LITERATURA 20.2.

2014 CURS 1
LITERATURA RENASTERII (II) Renasterea engleza: peria!a
elisa"etana. #illia$ S%a&espeare (I)
Renasterea engleza: - Sentimentul ca traiesc intr-un alt tip de epoca a fost simtit
mai tarziu decat pe continent, in Anglia Renasterea prelungindu-se intr-o sinteza cu
maniersmul si barocul.
- Cultura engleza plaseaza inceputurile Renasterii in 1527, cand carturarul englez Tomas
!"att, intros dintr-o calatorie in #talia, aduce in Anglia cate$a ino$atii poetice cum ar fi
octa$a, tertetul si forma sonetului petrarcist %modifica ulterior in structura alcatuita din
trei catrene si un disti final, cunoscuta ca specific engleza&sa'espeariana(.
- )bsesia pentru formele fi*e in poezie, specific medie$ala, se prelungeste in Anglia cu
recuperari ale traditiilor pre-caucerine, ale poeziei $eci engleze, ciar anglo-sa*one.
- +anierismul englez a fost numit si eufuism, de la romanul filosofic ,upues, anatomia
spiritului %157-( al lui .on /"l", bazat pe antiteze elaborate, metafore afectate,
bombastice, dar in care se afirma pentru prima data preocuparea pentru sonoritatea
melodica a frazei, inlocuindu-se ritmul cu aliteratia0 procedeul este folosit uneori si de
Sa'espeare %$ezi, de e*emplu, titlul aliterati$ ale unei piese de tinerete1 /o$e2s /abour2s
/ost 34adarnicele cinuri ale dragostei5(.
- 6oezia engleza renaste in a doua 7umatate a sec 89#, odata cu teatrul, care $a capata o
mare amploare in epoca reginei ,lisabeta.
- Teatrul elisabetan pleaca din traditia misterelor si a farselor medie$ale, reprezentate
initial pe pa7istile din curtile interioare ale marilor catedrale, in fata unui public numeros
si pestrit.
- Teatrul medie$al %spectacolul de mistere( dispare treptat in sec 8#9-89, iar drama si
tragedia engleza moderna se nasc din surse li$resti %:ni$ersit" !its ; dramaturgi minori
din ultimul deceniu al sec 89#, studenti la uni$ersitatile din )*ford si Cambridge0
ad$ersari directi sau implicati ai lui Sa'espeare, au scris un teatru care a respectat cu
strictete 3retetele5 lui Seneca(0
'(st(l englez pentr( teatr(: - Aceasta forma de di$ertisment are de la inceput
in Anglia particularitatile sale1 este afirmata importanta istoriei nationale in dramaturgie,
sunt speculate efecte dramatice preluate mai tarziu de romantici %teatrul numit 3blood and
tunder5(, se acorda putina importanta cezurii, iar $ersul este mai liber %folosirea
engabamentului, o retorica mai fluida, mai apropiata de oralitate(.
Cristp%er )arl*e (1+,4 1+-.): - Cel mai important dramaturg englez de
pana la Sa'espeare, ciar contemporan cu Sa'espeare0 opera lui raspnde foarte bine
profilului epocii elisabetane0 premerge teatrul modern0 persona7e titanice, care depasesc
cu mult prin aspiratiile lor media contemporanilor %afinitati cu e*presionismul de mai
tarziu(1 Tamerlan, <octor =austus, ,$reul din +alta, ,duard al ##-lea.
#illia$ S%a&espeare (1+,4/1,1,): - >u s-a pastrat niciun te*t olograf al lui
Sa'espeare, ceea ce a sporit misterul din 7urul operei sale0 acest mister pleaca in special
de la contro$ersele pri$ind studiile lui Sa'espeare %a fost greu de crezut ca o opera
prodigioasa si atat de fascinanta ar fi putut fi scrisa de un om mai mult autodidact, care nu
cunostea decat 3small /atin and less ?ree'5 ; @en .onson(0 di$erse teorii au acreditat
ideea ca opera sa'espeariana nu i-a apartinut acestuia.
S%a&espeare si Renasterea: - 6rin opera lui, reprezentand o cintesenta a culturii
si antropologiei Renasterii, acest curent de gandire se prelungeste pana la inceputul
secolului al 89## lea.
- ,mblematic pentru cultura perioadei elisabetane, care, dupa unii specialisti, se inceie
nu cu anul mortii reginei %1ABC(, ci in 1A12, anul ultimei piese sa'espeariene.
- Apartine culturii renascentiste prin adoptarea unor genuri in$entate in Renastere sau
preluate dupa modelele renascentiste1tragedia cu subiect antic %gen in$entat de
Renastere(, comedia de caracter %dupa comedia antica romana, trecuta prin filtrul unor
poeti italieni ai Renasterii(, pastorala.
- 6reia teme si moti$e, uneori ciar e*presii si formulari literale, din autori ai Renasterii
precum +ontaigne, Ariosto, T. Tasso, sau din autori antici foarte apreciati in Renastere
%6lutar, )$idiu, 6laut, Seneca, etc.(
- Conceptia asupra literaturii si $iziunea asupra omului sunt tot de factura renascentista1
literatura trebuie sa delecteze %mai mult decat sa instruiasca( si nu se adreseaza e*clusi$
elitelor0 omule, pe de alta parte, este pri$it ca parte din macrocosmos, supus energiilor
cosmice si caracterului sau %influentat, dupa conceptia anticului ?alenus, de cele patru
umori(, circuitul materiei in :ni$ers %materialismul Anticitatii(, constitutiei corporale,
temperamentului.
- <esi considerat intr-o prima etapa a receptarii operei mai degraba un autodidact,
e*egetii au apreciat corectitudinea informatiilor si calitatea comentariilor sale in domenii
dintre cele mai di$erse %teatru, drept, pictura, filozofie, etica, logica, retorica, astrologie,
ciar si na$igatie sau botanica(, ceea ce atesta o curiozitate de tip renascentist si o
descidere si aptitudine de a cuprinde problemele lumii in care a trait si ale omului in
general.
0p(laritatea l(i S%a&espeare: - Sa'espeare de$ine cunoscut datorita
poemelor epice, foarte populare in epoca, dar $a continua sa fie popular prin toata opera
lui.
- Recursul la fantastic, scene de $iolenta, subiecte mitologice sau istorice aricunoscute
reprezinta in opera de inceput a lui Sa'espeare niste concesii aduse mentatilatii epocii si
dorintei de a-si asigura un public0 totusi, prin ciar amploarea si importanta acordata
teatrului in epoca, in $remea lui Sa'espeare teatrul a7unge sa 3tina loc si de carte, si de
ziar5 %?. @at"D R. Ca$ance(.
0eri!izarea perei s%a&espeariene: - )pera sa este frec$ent impartita in trei
perioade1 - prima perioada %15-E ; 1ABB( ; marcata de poeme, sonete, primele piese
istorice si comedii senine, considerata in mod con$entional o perioada 3optimista5
%poemul 9enus si Adonis, comediile 9isul unei nopti de $ara, Cum $a place, #mblanzirea
scorpiei, tragediile Romeo si .ulieta, Ricard al ## lea, #uliu Cezar, etc.
- a doua perioada %1ABB ; 1AB-( ; perioada merilor tragedii %Famlet, )tello, Regele
/ear, +acbet(
- a treia perioada %1AB-- 1A1C( ; perioada pieselor romantice %C"mbeline, 6o$este de
iarna s.a.( marcata de o $iziune mai senina asupra lumii.
12atalia pentr( S%a&espeare3: - 9aloarea operei sale a fost recunoscuta inca din
timpul $ietii, iar superioritatea si comple*itatea tragediilor sale %fata de anemica tragedie
franceza a secolului al 89## lea( a fost afirmata cu tarie mai intai de germani, in asa-
numita 3batalie pentru Sa'espeare5 %o batalie impotri$a canoanelor franceze ale
gustului, prin care burgezia germana si a afirmat afinitatea cu spiritul englez si totodata
nationalismul, in dretimentul rationalismului francez care gu$erna aristocratia germana(.
0zeia s%a&espeariana. Snetele: - Cariera lui Sa'espeare inceoe cu sonete si
poeme pice in $ersuri.
- Realizeaza o osmoza intre unda lirica si strictetea prozodica %Sa'espeare ramane totusi
autorul singurului sonet de 15 $ersuri, ceea ce reprezinta o anomalie(.
- Sonetele alcatuiesc laolalta o po$este autobiografica, in care fiecare din ele constituie un
episod al biografiei.
- Creeaza un triungi alcatuit din poet, tanarul din sonete si 3doamna bruna5 din sonete
%conotata uneori ambi$alent-negati$(.
- Sa'espeare reia o tema draga renascentistilor1 3obligatia5 iubirii, bucuria $ietii, intr-o
dezbatere de factura logico-morala %$ezi reprosul adresat tanarului din sonete ca refuza
procreatia, adica perpetuarea $ietii(1 3Cand mori, si stearpaGti frumusete moare& <ar cand
dai rod, o lasi nemuritoare5. %Sonetul #9(.
- 6ersona7ul 3<oamna @runa din Sonete5 %<ar' /ad"( este creat in spiritul eci$ocului1
daca femeia din teatrul sa'espearian este de regula blonda, dupa tiparul frumusetii
$remii si al locului, doamna sonetelor e*prima o mutatie a perceptiei estetice1 3Cand$a
nu ne placea femeia bruna& Cair de era frumoasa, n-a$ea pret. & Azi cipul oaces laude
aduna,& #ar $ecea frumusete doar dispret5. %sonetul C889##(.
- ) capodopera a 7ocurilor contrariilor este sonetul C888, care contine si o serie de
aluzii la traditia metaforelor care modelau in mod obisnuit portretul femeii0 poetul le
opune de fiecare data o negatie, amplificand astfel surpriza din distiul final, in care
afirma subtil forta unui sentiment irational cum este iubirea1 S)>,T C#T#T /A C:RS.
Iz4arele perei s%a&espeariene: - Absol$ent de 3?rammar Scool5, umanist cu
o pregatire preponderent filologica.
- S-a inspirat din cronici istorice antice si contemporane si din autori renascentisti sau
antici %in special latini(, in general intermediari latini ai culturii antice grecesti, trecuti
prin filtrul unor autori italieni deseori minori si cititi din traduceri englezesti.
- #nfluente in opera lui Sa'espeare1 autori culti precum Seneca, Aristotel %pe linia
elocintei, a poeticii(, +icel de +ontaigne, =rancis @acon s.a., dar si fondul de ma*ime,
sententii, pro$erbe din folclorul englez, romane ca$aleresti medie$ale, cronici ale istoriei
Angliei si ale tarilor incon7uratoare %Scotia, <anemarca(.
S(rsele trage!iei istri5e: - #n tragediile istorice, o importanta opera de
istoriografie engleza l-a inspirat pe Sa'espeare in tragediile sale istorice a fost cronica
Angliei a lui Ralp Folinsed0 cele patru secole de istorie engleza acoperite in subiectele
pieselor sa'espeariene do$edesc fara urma de dubii interesul poetului englez fata de
istoria nationala.
- S-a mai inspirat din 6lutar %9ietile paralele, in traducerea lui Tomas >ort0 $ezi #uliu
Cezar(, cronica istoricului danez Sa*o ?rammaticus %Famlet(, dar si din tragediile
inaintasilor sai imediati %,dmund Spenser, C. +arloHe, Tragedia spaniola de Tomas
I"d( etc.
6n!(l i!eilr s%a&espeariene1 - ,ste specific epocii elisabetane, afirmand, de
regula, necesitatea ordinii si a ierariei sociale, inderdependenta dintre om si macrocosm
sau dintre om si scietatea politica %bod" politic(.
- 6reocuparea pentru realizarea unui ecilibru si e$itarea e*ceselor reprezinta intotdeauna
la Sa'espeare o aspiratie si, respecti$, un iz$or de tragedie.
Alte te$e si $ti4e s%a&espeariene: - /umea ca teatru, opozitia a fi& a parea %si
teatrul ca proiectie a unor con$entii(, necesitatea descoperirii esentei, a ade$arului,
nebunia si comportamentele de$iante, laitmoti$ul teatrului in teatru, procedeul simetriilor
cronologice si al succesiunii de intamplari in $aluri. ,tc
Tragi5(l s%a&espearian: - #n sec 89#-89##, pe urmele Renasterii europene,
Sa'espeare, si @en .onson afirma apartenenta omului la propriul temperament0 totusi,
natura contine sensuri conflictuale %legile generale si ordonate ale Cosmosului se
ciocnesc cu impetuozitatea temperamentala a persona7ului liric sau dramatic
sa'espearian, anuntata inca din poeme narati$e ca 9enus si Adonis si prelungindu-se la
o scara larga in tragedii.
- #n opera lui Sa'espeare, realitatea caracterului nu poate fi ascunsa, iar tragicul se
situeaza la intalnirea dintre destinul indi$idual, liber arbitru si actiunile comise de eroi.
- ) $iziune noua asupra tragicului se produce si prin apelul la tragi-comedie %care ofera
momente de respiro in substanta tragica a piesei, prin prezenta si afirmatiile unor
mascarici, bufoni, nebuni(.
- >u pierderea $ietii sau nedreptatea sunt tragice pentru eroii lui Sa'espeare, ci
nedemnitatea, pierderea calitatii sau a statutului eroic.
- #n plus constiinta actioneaza puternic, relansand mereu tensiunea si tragicul.
- 6asiunile alcatuiesc un infern launtric, rascolind si modificand realitatea0 pasiunile
eroului sa'espearian sunt deseori e*presia unor comple*e, in sens medical %$ezi
Ale*andru )laru, Sa'espeare si psiiatrica dramatica(.
- #dentificarea nepotri$ita a lui a fi cu a parea poate fi si ea sursa de tragic %.ulieta nu este
moarta, ci doar pare, dar din aceasta neintelegere, Romeo se sinucide(.
- #n plus, intriga declansata de imposibilitatea unei comunicari este creatoare de bloca7e si
de drama %informatiile nu a7ung la timp la destinatari, se produc 3scurtcircuite5(.