BIOCOMBUSTIBILUL

(Referat)
www.referat.ro
Cuprins
1. Biocombustibilul o resursa eneretica alternati!a
". Impactul biocombustibililor asupra me#iului
$. %romo!area utili&arii biocombustibililor sau a altor combustibili
reenerabili
'. Scurt istoric al biocombustibililor (n Rom)nia
*. Biocombustibili +i #epoluarea
,. Utili&area biomotorinelor pentru alimentarea motoarelor #iesel
-. Sta#iul cercet.rilor (n ca#rul Consor/iului BIOCOMB
1. Biocombustibilul o resursa eneretica alternati!a
Biocombustibilii sunt combustibili pentru transport sub forma lichida sau
gazoasa, produsi din biomasa. Biomasa este partea biodegradabila din produse, deseuri si
reziduuri din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), sectorul forestier si
industria aferenta si parte din deseurile industriale si municipale. Biocombustibilul se
produce destul de usor in instalati specializate dar nu in cantitati mari insa cu timpul este
posibil sa inlocuiasca alte surse de energe epuizabile si sa aduce si mediului inconjurator
mai putina poluare.
Conform reglementarilor existente numai produsele prezentate mai jos pot fi
considerate ca biocombustibili:
bioetanolul: etanol produs prin fermentatie din biomasa si!sau din partea
biodegradabila a deseurilor"
biodiesel: un metil#ester produs prin transesterificare din ulei vegetal sau
animal, de calitatea dieselului"
biogaz: un combustibil gazos rezultat din biomasa si!sau din partea
biodegradabila a deseurilor care poate fi purificat la calitatea gazului (natural)
pur,
biometanol: metanol produs prin fermentatie din biomasa si!sau din partea
biodegradabila a deseurilor"
biodimetileter: dimetilester produs din biomasa,
bio#$%B$ (etil#terto#butil#ester): $%B$ este produs pe baza de bioetanol.
bio#&%B$ (metil#terto#butil#eter): un combustibil pe baza de biometanol.
biocombustibilii sintetici: hidrocarburi sintetice sau amestecuri de
hidrocarburi sintetice care au fost produse din biomasa"
biohidrogen: hidrogen extras din biomasa si!sau din partea biodegradabila a
deseurilor, pentru a fi folosit ca biocombustibil
'ulei vegetal crud" ulei vegetal produs din culturile oleaginoase, prin presare,
extractie sau proceduri comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic,
atunci c(nd este compatibil cu motoarele la care este folosit si c(nd este
conform cerintelor normelor privind noxele.
". Impactul biocombustibililor asupra me#iului
)vand in vedere faptul ca exista solutii si in materie de mediu prin care sa
minimizam emisia de diozid de carbon sau de alte noxe periculoase s#au propos cateva
alternative in acest sens de cei abilitati prin creerea unor produsi organici care sa
inlocuiasca combustibili fosili actuali cu uni mai putin poluanti si care pe viitor sa ofere
solutia ideala in materie de energie si in alte domeni nu numai in domeniul auto. *niunea
$uropeana intentioneaza pe viitor, ca sa inlocuiasca din combustibilul utilizat de
autovehicule cu biocombustibili. +ar, un studiu al companiei de asigurari Co#op
,nsurance -ociet. arata ca urmarile acestui obiectiv ar putea avea drept consecinta un
grav impact asupra mediului inconjurator. +ocumentul s#a publicat la cateva zile dupa ce
/rganziatia 0atiunilor *nite a avertizat ca biocombustibilii sunt mai utili pentru incalzire
si producerea de energie, decat pentru transport. Biocombustibilii sunt considerati o
posibila solutie pentru problema legata de schimbarile climatice, deoarece pot reduce
emisiile de gaze cu efect de sera. 1n activit23ile noastre cotidiene cu timpul constatatunci
c(nd aprindem lumina, folosim un fierb2tor sau conducem ma4ina # gener2m emisii de
gaze cu efect de ser2, care determin2 5nc2lzirea global2. 6enomenul presupune crearea
unei bariere formate din gazele emise (precum dioxidul de carbon), care capteaz2 radia3ia
solar2 5n interiorul atmosferei, 5nc2lzind suprafa3a 72m(ntului 4i modific(nd clima.
7entru ca 5nc2lzirea global2 s2 nu ating2 limite periculoase, trebuie s2 reducem drastic
aceste emisii. *$ s#a angajat s2 scad2 emisiile de gaze cu efect de ser2 cu cel pu3in 89:
p(n2 5n 8989 (fa32 de nivelurile din anii ;<<9) 4i chiar cu =9:, dac2 se ajunge la un acord
interna3ional satisf2c2tor 5n acest sens. 7rincipalul instrument utilizat de *$ pentru a
combate schimb2rile climatice este sistemul #e comerciali&are a certificatelor #e
emisii. >2rile 54i pot comercializa certificatele de emisii, cu condi3ia s2 se 5ncadreze 5n
limita global2 stabilit2 pentru $uropa. -istemul (primul de acest tip) le permite statelor
participante s2#4i reduc2 emisiile de gaze cu efect de ser2 5ntr#un mod rentabil. )cesta se
aplic2 at(t 5n statele membre ale *$, c(t 4i 5n 0orvegia, ,slanda 4i ?iechtenstein. 1n
prezent, acoper2 ;9 @99 de instala3ii din sectorul energetic 4i industrial, responsabile
pentru A9: din totalul emisiilor de gaze cu efect de ser2 din *$. )4adar, ac3iunile noastre
pot avea un impact cu adev2rat semnificativ. *$ a extins obiectul acestui sistem, astfel
5nc(t s2 includ2 mai multe gaze cu efect de ser2, precum oxizii de azot (din 5ngr242minte)
4i perfluorocarburile (rezultate din produc3ia de aluminiu) 4i s2 implice toate unit23ile
industriale care genereaz2 cote importante de emisii, precum centralele electrice. 1n timp
ce sistemul se limiteaz2 la anumite sectoare economice, politica european2 vizeaz2 4i alte
activit23i generatoare de emisii de gaze cu efect de ser2, precum agricultura, construc3iile,
gestionarea de4eurilor 4i transportul. 6iecare 3ar2 participant2 va avea un obiectiv
na3ional, astfel 5nc(t sarcina s2 fie distribuit2 echitabil. +e4i aceste m2suri ar putea fi
suficiente pentru a garanta c2 temperatura medie anual2 la suprafa3a 72m(ntului nu va
dep24i nivelurile preindustriale cu mai mult de 8BC, este nevoie de ac3iuni suplimentare
pentru ca *$ s2#4i poat2 reduce emisiile de gaze cu efect de ser2 cu @9:, p(n2 5n 89@9.
Captarea +i stocarea subteran. a #io0i#ului #e carbon reprezint2 una dintre solu3iile
posibile. *$ promoveaz2 procesul de captare a dioxidului de carbon (C/8) din gazele
emise 5n sectorul industrial 4i transportarea 4i injectarea acestuia 5n forma3iuni geologice.
)stfel ar putea fi contracarate at(t efectele exploat2rii c2rbunilor 4i gazelor naturale, c(t 4i
cele ale unor ramuri industriale generatoare de importante emisii de C/8, precum
produc3ia de ciment, siderurgia 4i petrochimia.
*leiurile vegetale au fost primul combustibil, probat la sf(r4itul secolului C,C 5n
motorul cu compresor al lui Dudolf +iesel. +e atunci 4i p(n2 la 5nceputul anilor E@9 ai
secolului CC au fost 5ntreprinse numeroase 5ncercari de a 5nlocui par3ial sau integral
motorina cu ulei vegetal. 1n ;<<9, 5n Fermania a fost elaborat2 tehnologia de utilizare a
uleiului bogat 5n acid iruc pentru a ob3ine esterul metilic, care ar putea fi 5ntrebuin3at de
motoarele +iesel. 1n ;<<;, 5n /lmule ()ustria) a fost dat2 in exploatare prima fabric2 din
lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. Devista G$ur /bserverG, din 8998,
informeaz2 c2 de#a lungul ultimilor ;9 ani, producerea biocombustibilului 5n lume a
sporit de zece ori. +e exemplu, 5n Depublica Ceh2 au fost construite 4i date 5n exploatare
88 de fabrici care produc biodizelin. *n 4ir de 32ri din $uropa au f2cut modific2ri 5n
motoarele cu ardere intern2, care permit utilizarea uleiului vegetal bogat 5n acid iruc 5n
calitate de combustibil ce nu polueaz2 atmosfera. Comisia *niunii $uropene a aprobat
directiva G+espre contribuirea la utilizarea biocombustibilului 4i a altor genuri de
combustibil renovabile 5n transportG.
0umi3i biodiesel 4i bioethanol, biocombustibilii sunt produse extrase din plante 4i
apoi prelucrate, ce pot fi amestecate cu motorin2 4i benzin2, rezultatul fiind un
combustibil mai pu3in poluant. ?a noi 5ncepe 5n for32 produc3ia de biodiesel, dar se fac
unele 5ncerc2ri 4i pentru ob3inerea bioethanolului.
Biodieselul se extrage din semin3ele de rapi2" pe plan european se ob3in 5n mod
obi4nuit circa = tone de s2m(n32 de rapi32 la hectar, din care se poate extrage o ton2 de
ulei crud de rapi32. H)cest ulei crud poate fi folosit direct 5n motoare, p(n2 la ;99: 5n
perioada de var2, ca un adaos de A9: toamna, 4i iarna 5ntr#o concentra3ie mai mic2',
explic2 profesorul ,osif %ripsa. +ar, pe l(ng2 acest ulei, din rapi32 se mai ob3ine, prin
procedeul de esterificare, 4i ceea ce este cunoscut sub denumirea de biodiesel. H%ot un
ulei vegetal, ce se amestec2 la orice temperatur2 cu carburantul obi4nuit. 1ns2 aceste
produse ob3inute prin esterificare sunt mai scumpe 4i necesit2 condi3ii speciale', afirm2
,osif %ripsa.
*tilizarea combustibililor proveni3i din uleiuri vegetale este posibil2 5n principal
5n urm2toarele variante: ulei vegetal pur, ulei vegetal 5n amestec cu motorina, metilester
provenit prin esterificarea uleiului vegetal, amestec de metilester cu motorin2, etc.
Biodieselul ob3inut pe baz2 de uleiuri vegetale este un combustibil curat,
biodegradabil 4i re5nnoibil, iar tehnologia de ob3inere a acestuia este una curat2" el nu este
un produs petrolifer, dar poate fi amestecat 5n orice propor3ie cu motorina pentru a avea
un amestec combustibil ce se utilizeaz2 drept combustibil pentru motoarele cu ardere
intern2. 7ractic, orice autovehicul 5l poate utiliza f2r2 nici o modificare. 1n compara3ie cu
motorina tradi3ional, pre3ul este redus, iar noxele toxice produse sunt mult mai pu3ine.
$ste de aproximativ ;9 ori mai pu3in toxic dec(t sarea de buc2t2rie. 0u con3ine sulf,
permi3(nd folosirea de catalizatori. 0u este afectat consumul de combustibil sau tura3ia
motorului. Biodieselul poate fi utilizat f2r2 nici oproblem2 at(t vara, c(t 4i iarna. $ste mai
pu3in inflamabil I avantaje de stocare 4i transport, punctul de aprindere a biodieselul fiind
de ;@9BC, fa32 de J9BC motorina diesel. 0u sunt necesare nici schimb2ri 5n sistemul de
distribu3ie (pompe, bazine, loca3ii,etc).
7entru ob3inerea biocombustibilului se folose4te mai des uleiul vegetal de rapi32.
Conform standardelor europene, din categoria uleiurilor bogate 5n acid iruc fac parte cele
de rapi32 alimentar2 4i rapit2 s2lbatic2, la care con3inutul acidului iruc 5n ulei constituie
8@#=9:. $xist2 4i soiuri de rapi32 alimentar2 4i s2lbatic2 cu un con3inut redus de acid
iruc, care se utilizeaz2 numai pentru ob3inerea uleiului alimentar.
/ alt2 metod2 de ob3inere a biodieselui este prin folosirea oric2rui tip de ulei
vegetal at(t prosp2t, c(t 4i recuperat dup2 ce a fost folosit pentru g2tit, 5n reac3ie cu
metanol 5n prezen3a sodei caustice. 7ropor3iile sunt de aproximativ <9: ulei 4i ;9:
metanol, iar soda 5n jur de c(teva zeci de grame la ; litru de amestec. 7erfect ecologic, cu
grad minim de poluare, motorul nu mai face depuneri carbogazoase. +e4i motorul diesel
a fost conceput s2 func3ioneze cu ulei, a fost adaptat pentru motorin2 din cauza
v(scozit23ii mari a acestuia. )cest lucru se remediaz2 acum prin aplicarea esteriz2rii lui
cu alcool metilic, procedeu care 5i aduce v(scozitatea la cea a motorinei. *n plus pentru
5nlocuirea motorinei cu uleiul este protejarea sistemului de injec3ie datorit2 unei ungeri
mai bune.*n stimulent men3ionat de multe ori pentru utilizarea biodiesel este capacitatea
sa de a mai mici de gaze cu efect de ser2 de emisii 5n compara3ie cu cele ale
combustibililor fosili. +ac2 acest lucru este adev2rat sau nu depinde de mul3i factori. 1n
special a efectelor de la utilizarea terenurilor schimba au un poten3ial de a provoca mai
mult emisiile chiar dec(t ceea ce ar fi cauzate de utilizarea combustibililor fosili singur.
+ioxidul de carbon este unul dintre principalele gaze cu efect de ser2 . +e4i arderea de
biodiesel produce emisii de dioxid de carbon similare cu cele de la combustibili fosili
obi4nuite, planta materii prime utilizate 5n produc3ia absoarbe dioxidul de carbon din
atmosfer2 atunci c(nd cre4te. 7lantele absorb dioxidul de carbon printr#un proces
cunoscut sub numele de fotosinteza , care 5i permite s2 stoca energie de la soare sub
forma de zaharuri 4i amidon. +up2 ce biomasa este convertit in biodiesel 4i ars drept
combustibil de energie 4i de carbon este eliberat din nou. *nele din aceast2 energie poate
fi utilizat pentru a alimenta un motor 5n timp ce dioxidul de carbon este eliberat 5napoi 5n
atmosfer2. )tunci c(nd se analizeaz2 volumul total de emisii de gaze cu efect de ser2 prin
urmare, este important s2 se ia 5n considerare 5ntregul proces de produc3ie 4i ce efecte
indirecte de produc3ie ar putea provoca. $fectul asupra emisiilor de dioxid de carbon
depinde foarte mult de metodele de produc3ie 4i de tipul de materii prime utilizate.
Calculul intensit23ii carbonului a biocombustibililor 4i inexacte este un proces complex, 4i
este foarte dependent2 de ipotezele f2cute 5n calcul. *n calcul, de obicei, include:
$misiile de cre4tere materii prime (de exemplu, 7etrochemicals, folosit 5n
5ngr242minte)
$misiile provenite din transportul materii prime pentru fabrica
$misii provenite din prelucrare materii prime 5n biodiesel
)l3i factori pot fi foarte semnificative, dar nu sunt, uneori, luate 5n considerare. )cestea
includ:
$misiile provenite de la schimbarea destina3iei terenurilor din zona 5n care
materia prim2 de combustibil este crescut.
$misiile provenite din transportul de biodiesel de la fabrica de la punctul de
utilizare
$ficien3a de biodiesel 5n compara3ie cu motorin2 standard
Cantitatea de dioxid de carbon produse de la teava de esapament. (Biodieselul
poate produce A,J: mai mult)
7resta3iile datorate pentru produc3ia de utile de produse, cum ar fi hrana pentru
animale bovine sau glicerina
1n cazul 5n care modificarea utiliz2rii terenurilor nu este considerat2 4i
presupun(nd c2 metodele de produc3ie de ast2zi, biodiesel din ulei de semin3e de rapi32 4i
floarea#soarelui produc A@: #K@: emisiile de gaze cu efect de ser2 mai mic2 dec(t
petrodiesel. Cu toate acestea, exist2 cercet2ri 5n curs de desf24urare pentru a 5mbun2t23i
eficien3a procesului de produc3ie. Biodiesel produs din ulei de g2tit folosit sau gr2sime
alte de4euri ar putea reduce emisiile de C/ 8 la fel de mult ca L@:. )t(t timp c(t este
materii prime cultivate pe terenuri agricole existente , schimbarea destina3iei terenurilor
are un efect redus sau nul asupra emisiilor de gaze cu efect de ser2. Cu toate acestea,
exist2 o 5ngrijorare c2 produc3ia de materie prim2 a crescut afecteaz2 5n mod direct de
rata defri42rilor. )stfel de clearcutting carbon cauza stocate 5n p2dure, a solului 4i turb2
straturi s2 fie elibera3i. Cantitatea de emisii de gaze cu efect de ser2 cauzate de defri42ri
este at(t de mare 5nc(t beneficiile de reducere a emisiilor (cauzate de consumul de
biodiesel numai) ar fi neglijabil pentru sute de ani. biocarburan3ilor produ4i din materii
prime, cum ar fi ulei de palmier, prin urmare, ar putea provoca mult emisiile de dioxid de
carbon mai mare dec(t unele tipuri de combustibili fosili.
1n cazul 5n care defri42rilor, 4i tehnici agricole monocultura au fost folosite pentru
a creste culturi biocombustibil, biodiesel poate deveni o amenin3are grav2 a mediului:
M<N
M;9N

Cre4terea emisiilor de gaze cu schimb2rile climatice, mai degrab2 dec(t ajut(ndu#
le stopa
+eteriorarea ecosistemelor 4i a biodiversit23ii
+ar este si o problema cu conotati sociale
Cererea de petrol ieftin din regiunile tropicale este de cre4tere 5ngrijorare. 1n
scopul cre4terii produc3iei, cantitatea de teren arabil este extins la costul de tropical
rainforest . &aterii prime produse 5n )sia, )merica de -ud 4i )frica sunt 5n prezent mai
pu3in costisitoare dec(t cele produse 5n $uropa 4i )merica de 0ord suger(nd c2
importurile la aceste na3iuni bogate sunt de natur2 s2 creasc2 5n viitor.
1n 6ilipine 4i ,ndonezia problemele forestiere de compensare sunt deja 5n curs de
desf24urare pentru produc3ia de ulei de palmier. ,ndigenii sunt for3a3i s2 se mute 4i a
traiului lor este distrus atunci cand este eliminat p2dure pentru a face loc plantatiilor de
ulei de palmier. 1n unele zone utilizarea pesticidelor pentru culturile de biocarburan3i sunt
perturba aprovizionarea cu ap2 curat2, 4i de pierderea habitatului cauzate de defri42ri este
pericol numeroase specii unice de plante 4i animale. *n exemplu este deja contractii,
popula3iile de urangutani din insulele indoneziene -umatra 4i Borneo, care se confrunt2
cu dispari3ia, dac2 defri42rile continua la proiectat rata. )cest lucru ar trebui s2 fie
comparat cu degrad2rii ecologice asociate cu produc3ia de petrol. +e exemplu, produc3ia
de petrol de la )thabasca /il -ands 5n Canada a cerut de t2iere clar de p2turi vaste de
padure boreala a crea mine deschise, 4i consumul unor cantit23i mari de ap2 4i a gazelor
naturale. *n alt exemplu este produc3ia de petrol 5n +elta 0igerului , care a distrus 5n
domeniul pescuitului 4i padurile de mangrove, 4i a condus la probleme de s2n2tate 5n
r(ndul popula3iei locale.
1n -tatele *nite, biodieselul este singurul combustibil alternativ . Biodieselul
poate reduce direct 3eava de e4apament, emisiile de particule , particule mici de produse
de combustie solide, pe vehiculele cu filtre de particule de la fel de mult ca 89 de
procente comparativ cu un nivel sc2zut de sulf (O@9 ppm) diesel. $misiile de particule ca
urmare a produc3iei sunt reduse cu aproximativ @9 la sut2, comparativ cu diesel fosil de
origine. (Bere et al, 899A.). Biodieselul are o mai mare rating cetanic2 dec(t petrodiesel,
care pot 5mbun2t23i performan3a 4i curat 5n compara3ie cu emisiile brut petro#diesel (cu
cifra cetanic2 mai mic de A9). Biodieselul con3ine mai pu3ine hidrocarburi aromatice :
benzofluoranthene: @K: reducere" Benzop.renes:J; : reducere.
*na din cele mai importante provoc2ri pe care le are de 5nfruntat industria auto in
a vinde o masina este nevoia de a reduce consumul de carburant 4i prin urmare emisiile
de dioxid de carbon cu implicatii asupra mediului prin producerea efectului de ser2, care
determin2 modific2ri ale climei.
+ioxidul de carbon (C/8) rezultat 5n urma proceselor de utilizare a c2rbunelui
afecteaz2 temperatura atmosferei inferioare din mediu. )cest gaz absoarbe radia3iile
termice 4i reflect2 o parte din radia3iile infraro4ii, conduc(nd la efectul de ser2 sau la
5nc2lzirea global2 a atmosferei 4i deci la apari3ia unor dezechilibre 5n ecologia mondial2.
)proape A9: din emisiile de dioxid de carbon (gaz cu efect de ser2) din sectorul
de transport provin din utilizarea ma4inilor private 5n ora4e. Fazele de e4apament ale
oric2rui autovehicul con3in substan3e chimice (dioxid de sulf, dioxid de azot, compu4i
organici volatili, monoxid de carbon, hidrocarburi aromatice, plumb) care au o influen32
negativ2 asupra mediului si implicit asupra s2n2t23ii omului (5n special asupra
persoanelor cu afec3iuni respiratorii 4i cardiace).
)tunci cand dorim a cumpara o masina de ocazie trebuie sa tinem cont de emisiile
de dioxid de carbon ce depind de cilindree si de tipul de combustibil folosit. -unt in
general mai mari la autoturismele pe benzina si cu cateva zeci de procente mai reduse la
masinile diesel si la hibride (cele care au si motor electric, pe langa clasicul motor pe
benzina).
Paloarea emisiilor este comunicata de producator si reprezinta cantitatea, in
grame, eliminata de un vehicul pe distanta de un Qilometru. Cele mai 'verzi masini au o
valoare de putin peste ;99 g!Qm, segmentul important de masini de volum cu motoare pe
benzina se situeaza in jurul a ;K9 # ;L9 g!Qm, in timp ce masinile super#sport si -*P#
urile cele mai puternice trec de =99 g!Qm.
Chiar daca folosirea biocombustibililor are un efect benefic dovedit deja,
distrugerea mediului natural cu scopul de a face loc noilor culturi energetice este o
problema nerezolvabila si extrem de paguboasa pentru patrimonul mndial care a suferit si
inca mai sufere grave modiicari ireparabile.
Concluziile arat2 c2 3intele stabilite de +epartamentul de %ransport pentru
cre4terea cotei de biocombustibil 5n v(nz2rile din &area Britanie va rezulta 5n milioane
de hectare de p2dure care va fi defri4at2 4i transformat2 5n planta3ii. -tudiul, ce este
probabil s2 impun2 o reanalizare a obiectivelor, concluzioneaz2 c2 unele din cele mai
obi4nuite recolte pentru biocombustibil nu respect2 standardul minim de sustenabilitate
impus de Comisia $uropean2.
Conform acestui standard, fiecare litru de biocombustibil ar trebui s2 reduc2 emisiile cu
cel pu3in =@ procente comparativ cu arderea combustibilului fosil. %otu4i, studiul arat2 c2
uleiul de palmier cre4te emisiile cu =; procente din cauza carbonului eliberat c(nd
p2durea sau p24unile sunt transformate 5n planta3ii. +e asemenea, soia sau rapi3a au e4uat
5n respectarea standardelor.
7entru acest an este prev2zut un obiectiv de =,8@ procente 5n &area Britanie pentru
combustibil rezultat din recolte. )cest procent va cre4te anual, urm(nd a ajunge la ;= la
sut2 5n 8989.
+epartamentul de %rasnporturi a angajat compania de consultan32 $Atech pentru a
organiza un studiu asupra impactului biocombustibililor asupra p2durilor sau terenurilor.
Comisia $uropean2 a efectuat propria cercetare, dar refuz2 s2 publice
rezultatele.$liminarea p2durii tropicale pentru noile planta3ii elibereaz2 carbonul stocat 5n
copaci 4i sol. $xtinderea industriei de ulei de palmier a transformat ,ndonezia 5n num2rul
trei mondial 5n emisiile de C/8, dup2 China 4i -*).
$forturile pentru trecerea de la combustibilii traditionali la cei biologici ar putea
duce la o crestere a preturilor la alimente si la un proces de despadurire pe plan mondial,
avertizeaza un studiu britanic, citat de BBC &undo deasemenea o problema cu efecte
negative greu de atenuat dar totusi se poate ajunge la unele acorduri si intelegeri care sa
permita o valorificare rationala a patrimoniului disponibil inca suficient de mare. *na din
zonelecele mai afectate este continentul african. *$ doreste ca cel putin ;9: din
combustibilii utilizati sa fie bio pana in 8989, si pentru asta doreste achizitionarea de cat
mai mult pamant african.Daportul, intitulat G)frica: pregatita pentru acaparareG a fost
eliberat de organizatia 7rietenii 7amantului.GCresterea cererii europene si internationale
pentru biocombustibil creaza pe piata o cerere tot mai mare. ,n timp ce liderii africani
promit ca biocombustibilii vor aduce beneficii tarii lor, realitatea este ca aceste companii
produc biocombustibil ca sa il vanda pe piata internationala,G scrie in raportul eliberat
vineri.
-tudiul sugereaza ca o treime din terenul arabil achizitionat este destinat cultivarii
plantelor din care se produce biocombustibil, adica aproximativ @ milioane de hectare.
Daportul precizeaza ca aceste achizitii s#au facut in ;; state africane, in multe cultivandu#
se deja plante pentru obtinerea biocombustibilului precum Ratropha. -tatele prezentate in
raport sunt: $tiopia, Senia, %anzania, &ozambic, -waziland, )ngola, Camerun, -ierra
?eone, Fhana, Benin si 0igeria. +e exemplu in $tiopia, o parte dintr#un sanctuar destinat
elefantilor a fost eliberat pentru a face loc cultivarii plantelor pentru biocombustibil.
G)sa cum tarile africane au vazut combustibilul fosil sau alte resurse exploatate in
beneficiul tarilor bogate, tot asa exista riscul ca biocombustibilii, si terenurile agricole, sa
fie exploatate cu un minim de beneficiu comunitatilor locale sau nationale.G
$. %romo!area utili&arii biocombustibililor sau a altor
combustibili reenerabili
Desursele naturale si utilizarea lor prudenta si rationala conform celor prezentate in
)rticolul ;JA (;) al %ratatului de baza al *$ includ petrolul, gazele naturale, combustibilii solizi,
care sunt surse esentiale de energie dar si principalele surse de poluare cu bioxid de carbon. $xista
o mare varietate de biomasa care poate fi folosita pentru producerea de biocombustibil, provenind
din produse agricole si forestiere, ca si din reziduuri si deseuri forestiere si din industria forestiera
si agro#alimentara. -ectorul de transporturi insumeaza peste =9: din consumul final de energie al
Comunitatii si dezvolta un trend expansionist care se refera si la emisiile de bioxid de carbon"
aceste emisii vor prezenta cifre procentuale mai mari in tarile candidate care aspira la aderarea la
*niunea $uropeana. Cartea )lba a Comisiei intitulata '7olitica transportului european pentru
89;9: momentul deciziei prepresupune o crestere a emisiilor de C/8 la un procent de @9: intre
;<<9 si 89;9, insumand aproximativ ;.;;= milioane de tone, principalul responsabil fiind
transportul rutier care insumeaza LA: din emisiile de C/8 provenite din transporturi.+in punct de
vedere ecologic Cartea )lba militeaza pentru reducerea dependentei de petrol (care este de
aproximativ <L:) in sectorul transporturilor prin folosirea combustibililor alternativi cum ar fi
biocombustibilii. *tilizarea pe scara mai mare a biocombustibililor in transporturi constituie doar o
parte din pachetul de masuri ce ar trebui adoptate pentru a se pune de acord cu prevederile
7rotocolului de la S.oto si cu orice alte politici viitoare referitoare la acest subiect. Cresterea
utilizarii biocombustibililor in transport, fara a exclude alti posibili combustibili alternativi pentru
industria automobilelor este unul din mijloacele prin care Comunitatea isi poate reduce dependenta
de importul de energie, poate influenta piata combustibililor pentru transporturi si poate asigura
securitate in furnizarea de energie pe termen mediu si lung. Ca un rezultat a dezvoltarii
tehnologice, majoritatea vehicolelor aflate in circulatie in *niunea $uropeana pot utiliza mici
cantitati de amestec de biocombustibil fara nicio problema. Cele mai recente dezvoltari
tehnologice fac posibila utilizarea intr#o proportie mai mare a biocombustibilului continut in
amestec. *nele tari folosesc deja biocombustibilul in proportie de ;9: si chiar mai mult in
amestec. *nele parcuri de masini utilizeaza concentratii mai mari de biocombustibili. ,n unele
orase ele deja functioneaza pe baza de biocombustibil pur iar in unele cazuri acest lucru a dus la
imbunatatirea calitatii mediuluin .7romovarea utilizarii biocombustibililor in transporturi constituie
un pas inainte in perspectiva unei mai intense utilizari a biomasei care sa permita
biocombustibililor sa se dezvolte si mai mult in viitor fara a exclude alte optiuni, in special cea
referitoare la hidrogen.7olitica de cercetare urmata de -tatele &embre referitoare la cresterea
utilizarii biocombustibililor ar trebui sa includa in mod semnificativ sectorul referitor la hidrogen
si sa promoveze aceasta optiune in cadrul programelor cadru ale Comunitatii. *leiul vegetal pur
obtinut din plantele uleioase prin presare, extractie sau proceduri asemanatoare, crud sau rafinat
dar nemodificat chimic, poate fi de asemenea folosit ca biocombustibil, in cazuri speciale acolo
unde folosirea lui este compatibila cu tipul de motor folosit si cerintele privind protectia mediului
inconjurator. )r trebui ca noile tipuri de combustibil sa se alinieze la standardele tehnice deja
recunoscute si in cazul in care vor fi acceptate intr#o mai mare masura de catre clienti si
constructorii de masini sa se impuna pe piata. -tandardele tehnice constituie de asemenea baza in
stabilirea cerintelor referitoare la emisiile de noxe si monitorizarea lor. 7romovand utilizarea
biocombustibililor prin subventionarea practicilor agricole si forestiere stipulate in directive ce
stabilesc politica agricola se pot crea noi oportunitati pentru o sustinuta dezvoltare rurala intr#o
politica agricola angrenata mai mult spre piata, o politica orientata spre piata europeana si care sa
asigure dezvoltarea unei vieti infloritoare la tara si a unei agriculturi multifunctionale care ar putea
deschide o piata noua destinata produselor agricole inovatoare, cu referinta in special la statele
membre prezente si viitoare. Cartea Perde a Comisiei intitulata '-pre o strategie europeana pentru
securitatea alimentarii cu energie stabileste ca obiectiv inlocuirea pana in anul 8989 a
combustibililor conventionali in proportie de 89: cu combustibili alternativi in sectorul
transportului stradal. Combustibilii alternativi vor reusi sa se impuna pe piata numai atunci cand se
vor gasi din abundenta pe piata si vor fi competitivi. )r trebui promovata cercetarea si dezvoltarea
tehnologica in domeniul biocombustibililor pe baza subventionarii. / crestere a utilizarii
biocombustibililor ar trebui insotita de o analiza detaliata a impactului ecologic economic si social
pentru a se putea decide daca este recomandata cresterea cantitatii de biocombustibili vis a vis de
combustibilii conventionali. )r trebui luate masuri pentru a se crea posibilitatea de adaptare rapida
a listei cu biocombustibili, procentul de combustibil regenerat si schema conform careia vor fi
introdusi biocombustibilii pe piata combustibililor destinati transportului, pentru progresul tehnic
si pentru a evalua rezultatele impactului asupra mediului inconjurator in prima faza de introducere
a acestor combustibili. )r trebui luate masuri pentru elaborarea rapida de standarde de calitate
pentru biocombustibili pentru a putea fi folositi in sectorul automobilelor, atat in amestec cat si ca
un component al combustibililor conventionali. ,ncurajarea promovarii biocombustibililor trebuie
sa fie sustinuta si sa cuprinda securitate in livrare, obiective privind protectia mediului
inconjurator, o politica adecvata si masuri care sa sustina aceste obiective in cadrul fiecarui -tat
&embru. 7rocedandu#se astfel -tatele &embre pot lua in calcul eficienta pretului atunci cand se va
face reclama utilizarii biocombustibililor.
-tatele &embre trebuie sa se asigure ca un procent minim de biocombustibili si alti
combustibili regeneranti este plasat pe pietele lor si ca atare sa stabileasca indicatori nationali
pentru atingerea acestor scopuri. / valoare de referinta pentru atingerea acestor scopuri ar trebui sa
fie 8:, calculata pe baza continutului energetic al tuturor combustibililor pe baza de petrol si
diesel aflati pe piata pentru a fi folositi in transporturi la data de =; decembrie 899@. / valoare de
referinta pentru atingerea acestor scopuri ar trebui sa fie @,J@:, calculata pe baza continutului
energetic al tuturor combustibililor pe baza de petrol si diesel pusi pe piata pentru a fi folositi in
transporturi la data de =; decembrie 89;9. -tatele &embre ar trebui sa monitorizeze efectul
utilizarii biocombustibililor in amestecurile diesel peste @: la vehicolele neadaptate tehnic si ar
trebui, unde se poate, sa ia masuri de asigurare a normelor cuprinse in standardele privind noxele
in conformitate cu legislatia Comunitatii. -tatele &embre ar trebui sa urmareasca ca informatiile
referitoare la disponibilitatea biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili sunt accesibile
publicului.
'. Scurt istoric al Biocombustibililor (n Rom)nia
Cre4terea utiliz2rii biocombustibililor 5n transport, f2r2 a exclude al3i posibili
combustibili alternativi pentru industria automobilelor, este unul dintre mijloacele prin
care se poate reduce dependen3a de importul de energie, se poate influen3a pia3a
combustibililor pentru transporturi 4i se poate asigura securitatea 5n furnizarea de energie
pe termen mediu 4i lung.
1n Dom(nia, s#au dezvoltat 5n ultimii ani tot mai multe cercet2ri (la Cluj#0apoca,
Bra4ov, %imi4oara, ,a4i, Bucure4ti) 5n ceea ce prive4te utilizarea combustibililor proveni3i
din uleiuri vegetale ca 4i combustibili la motoarele +iesel. Centrul de cercetare de la
Cluj#0apoca a ob3inut o serie de rezultate semnificative, pun(nd 5n circula3ie 4i mijloace
de transport 5n comun alimentate cu biodiesel.Cu dezideratul necesit23ii dezvolt2rii unei
strategii na3ionale 5n ceea ce prive4te biocombustibilii pentru pia3a Dom(neasc2 4i
$uropean2 de profil, au pornit 5n minte in3iatorii Conferin3ei interna3ionale B,/C/&B
899K dedicate produc3iei 4i utiliz2rii biocombustibililor, conferin32 care a avut loc la Cluj#
0apoca 5n perioada ;9#;; noiembrie 899K, 5n organizarea Consor3iului B,/C/&B
alc2tuit din:
*niversitatea %ehnic2 din Cluj#0apoca"
*niversitatea de -tiin3e )gricole 4i &edicin2 Peterinar2 din Cluj#0apoca "
,nstitutul de Cercetari 4i ,nstrumenta3ie )nalitic2 din Cluj#0apoca.
,storicul bilocombustibilului si din alt punct de vedere poate fi si cel de mai jos:
;<LA: ,0&) realizeaz2 cercet2ri privind utilizarea pentru motoarele +iesel a
uleiurilor vegetale, acoolului din topinambur 4i a biogazului lichefiat"
;<<@: *-)&P Cluj#0apoca I ing. )l. 0aghiu sub conducerea prof. 0. B23aga
(*%C#0) realizeaz2 cercet2ri privind utilizarea biocombustibililor 5n cazul
motoarelor cu injec3ie pelicular2.
8999: ,C,) I ing. &. Chintoanu ini3iaz2 cercet2ri privind tehnologia de producere
a biocombustibililor de tip biodiesel.
8999: *%C#0 # prof. 0. Burnete, prof. 0. Cordos ini3iaz2 cercet2rile privind
utilizarea diverselor uleiuri vegetale ca 4i combustibili 5n cazul motoarelor +iesel.
899;: prof. 0. Cordos, prof. 0. Burnete, ing. &. Chintoanu testeaz2 la motoare
+iesel amestecuri de uleiuri vegetale cu motorin2.
899=: prof. 0. Burnete, prof. )l. 0aghiu, ing. &. Chintoanu realizeaz2 cercet2ri
cu metilester la motoare +iesel.
899K: prof. 0. Burnete, prof. )l. 0aghiu, ing. &. Chintoanu pun 5n circula3ie (5n
Cluj#0apoca) pentru prima data 5n Dom(nia un autobus alimentat cu biodiesel.

*. Biocombustibili +i #epoluarea
?a nivel planetar, se 'consum2 anual prin fotosintez2 cca. JJ9x;9< t de C/8, 5n
timp ce sunt emise 5n atmosfer2 cca. J<Jx;9< t!an (Slass, ;<<L). Cantitatea total2 de
C/8 din atmosfera terestr2 este de 8@KJx;9< t. )stfel, se poate vedea c2 fotosinteza
utilizeaz2 doar cca. =9 : din cantitatea de C/8 4i deci c2 emisiile de C/8 exced
consumul prin fotosintez2 cu 8Jx;9< t 5n fiecare an (cca. ; :), fapt ce conduce implicit
(dac2 nu se modific2 nivelul absorb3iei) la dublarea concentra3iei de C/8 la fiecare ;99
de ani. )ceasta are ca rezultat producerea de schimb2ri climatice majore concomitent cu
cre4terea intercept2rii m2rirea temperaturii cu 8...= radia3iilor cu lungime de und2 mare
de pe suprafa3a solului de c2tre moleculele de C/8 din atmosfer2. ?u(nd 5n calcul cele
aproximativ =,L milioane de autovehicule care consum2 anual cca. =,8 &tep carburan3i
rezult2 pentru 3ara noastr2 un necesar anual de cca. ;L9 Qtep de biocarburan3i. ,n acest
moment, 5n 3ara noastr2 utilizarea combustibililor de tip bio la motoarele autovehiculelor
rutiere este cu mult sub cerin3ele impuse de asigurarea unui mediu mai curat.
Biocombustibili sunt de asemenea neutri din punct de vedere al efectului de sera.
-e spune despre un combustibil ca este neutru atunci c(nd nu se produce un surplus de
C/8 5n atmosfera prin arderea lui. Biocombustibilii sunt neutri pentru ca la arderea lor se
elibereaza 5n atmosfera cantitatea echivalenta de bioxid de carbon care a fost fixata
fotosintetic de plante c(nd s#a produs materia prima vegetala din care s#au obtinut
biocombustibilii. $xtinderea producerii si utilizarii biocombustibililor nu se datoreaza
numai aspectelor legate de reducerea efectului artificial de sera. $xista si aspecte ale
producerii si utilizarii biocombustibililor care sunt mai putin evidente la o analiza
superficiala. 7retul petrolului, excedentele agricole, volatilitatea zonei /rientului
&ijlociu (principal zona exportatoare de petrol), atitudinea Dusiei (principalul furnizor de
gaze naturale) si dependenta (de risipa) de energie au determinat guvernele europene (si
ale celorlalte state industrializate) sa stimuleze producerea si utilizarea de
biocombustibili.
,. Utili&area biomotorinelor pentru alimentarea motoarelor #iesel
Chiar dac2 p2rintele motoarelor cu aprindere prin comprimare (Dudolf +iesel) a
preconizat 5nc2 de la 5nceput posibilitatea func3ion2rii acestora cu combustibili de origine
vegetal2 (prezent(nd 5n acest sens la $xpozi3ia &ondial2 de la 7aris din ;<99, un motor
cu aprindere prin comprimare ce func3iona cu ulei de arahide), totu4i, utilizarea
combustibililor proveni3i din uleiuri vegetale la motoarele cu ardere intern2 a devenit
prioritar2 abia 5n ultimii ani, 4i aceasta din cauze ce 3in de reducerea rezervelor de
combustibili de origine petrolier2 4i mai ales din necesitatea reducerii polu2rii mediului.
+egradarea continu2 a mediului 5nconjur2tor precum 4i schimb2rile climatice survenite 5n
ultimele decenii au con4tientizat omenirea asupra faptului c2 reducerea polu2rii mediului
trebuie s2 fie o prioritate mondial2. Dom(nia este parte la Conven3ia#cadru a 0a3iunilor
*nite asupra schimb2rilor climatice, ratificat2 prin ?egea nr. 8A!;<<A 4i la 7rotocolul de
la S.oto la aceast2 Conven3ie, protocol ratificat prin ?egea nr. =!899;. ,n cadrul
Conven3iei, 3ara noastr2 este 5nscris2 5n )nexa ,, al2turi de alte 32ri dezvoltate 4i cu
economie 5n tranzi3ie.)ceste dou2 instrumente juridice interna3ionale permit statelor
cuprinse 5n )nexa , a Conven3iei#cadru s2 aplice 5n comun prevederile referitoare la
reducerea emisiilor de gaze. ,n baza 7rotocolului de la S.oto, intrat 5n vigoare la ;K
februarie 899@, Dom(nia urmeaz2 s2 reduc2 emisiile de gaze cu efect de ser2 cu L: 5n
prima perioad2 de angajament (899L#89;8) fa32 de anul de baz2 ;<L<.
/biectivele cunoscute 5n domeniu arat2 clar tendin3a de 5nlocuire 5n timp a
combustibililor clasici cu al3ii noi. )stfel, +irectiva $C!899=!=9 a Consiliului 4i
7arlamentului $uropean din L mai 899= prevede obliga3ia asigur2rii unui procent minim
de biocombustibili 4i al3i combustibili regenerabili, stabilind urm2toarele valori de
referin32:
8:, calculat pe baza con3inutului energetic al tuturor combustibililor pe baz2 de
petrol 4i diesel afla3i pe pia3a pentru a fi folositi 5n transporturi la data de =;
decembrie 899@"
@,J@:, calculat pe baza con3inutului energetic al tuturor combustibililor pe baza
de petrol 4i diesel pu4i pe pia32 pentru a fi folosi3i 5n transporturi la data de =;
decembrie 89;9.
Cartea Perde a Comisiei intitulat2 '-pre o strategie european2 pentru securitatea
aliment2rii cu energie, stabile4te ca obiectiv 5nlocuirea p(n2 5n anul 8989 a
combustibililor conven3ionali 5n proportie de 89: cu combustibili alternativi 5n sectorul
transportului stradal.
0oile tipuri de combustibili trebuie s2 se alinieze la standardele tehnice deja recunoscute
4i s2 se impun2 pe pia32. )ceste standarde constituie de asemenea baza 5n stabilirea
cerin3elor referitoare la emisiile de noxe 4i la monitorizarea lor.
,n aceste condi3ii, 5n cazul 32rii noastre problematica biodieselului reprezint2 o
noutate absolut2, lucru valabil 4i pentru majoritatea 32rilor din $uropa Central2 4i de $st.
Combustibilul +iesel ob3inut pe baz2 de uleiuri vegetale este un combustibil curat,
biodegradabil 4i re5noibil, iar tehnologia de ob3inere a acestuia este una curat2.
*tilizarea combustibililor proveni3i din uleiuri vegetale este posibil2 5n principal
5n urm2toarele variante: ulei vegetal pur, ulei vegetal 5n amestec cu motorin2, conversia
uleiurilor vegetale 5n hidrocarburi, metilester provenit prin esterificarea uleiului vegetal,
amestec de metilester cu motorin2. 6iind biodegradabil, biocombustibilul se va degrada
rapid 5n resturi organice naturale reduc(nd aproape toate formele de poluare a aerului. ,n
fiecare an, plantele din care se extrag uleiuri pentru realizarea biodieselului preiau C/8
din atmosfer2 pentru a se dezvolta. *leiul folosit pentru biodiesel se arde 5n motor, iar
materialele r2mase din plante se descompun. )stfel, carbonul din combustibil 4i din
materialul plantei este restituit 5n atmosfer2 sub form2 de C/8. )cest ciclu al carbonului
(atmosfer2 # materialul plantei # atmosfer2) nu duce la acumularea de C/8 5n atmosfer2.
+e aceea biocombustibilul nu contribuie la schimb2rile climaterice globale. 7rincipalele
materii prime folosite, pe plan mondial, la producerea biodieselului sunt: rapi3a (LA:),
floarea soarelui (;=:), soia (;:), palmier (;:), altele (;:).
*tilizarea biocombustibililor 5n transport, f2r2 a exclude al3i posibili combustibili
alternativi pentru industria auto, este unul din mijloacele prin care se poate reduce
dependen3a de importul de energie, se poate influen3a pia3a combustibililor pentru
transporturi 4i se poate asigura independen3a 5n problema energiei pe termen mediu 4i
lung. +ezvoltarea tehnologic2 a adus progrese 5n dezvoltarea de motoare cu ardere
intern2 cu emisii reduse prin utilizarea combustibililor alternativi, majoritatea vehiculelor
aflate 5n circula3ie put(nd utiliza (5ntr#o prim2 faz2) mici cantit23i de amestec de
biocombustibil cu motorin2 f2r2 nici o problem2.*nele 32ri folosesc deja
biocombustibilul 5n stare pur2 sau 5n amestec (Fermania, 6ran3a, )nglia, -uedia, etc.).
%ransportul urban este un exemplu gr2itor 5n acest sens. ,n o serie de ora4e cum ar fi:
7aris, 6loren3a, -tocQholm, circul2 deja autobuze care utilizeaz2 drept combustibil
biodiesel, gaze naturale sau motorina f2r2 sulf. -e preconizeaz2 c2 5n viitorul apropiat 4i
vehiculele utilitare vor utiliza energii alternative.
-. Sta#iul cercet.rilor (n ca#rul Consor/iului BIOCOMB
-tudiile 4i cercet2rile Consor3iului B,/C/&B s#au desf24urat 5n cadrul unui
sistem integrat, de la producerea materiei prime, la ob3inerea biocombustibililor 4i p(n2 la
utilizarea acestora 5n motoarele cu ardere intern2. $ficien3a economic2 a produc3iei de
biocombustibili este influen3at2 major de nivelul produc3iei agricole ce furnizeaz2 materia
prim2. Cercet2rile efectuate la *niversitatea de -tiin3e )gricole 4i &edicin2 Peterinar2
din Cluj#0apoca au stabilit tehnologiile optime de cultur2 a plantelor energetice (rapi32,
soia, floarea#soarelui), la nivelul poten3ialului maxim oferit de condi3iile pedoclimatice
ale 32rii noastre. 7roducerea 4i utilizarea biocombustibililor din uleiuri vegetale se
realizeaz2 5n cadrul unui sistem complex, 5n cadrul c2ruia, pe l(ng2 biodiesel se ob3in 4i
unele subproduse (turte # utilizabile 5n hrana animalelor # 4i glicerin2 # necesar2 5n
industria chimic2) care au o 5nsemnat2 pondere 5n stabilirea eficien3ei economice a
utiliz2rii noului combustibil. ,n Dom(nia, Catedra de )utovehicule Dutiere 4i &a4ini
)gricole din cadrul *niversit23ii %ehnice din Cluj#0apoca este cea care a ini3iat 5n noile
condi3ii 4i dezvoltat cercet2rile 5n privin3a utiliz2rii combustibililor de origine vegetal2 la
motoarele +iesel. ,n acest sens, 5n ?aboratorul de &otoare cu ardere intern2 4i 5n
?aboratorul de Biocombustibili al *niversit23ii %ehnice (5nfiin3at, tocmai pentru
dezvoltarea cercet2rilor 5n domeniul noilor combustibili, 5n anul 8998), s#au efectuat 4i se
efectueaz2 mai multe cercet2ri privind:
posibilit23ile de utilizare a uleiurilor vegetale (rapi32, floarea soarelui, soia), a
metilesterilor, a amestecurilor 4i a uleiurilor uzate ca 4i combustibili pentru
motoarele +iesel"
influen3a acestor combustibili asupra:
o performan3elor motorului (7e, &e, Ch, ce)"
o emisiilor poluante ale motorului"
o durabilit23ii motorului"
influen3ele unor factori asupra propriet23ilor biocombustibililor"
aditivarea biodieselului.
7entru a evalua posibilitatea de utilizare a uleiurilor vegetale 4i a deriva3ilor lor 5n
calitate de substituen3i ai motorinei, s#au luat 5n considerare urm2toarele caracteristici
principale: intervalul de distilare, viscozitatea, densitatea, cifra cetanic2, puterea caloric2,
comportarea la rece, stabilitatea 5n cursul stoc2rii. ,ntervalul de distilare condi3ioneaz2
posibilitatea de vaporizare a combustibilului 4i arderea complet2 a acestuia 5n motor.
Piscozitatea combustibilului influen3eaz2 alimentarea motorului 4i pulverizarea acestuia
5n camera de ardere. Cifra cetanic2 exprim2 calit23ile de autoaprindere ale combustibililor
5n camera de ardere. 7uterea caloric2 permite s2 se prevad2 puterea maxim2 ce se poate
dezvolta de c2tre un motor, pentru un anumit debit al pompei de injec3ie. )naliza
comparativ2, pe elemente chimice arat2 avantajul utiliz2rii biocombustibilului provenit
din uleiul de rapi32 fa32 de combustibilul clasic. Biodieselul este pu3in mai s2rac dec(t
motorina din punct de vedere al con3inutului de carbon (#L,<L :) 4i al con3inutului de
hidrogen (#9,J< :). $ste de remarcat faptul c2, 5n structura biodieselului este prezent
oxigenul (cca. ;9:) # care favorizeaz2 procesul de ardere din motor. +e asemenea, se
remarc2 lipsa total2 a sulfului # ceea ce conduce la reducerea polu2rii chimice (nu
contribuie la emisiile de -/8). +in compararea carcteristicilor fizico#chimice ale
combustibilului provenit din ulei vegetal cu cele ale combustibilului clasic (motorina) se
remarc2 5nc2 o dat2 calit23ile acestui nou combustibil mult superior combustibililor
clasici fosili.
Tabelul ". Caracteristicile fizico#chimice ale combustibililor proveni3i din ulei vegetal 4i
ale motorinei
Caracteristicile fi&ico1c2imice Ulei #e rapi/. Bio#iesel Motorin.
+ensitatea la 89 TC MQg!dm=N 9,<8 9,LL 9,LA
C Mmm8!sNPiscozitatea cinematic2 la 89 JA K,=9 AUK
7unctul de inflamabilitate MTCN =;J ;LA L9
Cifra cetanic2 A9 @; @9
7uterea caloric2 M&R!QgN =J,K =J A;,L
7e baza acestor caracteristici, utilizarea uleiurilor vegetale propriu#zise ca 4i
combustibili este posibil2 prin realizarea anumitor modific2ri constructive ale motorului
(presiune de injec3ie mai mare, utilizarea unor sisteme de 5nc2lzire 5n circuitul de
alimentare, utilizarea unui distribuitor 4i a unui rezervor suplimentar de combustibil
pentru pornirea pe motorin2, func3ionarea cu noul combustibil 4i oprirea pe motorin2,
5nlocuirea garniturilor pe baz2 de cauciuc din sistemul de alimentare etc.). ,n schimb,
utilizarea monoesterilor (biodiesel) ob3inu3i prin transesterificarea uleiurilor vegetale cu
alcooli inferiori (metanol, etanol, etc.) nu implic2 modific2ri constructive ale motorului.
>in(nd cont de toate aceste considerente, la ,C,) Cluj#0apoca, s#au elaborat mai multe
re3ete de combustibil at(t pentru uleiurile vegetale 4i pentru amestecurile lor c(t 4i pentru
metilesteri 4i amestecuri ale acestora cu motorina # re3ete care apoi au fost testate pe
motoare 5n cadrul ?aboratorului de Biocombustibili al *%C#0. ,n cadrul experimentelor
de laborator efectuate au fost stabilite condi3iile 4i etapele proceselor tehnologice de
fabricare 4i purificare ale biocombustibilului tip diesel ob3inut din ulei de rapi32
nedegumat, respectiv degumat. Dezultatele ob3inute au indicat faptul c2 solu3iile
tehnologice alese sunt viabile 4i permit elaborarea tehnologiilor pilot de ob3inere 4i
purificare a biocombustibilului pentru instala3ia pilot. Cercet2rile experimentale
inteprinse s#au realizat conform normelor $uropene actuale pe 4tanduri de cercetare
moderne, utiliz(nd echipamente de achizi3ie a datelor performante, determin2rile
caracteristicilor motoarelor 4i a emisiilor poluante realiz(ndu#se conform standardelor 5n
vigoare. ,n cadrul activit23ii de cercetare s#a ajuns 4i 5n faza de punere 5n circula3ie pe
drumurile publice a unui autobuz alimentat cu biodiesel provenit din ulei de rapi32, iar
mai apoi 4i la monitorizarea mai multor autobuze 5n func3ionare.
/ realizare deosebit de util2 5n desf24urarea cu succes a cercet2rilor a fost
achizi3ionarea unui laborator mobil de ultim2 genera3ie (echipat cu echipamente de
diagnoz2 4i echipamente destinate determin2rii polu2ri chimice 4i sonore produse de c2tre
autovehiculele ce se deplaseaz2 pe drumurile publice) de c2tre Catedra de )utovehicule
Dutiere 4i &a4ini )gricole din cadrul *niversit23ii %ehnice din Cluj#0apoca. Cercetarea
experimental2 5n cadrul ?aboratorului de Biocombustibili este favorizat2 4i de punerea la
punct a unui monocilindru pentru ridicarea diagramei indicate ceea ce permite o analiz2
comparativ2 exact2 4i rapid2.
,ncerc2rile experimentale efectuate (comparativ cu motorin2 4i cu biocombustibil
I ob3inut prin reac3ia de transesterificare a uleiului vegetal de rapi32) pe un motor +iesel
indigen, au scos 5n eviden32 buna func3ionare a motorului cu acest combustibil, f2r2 ca
motorul s2 fi suferit modific2ri constructive.
)naliza influen3ei utiliz2rii biocombustibilului asupra st2rii tehnice a motorului
(dup2 J@9 de ore de func3ionare) scot 5n eviden32 faptul c2 acest combustibil nu afecteaz2
starea tehnic2 a mecanismului motor. / alt2 direc3ie important2 de cercetare a fost cea
legat2 de impactul utiliz2rii biocombustibililor asupra mediului. 1n acest sens la Catedra
de &ecanizare a *niversit23ii de -tiin3e )gricole 4i &edicin2 Peterinar2 din Cluj#0apoca
s#a determinat gradul de biodegradabilitate a biocombustibililor 4i s#au demarat
cercet2rile privind circuitul carbonului.
Dezultatele experimentale ob3inute dovedesc pe deplin calit23ile combustibililor
proveni3i din uleiuri vegetale care, pe viitor promit s2 fie un concurent serios al
combustibilului +iesel clasic. 0ivelul activit23ii de cercetare la care au ajuns membrii
Consor3iului B,/C/&B, a permis elaborarea unei propuneri de standard avand ca scop
asigurarea condi3iilor de calitate noilor combustibili 4i crearea un cadru propice conectarii
produc3iei Dom(ne4ti din domeniu la pia3a $uropean2. 7e l(nga definirea unei anumite
terminologii specifice, acest standard define4te 4i valorile limit2 pentru parametrii
combustililor de tip biodiesel.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate