De fapt, nainte s ne punem aceast ntrebare, trebuie s tim c tocmai punctele de

fierbere, respectiv nghe ale apei au fost folosite de ctre astronomul suedez Anders
Celsius pentru a defini celebra scal de msur care astzi i poart numele.
Cu toate acestea, ntrebarea rmne, cu att mai mult cu ct banala ap are un punct de
fierbere att de ridicat. pre e!emplu, etanolul "alcool alimentar# are un punct de fierbere
la $%,& grade Celsius, isopropanolul fierbe la %&,' grade, butanul lichid fierbe la (),*
grade Celsius, cloroformul fierbe la +,,* grade Celsius, iar acetona fierbe la *+,)* grade
Celsius. -i bine, toate substanele de mai sus se evapor mult mai repede dect mica
molecul de ap care are un punct de fierbere mult mai ridicat. .egturile moleculare are
hidrogenului cu o!igenul sunt cele mai puternice legturi intermoleculare "forele de
atracie dintre moleculele separate#. Din acest motiv apa este lichidul ideal pentru
legturile de hidrogen, avnd de fapt doi atomi de hidrogeni care sunt programai ideal
pentru legtura cu o!igenul din molecula de ap.
/ezultatul apare sub forma banalei ape dar care este de fapt o reea foarte puternic de
molecule strns legate ntre ele, motiv pentru care trebuie o cantitate mare de energie
pentru a face apa s fiarb, deci s se transforme n molecule individuale de gaz. -!ist
evident i substane cu un punct de fierbere mai mare dect al apei, dar punctul de
fierbere al acestui lichid fost n cele din urm definitoriu pentru alctuirea celei mai
rspndite scale de msurare a temperaturii.