tratament naturist Sfecla rosie

ISTORIE
Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios. Descoperita in
urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul
placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost ranul raacinilor sa faca furori, mai
ales in tarile arabe, une a evenit si marfa pentru e!port. "aravanele negustorilor
plecau la rum lung spre #recia antica si Roma, cu esagii incarcati cu marfuri, ar
si cu sfecla. O parte se consuma pe rum, iar cantitatea ramasa se vinea cu succes.
In #recia, sfecla simboliza starea e conflict. "an se certau sotii, easupra usilor
e la intrare se agata o cununa impletita in frunze e sfecla. In Roma, atituinea
fata e sfecla era mai egraba respectuoasa, ea fiin consierata o leguma e lu!
care nu trebuia sa lipseasca e pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le$a si impus
germanilor cuceriti e romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a
a%uns in secolul I&, initial in zona 'arii (egre, oata cu riicarea cetatilor grecesti,
luan apoi rumul Rusiei. In secolul &, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape
e 'area Baltica, preparan in ea ciorbe si un bors elicios, in vreme ce pentru
iernile lungi, sfecla se punea la murat, e regula impreuna cu varza si fructe e
paure.
Deseori, se spune cu o oza e inviie, ca stramosii erau mult mai sanatosi ecat noi,
atorita alimentatiei simple si cat se poate e naturale.
Sfecla rosie
Este aevarat) Batranii nu aveau nevoie e cure complicate e ezinto!icare.
Strictetea alimentara in zilele e post ii scutea e problemele legate e inigestii
sau epuneri e colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si
vineri. In seara zilei e marti, se bea ceai in plante si apa in care s$a fiert sfecla.
Toata ziua e miercuri, e la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic.
Seara, iar se bea ceai in mai multe plante *patlagina, sunatoare, musetel, roinita
sau urzica+ si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si
usturoi) ,n asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu
mintea limpee, pana upa -. e ani. /oate vom escoperi si noi secretele sanatatii
perfecte si ale longevitatii, aca vom acora respect si atentie nemarginitei
e!periente si intelepciuni populare.
0ISA BIO#RA0I"A
0runzele sfeclei la fel e elicioase ca raacina
Sfecla este un epozit nemuritor e vitamine si microelemente care, spre eosebire
e restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare
termica. 0olosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti meicale
e prevenire a bolilor e sange, eoarece intrece toate legumele *in afara e usturoi+
prin continutul e fier. Asimilarea fierului este favorizata e vitamina ", prezenta in
toate partile plantei. In structura raacinii e sfecla este prezent si cuprul. Lipsa e
cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul
e consoliare a fracturilor, provoaca ereglari in activitatea pancreasului. Alt
element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui
in alimentatie, functioneaza bine organele e reproucere, se previne aparitia
cosurilor, a furunculozei, caerea parului. Lipsa e zinc afecteaza veerea, poate
provoca infarctul miocaric. Sfecla contine si o cantitate mare e mangan, care
apara ficatul e istrofie aipoasa *lipioza+, scae nivelul e za1ar in sange, a%uta
in lupta cu scleroza si elimina surplusul e apa in organism. Sfecla contine si io,
care favorizeaza metabolismul, fiinu$le e!trem e prielnica persoanelor cu
obezitate si care sufera e in1ibarea functiilor tiroiei. De nepretuit este rolul
ioului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. "eluloza in sfecla
scoate in organism to!inele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiin
un remeiu reutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. 'eicina populara
foloseste toate componentele sfeclei2 atat tuberculii cat si frunzele.
TRATAMENTE INTERNE
- Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea
alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu saruri de
potasiu, vitamine si alte substante care auta la reducerea
tendintei ire!istibile de a consuma alcool. Cu "# de minute
inainte de masa, se beau $## ml de suc de sfecla, iar in timpul
meselor principale, de %-" ori pe !i, se consuma salata de sfecla
rasa, fiarta sau coapta in cuptor.
- Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe
preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei& 'entru
gargara, se foloseste apa calduta in care s-au fiert frun!ele sau
radacina de sfecla. ( alta metoda) se da pe ra!atoare sfecla
cruda, se umple un borcanel de *## ml, se adauga %-" linguri de
otet si se lasa la macerat " ore, amestecand periodic. +e
stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. +e face
gargara la fiecare % ore. 'entru accelerarea vindecarii, in pau!e,
intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda.
-Anemie. Continutul bogat in fier favori!ea!a ridicarea nivelului
de ,emoglobina in sange. +e recomanda consumul !ilnic al
sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. -e %-" ori pe !i, se
mananca $.# g de salata din sfecla, morcovi si ridic,e neagra
crude, date prin ra!atoare, amestecate cu suc de lamaie sau
smantana.
+/0+TANTE1E 2ITA1E -IN +3EC1A N/ +E -I+TR/4 'RIN
3IER0ERE
-0ronsita cronica. +e stoarce sucul dintr-un 5ilogram de sfecla,
se amesteca cu $ 5g miere de albine, .## ml vin rosu de casa,
un pa,ar de suc de morcov si $ 5g de piersici curatate de
samburi si taiate felii. +e pune totul intr-un borcan de sticla,
care se introduce intr-un vas cu apa calduta. +e fierbe $#-$%
minute pe baie de aburi dupa primul clocot. 'e parcurs, se
amesteca cu o lingura de lemn sterili!ata. +e pastrea!a in
frigider. +e beau cate *. g dimineata, pe nemancate, dupa care
se mananca o bucatica de unt. -o!a obtinuta este pentru o
singura persoana. Auta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale
aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru
profilaxia lor.
-Constipatie, oclu!ii intestinale, ,emoroi!i, ,ipertensiune,
varice, aritmie 6fibrilatie auriculara7.
+e pun la fiert . l de apa de i!vor, si cand da in clocot se adauga
.##-*## g de sfecla tocata si se ia de pe foc. +e infu!ea!a " ore,
apoi se strecoara. +e amesteca cu $.# g de !a,ar si o lingurita
de drodie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru %8-"9 de
ore. 6Tratamentul va avea efect po!itiv numai in ca! de
renuntare categorica la bauturile alcoolice, inclusiv berea .
-upa %-" pa,are de vin sau bere, bolile ocupa din nou po!itiile
castigate si tratamentul trebuie inceput de la !ero.7 Impreuna cu
sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru
afectiunile de care suferiti, de exemplu) matase de porumb,
paducel, flori de castan etc. -upa stoarcerea lic,idului, din
sfecla ramasa se modelea!a bilute de marimea corcoduselor si
se pastrea!a in frigider sau in congelator 6daca sunt multe7.
-imineata, pe nemancate, se beau "## ml de suc fermentat de
sfecla. -aca dupa "#-8. de minute apare sen!atia de foame, se
mesteca incet si se ing,ite cate o biluta de sfecla. 'rocedeul se
repeta ori de cate ori apare sen!atia de foame. -aca ea nu
dispare dupa consumul a *-$# bilute de sfecla, se pot consuma
si alte alimente.
-Curatarea organismului de metale grele si radioactive,
di!olvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine. +e
prepara un amestec din cantitati egale de sucuri din sfecla,
morcov si ridic,e neagra. Amestecul se toarna in sticle de
culoare inc,isa si se tine " ore in cuptorul incal!it slab. +e bea
de trei ori pe !i cate o lingura, intre mese.
-Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. .## g de sfecla si .## g
de morcov se taie marunt. 'este legume se toarna apa clocotita
cat sa le acopere 6cu % degete7 si se fierb pe foc mic timp de "#
de minute. Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de
stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba . minute. -upa
racire, preparatul se amesteca cu % linguri de miere de albine si
se lasa pentru $% ore la racoare. +e consuma de trei ori pe !i,
cate $##-$.# g, timp de o luna. 'reparatul auta si la restabilirea
fortelor organismului slabit dupa o boala grea.
--epuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa rece se
toarna peste $ 5g de sfecla taiata marunt. +e adauga 9-:
crengute de ur!ica sau %-" frun!e tinere de ,rean. /r!ica se
sc,imba !ilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan.
+e bea cate un pa,ar, de trei ori pe !i.
--e!intoxicare ; un pa,ar de frun!e de sfecla tocate se
amesteca cu un pa,ar de !a,ar si " litri de !er. Amestecul se
pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu "
straturi de tifon. -upa doua saptamani se strecoara. +e beau
cate unul, apoi cate doua pa,are pe !i.
--isbacterio!a. 3lora intestinala se restabileste cel mai rapid
daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare) sfecla
spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de coaa si se taie
felii subtiri. Inainte de a pune feliile in borcan, sfecla se
cantareste. 'entru un 5ilogram de sfecla este nevoie de $ litru
de apa, % pa,are de otet de mere, cate o lingurita de sare si
!a,ar, $# boabe de piper negru, 9 cuisoare si % foi de dafin.
Marinata se aduce pana
la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, "-. minute. (tetul
se adauga dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile
de sfecla. +e pastrea!a la rece.
-4ripa, raceala. +e amesteca "## g suc de sfecla cu %## g suc
de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, . linguri suc de ceapa, 8
crengute de menta, sare, !a,ar si piper negru macinat 6dupa
gust7. -upa % ore, se scoate menta si se beau cate .# ml suc cu
ing,itituri mici, intre mesele principale.
-<ipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe retete
pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este
sfecla. +e amesteca in parti egale suc de sfecla cu miere de
albine si se beau cate % linguri de trei ori pe !i. In loc de miere,
puteti sa-l amestecati cu suc de
paducel.
-<ipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. +e storc
"## ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, $,. l
de apa si "## g de !a,ar sau miere de albine. +e tin
ingredientele intr-un borcan de " l, acoperit cu tifon, intr-un loc
cald, pentru fermentatie. 1ic,idul 6gen sampanie7 nu se
pastrea!a la frigider. +e beau, de "-8 ori pe !i, cate $##-$.# ml.
Reglea!a tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si
vaaiturile.
-1itia!a renala. +e taie in felii subtiri "-8 sfecle de marime
medie, curatate de coaa. +e pun intr-un borcan de trei litri. +e
toarna deasupra apa rece
de i!vor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de %-" degete. 'e
gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de *-: !ile,
borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand
continutul !ilnic, cu o lingura de lemn, apoi lic,idul se strecoara
in alt vas si se pastrea!a in frigider. 'reparatul se bea fara
restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de bautura. In .-9
luni, in afara de curatarea rinic,ilor de nisip, este posibila si
imbunatatirea digestiei si reglarea tensiunii arteriale.
-Menopau!a. -eseori, in perioada climacterica apar diferite
dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd
cantitati mari de fier. +e bea suc de sfecla in portii mici 6*.-$##
ml7 de %-" ori pe !i.
-'ietre in colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist,
concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla.
/n 5g de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in % litri de apa, pana
se obtine un sirop concentrat. +e beau cate $.# ml, de patru ori
pe !i, cu 8# de minute inainte de masa.
TRATAMENTE E=TERNE
-4uturai. +e pun in nas picaturi de suc de sfecla. 'entru cei mai
mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture
tare.
-1ic,en, ec!eme, arsuri. +e aplica terciul din sfecla timp de 8-*
!ile. Cataplasma se sc,imba de . ori pe !i. 'e arsuri, se pot
aplica si frun!ele de sfecla strivite in palme..
-1imfosta!a 6elefantia!is7. Edemul limfatic al picioarelor necesita un
complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu
celulo!a din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi
timp, se bea si infu!ie din frun!e de patlagina. ( lingura de
frun!e se infu!ea!a in %.# ml apa fierbinte, pana la racire. +e
imparte in % do!e si se bea dimineata si seara, cu "# de minute
inainte de masa.
-Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica
pe locul bolnav, !ilnic, 8#-.# de minute. In acelasi timp se beau
cate .# ml de suc, de doua ori pe !i, cu "# de minute inainte de
masa, timp de %. de !ile.
-'aradonto!a. +e rade sfecla pe ra!atoarea mica. Terciul obtinut
se aplica pe gingiile bolnave si se tine %.-"# de minute.
Imbunatatirea se observa peste .-* !ile, dar tratamentul trebuie
repetat cateva saptamani 6in functie de vec,imea afectiunilor7.
TE+T -E +ANATATE C/ +/C -E +3EC1A
Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei
+fecla contine multe substante benefice 6betanina, saruri de
potasiu7 care au efecte po!itive asupra tensiunii arteriale,
asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in
celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. -e regula, se
stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa ce au fost
stoarse. Nu e si ca!ul sucului de sfecla, care nu se bea imediat,
ci trebuie lasat %-" ore ca sa se evapore unele ingrediente ce
produc efecte negative 6dureri de cap, stari de greata etc.7. Cu
autorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate,
facand un exercitiu simplu. +e beau $## ml suc de sfecla si se
mananca o salata de sfecla cruda, data prin ra!atoarea fina. +e
urmaresc sc,imbarile de culoare a urinei. -aca nu sunt
pre!ente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se
sc,imba. -aca sunt probleme de sanatate, urina capata
culoarea sucului de sfecla.
2IN T(NIC -IN +3EC1A
In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu
actiune tonica generala, care se numeste ,,* pa,are>. +e
amesteca in cantitati egale cate %.# ml sucuri de) sfecla,
morcov, ridic,e neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin
rosu dulce 6cabernet7. Amestecul se pastrea!a in vase de sticla,
in frigider. +e beau cate .# ml, de trei ori pe !i. Cantitatea ; $*.#
ml ; repre!inta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu
pau!e de "-8 saptamani. 'reparatul se recomanda pentru
revitali!area organismului dupa interventii c,irurgicale,
c,imioterapie si in timpul tratamentelor de lunga durata.
S0E"LA si "A("ER,L
0olosirea sucului e sfecla in vinecarea bolnavilor e cancer se practica in
meicina populara e mii e ani. /igmentul in planta este actorul principal in
lupta cu cancerul. Doza zilnica minima e pigment se afla intr$un 3ilogram e
sfecla, ec1ivalentul a 45.$6.. ml e suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul
vietii. /igmentul nu este to!ic, nu se escompune in procesul e prelucrare termica
si nici in procesul e igestie. "alitatile lui terapeutice se pastreaza si upa fierbere
la 7.. grae "elsius, timp e 4 ore.
"onsumul regulat e sfecla sub orice forma normalizeaza 8S9$ul bolnavilor,
restabileste apetitul, scae efectele negative ale tratamentelor cu raiatii. Se
recomana feluri e mancare une sfecla este amestecata cu fulgi e ovaz, 1rean,
banana sau lapte prins.
In "entrul oncologic e la 'oscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate
45. g e sfecla crua, ata pe razatoare fina, in 6$: reprize. Daca sfecla crua nu
este acceptata e organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 6.. ml e suc. Dupa
trei saptamani e aministrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele e sange si
starea generala e sanatate.
/ersoanelor cu cancer mamar si e piele li se aplica, e :$5 ori pe zi, pansamente cu
suc e sfecla, pentru micsorarea locului afectat.