Anton Codruta Nicoleta

Povestea lui Harap Alb

Ion Creanga
Ion Creanga a creat basme memorabile datorita originalitatii umorului sau, a bunei
cunoasteri a sufletului omenesc, respectand totodata schema traditionala a basmului popular. O
opera remarcabila, prin care se evidentiaza elementele originalitatii scriitorului este Povestea lui
Harap Alb.
Acest basm depaseste limitele basului traditional, al acelei opere epice in proza de
dimensiuni medii, purtatoare a unor valori simbolice, si ale carei teme predilecte sunt lupta
inelui cu !aul, in care inele razbate intotdeauna si casatoria cu o fata de imparat.
"pre deosebire de basmele populare, ale caror titluri sunt numele protagonsitilor operelor
respective, Creanga a adaugat titlului operei sale, substantivul #Povestea. Acest fapt a declansat
aparitia unei noi teme si anume aventura de cunoastere, transformarea, evolutia protagonistului,
astfel incat accentual nu mai este pus pe persoana in sine, ci pe ceea ce i se intampla. $e
asemenea, avem de a face si cu maturizarea eroului principal prin aventura sa de cunoastere, deci
#Povestea lui Harap Alb este un ildungsroman.
Atat in basmele populare cat si in cele culte, se observa numeroase motive literare. %nul
dintre principalele motive intalnite este motivul calatoriei pe care il regasim si in opera lui
Creanga. In Povestea lui Harap Alb el este recunoscut mai mult ca o tema secundara a
basmului prin originalitatea scriitorului. Protagonistul parcurge trei calatorii in functie de
identitatea sa. &roul, la inceputul primei sale calatorii, se dovedeste a fi un fiu de crai plangacios,
fricos, dar care, printr'o bunatate oarecum fortata, reuseste sa castige increderea si a(utorul
"fintei $uminici. Prin porba (aratecului il castiga si pe cal, care va fi confidentul eroului pe tot
parcursul operei. In aceasta prima calatorie a sa, reuseste sa treaca proba podului. Aceasta se
dovedeste a fi primul pas, primul e)amen al maturitatii eroului, debutul evolutiei sale. *ot in
prima sa calatorie, traverseaza padurea labirint. Aceasta reprezinta un motiv cult, mitologic, un
loc al necunoscutului, simbol al vietii si plin de pericole.
%n alt motiv regasit in prima sa calatorie este cel al interdictiei. Acesta , in basmele
populare, consta in incalcarea unei reguli stricte, a unei interdictii, din neascultare. In opera lui
Creanga, fiul de crai incalca interdictia tatalui de teama si din lipsa de e)perienta. $in aceleasi
motive, il ia pe "pan in slu(ba sa, cu toate ca eroul primise sfatul de a nu asculta de omul span.
Aceasta greseala este totusi necesara, de aceea nici calul nu intervine deoarece acest pas este
important in maturizarea eroului. Aici putem observa iesirea din tipicul basmului si anume din
clasica confruntare dintre ine si !au deoarece "panul este un rau necesar.
1
Cea de'a doua calatorie a eroului debuteaza cu o moarte spirituala a sa prin motivul
coborarii in infern. In opera lui Creanga, infernul este de fapt fantana'grota in care eroul coboara
si isi pierde identitatea si renaste cu o noua identitate provizorie+ Harap Alb. Analizand'o,
observam ca el este acum in slu(ba "panului. "ubstantivul #harap inseamna rob negru, iar
sufletul sau este totusi #alb, adica pur. In aceasta calatorie regasim semne ale originalitatii
scriitorului. ,otivul celor trei probe, motiv des intalnit in basmele populare, se regasteste si
opera lui Creanga, si anume in faptul ca eroul trebuie sa treaca trei probe -drumuri. care nu sunt
decat o aventura in sine, ca un basm in basm, care il fac pe erou mai sigur pe sine , cu umor si cu
initiativa.
Primul drum este drumul pana in /radina %rsului. In general, in basmele populare, eroul
este cel care prin calitati e)traordinare savarseste singur toate probele la care este supus. In opera
lui Creanga, el este un simplu e)ecutant deoarece "fanta $uminica il sfatuieste, iar calul il a(uta.
$oar in Aleodor Imparat, cules de Petre Ispirescu, eroul principal nu savarseste singur probele, ci
este a(utat de ad(uvantii castigati prin bunatate. Al doilea drum al eroului este cel pana in Padurea
Cerbului, unde eroul indeplineste proba tot prin sugestiile "fintei $uminici. Harap Alb
dobandeste virtutea ascultarii pline de incredere ceea ce reprezinta un nou semn al evolutiei sale,
deci al maturizarii protagonistului. Cel de'al treilea drum, de la Imparatul 0erde pana la
Imparatul !os1, contine sase noi probe, dintre care cinci sunt date de Imparatul !os1 si anume
casa de arama inrosita, ospatul, pazirea fetei de imparat, alegerea macului de nisip si
identificarea fetei. %ltima proba, a sasea, este data de fiica imparatului, constand in aducerea apei
vii si a celor trei fire de mar dulce, ceea ce reprezinta si un motiv literar des intalnit in basme.
%n alt motiv intalnit atat in basmele populare cat si in cele culte este cel al cifrelor
magice+ trei fii de crai, trei fete de imparat, trei probe, trei formule, trei identitati ale eroului, trei
calatorii. $e asemenea al cifrei cinci+ cei cinci ad(uvanti, cele cinci probe ale Imparatului !os1.
Persona(ele lui Creanga sunt antagonice, din punct de vedere al stereotipiei basmului,
sunt reprezentante ale !aului si ale inelui. Creanga decide din nou sa depaseasca limitele
traditionale si sa creeze tipare originale. asmul Povestea lui Harap Alb este nuvelistic
deoarece eroul principal se transforma prin intamplarile vietii sale dintr'un adolescent fricos intr'
un imprarat care stie sa asculte, tolerant fata de cei mici, bun si intelept.
Harap Alb, eroul principal si eponim, este un persona( uman, individual fictiv si rotund
-prin evolutia sa., avand un caracter realist. Creanga, fiind un cunsocator al sufletului omenesc, a
creat eroul ca un um obisnuit, cu calitati si defecte, avand diverse reactii fata de anumite
evenimente precum un persona( de nuvela. $e asemenea, "panul, ca persona( negativ, nu este un
persona( fantastic precum in basmele populare traditionale, ci este un simplu om, dar cu un
caracter diabolic necesar totusi in trasnformarea protagonistului.
Persona(ul secundar al basmului este calul, care nu este doar un simplu ad(uvant, ci un
consilier al eroului indeplinind starpirea raului in locul sau. In basmele populare calul nu este
2
decat un persona( episodic, precum fata de imparat cu care eroul se casatoreste la sfarsitul
calatoriei sale. In opera lui Creanga ea este un tot un persona( secundar, pe langa cal. Aceasta
provoaca cea de'a treia proba, fiind metamorfozata in pasare. &ste cea care il deconspira pe "pan
si a(uta la echilibrarea fortelor inelui si !aului.
O alta trasatura original a lui Creanga este folosirea in #Amintiri din copilarie a unor
elemente fantastice -spre e)emplu in descrierea mamei.. iar in basme, a unor elemente realiste,
cum ar fi cei cinci ad(uvanti care il a(uta pe erou de'a lungul calatoriilor sale, vorbesc si se
comporta ca taranii din Humulestii secolului 2I2, cu o doza necesara de umor si ironie.
In basmele populare, naratorul este omniscient si obiectiv, relatand la persoana a III'a .
Povestea lui Harap Alb este prezentata de catre narator cu o putarnica marca a oralitatii,
naratiunea pare vorbita, naratorul adresandu'se de nenumarate ori cititorului. $ialogul este
retoric intre narator si cititor. $e asemenea, in basmul popular formulele au rolul de a introduce
cititorul in lumea fantastica, de a'l incura(a sa asculte mai departe si de a'l scoate din lumea
fantastica. Opera lui Creanga incepe cu sintagma cica era odata un crai, ce sugereaza faptul ca
maturizarea unui om este oricand posibila. $e asemenea formulele mediane sunt mai orale, mai
ritmate, iar cea finala este o critica a societatii din punct de vedere realist.
Creanga, precum Caragiale, foloseste stilul indirect liber nepunand pret pe descriere,
deoarece accentul este pus mai mult pe persoana, pe viata interioara a persona(elor sale. &l nu
pune accent nici pe fabulous, ci pe realism, pe caracter si pe evolutia acestuia, pe relatiile cu cei
din (urul sau. 3oloseste diminutive cu valoare augmentativa, ii caracterizeaza pitoresc pe
ad(uvanti si se e)prima mucalit si cu umor folosind numeroase e)presii si vorbe de duh.
Povestea lui Harap Alb este, prin motivele si elementele evidentiate, un basm cult,
nuvelistic, original si realist, care va ramane mereu deliciul copiilor si adultilor deopotriva.
3