Sunteți pe pagina 1din 91

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPEAN BACĂU

Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPEAN BACĂU ÎNDRUMĂTOR: Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA

ÎNDRUMĂTOR:

Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA

EUROPEAN BACĂU ÎNDRUMĂTOR: Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA CANDIDAT: BANTA Ș J. MĂDĂLINA -PETRONELA 2014

CANDIDAT:

BANTAȘ J. MĂDĂLINA-PETRONELA

2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPEAN BACĂU

Denumirea unității: CENTRUL DE STUDII EUROPEAN BACĂU ÎNDRUMĂTOR: Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA

ÎNDRUMĂTOR:

Asistent medical POSTOLACHE I. LAVINIA

CANDIDAT:

BANTAȘ J. MĂDĂLINA-PETRONELA

1

MOTTO:

„Viața este ansamblul funcțiilor care rezistă morții ”

2

Bichat

MOTIVAŢIA

Efectuez această lucrare deoarece am observat numărul mare de cazuri de infarct miocardic acut la vârste diferite. Un caz concret am întâlnit în urmă cu doi ani la o rudă de a mea suferind de această boală și am fost interesată și impresionată totodată să aflu mai multe. Am ajutat și eu prin mica mea contribuție la îngrijirea și tratamentul său. Prin această lucrare mi-am însușit multe din noțiunile de patologie și factorii de risc ai acestei afecțiuni și de asemeni stabilirea unei conduite în ce privește îngrijirea pacientului cu această boală. Profesia de asistent medical, presupune calităţi sufleteşti deosebite şi o bună pregătire pentru a putea suplini familia unui pacient, puterea sa fizică şi psihică care il părăsește in momentele de suferinţă.

3

Bantaș Mădălina

CUPRINS

TITLUL LUCRĂRII………………………………………………………………

MOTTO……………………………………………………………………………….pag 2

MOTIVAŢIA……………………………………………………………

pag 1

pag 3

CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR……….pag 5

Anatomia inimii și aparatului cardiovascular

Fiziologia inimii și aparatului cardiovascular

CAPITOLUL II INFARCTUL MIOCARDIC ACUT……………….…………………………….pag 14

Definiție

Etiologie

Morfopatologia coronară în IMA

Fiziopatologie

Tablou clinic

Diagnostic

Evoluție

Complicații

Tratament

Educația sanitară a pacientului cu IMA

CAPITOLUL III CAZURI CLINICE-PLANURI DE ÎNGRIJIRI

MODELUL CONCEPTUAL AL NEVOILOR FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA

HENDERSON

……………………………………………………………………………

pag

28

Cazul plan de îngrijire al pacientului Răileanu Vasile-68 ani

………………

pag

30

evaluare finală

fişa tehnologică

Cazul plan de îngrijire al pacientului Dospinescu Ion-57 ani…………………

evaluare finală

fişa tehnologică

….pag 50

Cazul plan de îngrijire al pacientei Mardare Valentin-46 ani……………………

evaluare finală

fişa tehnologică

pag 70

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….…pag 90

4

CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

ANATOMIA INIMII ȘI APARATULUI CARDIOVASCULAR

Sistemul circulator este format din:

Aparatul cardiovascular, constituit din inimă şi vase de sânge;

Sistemul limfatic, constituit din vasele limfatice şi ganglionii limfatici.

Aceste două sisteme comunică între ele la nivelul spaţiilor celulare. Inima este un organ musculo-cavitar de forma unui con turtit cu rol de pompă aspiro-respingătoare.Este aşezată în etajul inferior al mediastinului, între cei doi plămâni, deasupra diafragmului. Dimensiunile şi capacitatea inimii variază în funcţie de individ, sex şi vârstă. Greutatea ei este în medie de 300 g şi are o capacitate de cca 500 cm cubi/minut.

CONFIGURAŢIA EXTERNĂ Inima are două feţe, două margini şi o bază (faţa posterioară), care corespunde celor două atrii, drept şi stâng. Cele două feţe sunt:

Anterioară (sterno-costală) cu şanţul intraventricular, care desparte ventriculul stâng de cel drept şi spaţiul atrio-ventricular, care desparte atriile de ventricule;

Inferioară (diafragmatică) pe care se continuă şanţurile de pe faţa anterioară.

Poziționarea inimii
Poziționarea
inimii

Endocardul (stratul intern), care înveleşte toate cavităţile inimii şi se continuă cu endoteliul arterelor şi venelor.

5

Conţine fibre nervoase şi vase limfatice, dar nu conţine vase sanguine, hrănirea făcându-se prin inhibiţie. Pliurile sale formează aparatele valvulare.

inhibiţie. Pliurile sale formează aparatele valvulare. Miocardul (stratul mijlociu) este constituit dintr- o

Miocardul (stratul mijlociu) este constituit dintr-o reţea de fibre musculare care alcătuiesc un ,,sinciţiu”. Musculatura cardiacă se inseră pe scheletul fibros al inimii. Miocardul este alcătuit din:

-septul interventricular membranos;

-inele fibroase ale orificiilor arterei aortice şi ale celei pulmonare şi din orificiile atrio-ventriculare drept şi stâng;

-trigonul fibros drept şi stâng, care uneşte inelele fibroase ale orificiilor atrio-ventriculare şi ale arterei aorte. Miocardul este alcătuit astfel încât între musculatura atriilor şi cea a ventriculelor nu există altă legătură, înafara fasciculului Hiss.La nivelul atriilor, musculatura este dispusă circular, iar cea de la nivelul ventriculelor este dispusă în trei straturi cu orientare oblico-spiralată.Din fasciculele musculare se desprind muşchii papilari, care prin cordajele tendinoase se leagă de valvulele orificiilor atrio-ventriculare. În peretele inimii, înafara celulelor miocardice mai există celule specializate în generarea şi conducerea impulsurilor de contracţie. Acestea constituie ,,ţesutul excito-conductor nodal”. Pericardul care este un sac fibro-seros care imbracă inima şi baza venelor mari fiind format din:

pericardul fibros, situat la periferie, de forma unui trunchi de con, cu baza fixată pe diafragm, este susţinut de ligamentele pericardice (sterno- vertebro-freno pericardice).

pericardul seros, care ca şi pleura şi peritoneul este format din două foiţe:

parietală, la exterior şi viscerală la interior. Ele se continuă una cu cealaltă la nivelul bazei cordului. Între cele două foiţe se formează un spaţiu virtual, care conţine o cantitate mică de lichid, ce le uşurează alunecarea. Acest spaţiu devine real prin acumularea unor lichide în cantităţi mari.

6

CONFIGURAŢIA INTERNĂ Atriile se caracterizează prin:

Capacitatea mai mică decât a ventriculelor;

Forma cuboidală;

Numărul mare de orificii care se deschid la nivelul lor

-pentru atriul stâng- venele pulmonare şi orificiul atrio-ventricular stâng; -pentru atriul drept-vena cavă superioară şi vena cavă inferioară şi orificiul

atrio-ventricular drept.

Grosimea mai mică a pereţilor;

Lipsa muşchilor papilari;

Prezenţa fosei ovalare (gaura Batallo din perioada fetală).

fosei ovalare (gaura Batallo din perioada fetală). Ventriculii se caracterizează prin:  Capacitatea mai

Ventriculii se caracterizează prin:

Capacitatea mai mare decât a atriilor;

Forma piramidală, cu baza spre atrii;

Grosimea mult mai mare a pereţilor, peretele ventriculului stâng fiind de trei ori mai gros decât cel drept;

Prezenţa muşchilor papilari.

Orificiul atrio-ventricular drept este prevăzut cu valva tricuspidă, iar cel stâng cu

valva bicuspidă sau mitrală.

7

APARATUL DE CONDUCERE AL INIMII Ţesutul periferic este constituit dintr-un muşchi cu aspect embrionar foarte bogat în celule nervoase şi cuprinde:

Nodul sinusal Keith-Tlack, situat în peretele atriului drept, aproape de orificiul de vărsare al venei cave inferioare;

Sistemul de conducere atrio-ventricular alcătuit din:

-nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara, situat în partea posterio-inferioară a septului interatrial. -Fasciculul Hiss care ia naştere din nodulul atrio-ventricular, coboară în peretele interventricular şi se împarte în două ramuri: dreaptă şi stângă, care se termină prin reţeaua Purkinje în miocardul ventricular.

se împarte în două ramuri: dreaptă şi stângă, care se termină prin reţeaua Purkinje în miocardul

8

VASCULARIZAŢIA INIMII

Acesta este un mulaj al arterelor coronare și al ramificațiilor lor, văzut din față
Acesta este un mulaj al
arterelor coronare și al
ramificațiilor lor, văzut din față

Arterele coronare sunt:

Stânga, care irigă atriul stâng, cea mai mare parte a ventriculului stâng, două treimi din septul interventricular şi o porţiune mică din ventriculul drept;

Dreapta, care irigă atriul şi ventriculul drept, treimea posterioară a septului interventricular şi o zonă mică din ventriculul stâng. Venele coronare se varsă în atriul drept prin sinusul coronar. Vasele limfatice se varsă în ganglionii bronşici. Obstrucţia uneia din ramurile arterei coronare determină ischemia şi necroza teritoriului irigat, dând infarctul miocardic acut.

din ramurile arterei coronare determină ischemia şi necroza teritoriului irigat, dând infarctul miocardic acut . 9

9

INERVAŢIA Este asigurată de plexul vegetativ simpatic şi parasimpatic cardiac (vag). Nervii cardiaci sunt motorii efectori cu fibre parasimpatice.

Inima este inervată de sistemul nervos vegetativ(autonom)
Inima este inervată de sistemul
nervos vegetativ(autonom)

PROPRIETĂŢILE MUŞCHIULUI CARDIAC Miocardul, care din punct de vedere structural este un muşchi striat, are proprietăţile comune cu muşchii striaţi, dar şi o serie de proprietăţi caracteristice.

Ritmicitatea (automatismul) este proprietatea miocardului de a se contracta succesiv, ca urmare a impulsurilor contactile generate de nodulul sinoatrial. Aceste impulsuri sunt urmarea unor modificări metabolice, care au loc în celulele sistemului excitoconductor. Deşi aceste modificări se produc în toate celulele acestui sistem, activitatea cardiacă este condusă de celulele nodulului sinoatrial, care prezintă cel mai rapid ritm de descărcări.

Conductibilitatea este proprietatea miocardului, în special a ţesutului nodal de a conduce unda contractilă de la fibrele nodulului sinoatrial în tot cordul. Prin fibrele musculare ale atriului drept, unda de depolarizare se propagă în toate direcţiile şi cuprinde întreaga musculatură a atriilor, determinând sistola atrială, apoi unda este preluată de nodulul atrioventricular, după care se transmite prin fasciculul Hiss şi prin ramurile sale până la reţeaua Purkinje. Ajungând la nivelul miocardului ventricular determină sistola ventriculară. Lezarea sistemului de conducere produce tulburări de activitate cardiacă, denumite blocuri.

Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a răspunde printr-o contracţie la stimulii adecvaţi. Miocardul se contractă numai dacă stimulii au o anumită intensitate numită ,,prag” şi atunci contracţia este maximală. Stimulii sub nivelul pragului- stimuli subliminari, nu produc contracţia miocardului, iar stimulii cu intensitate peste valoarea pragului nu produc o contracţie mai puternică.

10

Contractilitatea este proprietatea miocardului de a se contracta atunci când este stimulat adecvat. Contracţiile miocardului se numesc sistole, iar relaxările miocardului se numesc diastole. Energia necesară contracţiei miocardului este furnizată prin desfacerea legăturilor fosfat- macroenergetice ale ATP-ului, care se refac prin utilizarea unor variate substraturi energo-gentice: glucoză, acid lactic, acizi graşi, aminoacizi, corpi cetonici. Aceste procese extrem de intense se pot realiza numai în condiţiile unui aport corespunzător de oxigen, deoarece spre deosebire de muşchii scheletici, inima nu poate face faţă ,,datoriei de oxigen”.

MANIFESTĂRI ELECTRICE Electrocardiograma (EKG-ul) este normal alcătuită din:

Unda P, corespunde activităţii atriale şi este o deflexiune pozitivă;

Segmentul PQ este o linie izoelectrică şi reprezintă depolarizarea atrială linia izoelectrică;

Complexul QRS, este un complex de unde pozitive şi negative;

Unda Q, corespunde activităţii septului interventricular;

Unda R, corespunde activării septului ventriculului drept;

Unda S, corespunde activării septului ventriculului stâng;

Unda T, corespunde repolarizării ventriculare;

Intervalul PR, arată excitaţia progresivă de la nodulul sinoatrial la ramurile fasciculului Hiss;

Intervalul QRST, arată sistola electrică ventriculară.

ECG- SINUS NORMAL
ECG- SINUS NORMAL
EKG
EKG

11

FIZIOLOGIA INIMII ȘI A APARATULUI CARDIOVASCULAR

CICLUL CARDIAC

INIMII ȘI A APARATULUI CARDIOVASCULAR CICLUL CARDIAC Ciclul cardiac este constituit dintr- o serie de modificări

Ciclul cardiac este constituit dintr-o serie de modificări care au loc în interiorul inimii și care au ca efect pomparea sângelui în întregul organism. Se împarte într-o perioadă de contracție a mușchiului cardiac numită sistolă și o perioadă de relaxare, cunoscută sub denumirea de diastolă. Umplerea ventriculară În cursul diastolei, valvele mitrală și tricuspidă sunt deschise. Sângele adus de vasele mari umple atriile și apoi trece prin aceste valve deschise și umple ventriculii aflați în stare de relaxare.

12

Contracția atrială

În momentul în care se încheie diastola și începe sistola, nodulul sinoatrial declanșează contracția mușchiului atrial care împinge și mai mult sângele în ventriculi. Contracția ventriculară Unda de contracție ajunge la ventriculi prin fasciculul AV și fibrele Purkinje. Valvele mitrală și tricuspidă se închid cu putere, odată cu creșterea presiunii. Sângele este împins înspre valvele pulmonară și aortică care sunt închise, determinând deschiderea lor. Pe măsură ce unda de contracție se epizează, ventriculii se relaxează. Ciclul reîncepe odată cu următorul impuls de la nivelul NSA, după aproximativ o secundă.

Contracțiile cardiace asigură circulația sângelui. La adulții sănătoși, secvența de contracție se repetă de circa 70 până la 90 de ori pe minut.

Inima și marile vase de sânge
Inima și marile vase
de sânge
secvența de contracție se repetă de circa 70 până la 90 de ori pe minut. Inima

13

CAPITOLUL II

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Definiţie Infarctul miocardic acut este un sindrom clinic provocat de necroza ischemică a unei porţiuni de miocard, determinată de obstrucţia bruscă a unei artere coronare prin tromboză. În caz de supravieţuire a episodului acut, necroza este înlocuită în următoarele săptămâni de o cicatrice fibroasă.

Etiologie -Cauze determinante:

o

Ateroscleroza coronariană;

 

o

Aortita infecţioasă;

 

o

Arteritele infecţioase coronariene din reumatismul articular acut;

 

o

Cardiopatia vulvară;

 

o

Hemoragii masive digestive;

 

o

Spasm coronarian;

 

o

Ocluzia

coronariană

organică

ce

poate

avea

la

bază

o

tromboză,

o

hemoragie sau o embolie; -Cauze favorizante:

o

Vârsta peste 50 de ani;

o

Sexul;

o

Hipertensiunea arterială;

o

Diabetul zaharat;

o

Hiperlipidemia;

o

Obezitatea;

o

Fumatul;

o

Stresul;

o

Sedentarismul;

o

Colesterolul crescut;

o

Trigliceridele crescute.

-Cauze precipitante:

o

Efortul;

o

Mesele copioase;

o

Stresul;

o

Infecţii acute ale tractului respirator;

o

Factorii meteorologici.

Morfopatologie Aspectele anatomopatologice ale IMA cuprind două domenii:

o Obstrucţia coronariană şi toate problemele conexe ce duc la oprirea fluxului coronarian;

14

o Modificările propriu-zise morfopatologice miocardice, macroscopice şi histologice. Morfopatologia coronară în IMA

1. Obstrucţia coronariană

Majoritatea infarctelor miocardice este produsă de obstrucţia trombotică a unei

coronare subepicardice; fenomenul fiind demonstrat în mod neechivoc de coronarografia cu substanţă de contrast.

2. Fisura plăcii de aterom

Trombusul ocluziv iniţial se dezvoltă ca trombus primar plachetar pe o placă de aterom fisurată. Fisura plăcii de aterom constituie factorul declanşator al majorităţii infarctelor de miocard şi ea se produce aparent fără un factor declanşator stabil. Dacă local sunt condiţii prielnice, trombusul primar plachetar alb progresează către un trombus ocluziv, roşu, stabilizat prin reţeaua de fibrină ce conţine hematii.

La progresia trombusului contribuie trei factori ce pot fi cu toţii atacaţi terapeutic:

o

agregarea plachetară secundară;

o

activarea coagulării plasmatice cu formarea reţelei de fibrină;

o

stabilizarea fenomenului prin vasoconstricţie coronariană locală, produsă în special de tromboxanul plachetar. La majoritatea infarctelor transmurale s- au identificat trombuşi ocluzivi roşii, cu lungime de câţiva milimetri, cu punct de plecare pe o placă ateromatoasă fisurată.

3.

Fluxul miocardic rezidual

Severitatea consecinţelor reducerii sau opririi fluxului coronar în morfopatologia

infarctului depinde de câţiva factori:

o

mărimea şi viteza de dezvoltare a trombusului ocluziv;

o

stabilitatea acestuia;

o

severitatea constricţiei coronare supraadăugate;

o

mărimea fluxului prin colaterale.

La acestea se adaugă gradul variabil al necesarului de oxigen al miocardului. În majoritatea cazurilor, distal de obstrucţia existentă, cel puţin o perioadă, este

un flux coronarian rezidual, fie anterograd, fie retrograd. Când fluxul rezidual este minim sau absent, infarctul din zona respectivă este transmural şi se constituie rapid. Când există flux restant, necroza poate fi parcelară, netransmurală sau poate chiar

lipsi.

Datorită particularităţii distribuţiei intramurale a coronarelor şi fiziologiei miocardice, când infarctul este netransmural, zona cea mai afectată este subendocardiacă.

15

Eficacitatea fluxului colateral este variabilă. În cazuri rare este posibilă păstrarea integrală a viabilităţii tisulare, fiind inâlnite cazuri cu obstrucţie totală de coronară principal şi fără semne biologice, angiografice sau histologice de infarct.

4. Infarctul miocardic neaterosclerotic

Infarctul miocardic poate fi produs şi prin alte cauze decât ateroscleroza

coronariană. Aceste cauze sunt numeroase şi acţionează prin mecanisme variate, dar în practică incidenţa infarctelor neaterosclerotice este foarte mică (5-6%). Cele mai importante din punct de vedere practic sunt:

o

emboliile coronariene care pot apărea în oricare din condiţiile prezentate, dar în special în stenoza mitrală şi endocardita bacteriană;

o

disecţiile coronariene din timpul angioplastiei coronariene;

o

infarctul miocardic asociat disecţiei de aortă ascendentă;

o

oricare dintre anomaliile congenitale;

o

consumul de contraceptive, asociat de obicei fumatului;

o infarctul miocardic nonQ pe cordul sever hipertrofic aflat în diverse condiţii de suprasolicitare mecanică sau hipoxie prelungită; Spasmul coronarian, ca şi boala coronarelor mici produc mai des ischemie miocardică, dar progresia acesteia către necroză este rară.

FIZIOPATOLOGIE Necroza miocardică reprezintă stadiul final şi cel mai grav al evoluţiei unei ischemii miocardice. Fiziopatologia infarctului miocardic cuprinde majoritatea elemenelor cascadei ischemice, particularităţile rezultând din progresia ischemiei pănă la necroză aparând în special în domeniul manifestărilor mecanice, hemodinamice şi electrice.

EKG de infarct
EKG de infarct

Disfuncţia sistolică şi diastolică a cordului Disfuncţia sistolică Un infarct de mărime medie are următoarea evoluţie temporală a disfuncţiei sistolice:

o în primele ore de la debut apar akinezia zonei cu infarct, hipokinezia zonei marginale şi hiperkinezia compensatorie a miocardului sănătos;

16

o în următoarele ore, zile apare diskinezia zonei infarctate, prin subţierea peretelui dată de accentuarea lizei miocitelor;

o în următoarele zile, săptămâni diskinezia tinde sa dispară, deoarece zona infarctată devine rigidă Un infarct mic are aceeaşi evoluţie, dar cu fenomene hemodinamice mult atenuate.Un infarct întins insă, îşi poate prelungi evoluţia disfuncţiei sistolice mergând chiar spre insuficienţă cardiacă refractară tardivă. Remodelarea ventriculară Totalitatea fenomenelor de modificare a formei şi a dimensiunii ventriculare după infarct a fost denumită ,,remodelare ventriculară”, aceasta fiind cea mai evidentă pentru infarctele întinse (atenţie la schema de mai jos).

Infarct segmentar

Restaurarea telediastolică a volumului- bătaie

Scăderea contractilităţii

Creşterea ejecţiei sistolice

Frank-Starling

Creşterea ejecţiei sistolice Frank -Starling Creşterea presiunii şi a volumului ventriculului stâng

Creşterea presiunii şi a volumului ventriculului stâng

Creşterea presiunii şi a volumului ventriculului stâng Creşterea tensiunii parietale Segmentul neinfarctat

Creşterea tensiunii parietale

Segmentul neinfarctat (hipertofie regională)

parietale Segmentul neinfarctat (hipertof ie regională) La suprasolicitare Scăderea ejecţiei sistolice Segmentul

La suprasolicitare

neinfarctat (hipertof ie regională) La suprasolicitare Scăderea ejecţiei sistolice Segmentul infarctat

Scăderea ejecţiei sistolice

La suprasolicitare Scăderea ejecţiei sistolice Segmentul infarctat (expansiune) Insuficienţă cardiacă
La suprasolicitare Scăderea ejecţiei sistolice Segmentul infarctat (expansiune) Insuficienţă cardiacă

Segmentul infarctat (expansiune)

ejecţiei sistolice Segmentul infarctat (expansiune) Insuficienţă cardiacă tardivă Remodelarea ventriculară

Insuficienţă cardiacă tardivă

Remodelarea ventriculară cuprinde, pe de o parte, modificările de formă şi dimensiuni a zonei infarctate, iar pe de alta parte, modificările de formă şi dimensiuni

17

ale miocardului sănătos, care sunt uneori fenomene compensatorii, iar alteori doar simple consecinţe ale întinderii necrozei. Segmentul infarctat poate avea următoarele principale direcţii de evoluţie:

dilatarea acută, urmată fie de formare de anevrism ventricular, fie de ruptură miocardică;

dilatarea lent-progresivă având drept consecinţă tardivă tot formarea unui anevrism ventricular;

cicatrizarea fără dilatare cu apariţia unui segment akinetic sau hipokinetic.

Remodelarea infarctului poate fi influenţată de cel puţin patru factori:

mărimea necrozei;

recanalizarea şi păstrarea patenţei arterei responsabile a infarctului, indiferent de momentul producerii acestuia;

condiţii optime de pre şi post sarcină, în special în faza acută;

influenţarea farmacologică a cicatrizării.

Disfuncţia diastolică Funcţia diastolică este alterată semnificativ de infarct, dar consecinţele practice sunt în umbră faţă de modificările funcţiei sistolice. Modificările hemodinamice sistemice produse de necroza miocardică acută au amploare diferită, dependentă în primul rând de întinderea infarctului, dar şi de alţi anumiţi factori. Ele sunt prezentate la partea clinică, odată cu descrierea claselor hemodinamice din infarct.

Mecanismele manifestărilor electrice în IMA

În infarctul miocardic apar numeroase aritmii şi într-o măsură importantă apar şi tulburări de conducere electrică. Tulburările de ritm au două origini: ischemică şi prin perfuzie. În ischemia miocardică fără reperfuzie sunt deosebite 3 faze aritmogene experimentale, dar şi clinice:

faza precoce, primele zece minute, în care fibrilaţia ventriculară este foarte frecventă şi este dată de circuitele de reintrare create la limita dintre zona ischemică şi cea sănătoasă;

faza intermediară, 6-72 de ore, în care aritmiile, în special fibrilaţia ventriculară, au mecanism ectopic, date de reţeaua Purkinje ischemice;

faza tardivă, după 72 de ore, când din nou domină mecanismul prin reintrare între miocardul sănătos şi cel necrozat. Atunci când se produce o reperfuzie apare o nouă perioadă aritmogenă imediat după reluarea fluxului în miocardul lezat; reluarea fluxului ar mobiliza radicalii liberi şi alţi metaboliţi toxici şi potenţial aritmogeni, care induc aritmii ventriculare. În infarctele inferioare mecanismul principal este prin edem perilezional şi întreruperea de fascicul suprahisian, în consecinţă blocurile sunt în general bine tolerate, stabile şi reversibile.

18

În infarctele anterioare întreruperea conducerii AV se face, de obicei, când necroza interceptează cele trei fascicule de diviziune ale tractului Hiss. În infarct pot apărea şi blocuri acute de ramură izolate sau multiple (blocuri bifasciculare sau trifasciculare). Ele pot fi tranzitorii sau definitive şi sunt datorate de obicei unor necroze întinse.

Tabloul clinic

1.Debutul

dureros, cel mai frecvent;

silenţios până la mut, de obicei apare la bătrâni;

prin insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar acut;

şoc cardiogen;

tulburări de ritm şi de conducere;

accidente tromboembolice;

semne de împrumut din partea altor organe: greţuri, vărsături, sughiţ, astenie marcată, dureri abdominale, plenitudine epigastrică. Simptomul dominant care apare la debutul infarctului miocardic acut este DUREREA, care poate fi descrisă ca:

o

senzaţie de constricţie sau de gheară;

o

senzaţie de presiune;

o

ca un corset de fier care împiedică respiraţia;

o

senzaţie de arsură retrosternală sau precordială;

o senzaţie de greutate sau de apăsare suportabilă. Localizarea durerii poate fi:

o toracică, retrosternală sau precordială;

o extratoracică, în epigastru, în abdomen, în braţe, în antebraţe, în coate, în pumni. Iradierea durerii poate fi:

o

în umărul stâng;

o

în regiunea cervicală stângă;

o

în mandibula stângă;

o

în hipocondrul stâng sau drept;

o

în epigastru;

o pe marginea cubitală a membrului superior stâng, cuprinzând ultimele degete, auricularul şi inelarul. Durata poate fi:

o

de peste 20 de minute;

o

de câteva ore;

o

de una două zile.

Condiţiile de apariţie:

o administrarea de opiacee: Morfină, Mialgin, Fortral. Simptome care pot însoţi durerea:

o anxietate marcată;

19

o

senzaţie de moarte iminentă;

o

greţuri, vărsături, mai rar diaree;

o

sughiţ;

o

distensie abdominală;

o

plenitudine gastrică;

o

transpiraţii reci;

o

astenie şi adinamie;

o

ameţeli.

2.Perioada de stare

Hipotensiune arterială- poate să apară imediat sau la câteva ore, precedată de o uşoară creştere a tensiunii arteriale (datorită stesului dureros). Când tensiunea arterială scade brusc, pericolul şocului cardiogen este iminent;

Pulsul este tahicardic, iar la unele persoane poate apărea bradicardia;

Aspectul bolnavului este de facies palid, cu uşoară cianoză a extremităţilor, cu transpiraţii profuze, tabloul fiind de şoc: paloare, tegumente reci şi umede, puls rar şi filiform, stare generală alterată, oligurie şi colaps.

Febra apare după 12-16 ore de la debut. Poate fi moderată sau subfebrilitate, iar la bătrâni poate lipsi. Poate dura 5-10 zile.

Examene paraclinice

Teste sanguine: în urma necrozei miocardice se eliberează enzime de citoliză, mioglobină, fragmente de miozină, microelemente. Dintre acestea utilizare clinică au: TGO, LDH, LDH1, CK, CK-MB;

Leucocitoză= 10000-15000/ mm³;

Viteza de sedimentare a hematiilor= creşte până la 2 zile de la debut;

Glicemia este crescută;

Proteina C este crescută;

Fibrinogenul este crescut.

Testele de urină pun în evidenţă o creştere tranzitorie a glicozuriei;

Electrocardiograma (EKG) este cel mai eficace mijloc de diagnosticare. Poate preciza: existenţa infarctului, localizarea şi stadiul evolutiv al acestuia. Alterările EKG exprimă cele trei grade de intensitate şi totodată fazele suferinţei miocardice induse în hipoxie:

-ischemie, supradenivelarea segmentului ST cu înglobarea undei T- cocoaşa de cămilă; -leziune, pariţia undei Q, undă de necroză în toate derivaţiile concomitent cu

undă de necroză în toate derivaţiile concomitent cu  revenirea nivelului undei izoelectrice a segmentului ST-

revenirea nivelului undei izoelectrice a segmentului ST- dispare cocoaşa de cămilă;

-necrozarea, negativarea undei T, subdenivelarea undei ST

izoelectrice a segmentului ST- dispare cocoaşa de cămilă; -necrozarea, negativarea undei T, subdenivelarea undei ST 20

20

Coronarografia selectivă indicată la bolnavii cu infarct de miocard acut sub vârsta de 65 de ani şi se execută la 4-5 săptămâni de la debut;

Echografia;

Tomografia computerizată, prin emisie de pozitroni;

Rezonanţa magnetică nucleară (RMN).

3.Diagnosticul pozitiv Acesta se pune pe:

durere precordială cu toate caracteristicile ei;

modificările EKG-ului: ischemie, leziune, necrozare;

creşterea transaminazelor: TGP, TGO.

4.Diagnosticul diferenţial Acesta se face cu:

Angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă şi cu angina Prinzmetal. Clasificarea o aduce EKG repetată şi evoluţia sindromului umoral.

Pericardita acută, care poate mima infarctul miocardic acut prin localizare, prin intensitatea durerii şi prezenţa ambelor afecţiuni a frecăturii precordiale, a febrei şi modificărilor EKG. Durerea din pericardita acută iradiază rar din zona precordială şi este exacerbată de respiraţia şi de poziţia pacientului. Frecătura precordială din pericardita acută este mai persistentă, pe când la infarct dispare după câteva ore. În pericardită subdenivelarea segmentului ST este concordantă, iar în infarct ea este discordantă, realizând imagini ,,în oglindă”. Tulburările de ritm sunt rare în pericardită şi sunt frecvente în infarct.

Disecţia acută a aortei- durerile sunt atroce, semnele electrocardiografice lipsesc, iar la examenul fizic decelează semnele ocluziei arteriale. Diagnosticul cu certitudine se pune prin aortografie, dar şi prin examenul radiologic simplu, care poate furniza date preţioase.

Tahiaritmiile cu frecvenţă foarte înaltă pot induce dureri precordiale cu caracter anginos, hipotensiune, transpiraţii reci. Diagnosticul cu certitudine se pune după încetarea crizei.

În sindromul WPW, EKG-ul prezintă modificări ale complexului QRS, ale segmentului ST şi a undei T, care îngreunează diagnosticul diferenţial. Cele mai dificile cazuri sunt acelea în care infarctul se instalează la un pacient cu sindrom WPW. Afecţiunile abdominale ca: ulcer perforat, pancreatită acută, colecistită acută, ridică uneori probleme dificile.

Neuromialgiile şi celulita toracică, care apar la subiecţii cu spondiloză, evoluează cu dureri continue, de intensitate mai mică decât în infarct, exagerate la respiraţie. Există sensibilitate la presiunea părţilor moi şi la plicăturarea hipodermului afectat.

21

Pneumotoracele spontan este afirmat în baza prezenţei timpanismului, silenţiul respirator pe zona cu timpanism, a dispneei şi în cele din urmă cu examenul radiologic.

Pleureziile apar în contextul infecţios, cu sindrom pleural, în care durerea este exacerbată de respiraţie, fără semne EKG şi enzimatice de infarct de miocard acut.

Evoluţie Infarctul de miocard acut are o evoluţie în etape:

Perioada de debut, cea mai zgomotoasă clinic, corespunde instalării necrozei miocardice;

Perioada de stare în care pacienţii cu formă necomplicată nu mai prezintă nici un fel de acuze subiective, cu excepţia unui grad de astenie;

Perioada de convalescenţă care durează două-trei luni.

Complicaţii Complicaţiile majore ale fazei acute a infarctului de miocard, ca frecvenţă şi impact asupra mortalităţii generale, sunt tulburările de ritm, de conducere şi funcţia de pompă. Complicaţii importante sunt şi cele mecanice şi tromboembolice şi ischemia precoce postinfarct. Există în plus un număr relativ mare de complicaţii minore. Complicaţii importante:

-Tulburări de ritm cardiac:

ventriculare;

atriale.

-Tulburări de conducere a inimii:

atrio-ventriculare;

intra-ventriculare.

-Disfuncţie de pompă:

insuficienţă ventriculară stângă;

edem pulmonar acut;

sindrom de debit mic;

şoc cardiogen.

-Complicaţii mecanice:

ruptură de perete liber;

ruptură de sept;

ruptură disfuncţie de aparat mitral tricuspidian;

anevrism ventricular; -Complicaţii tromboembolice:

sistemice;

pulmonare.

-Ischemia postinfarct:

angină precoce şi tardivă;

22

ischemie silenţioasă, spontană şi provocată;

extensie şi recidivă de infarct. -Alte complicaţii:

pericardita postinfarct:

umăr dureros postinfarct;

pneumonii acute;

retenţie de urină, infecţii urinare;

astenie fizică, vertij la imobilizare;

depresie, psihoză.

-Mai pot fi:

moarte subită, care se produce printr-o rapiditate de extrasistole ventriculare, realizând fluterul ventricular;

ruptură de miocard;

insuficienţă cardiacă circulatorie sau stare de şoc cardiogen;

accidente tromboembolitice;

tulburări de ritm sau de conducere: tahicardia sinusală, bradicardia sinusală, extrasistola ventriculară, tahicardia ventriculară paroxistică, blocul atrio-ventricular;

anevrisme de ventricul stâng;

insuficienţă cardiacă;

sindrom de umăr dureros stâng;

recidiva infarctului de miocard;

pericardita acută;

sindrom umăr-mână.

Prognostic Este condiţionat de o multitudine de factori:

la cei care au desfăşurat o activitate fizică în antecedente recente, mortalitatea este de trei ori mai mică decât la un sedentar;

mărimea infarctului joacă un rol important în stabilirea prognosticului.

Complicaţiile cele mai grave sunt: şocul cardiogen, insuficienţă cardiacă severă,

apărând de regulă la pacienţii cu necroze miocardice întinse. Mărimea infarctului este estimată în practică pe baza EKG-ului şi a determinărilor biochimice. Dacă blocul atrio-ventricular complet a survenit anterior, prognosticul său este mai sever decât în cazul unuia post-infarct.

Tratament Poate fi:

Profilactic;

Curativ;

Al complicaţiilor.

23

Tratamentul profilactic:

Se referă la tratarea în timpul vieţii a hipertensiunii arteriale, a dislipidemiilor şi evitarea factorilor de risc:

hipercolesterolemia se însoţeşte de mărirea gradului de ateroscleroză a arterelor, cărora le produce reducerea calibrului până la obstrucţia acestora;

diabetul zaharat este un mare factor de risc, datorită alterării precoce şi severă a vaselor arteriale, iar diabetul dezechilibrat accelerează cu 10 ani procesul de apariţie a IMA;

obezitaea este o cauză favorizantă instalării IMA. Excesul ponderal ascunde în el semnele unei mortalităţi crescute prin IMA. Mesele copioase intervin în apariţia IMA, prin favorizarea constituirii aterosclerozei coronariene, datorită grăsimilor, proteinelor, alcoolului şi asupra solicitării activităţii contractile a inimii, care trebuie să pompeze o cantitate mai mare de sânge spre intestine, unde au loc procesele de digestie. Dacă calibrul arterelor inimii este redus cu peste 70-75%, atunci nu se poate asigura cantitatea de oxigen necesară desfăşurării travaliului cardiac şi se instalează IMA;

comportamentul psihic la persoanele active, sensibile, instabile psihoemoţional şi datorită profesiunii cu responsabilitate mare;

fumatul sporeşte incontestabil susceptibilitatea fumătorilor pentru apariţia şi producerea IMA, care va fi cu 70% mai mare la fumători decât la nefumători şi cu 22% mai mare, când se asociază şi cu alţi factori de risc. Abandonarea acestuia determină reducerea riscului coronarian dar numai după trecera unei perioade deosebit de îndelungate, care este legată de numărul de ţigări fumate anterior;

hipertensiunea arterială este cel mai de temut factor implicat în declanşarea IMA. S-a constatat că existenţa unei valori normale a presiunii arteriale maxime cuprinse între 120-140 mmHg, implică un risc de a face IMA de trei ori mai mare, în comparaţie cu valorile normale, dar sub 120 mmHg.

dislipidemiile- lipoproteinele sunt molecule mari de lipide cuplate cu proteinele. Ele conţin trigliceride şi colesterol. Creşterea lor în sânge, în care joacă un rol important factorii genetici şi cei câştigaţi, constituie apariţia dislipidemiilor cu rol aterogen foarte periculos. Regimul alimentar pentru prevenirea dislipidemiilor are ca scop scăderea lipidelor sanguine şi prevenirea complicaţiilor. Caracteristica dietei este:

-normocalorică; -normoproteică; -normoglucidică; -bogată în vitamina A. Alimentele permise sunt:

-pâine intermediară sau integrală; -griş, orez, cartofi, morcovi, castraveţi, roşii, conopidă; -de la ouă doar albuşurile;

24

-fructele cu excepţia smochinelor şi arahidelor; -carnea slabă (vită, peşte); -supe de legume şi perişoare; -condimente, cimbru, muştar, oţet.

Tratamentul curativ -În faza prespitalicească:

Evitarea morţii subite prin:

aşezarea pacientului în poziţie de decubit dorsal şi interzicerea efectuării oricărei mişcări.

psihoterapie.

preîntâmpinarea altor complicaţii prin:

sedarea durerii cu Morfină 0,01g subcutanat sau intramuscular.

administrarea de Mialgin 0,10g, subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos diluat în 10ml de ser fiziologic sau Glucoză 10%.

administrarea de Fortral 30mg intramuscular sau intravenos.

urmărirea TA şi a pulsului, menţinerea tensiunii la valori normale prin perfuzie de Glucoză 5%, Dextran, Marisang şi Hemisuccinat de Hidrocortizon.

oxigenoterapie.

Scurtarea timpului până la internarea în spital, transportul de urgenţă într-o unitate spitalicească cu o autosanitară şi obligatoriu cu targa. -Internarea în spital este obligatorie. Principalele obiective pe care le urmăreşte tratamentul infarctului de miocard acut

sunt:

calmarea durerii şi anxietăţii.

Tratamentul durerii trebuie abordat pe două căi:

DIRECT 1)Medicaţia analgezică:

Mialgin care se administrează în formele cu durere mai puţin severă, doza fiind de 75-100mg, im la interval de 3-4 ore; efectul analgezic apare după 30-40 minute;

Fortral 30mg, iv;

Morfina(o fiolă are 0,02g) 0,01-0,02g, subcutanat, im sau iv, lent diluat în ser fiziologic, sub controlul respiraţiei pentru că poate deprima centrul respirator(10mg de Morfină se diluează cu 10-20ml de ser fiziologic). Calea iv este cea mai avantajoasă, ea permiţând utilizarea de doze mici şi obţinerea efectului în interval de maxim 20 minute; Morfina nu se administrează la cei cu:

-hipertensiune arterială cu iminenţă de şoc cardiogen;

-în bronhopneumopatie cronică obstructivă;

-în insuficienţă respiratorie cronică.

25

2)Medicaţia anxiolitică:

Diazepam 20mg iv lent;

Fenobarbital 1-2 fiole/zi;

Meprobamat 2-3 tablete/zi;

Hidroxizin 2-3 tablete/zi. INDIRECT Prin terapie ischemică coronariană:

nitraţii- au rol ischemic şi hemodinamic prin acţiunea vasodilatatoare asupra coronarelor: Nitroglicerina etc.

terapia trombolitică- tratamentul actual al IMA include metode de reperfuzie coronariană, farmacologice, evidenţionale şi chirurgicale. Reperfuzia se obţine prin:

-trombolize pe cale generală: Streptokinază, Apsac, Urokinază;

-angioplastia coronariană primară;

-bz-pass coronarian.

alte tratamente:

-Sulfat de Mg;

-blocante de Ca: Diltiazem, Berapramil, Nifedipină;

-tratament anticoagulant şi antiagregant plachetar: Aspenter, Heparină.

-betablocante: Atenolol, Metoprolol, Propanolol.

-inhibitorii enzimei de conversie: Captopril, Enalapril, Trandolapril.

-administrare de oxigen.

-după verificarea pulsului, dacă este tahicardic i se administrează Xilină bolus în scopul combaterii lui pentru că determină tulburări de ritm, iar dacă este bradicardic se administrează Atropină 1-2 mg subcutanat. Pentru ridicarea TA se administrează o perfuzie cu Dopamină împreună cu 100- 150mg Hemisuccinat de Hidrocortizon.

administrarea de anticoagulante: Heparină 5000 UI, la 4ore iv. După 2 zile se asociază cu Trombostop cu acţiune după 48-72 de ore sub controlul timpului Quick, care trebuie să fie = 45-50%.

liza microtrombusului carotidian cu Streptochinaza şi Urochinaza în primele 7 ore de la debut.

regimul igieno-dietetic:

repausul la pat 3-5 săptămâni. După primele 72 de ore se începe mobilizarea pasivă, dar patul nu se părăseşte mai devreme de trei săptămâni. Mişcările active ale membrelor sunt permise după 24-48 ore, iar şederea la marginea patului, alimentarea la pat şi toaleta după 7-14 zile, mobilizarea va fi precedată de masaje ale membrelor pelvine.

regimul hidrozaharat (sucuri de fructe, ceai diluat, compoturi, lapte diluat cu apă) trebuie să fie hipocaloric, hiposodat sărac în lipide, 6 mese pe zi, cu o masă calorică adaptată greutăţii fiecărui pacient. În caz de obezitate se administrează 1000-2000 calorii/zi. Progresiv dieta va fi completată în 4 săptămâni revenind la regimul normal. Se va combate constipaţia prin clisme

26

şi administrare de laxative. Fumatul este interzis, iar cafeaua este permisă în cantităţi moderate.

în stadiul post-infarct, tratamentul se face cu:

coronaro-dilatatoare: Intensain 1-2 fiole/zi, Persantin, Agazol.

nitriţi şi nitraţi: Nitroglicerina.

antiagregante plachetare: Aspenter, Dipiridamol.

antiaritmice: Chinidina.

tahicardice: Digoxina.

diuretice: Furosemid.

În această perioadă se face antrenament fizic supravegheat şi dirijat, plimbări scurte în aer liber, obligatoriu dispensarizare, cu control periodic la trei luni în primul an şi in următorii 2-3 ani.

Al complicaţiilor

Combaterea şocului cardiogen cu: Isuprel timp de 2 zile iv sau în perfuzie, Noradrenalina 1-2 fiole de 4mg în perfuzie, Hemisuccinat de Hidrocortizon 500mg iv, Dopamina.

Combaterea insuficienţei cardiace cu Lantozid C, Chindina şi Procainamida.

Combaterea tulburărilor de conducere cu Atropina, Prednison şi Hidrocortizon.

Tratament la externare

Atitudinea terapeutică este dependentă în mod evident de categoria de factori de

risc în care a fost încadrat pacientul:

betablocante-reduc mortalitatea pe termen lung şi recidivele de infarct:

Metoprolol, Propranolol, Timolol.

antiagregante plachetare: Aspirina, Ticlopidina.

anticoagulante: Heparina.

inhibitori ai enzimei de conversie: Captopril, Enalapril.

nitraţii: Isosorbid dinitrat- sunt prescrişi în caz de ischemie activă.

antiaritmice: Amidarona.

blocante de Ca: Diltiazem în caz de IMA non Q.

EDUCAŢIA SANITARĂ A PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

Pentru evitarea apariţiei unui nou infarct miocardic acut şi a complicaţiilor sale se recomandă:

o

asanarea focarelor de infecţie din organism;

o

alimentaţie echilibrată fără exces de sare şi grăsimi şi cu aport de vitamine;

o

combaterea obezităţii;

o

regim de viaţă echilibrat, alternând perioadele de activitate cu perioadele de repaus;

o

controlul periodic al tensiunii arteriale;tratarea afecţiunilor cronice

27

CAPITOLUL III

CAZURI CLINICE- PLANURI DE ÎNGRIJIRI

MODELUL CONCEPTUAL AL NEVOILOR FUNDAMENTALE DUPĂ VIRGINIA HENDERSON

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe stabilirea celor 14 nevoi fundamentale,cu componentele bio-psiho-sociale,culturale şi spirituale ale individului. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei. Pentru a aplica acest model conceptual,asistenta trebuie să ştie că: O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală. Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

A BEA ŞI A MĂNCA.

A ELIMINA.

A SE MIŞCA ŞI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ.

A DORMI ŞI A SE ODIHNI.

A SE IMBRACA ŞI DEZBRĂCA.

A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE .

A FI CURAT,ÎNGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE.

A EVITA PERICOLELE .

A COMUNICA.

A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ŞI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA.

A FI PRECUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII.

A SE RECREEA.

A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE SĂNĂTATEA . Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane şi anume:

- o dimensiune biofiziologică

- o dimensiune psihologică

- o dimensiune sociologică

- o dimensiune cultural-spirituală

Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate după:

- individ

- starea sa de sănătate

- maturitatea sa

- obiceiuri personale şi culturale

După conceptul Virginiei Henderson

scopul ideal al profesiunii de asistentă este

independenţa persoanei în satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

28

Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă,să-şi menţină sau recâştige sanătatea sau să-l asiste în ultimele sale clipe,prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur,dacă ar fi avut forţa,voinţa sau cunoştinţele necesare.Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. ”

Virginia Henderson

29

Cazul 1

Planul de îngrijire al pacientului RĂILEANU VASILE în vârstă de 68 de ani

FIŞĂ DE INTERVIU din data de - 14.12.2013

Pacientul RĂILEANU VASILE în vârstă de 68 de ani născut la 23.05.1946, cu domiciliul în Bacău este adus la camera U.P.U a S.J. BACĂU de către un serviciu SMURD la solicitarea familiei deoarece în urmă cu 2 ore pacientul acuza durere în piept cu caracter de apăsare resimţită până în braţul drept, respiraţie dificilă cu sete de aer, transpirii reci, simptome care l-au trezit din somn. La internare i se pune diagnosticul de I.M.A. acut. Din discuţiile purtate cu familia pacientului am aflat că acesta este pensionar , văduv de 10 ani, locuieşte cu 2 copii, împreună cu fiul cel mic şi familia acestuia într-o casă modestă salubră, are condiţii bune de viaţă, este de naţionalitate română, religie catolică, îşi petrece timpul în cadrul comunităţii bisericeşti, nu are preferinţe culinare, nu are vicii. Nu cunosc detalii despre A.H.C., din A.P.P am aflat că în urmă cu 7 ani a fost diagnosticat cu H.T.A pentru care a primit tratament, pe care acesta l-a neglijat. Nu suferă de alte afecţiuni, nu este alergic la medicamente sau mediu. La examenul clinic şi paraclinic s-a constatat că pacientul R.V. prezintă:

Î = 180 cm

G = 78 kg

Grup sangvin AII Rh+

Tegumente palide, umede

Mucoase intacte

Are proteză dentară

Aspect îngrijit

Abdomen suplu mobil

Puls rapid si filiform

Hipotensiv

Hipotermic

Oligurie

Tranzit intestinal lent

Durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg

Dispnee paroxistică, sughiţ

Durerea este insoţită de :

Anxietate marcantă, senzaţie de moarte iminentă

Dispnee

Transpiraţii reci

Greţuri şi vărsături

Stare de slăbiciune

30

Ameţeli

Distensie abdominală

Senzaţie de plenitudine epigastrică

Nevoile principale ale pacientului

- Nevoia de a-şi mentine temperatura în limite constante

- Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

- Nevoia de a se alimenta şi hidrata

- Nevoia de a se odihni

- Nevoia de a evita pericolele

- Nevoia de a fi curat şi a-şi menţine tegumentele şi mucoasele intacte

- Nevoia de a comunica

31

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

EVALUARE

14.12.2013

Durere precordială datorită ischemiei muşchiului cardiac manifestată prin

Calmarea durerii în următoarele 24h şi dispariţia acesteia în scurt timp

Pregătesc pacientul pentru spitalizare

La recomandarea medicului îi administrez antialgice

14.12.2013

În urma intervenţiilor

Plasez pacientul intr- un salon, ferit de factori perturbatori

-

Mialgin 0,10g iv, diluat in 10 ml de ser fiziologic

aplicate durerea a fost calmată

constricţie şi presiune toracică

Pacientul să-şi recapete starea de bine

cu un microclimat constant, prevăzut cu aparatură necesară monitorizării funcţiei cardiace şi a funcţiilor vitale

 

Instalez pacientul intr-un pat curat şi îi dau poziţie antalgică

Deservesc pacientul la pat

Limitez efortul pacientului pentru a combate riscul extinderii ischemiei

Educ pacientul în acest scop

Monitorizez intensitatea durerii şi frecvenţa acesteia

32

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

EVALUARE

14.12.2013

Anxietate datorită fricii de moarte iminentă manifestată prin agitaţie

Combaterea anxietăţii

Încurajez şi susţin pacientul

La recomandarea medicului administrez sedative

14.12.2013

Pacientul este anxios se

Calmarea şi încurajarea pacientului

Îi explic că cea ce simte acum este normal pentru stadiul

Diazepam 1tb seara

teme pentru viaţa lui.

 

Informarea pacientului despre boală

bolii în care se află

 

Comunic cu pacientul fără a-l suprasolicita

 

Liniştesc pacientul adoptând un comportament empatic, ferm şi profesionist

Recomand echipei de îngrijire să se comporte la fel

33

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

EVALUARE

14.12.2013

Modificări ale constantelor biologice manifestate prin stare de sănătate alterată datorită bolii

Pacientul să prezinte constant normalizate

Pregătesc psihic pacientul pentru a-i obţine cooperarea

La recomandarea medicului recoltez sănge venos pentru;

14.12.2013

Pacientul înţelege şi

VSH

cooperează cu echipa

Verificarea valorilor constantelor

Pregătesc fizic pacientul.

Leucocite

de îngrijire.

Hemoglobina

14.12.2013

   

Pregătesc materialele necesare recoltării de produse biologice

Trombocite

Rezultatul analizelor de

Hematocrit

 

laborator:

Fibrinogen

VSH=14/29

Respect măsurile de asepsie şi antisepsie pentru a evita infecţiile nosocomiale

Glicemie

L=9800

Uree

Hgb=12g%

Acid uric

T=210000

Creatinina

Htc=41%

Enzime

F=160MG%

 

EKG

G=120mg%

 

U=22mg%

A.U=2,69mg%

C=0,90mg%

GOT=59

GPT=31

EKG cu modificări

34

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

14.12.2013

Hipotensiune arterială datorită I.M.A. manifestată prin scă- dere bruscă sub limitele normale a T.A. este iminent pericolul socului cardiogen

Monitorizarea T.A. pe tot parcursul spitalizării

Asigur pozitia semişezândă în repaus absolut la pat

La recomandarea medicului administrez

14.12.2013

T.A.= 160/120

Xilina de uz cardilogic, 200mg iv

15.12.2013

Pacientul să nu prezinte complicaţii

a bolnavului.

T.A.= 150/90

Mobilizez pacientul la 2 ore.

Streptokinaza în primele 6 ore în perfuzie

rapidă 150000 UI în 45 minute.

16.12.2013

T.A.= 145/80

 

Supraveghez bolnavul

17.12.2013

 

T.A.= 100/70

Regulat măsor T.A.

Heparina iv, iniţial

18.12.2013

Instruiesc echipa de ingrijire în acest scop

10000 UI apoi 5000- 10000UI la fiecare 4-6 ore

T.A.= 115/70

Trombostop 4-6 tb pe zi

35

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

EVALUARE

14.12.2013

Hipotermie datorită bolii de fond manifestată prin scăderea temperaturii corpului sub limitele normale, tegumente reci

Monitorizarea temperaturii pe tot parcursul internării

Asigur un microclimat cu o temperatură

La recomandarea medicului continui administrarea schemei de tratament prescrisă

14.12.2013

T°C = 35,4

T°C = 35.6

Pacientul să-şi recapete temperatura normală şi să şi- o menţină constantă.

constantă

15.12.2013

feresc pacientul de curenţi de aer

Încălzesc extremităţile pacientului cu termofor cu apă caldă

 

T°C = 36,4

T°C = 35.6

 

16.12.2013

T°C = 36 T°C = 36,2

 

17.12.2013

Măsor temperatura pacientului regulat

T°C = 36,5 T°C = 36.6

36

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

EVALUARE

15.12.2013

Diaforeză datorită perturbării funcţiei cardiace manifestată prin transpiraţii reci

Echilibrarea funcţiei cardiace

Hidratez constant pacientul cu băuturi

La recomandarea medicului continui administrarea schemei de tratament prescrisă

15.12.2013

D = 1200ml

Limitarea pierderilor de lichide

la temperatura corpului

16.12.2013

D = 1100ml

 

Schimb lenjeria

 

17.12.2013

combaterea riscurilor

pacientului la nevoie

D = 1300ml

Monitorizez diureza

 

15.12.2013

Stare generală alterată datorită bolii manifestaă prin tegumente paliide

Recăpătarea stării de bine şi o coloraţie normală a tegumentelor

Monitorizez permanent funcţiile vitale P, R

 

15.12.2013

R d / P = 12/ 97

Rs / P =14/ 85

 

Deservesc pacientul la pat

16.12.2013

 

R d / P =14 / 72

Asigur un microclimat constant

R s / P

=13 / 79

17.12.2013

Elimin factorii cauzatori de stres pentru a nu obosi pacientul

Educ familia pacientului în acest scop

R d / P = 16 / 87

R s / P =14 / 85

Instruiesc echipa de ingrijire în acesta scop

37

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

EVALUARE

15.12.2013

Alterarea respiraţiei datorită afecţiunii cardiace manifestată prin dispnee şi sughiţ

Pacientul să prezinte o respiraţie cu frecvenţă normală.

Pentru ca pacientul să respire liber pe nas voi umezi aerul din salon

La recomandarea medicului administrez

16.12.2013

In urma interventiilor pacientul respiră mai uşor,dispneea se reduce.

oxigen pe masca 4-6l/h

 

Monitorizarea frecvenţei

Asigur pozitia semişezândă

 

respiraţiei pe tot parcursul spitalizării

Aerisesc salonul

 

Prevenirea complicaţiilor

15.12.2013

Astenie datorită alterării stării de sănătate manifestată prin stare de slăbiciune, neputinţă

Suplinirea pacintuluui până la recăpătarea independenţei

Împreună cu echipa de îngrijiri suplinesc pacientul până la recăpătarea forţei

La recomandarea medicului continui administrarea schemei de tratament prescrisă

16.12.2013

Pacientul este slăbit dar îşi doreşte să se recupereze

 

Pacientul să-şi

     

recapete forţa fizică în scurt timp

Deservesc pacientul la pat

mobilizez pacientul regulat pentru a preveni apariţia escarelor

38

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

 

EVALUARE

15.12.2013

Scăderea debitului cardiac datorită obstrucţiei coronaniene manifestată prin alterarea perfuziei tisulare

Supravegherea

Asigur pozitia semişezând în repaus absolut la pat a bolnavului.

La recomandarea medicului administrez medicaţia pentru menţinerea tensiunii arteriale cu perfuzii

16.12.2013

pacientului

Pacientul este echilibrat circulator şi respirator.

monitorizarea

funcţiilor vitale

Mobilizez pacientul la 2 ore.

de Glucoza 5%,Dextran.

Nu au apărut complicaţii.

Corectarea

 

Supraveghez bolnavul

extrasistolelor cu Xilina de uz

 

Regulat măsor T.A.

cardilogic 200mg iv

Instruesc echipa de ingrijire în acest scop

Menţinerea permeabilităţii căilor aeriene prin aspiraţie,

15.12.2013

Proces inflamator datorită focarului de necroză manifestat prin subfebrilitate.

Limitarea focarului

Monitorizez regulat temperatura

La recomandarea medicului administrez antitermic

16.12.2013

Pacientul nu prezintă modificări ale curbei termice.

Combaterea procesului inflamator

Pacientul să prezinte o temperatură în parametri normali.

pacientului

Aspirină- 1-1-2 0-1/2-

Aerisesc salonul şi asigur un

microclimat constant termic

0 tb

 

Diazepam0 -0-1 tb seara

Propanolol -1mg i

 

Port discuţii liniştitoare şi incurajatoare cu bolnavul.

Trombostop -½-1/2-o tb

39

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

EVALUARE

16.12.2013

Potenţial de alterare a nutriţiei datorită senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor manifestat prin deficit alimentar

Combaterea

Alimentez pacientul cu regim

La recomandarea medicului administrez antivomitive

17.12.2013

simptomelor

în urma intervenţiilor aplicate pacientul nu mai prezintă stare de greaţă puseele de vărsătură s-au liniştit

Supravegherea

strict hidric

Motilium 1*3/zi iv

nutriţiei

Urmăresc intensitatea şi caracterul vărsăturii, notez în FO

 
 

Ajut şi susţin pacientul în timpul puseelor de vărsătură

 

16.12.2013

Deficit de autoingrijire datorită toleranţei reduse la efort manifestat prin adinamism risc de complicaţii

Suplinirea pacintuluui până la recăpătarea independenţei

Asigur toaleta pe regiuni la pat

 

17.12.2013

Pacientul nu prezintă escare este curat şi îngrijit

Fricţionez zonele predispuse

Pacientul să fie bine îngrijit pe tot parcursul spitalizării

escarelor

 

Pacientul să nu fie expus efortului fizic inutil

   

Instruiesc echipa de ingrijire în acest sens

40

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

EVALUARE

16.12.2013

Dificultatea in a se odihni din cauza durerii, manifestată prin ore de odihnă insuficiente.

Pacientul să beneficieze de un somn odihnitor, suficient atât în timpul nopţii cât şi în timpul zilei pe tot parcursul spitalizării

Crearea unui mediu psihologic favorabil prin:

La recomandarea medicului administrez sedative

18.12.2013

Pacientul prezintă un somn odihnitor,

Diazepam 1tb seara

Evitarea discutiilor cu voce tare

 

liniştit după 2 zile.

 

Interzicerea vizitelor in grup

 

Evitarea vizitelor lungi

Interzicerea comunicarii veştilor neplacute

Facilitarea contactului cu bolnavii restabiliţi, pentru un bun efect psihic .

16.12.2013

Alterarea mobilităţii fizice legate de deficitul motor şi senzorial manifestată prin impotenţa funcţională.

Recăpătarea forţei fizice, a funcţiei motorii şi senzoriale

Mobilizez pacientul la 2 ore

La recomandarea medicului administrez acelaşi

17.12.2013

Pacientul reuşeşte să realizeze obiectivele impuse devenind mai optimist

Efectuez masaj al membrelor timp de 10 min.

tratament

   

Supraveghez mişcările active ale bolnavului

 

41

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

DIAGNOSTIC DE NURSING

INTERVENȚII

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

16.12.2013

Comunicare dificilă din cauza necunoaşterii

prognosticului bolii manifestată prin ingrijorare ,teamă.

Pacientul să cunoască toate

datele despre boala sa în limita puterii de a înţelege

Îi furnizez pacientului suficiente

date despre afecţiunea pe care o are, pe înţelesul lui

La recomandarea medicului administrez acelaşi tratament

Educ pacientul cu privire la regimul de viaţă pe care trebuie să-l adopte şi să-l respecte pentru păstrarea sănătaţii

17.12.2013

Pacientul acceptă cu greu rolul de bolnav.

42

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

DIAGNOSTIC DE NURSING

INTERVENȚII

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

17.12.2013

Diminuarea puterii de concentrare prin deficit senzorial pacientul este stresat.

Pacientul să nu mai prezinte stare de stres pe parcursul internării

Să existe comunicare eficientă cu personalul din echipa de îngrijire

Limitez efortul intelectual al pacientului prin interviuri scurte

Încurajez pacientul şi îi explic că în acest stadiu al bolii reacţiile pe care le are sunt normale şi vor dispărea odată cu vindecarea

Sfătuiesc echipa de îngrijire să - l trateze cu răbdare

La recomandarea medicului administrez acelaşi tratament

17.12.2013

Pacientul este liniştit îşi exprimă cu usurinţă emoţiile comunică bine şi este preocupat de evoluţia sa spre vindecare

43

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

 

EVALUARE

17.12.2013

Incapacitate de a se recreea datorită epuizării fizice

Pacientul să se recreeze în funcţie de capacitatea fizică

Discut cu familia despre obiceiurile şi hobiurile pacientului

La recomandarea medicului administrez acelaşi tratament

17.12.2013

Pacientul este apatic şi somnolent

     

18.12.2013

manifestată prin apatie

-şi recapete dinamica

Împreună cu pacientul stabilesc

modul de recreere şi mă asigur că îşi satisface această nevoie

Pacientul ascultă cu plăcere pilde religioase

Pacientul citeşte material specific.

44

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

DIAGNOSTIC DE NURSING

INTERVENȚII

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

17.12.2013

Incapacitatea de a-şi indeplini funcţiile legate de rolul său specific datorită imposibilităţii de a se ocupa de familia sa manifestată prin sentiment de inutilitate

Pacientul să nu mai prezinte sentiment de inutilitate

Pacientul să fie vizitat de cei dragi şi să petreacă timp în compania lor

Sfătuiesc pacientul să aibă răbdare pentru că starea sa de

sănătate este în proces de vindecare şi că în curând se va întoarce la familia sa şi îşi va relua şi exercita rolul

La recomandarea medicului administrez acelaşi tratament

Discut cu familia despre importanţa susţinerii fizice şi psihice a pacientului în procesul de vindecare ,

18.12.2013

Pacientul este motivat

să se vindece şi să –si recapete starea de bine.

45

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

 

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

EVALUARE

17.12.2013

Imposibilitatea săvârşirii practicilor religioase, datorită absenţei locurilor sau mijloacelor pentru practicarea religiei manifestată prin abandonarea practicilor religioase şi tristeţe

-

Pacientul să dispună în limita

- Iau legătura cu familia pentru

La recomandarea medicului administrez acelaşi tratament

18.12.2013

Pacientul acceptă cu greu

posibilităţilor de tot ce are nevoie pentru sattisfacerea nevoii

relizarea cadrului optim satisfacerii nevoii

dar se adaptează .

 

- Încurajez pacientul şi îl susţin moral în perioadele de tristeţe

 

46

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI RĂILEANU VASILE

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

 

OBIECTIVE

AUTONOME

DELEGATE

 

EVALUARE

18.12.2013

Risc de alterare a stării de sănătate din cauza cunoştinţelor insuficiente despre boala şi complicaţiile acesteia manifestat prin incapacitatea de a inţelege informaţiile

Pacientul să fie informat corect şi pe înţelesul lui

Furnizez pacientului date suficiente despre boala de care suferă, despre complicaţiile acesteia potenţiale în cazul nerespectării tratamentului

Reguli de dobăndire, păstrare şi consolidare a sănătăţii

La recomandarea medicului administrez acelaşi tratament

18.12.2013

pacientul a înţeles aspectele, complicaţiile şi particularităţile bolii

     

18.12.2013

Compleanţă redusă la tratamentul prescris pe termen lung datorită neacceptării rolului de bolnav. Risc potenţial de complicaţii

Combaterea riscului pentru complicarea bolii şi a apariţiei unor noi patologii asociate

- Educ pacientul cu privire la importanţa respectării tratamentului prescris şi a regimului igieno dietetic pentru o bună recuperare şi pentru păstrarea sănătăţii pe termen lung

- înmânez pacientului biletul de externare, scrisoarea medicală

La recomandarea medicului pregătesc documentaţia necesară externării.

18.12.2013

Pacientul este în proces de vindecare, se externează cu

 

stare bună, continuă tratamentul la domiciliu şi se prezintă la control la terminarea tratamentului

   

47

EVALUARE FINALĂ

Pacientul a fost internat la S.J.Bacău în perioada 14 -18.12.2013 în Secţia de

Cardiologie, cu următoarele simptome:

durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere în membrul superior stg. Hipotensiune Hiportermie Vertij, greaţă Apatie, adinamism Tegumente palide şi umede Oligurie dispnee

În urma

investigaţiilor clinice şi paraclinice i s-a pus diagnosticul: de I.M.A.

acut Pacientul a primit tratament cu:

morfină 0,01g- 0,02 g (1 fiola= 0,02 g) iv. diluată în ser fiziologic, sub controlul respiraţiei mialgin 0,10g iv, diluat în 10 ml de ser fiziologic Fortral 30 mg atropină 0,5- 1 mg Oxigenoterapie Menţinerea T.A. cu perfuzii de glucoză 5%, dextran, marisang si H.H.C. Urmărirea pulsului şi corectarea extrasistolelor cu xilină de uz cardiologic. Se menţine permeabilitatea căilor aeriene prin aspiraţie Aspirina- 1-1-2 0-1/2-0 tb Diazepam0 -0-1 tb seara Propanolol -1mg i Trombostop -½-1/2-o Se continuă tratamentul afecţiunii de bază, schimbarea regimului de viaţă, pentru prevenirea complicaţiilor. Revine la control periodic la recomandarea medicului.

48

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ

EFECTUAREA

MĂSURĂRII TENSIUNII ARTERIALE

ETAPE DE EXECUŢIE

 

TIMPI DE EXECUŢIE

1. Pregătirea materialelor necesare

1.1

Scop explorator

1.2

Adun și transport materialele necesare la locul examenului

 

1.3

Controlez starea de funcționarea a instrumentelor și aparatelor

2. Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului

2.1

Informez bolnavul asupra scopului investigației

2.2

Explic măsurile necesare pentu o măsurare corectă

 

- 15 min repaos înainte de măsurare

- Efectuarea măsurării se face după cel puțin 3 ore de la masă

3. Efectuarea tehnicii

3.1

Mă spăl pe mâini cu apă și săpun

3.2

Așez manometrul pe noptieră într-o poziție fără vizibilitate pentru bolnav

3.3

Aplic strâns manșeta pe brațul bolnavului sprijinit și în extensie cu mâna stângă, fixez membrana stetoscopului pe artera humerală sub marginea inferioară a manșete și olivele în urechi cu mâna dreaptă pompez aer în manșeta pneumatică cu para de cauciuc până la dispariția zgomotelor pulsatile privind manometrul decomprim progresiv aerul din manșetă cu ajutorul ventilului până când se aude zgomotul pulsului observ gradația din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde pulsatile

3.4

Memorez valoarea tensională – T.A max indicată de manometru

3.5

Continui decomprimarea ascultând zgomotele pulsului până la dispariția ultimei unde pulsatile

3.6

memorez a doua valoare tensională – T.A min indicată de manometru

3.7 Îndepărtez manșeta de pe brațul bolnavului

4. Reorganizarea locului de munca

4.1 Așez tensiometrul și stetoscopul pe tava medicală

4.2 Așez bolnavul în poziție comodă

 

4.3 Mă spăl pe mâini

4.4 Dezinfectez stetoscopul

4.5 Așez aparatul în dulapul pentru instrumente medicale

5. Notarea cifrică

5.1 În carnetul propriu se notează cifric valoarea T.A max și minime măsurate , numele și prenumele bolnavului, salonul și data

6. Notarea grafică

6,1 Notez grafic în foaia de temperatură cu pix de culoare albastră

49

Cazul II

Planul de îngrijire al pacientului DOSPINESCU ION în vârstă de 57 de ani

FIŞĂ DE INTERVIU din data de - 14.02.2014

Pacientul DOSPINESCU ION în vârstă de 57 de ani născut la 23.10.1955, cu

domiciliul în Bacău

pacientul a leşinat în timp ce se afla în

incinta unui magazin, pacientul acuză durere în piept cu caracter de apăsare resimţită până în braţul drept, respiraţie dificilă cu sete de aer, transpiraţii reci. La internare i se

pune diagnosticul de I.M.A. acut. Din discuţiile purtate cu familia pacientului am aflat că acesta este şomer,divorţat de un an locuieşte, impreună cu fiul cel mare şi familia acestuia într-o casă modestă salubră, are condiţii bune de viaţă, este de naţionalitate română, religie ortodoxă, nu are preferinţe culinare,este consumator de tutun. Neagă A.H.C., din A.P.P am aflat că în urmă cu 3 ani a suferit un AVC în urma căruia s-a recuperat parţial. Nu suferă de alte afecţiuni, nu este alergic la medicamente sau mediu. La examenul clinic şi paraclinic s-a constatat că pacientul D.I. prezintă:

SMURD la solicitarea unui civil deoarece

este adus la camera U.P.U a S.J. BACĂU de către un serviciu

- Î = 170 cm

- G = 88 kg

- Tegumente palide, umede

- Mucoase intacte

- Dantură afectată cu dentiție distrusă netratată

- Aspect ingrijit

- Abdomen suplu mobil

- puls rapid si filiform, hipotensiv

- hipotermic

- oligurie

- tranzit intestinal lent

- durere precordială cu caracter constrictiv cu iradiere în membrul superior stg dispnee paroxistică, sughiţ Durerea este insoţită de :

- Anxietate marcantă, senzaţie de moarte iminentă

- Dispnee

- Transpiraţii reci

- Greţuri şi vărsături distensie abdominală, senzaţie de plenitudine epigastrică

- Stare de slăbiciune, ameţeli

50

Nevoile principale ale pacientului

- Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite constante

- Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

- Nevoia de a se alimenta şi hidrata

- Nevoia de a se odihni

- Nevoia de a evita pericolele

- Nevoia de a fi curat şi a-şi menţine tegumentele şi mucoasele intacte

- Nevoia de a comunica

51

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI DOSPINESCU ION

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

EVALUARE

14.02.2014

Constricţie şi presiune toracicâ datorită ischemiei muşchiului

Calmarea durerii în următoarele 24h şi dispariţia acesteia în scurt timp

Pregătesc pacientul pentru spitalizare

La recomandarea medicului îi administrez antialgice

14.02.2014

În urma intervenţiilor aplicate durerea a fost calmată

Plasez pacientul intr- un salon, ferit de

Mialgin 0,10g iv, diluat

cardiac manifestată prin durere precordială

Pacientul să-şi recapete starea de bine

factori perturbatori cu un microclimat constant, prevăzut cu aparatură necesară monitorizării funcţiei cardiac şi a funcţiilor vitale

in 10 ml de ser fiziologic

 

Instalez pacientul intr-un pat curat şi îi dau poziţie antalgică

 

Deservesc

pacientul la pat

Limitez efortul pacientului pentru a combate riscul extinderii ischemiei

educ pacientul în acest scop

Monitorizez intensitatea durerii şi frecvenţa acesteia

52

APLICAREA PLANULUI DE NURSING AL PACIENTULUI DOSPINESCU ION

 

DIAGNOSTIC DE NURSING

 

INTERVENȚII

 

DATA

OBIECTIVE

AUTONOME

 

DELEGATE

 

EVALUARE

14.02.2014

Steas marcant datorită fricii de moarte iminentă manifestată prin agitaţie fizică și psihică

Combaterea anxietăţii

Încurajez şi susţin pacientul