CUPRINS

Memoriu justificativ 1
Polietilena: Coninutul propriu-zis 2
!inerea pun"ilor pentru am!alaj #
Materii prime #
Confecionarea ambalajelor din folie de polietilen $
Procesul de sudur a foliilor de polietilen prin impuls termic $
Norme "enerale %e protecia muncii &i PSI la ma&ina %e su%at '
Msuri de tehnica securitii muncii '
Norme de securitate a muncii (
)ne*e 1+
,i!lio"rafie 1-
13
Memoriu justificativ
Tema proiectului prezint obinerea foliilor din polietilen pentru ambalaj.
Pentru obinerea acestor folii, procedeul de prelucrare este cel puin etruderea
produselor obinute a!"nd utilizri di!erse at"t ca pun#i $i saci %nlocuitori de h"rtie,
ambalaje cu proprieti deosebite cu conser!are a alimentelor sau %n alte domenii ca
a#ricultura, pentru construcia de solari sau ca hidroizolaii.
Pentru obinerea foliilor capul de etrudere al ma$inii este pre!zut cu o filier
cu fant lat cu ajutorul creia amestecul pe baz de compu$i macromoleculari poate fi
etras sub form de foi ca %n cazul obinerii conductelor.&luul tehnolo#ic de obinere a
foliilor parcur#e aproimati! acelea$i faze principale ca' etruderea, rcirea, tra#erea,
rolarea $i tierea la dimensiuni dorite.
13
Polietilena: Coninutul propriu-zis
Polietilena (polietena) este unul dintre cei mai importani polimeri $i ocup locul
* %n producia mondial de mase plastice. Polietena se obine prin polimerizarea
industrial a etenei.
+ist trei procedee industriale de polimerizare a etenei'
, polimerizarea la presiune %nalt prin mecanism radicalic-
, polimerizarea la presiune medie folosind catalizatori .hullips-
, polimerizarea la presiune joas, catalizatori /ie#ler,Natte.
Polietilena are proprieti fizice, mecanice $i tehnolo#ice diferite de la un
procedeu de polimerizare la altul, %n funcie de densitatea polimerului. 0n practic
polietena se prezint sub form a dou tipuri de polimeri'
, polietena de joas densitate-
, polietena de %nalt densitate.
Materia prim (etena)
1re formula chimic C
2
3
4
, masa molecular e 25 $i se prezint ca un #az incolor
la temperatura obi$nuit, fr miros, insolubil %n ap dar solubil %n compu$i or#anici
(aceton, benzen, toluen, alcool, amoniac).
C1,C6 (#aze)
C7,C14 (lichide)
C 816 (solide)
0n amestec cu aerul %n proporie de 3,59 !olume de!ine eplozi!.
Metode de obinere a etenei
Cea mai important $i uzual metod de fabricare o constituie piroliza
fraciunilor petroliere #azoase sau lichide. Prin piroliz se %nele#e procesul endrotermic
de transformare chimic a materiei prim prin influena cldurii. 0n procesul de piroliz
se folosesc ca materie prim #azele de sond sau de rafinrie care sunt bo#ate %n propan
$i etan. Principalele produse care se obin %n urma procesului de piroliz'
, etena din etan sau propan-
, propena din propan.
13
0n principiu %n timpul reaciei de piroliz au rol urmtoarele reacii'
, reacii de cracare care conduc la obinerea unui amestec de hidrocarburi
saturate sau nesaturate cu molecul mai mic dec"t produsul din care s,a obinut.
C3
3
,C3
2
,C3
3
:8C3
4
;C3
2
<C3
2
, reacii de hidrogenare , la aceast reacie se obin numai compu$i nesaturai,
dar lun#imea moleculei rm"ne aceea$i deoarece nu apar ruperi de le#turi C,C.
3 3 3
= = =
3 : C : C : C : 3 :8 C3
2
<C3 : C3
3
; 3
2
= = = propen
3 3 3 C3
3
: C3 < C3
2
; 3
2
propen 2
Procesul de piroliz pentru obinerea etenei din fraciunile #azoase care conin
etan $i propan se face la t<>6?,56?@rade C $i p< ?,26,?,6 atm, iar timpul de
transformare sau de $edere %n zona de contact e de ?,5,1 sec. *nstalaia de piroliz
cuprinde ca utilaj principal cuptorul tubular care e o construcie de form
dreptun#hiular la baz construit din e!i de piroliz confecionate din oel cu adaus de
crom $i nichel, aceste oeluri fiind rezistente la foc. Aup procesul de piroliz se obine
un amestec de #aze de piroliz care conin %n principal eten $i propen %mpreun cu
etan C
2
$i propan C
3
, acetilen C
2
3
2
, #az C
1
, metan, fraciuni C
4
,C
6
. 1ceste fraciuni se
separ %ntr,o instalaie de distilare compus din $apte coloane cu talere %n care se
realizeaz separarea componentelor amestecurilor prin condensare.
C
1
, de demetalizare (separarea fraciunilor C
1
$i resturilor de #aze 3
2
, CB
2
,B
2
)
C
2
, coloan de separare a hidrocarburilor C
2
(etan ; eten)
C
3
, separarea etanului de eten $i se purific
C
4
, purificarea a!ansat a etenei
C
6
, separarea fraciunilor C
3
(propan ; propen)
C
7
, separarea propenei (la !"rf) $i a propanului (la fund)
C
>
, separarea propenei $i purificarea a!ansat
Polietilena se prelucreaz la Combinatul Petrochimic Pite$ti, Crazi.
Polietilena de joas densitate se prezint sub form de #ranule transparente sau
colorate, se bazeaz pe folosirea catalizatorilor complec$i de tip /i#ler,Natta, la t<7?,5?
#rade C, p< 1,1? atmosfere $i mecanism de polimerizare iono , coordinati!. De folose$te
la articole de uz casnic, jucrii, %n industria electricitii, %n medicin, articole cosmetice.
De aprinde u$or $i arde dup %ndeprtarea flcrii.
13
Polietilena de %nalt densitate se prezint sub aceea$i form ca $i polietilena de
joas densitate.
De folose$te %n construcii, la jucrii, ambalaje, articole de uz casnic. Prezint
rezisten mecanic bun, rezisten la temperatur, duritate asupra feei. Polietilena de
joas densitate se mai folose$te la fabricarea de folii fleibile, saci, pun#i, tuburi
fleibile. Polietilena de %nalt densitate se %ntrebuineaz la confecionarea de recipieni
pentru ambalarea e!ii.
13
!inerea pun"ilor pentru am!alaj
Materii prime
Materia prim pentru atelierul de confecii e folia de polietilen joas $i de %nalt
densitate (folie P.+.D. $i P.+.*.A.), obinut ca semifabricat %n cadrul atelierului etrudere
(prin procedeul de etrudere , suflare din polietilen #ranule).
&olii de polietilen de joas densitate cf. DT1D 51>1,54
Tip II.
, lime' 46?,>6?mm
, #rosime' ?,?46,?,26? mm
, utilizri : confecionare , pun#i, saco$e, saci subiri esui, huse pentru
acoperiri $i hidroizolaii.
Tip III.
, lime' 4??,E??mm
, #rosime' ?,26?mm,?,32?mm
, utilizri' confecionare saci industriali utilizai pentru ambalarea
%n#r$mintelor chimice, fr ambalaje de protecie.
Caracteristicile fizico,mecanice ale foliei P.+.D.A., pentru confecii'
1. aspect'
, %n stare derulat foliile aplatizate trebuie s fie netede, lipsite de
impuriti mecanice !izibile, fr pete sau perforaii-
, se admit u$oare dun#i lon#itudinale $i u$oare %ncreituri de la %nf$urare,
pereii tubulari trebuie s se desprind cu m"na-
2. culoare'
, natur sau colorat
3. rezistena la traciune (da NFcm2 minut)
, lon#itudinal' 16? (tip **) 15? (tip ***)
, trans!ersal ' 13?(tip **) 17? (tip ***)
4. alun#ire (9 min)
, lon#itudinal' 26?(tip **) 46? (tip ***)
, trans!ersal' 36? (tip **) 66? (tip ***)
6. rezistena la sf"$ire (da NFcm2 minut)
, lon#itudinal' 7?(tip **) >? (tip ***)
13
, trans!ersal' 6? (tip **) >? (tip ***)
7. rezistena la $oc pe l #rosime, # minut 3,7 ( tip ***)
Pentru foliile eecutate din #ranule de polietilen colorat !alorile
caracteristicilor mecanice !or fi cu maim 1?9 mai mici dec"t cele mai sus.
Confecionarea ambalajelor din folie de polietilen
1mbalajele de polietilen se eecut prin suduri $i decupri succesi!e a unor
folii tubulare sau imprimate. Dudura se realizeaz pe ma$ini de sudat speciale prin
intermediul impulsurilor termice.
De cunosc urmtoarele tipuri de ma$ini de sudat'
MCPD , ma$ina de confecionat pun#i $i saci-
MCP , ma$ina de confecionat pun#i-
MCD , ma$ina de confecionat saci-
Ma$inile de sudat saci #ro$i se compun din patru pri principale, la care se
adau# schema electric'
1. subansamblul derulri a foliei, are rolul de a derula folia de polietilen de pe
rol-
2. subansamblul de acionare, are rolul de a aduce folia, sub electrod $i cuit-
+lectrodul realizeaz sudarea foliei, iar cuitul, tierea la dimensiuni dorite.
3. subansamblul transport , saci, preia sacii $i %i transport la masa de ambalat-
4. masa de lucru ser!e$te la ambalarea sacilor rezultai-
Procesul tehnolo#ic de sudare a foliei prin impuls tehnic %n !ederea obinerii
sacilor cuprinde urmtoarele operaii'
, desf$urarea foliei de pe rol
, tra#erea foliei de ctre un sistem de !aluri $i depunerea ei pe banda de
prelucrare-
, tierea foliei cu ajutorul unui dispoziti! de tiat la lun#imea sacului-
, e!acuarea sacilor $i numerotarea lor pentru ambalare.
Procesul de sudur a foliilor de polietilen prin impuls termic
.olele conin"nd folia de Polietilen la limea $i #rosimea pre!zut sunt
transportate cu ajutorul electrocarelor la ma$ina de sudat. Aup ce sunt descrcate
manual rolele se monteaz pe sti!ul de derulare. &olia e trecut printre !alurile de
%ntindere $i dispoziti!ul de a!ans.
13
Ma$ina de sudat mase plastice funcioneaz %n re#im automat, sudeaz
realiz"ndu,se prin intermediul impulsurilor termice din eterior. +lementul principal al
ma$inii de sudat e fotocelula care re#leaz lun#imea la care se !a face tierea $i
acioneaz automat electrodul de sudare $i dispoziti!ul de tiere mecanic( sau tierea
cu un electrod %nclzit).
0mbinarea prin sudur a foliei de polietilen se face prin compatizarea laturilor
macromoleculare $i ea!a %nclzit.
Dudarea prin contact cuprinde urmtoarele faze'
a. presarea foliilor de polietilen pe suprafaa de sudare-
b. sudarea propriu,zis a celor dou folii care e un proces de defuziune a
polimerilor adu$i %n stare !"scoas , fluid sub aciunea temperaturii-
c. e!acuarea rapid a cldurii $i solidificarea zonei sudate-
Dudarea propriu,zis se efectueaz prin intermediul unei baze %nclzite (electrod)
care face lipirea prin apsarea foliei de un tambur.
Cldura necesar %nclzirii electrodului e furnizat de rezistena electric aflat
%n interiorul electrodului.
.e#larea temperaturii de sudare se face de la tabloul de comand.
Dtabilirea temperaturii se face in"nd seama de #rosimea materialului prelucrat $i
de !iteza de lucru. 0n cazul unor !iteze medii $i a unei #rosimi uniforme a foliei se
folosesc temperaturi de 17?,15? #rade Celsius.
+lementul de %nclzire nu atin#e %n mod instantaneu temperatura de funcionare,
moti! pentru care se recomand %nclzirea prealabil a acestora timp de 3? minute.
Presiunea electrodului pe tambur se re#leaz cu ajutorul $uruburilor.
Tierea se face cu ajutorul unui dispoziti! de tiere mecanic (cuit) sau cu un
electrod %nclzit.
Aup tiere, produsele sunt scoase din ma$in cu ajutorul unor tuburi cilindrici,
apoi prin intermediul curelelor de #lindare ajun# pe masa de ambalat.
Gtilajele sunt pre!zute cu un dispoziti! de numrare la un anumit numr de
pun#i (6?,1??) se ambaleaz %n pun#i subiri care se sudeaz la #ur sau se lea# cu
benzi de polietilen.
Principalii parametrii ai procesului de sudur sunt'
, presiunea specific pe sudur-
, durata impulsului-
, temperatura de sudur %n funcie de #rosimea foliei-
13
Norme "enerale %e protecia muncii
&i P.S.I. la ma&ina %e su%at
Ha ma$ina de sudat !or lucra operatorii calificai %n mod corespunztor $i cu
instructajul de protecia muncii efectuat.
+ste obli#atoriu purtarea echipamentului de protecie, str"ns pe corp, iar prul !a
fi acoperit. 1cest lucru se indic pentru a pre!eni accidentele prin prinderea hainelor sau
a prului la or#anele de mi$care( reductor, curele de transmisie etc.).
De !a acorda o mare atenie la schimbarea rolei( cu folie de polietilen) pentru a
nu pro!oca accidente prin cderea ei pe picior %n timpul manipulrilor.
0n timpul lucrului se !a folosi co!orul de cauciuc a$ezat %n faa tabloului de
comand.
+ste interzis blocarea sau acionarea de borne sau alte materiale ale tablourilor
electrice.
De !or controla permanent rezistenele electrice ale utilajelor pentru a e!ita
supra%nclzirea lor.
Ientilaia se !a realiza printr,o !entilaie #eneral mecanicii.
De !a interzice depozitarea produsului finit %n secia de fabricaie.
0n timpul lucrului este interzis apropierea m"inilor de electrozii de sudur $i
tierea, %ntruc"t se pot produce arsuri #ra!e.
+ste interzis ca %n timpul funcionrii s se atin# prile %n mi$care ale ma$inii.
+ste interzis introducerea de#etelor odat cu materialul (folia) %ntre plcile de
sudur %ntruc"t se pot produce accidente prin zdrobirea sau arderea m"inilor.
+ strict interzis blocarea contactelor de protecie %n scopul e!itrii pericolului
de electrocutare. De interzice %ntrebuinarea materialului P.C.*. %n alte scopuri precum $i
blocarea acestora cu diferite materiale. De interzice fumatul $i aprinderea focului deschis
%n secia de fabricaie c"t $i %n locuina %ntreprinderii.
0n cazul %n care este necesar folosirea focului deschis sau a sudrii se !a face
numai cu a!izul, permis de lucru cu foc.
0n caz se scurt circuit se !or folosi numai stin#toarele cu CB2.
Msurile de tehnica securitii muncii
+trudelele $i aneele lor ca' baia de rcire, dispoziti!ul de preluare, fierstrul
circular, benzile rulante.
13
@hidajele cu role, trebuie pre!zute cu o bun %mpm"ntare,ce trebuie controlate
permanent.
3alele %n care se efectueaz etruderea termoplatelor, trebuie pre!zute cu
instalaii de !entilaie $i m$ti de protecie pentru inter!enii %n cazul descompunerii
amestecurilor ce se prelucreaz.
Piesele %n mi$care !or fi pre!zute cu aprtori- demontarea $i transportul
pieselor fierbini se !a face folosind mnu$i speciale pentru e!itarea arsurilor.
Piesele #rele se !or ridica $i cobor% cu dispoziti!e speciale.
Punctele de lucru din jurul etruderului !or fi dotate cu #rtare din lemn.
Montarea $i demontarea capetelor etruderelor se !a efectua numai de ctre personalul
calificat.
Montarea $i demontarea rezistenelor electrice de pe cilindrul etruderului
precum $i le#turilor lor cu reeaua electric !or fi efectuate numai de electricieni.
+ste interzis depozitarea materiilor prime sau a produselor finite deoarece
%mpiedic circulaia %n jurul etruderelor.
Norme de securitate a muncii
Muncitorii care lucreaz la piese, ma$ini de injecie, de dabu!urat, de $lefuit,
care manipuleaz, re#leaz sau eploateaz matrie !or folosi unelte $i mijloace
indi!iduale de protecie adec!ate.
De !a e!ita contactul cu pielea a materialului plastic fierbinte ( a!"nd
temperatura peste 6? #rade Celsius, sau topit.
+ste interzis acumularea de material plastic sub cilindru ma$inii de injecie $i
l"n# aceasta.
Piesele $i ma$inile de injecie !or fi pre!zute cu sistem de comand, blocarea
de protecie astfel concepute %nc"t s e!ite orice accident %n timpul eploatrii.
0n acest scop se !or aplica msuri ca'
a. folosirea butoanelor de comand eecuti!e %n#ropate-
b. protejarea prin carcas metalic a manetelor de comand $i a pedalelor de
declan$are contra atin#erilor accidentelor ne!oite-
c. +chiparea cu aprtori care permit funcionarea utilajului numai c"nd
aprtoarea se afl %n poziia de protecie (%nchis).
13
)ne*a 1
1?
6
7
3
1
1 : etruder
2 : !aluri calde cu temperatura controlat
3 : !al rece
6 : rolare
7 : role de tra#ere $i #hidare
)ne*a 2

13
ap/
6
1
7
1 : etruder
6 : rolare
7 : role de tra#ere $i #hidare
)ne*a -

13
6
1
3
7
1 : etruder
3 : !al rece
6 : rolare
7 : role de tra#ere $i #hidare
,i!lio"rafie
1. Tehnolo#ia prelucrrii maselor plastice' manual pentru liceu de chimie industrial
clasa a J*,a $i profesional, +ditura didactic $i peda#o#ic, Cucure$ti, 1E52
2. Tehnolo#ia polimerilor' manual pentru liceu de chimie industrial clasa a J**,a $i
profesional, +ditura didactic $i peda#o#ic, Cucure$ti, 1E51
3. Bperaii $i utilaje %n industria chimic' manual clasa a J,a pentru liceu cu profil
chimie industrial, +ditura didactic $i peda#o#ic, Cucure$ti, 1E5E
4. Chimia or#anic C.A. Nemiescu, Chimie or#anic Iolume * $i **, +ditura didactic
$i peda#o#ic, 1E5?
6. Controlul fabricaiei $i analizei tehnice' Controlul compu$ilor macromoleculari,
Manual clasa a J,a, +ditura didactic $i peda#o#ic, 1E5>
7. A. &eldman, Tehnolo#ia compu$ilor macromoleculari, +ditura tehnic, Cucure$ti,
1E>4
>. I. @ri#ora$, *. Dtrul : Materiale plastice
5. *. Aiaconescu, M. Hefter , Tehnolo#ia polimerilor, +ditura didactic $i peda#o#ic,
Cucure$ti, 1E5?
E. *. Dere$, *njectarea materialelor termoplastice, +ditura *mprimarea de Iest.
13