal, perete enteric sau
colic, perete abdominal (emfizem), cai biliare (aerobilie)
Deplasari ale diafragmului, colectii pleurale
Modificari scheletale vertebrale, coxo-femurale
8
Pneumoperitoneu
Abces
subfrenic
Semnul Rigler (ortostatism)
Incidenta laterala
Ileus intestin subtire
Examenul tubului digestiv
Radioscopie simpl: (contraindicaiile adm.
sulfatului de Bariu)
Radioscopie radiografii intite
cu Sulfat de Bariu
Sulfatul de Bariu
Insolubil => suspensie
Particule coloidale:
Aderen la mucoasa, sedimentarea, precipitarea,
formarea de bule de aer(aditivi-metil celuloza,citrat de sodiu,
simethicon)
Neabsorbabil (calitatea contrastului nu scade)
Netoxic
Nu modific raporturile anatomice i funcionale
Concentraie variabil cu segmentul examinat i metoda
(MC sau DC)
Contraindicaii
1. Perforaii :
Nu se resoarbe proces inflamator sever
aderene extinse
2. Constipaie, ocluzie:
se concentreaz stop tranzit
Concentraia de Ba
Esofag: 30-50% rutin n repleie
250% pt. mucoasa
Stomac: 30-50% rutin
250% dublu contrast
Int. sub: 30-50% rutin
15-25% enteroclism
Colon: 15-25% MC
85% DC
Examinarea esofagului
Ba pasaj: monocontrast de rutin
2-1-1 ,OAD
Metoda de elecie:
n repleie: 30-50%
dec. ventral,OPS, bea susp. Continuu, apoi OPD
mucografia: 250%
dec. ventral,OPS, dupa trecerea coloanei ramane o pelicula aderenta
cineradiografia:30-50%
o singura inghititura,decubit ventral sau ortostatism, contractie evacuatorie (V
invers) - peristaltismul
Eso-gastro-duodenal
Ba pasaj: iniial RX toraco-abdominal pe gol
Ortostatism: - OAD esofag
- PA stomac: n strat subire
semirepleie ( +,-compresiune dozat)
repleie
- OAD i OAS duoden
Decubit dorsal, Trendelenburg,-+ Valsalva
(pt. fornix) ( pt. reflux gastro-esofagian i hernie
hiatal)
Radiografii intite
Examenul intestinului subire
Ba per oral n continuarea Ba pasaj
30-50%,500ml1,5 l, fractionat la 15 min
+ compresiune dozata
Ba n intestinul subire: pe sond -
enteroclisma
(decubit dorsal, 15-25%, 100ml/min)
Examenul colonului
Irigoscopia n monocontrast:
- control radioscopic la introducerea suspensiei
- compresiune dozata sub ecran
- examinare in cat mai multe pozitii
Irigoscopia n dublucontrast
Anatomie
Faringe
Esofag
Stomac
Intestin subire: duoden, jejun, ileon
Colon: valva ileocecal
cecul
colon ascendent,
transvers,
descendent,
sigmoid,
ampula rectal
Esofagul
Esofag
OAD
OAS
Jonciunea cardio-esofagian
Inel
muscular,
von Hacker
Inel mucos,Schatzki
cardia
Sfincterul
esofagian
inferior
D 10
D 11
Structura
parietal -
stomac
LUMEN - PERISTALTICA
ortostatism Trendelenburg
Mucoasa gastric
Mucoasa gastric- fornix
Mucoasa antrala n DC
Gastroscopie
corp antru
Canalul piloric
lungime normala = 5mm (exc: 10 mm)
calibrul normal = 3-4-5 mm
Hipertrofia de pilor rgr:
- lungime > 10 mm
- calibrul = 1-2 mm
- falsa imagine de nisa pilorica (nu e fixa)
- imagine de paranteza
Duodenul
Duodenoscopie pliuri Kerkring
Bulb duodenal
duoden, jejun
ileon foliculi limfatici
Jejun si ileon n dublu contrast
Aspect jejunal normal: transport,resorbie,retenie
Cecul
Pliuri mucoase
Suprafaa
posterioar
Colon transvers
colonoscopie
Pliuri semilunare
variante c. transvers
Colon monocontrast
Colon dublu contrast
Tranzitul normal
Esofag: 3-6 sec
Stomac: 2 ore
Bulb duodenal:5-10 sec
D2-D4: 30-60 sec
Intestin subtire: 3-5 ore
Colon
- cec: la 4-5 ore
- ascendent: la 6-8 ore
- transvers: la 8-12 ore
- descendent: 16 ore
- sigmoid i rect: 18-24 ore
Terminologie
Repleie, semirepleie, evacuare
Imagine de adiie
Imagine de substracie
Relief- contur
Secreie
Contur: imagini de ADIIE
Opacitate: imagini de SUBSTRACIE
Contur
Hipersecreie Opacifiere
inomogen
Examinarea cu S.C.
Sediul
Forma
Volum
Perete: contur i relief
Opacifierea lumenului
Tonus
Peristaltism
Secreie
Umplere evacuare
Patologie esofagian: diverticuli
Dilataie circumscris a peretelui esofagian (afecteaza
toate straturile)
Pliurile mucoasei intra in diverticul
Fali- adevrai; congenitali-dobndii
Diverticuli esofagieni:
Pulsiune: 1/3 sup; 1/3 inf.
Traciune: 1/3medie
Mixt
Zenker: faringo-esofagian
epifrenic: dreapta, ant. i lat.
Diverticul Zenker
de pulsiune,
la unirea faringelui
cu esofagul,
pe fata posterioara
a esofagului
poate comprima
esofagul subiacent,
Diverticuli esofagieni de pulsiune
Rgr:
imagine de aditie
ovalari, rotunzi
contur regulat
dimensiuni variabile
colet de legatura cu esofagul
+/_ nivel hidro-aeric
cu Ba stratificat sau omogen
Diverticuli esofagieni de tractiune
imagine de aditie
forma de triunghi, colturi
fara colet
in timp devin mixti (colturos + regulat)
Diverticul de pulsiune
fa
profil
Diverticul epifrenic
de pulsiune
strict deasupra diafragmului
deasupra sfincterului esofagian inferior
pe dreapta si antero-leteral
dg.dif. cu ampula epifrenica
Stenoze esofagiene
= ngustare persistent a lumenului
esofagian pe o lungime de peste 1 cm
Stenoz malign
cc.infiltrativ cc.vegetant
cc. vegetant cc. ulcerat
?
Stenoza esofagian malign
1. excentric fa de axul lumenului
2. jonciunea cu zona sntoas este brusc,
anfractuoas
3. contur neregulat, dat de lacune i ulceraii
4. mai scurte dect cele benigne
5. retrodilataie mic sau absent
6. localizate la orice nivel
7. unice
Stenoze benigne
Stenoza benign
1. axial
2. jonciunea cu zona sntoas este
progresiv,
3. contur regulat,
4. segment esofagian lung
5. retrodilataie medie sau important
6. localizaten zona strmtorilor fiziologice
7. Unice (+,- multiple)
Leiomiomesofagian pediculat
Inelul Schatzki
Hiatul esofagian
Inel Schatzki
Sf. esof. inferior
Achalazia
Lips de relaxare a sfincterului esofagian inferior
Simpatic: inhib peristaltismul i contract sfincterele
Parasimpatic: stimuleaza peristaltismul i relaxeaz
sfincterele (n.vag)
ACHALAZIA
Lezarea plexului mienteric AUERBACH:
- Patologie degenerativa a n. vag sau nucleului
dorsal
- boli demielinizante cu lezarea n. vag
Rmne inervat numai de simpatic
Achalazia
Radiologic:
- fr S.C:
1. opacitate n mediastinul posterior
2. cu nivel hidro-aeric
3. lipsa bulei de gaz a stomacului
- cu S. C:
1. Dilataia esofagului (megaesofag )
2. Alungirea lui ulterior (megadolicoesofag)
Achalazia
Radiologic:
- cu S. C:
1. Ba sedimentat inferior (nivel HA)
2. Esofagul terminal : conic sau V
3. Nu are unde peristaltice propulsive (aton)
4. Evacuarea prin picurare (nlimea critic)
5. Lipsa bulei de aer a stomacului
6. Proba cu nitrit de amil
achalazia
Achalazia
Sfincterul esofagian inferior
Hernia hiatal
Tipuri:
I. Brahiesofag (f. rar)
II. Paraesofagian (prin rostogolire)
III. Axial ( alunecare)- 99%
Ireductibile sau spontan reversibile
Congenitale sau dobndite
Hernii hiatale
Hernia hiatal
Radiologic: fr S.C.
opacitate deasupra diafragmului, retrocardiac
cu nivel H-A
lipsa bulei de gaz
Fr S.C
a
Hernia hiatal
Radiologic:
- cu S.C:
Inelul S deasupra diafragmului
Punga herniar cu pliuri gastrice
Fr peristaltism esofagian
Dimensiuni variate
Reflux g-e cu esofagit
Persistent sau reductibil
Hernia hiatal
Inel Schatzki
Hiatusul
diafragmatic
Hernie hiatal: stomac + intestin
Esofagit cu candida
Varice esofagiene
Patologie gastric - ulcer
Ulcer = lips circumscris de substan la
nivelul peretelui digestiv
Ulcerul depete musculara mucoasei
Eroziunea nu depete musculara
mucoasei
Patologie gastric -ulcer
Radiologic:
1. Semne directe =
nia + modificri organice
2. Semne indirecte :
stomac hiperton, hiperkinetic, hipersecretor
spasm: cardie, pilor, mediogastric, antral
gastrit de acompaniament (antral)
tulburri de evacuare
Ulcer gastric acut aspect de profil
91
1. Imagine de aditie
2-3. limitele interne si externe a edemului perinisic
4. Linia lui Hampton
5. Halou lunat
6. Mucosa gastric
Incisure
Aspectul radiologic al niselor
92
1. Hemisferic
2. Triangular
3. Oval
4. Spiculat
5. Quadrangular
6. Gigant
7. Gigant lobulat
8. Detasat
9. Pediculat
10. Nisa Haudeck
Dg. Diferenial: Nisa malign
fa
profil
Modificri organice
Rigiditate segmentar
Retracia micii curburi
Stomac bilocular organic
Stomac bilocular organic
Ulcerul gastric
Sediul: 80% mica curbur
16% faa posterioar
2% faa anterioar
2% marea curbur
Ulceraie n 1/ 2 sup. marea curbur = cancer
Ulceraie n 1/ 2 inf. marea curbur = ulcer
Ulcerul pe marea curbur nu iese din contur ! ! !
Form
Adncime: 5-10 mm,
Haudeck >2 cm
Ulcerul gastric
Contur regulat
Structura
Numr : 80% unic, 20% multipl
40% dublu (i duodenal)
Complicaii: HDS ( nu se vede nia)
perforaia
penetraia
Stenoza piloric
Ulcer pe mica curbura
Ulcer gastric
Ulcer gastric -seriografie
Ulcer gastric
aspect cronic:
retractia micii curburi
Ulcer piloric
Ulcer gigant
Dup 2 ani,
Post-tratament
Ulcerul duodenal
Tipuri clinico-radiologice:
Acut : nia + bulb normal
Cronic: bulb deformat cicatricial
Cronic acutizat : bulb deformat + nia
Ulcerul duodenal bulbar
Ulcer bulbar i postbulbar
Frecvent pe faa anterioar a bulbului
10% ni multipl
Dimensiuni: 3-5 mm, sub 1 cm
Semne directe i indirecte
Modificri organice bulbare
Semne indirecte
Stomac: triada
Umplere fugace bulbar
Staz bulbar i duodenal
Duodenit
Incizur pe curburile bulbului
Ulcer duodenal
Acut bulbar
bulb deformat
Ulcer duodenal
Acut
bulbar
Acut
postbulbar
Complicaiile ulcerului
HDS
Perforaia: deschis i acoperit
Penetraia
Stenoza piloric
Stenoza pilorica -radiologic
spalatura gastrica
exam radiologic: la 4, 8, 24 ore
grad I (usoara): la 4 ore peristaltism disecant, nu evacueaza
grad II (medie): peristaltism de stenoza, sindrom altern,
distensie prepilorica a marii curburi (+ la 4 si 8 ore)
grad III (severa): atonie, stomac in chiuveta (+ la 4,8,24 ore)
Tumori digestive
113
Benigne : polipi (hiperplastici sau adenomatosi) - mici (sub 1cm),
multipli, margini regulate, defect de umplere, potential malign
Sindrom - a. polipoza familiala - adenoame multiple
b. Peutz -Jegers - hamartoame
c. Canada-Cronkhite
Alte - leiomom, lipom, fibrom, neurofibrom, Schwannom
sessile pediculat
Polipi hiperplastici
Continuitatea cu pliul
Cancere gastrice
Japonia : 140 /100.000
Occident : 10/100.000
varsta > 40 ani
masc./ fem.= 5:1-5:2
Cancere gastrice
95% adenocarcinoame
5% sarcoame
rare :limfom, carcinoid, GIST
Cancerul gastric
Forme:
incipient early: extinderea n profunzime se
limiteaz la mucoas i submucoas
avansat = extins cel puin la muscular :
linita plastic (schirus)
nia malign
nia n menisc
vegetant
infiltrativ
Early cancer - aspect radiologic DC
Tip I = polip sesil mic (cu diametrul de > 1 cm ) =lacuna cu
contur net
Tip II = supradenivelat sub forma de placa
= nodularitati ale mucoase
= ulceratii putin adanci
= combinatii intre cele de mai sus, + pliuri ingrosate
sau fuzionate
Tip III = ulceratie mai adanca decat tipul II c (strat de Ba
mai gros)
Clasificarea cancerului incipient
Early cancer:extensie n mucoas si submucoas
Suprafaa mucoasei cu alterri focale, antral
Early cancer: extensie n mucoas i
submucoas
Suprafaa mucoasei cu
alterri focale, arii gastrice
normale si arie deformata
Aspect morfo-radiologic- c. avansat
Tip I polipoid = lacuna cu semiton
Tip II ulcerat = nisa maligna
Tip III ulcerat si infiltrativ = nisa in lacuna +
rigiditate parietala
Tip IV difuz- infiltrativ = schirus, linita (antral sau
tot stomacul)
Clasificarea cancerului avansat-Borman
Aspect radiologic-cc. avansat
II. nia n menisc
Cancer antral polipoid (tip I)
Adenocarcinomfundic polipoid
Tip I
Nia maligna
tip II
Ni ncastrat - seriografie
Tip II
Ni n menisc
Carman - tip II
Cancer antral circular cu ulceratie
Tip III
lacuna cu
ulceratie
Tip IV. infiltrativ
Infiltrativ tip IV
132
1. Unghi Hiss rotund
2. Pre piloric - stenozant
3. Rigiditate angulara
4. Linitis plastica
Stomac in bi-sac:
1. Stenoza maligna
2. Ulcer (benign) cu incizura
spastica
Linita plastica -dublu contrast
Tip IV
Limfom