Sunteți pe pagina 1din 23

Forme ale taxelor vamale si

impactul lor asupra relatiilor


economice internationale
ndrumator: Student:
Asist. Univ. Drd. Adina Martin

-2009-
Cuprins
Capitolul 1: Caracterizarea enral! a t"elor vamale........................................p.2
1.1 Scurt istoric............................................................................p.2
1.2 #r!s!turile ta"elor vamale.....................................................p
2
Cap.1 Caracterizarea general a taxelor vamale
1.1 Scurt istoric
$umeroase documente istorice au atestat de-a lunul timpului e"isten%a &i dezvoltarea
impunerilor vamale precum &i apari%ia unui reim vamal. Ast'el( e"istau ta"e care se )ncasau
la 'rontiere pentru orice 'el de mar'!( la trecerea mi*loacelor de transport prin centrele ur+ane(
cu prile*ul v,nz!rii lor &i la ie&irea din %ar!.
ntr-o anumit! perioad! de timp( ta"ele vamale au constituit aproape sursa principal!
de venituri )n +ani &i m!r'uri a domniilor( deoarece se aplicau pe toate m!r'urile importate(
e"portate &i )n tranzit. -eimul ta"elor vamale a 'ost 'i"at prin conven%ii( tratate sau privileii
comerciale )nc.eiate de domnii %!rilor rom,ne cu &e'ii statelor cu care aveau rela%ii comerciale
precum &i cu anumite centre comerciale str!ine sau asocia%ii de neustori. /entru unele
cateorii de m!r'uri( se acorda reducere de v!mi( pentru altele se pl!tea mai mult. /,n! )n a
doua *um!tate a secolului 012-lea( politica vamal! s-a caracterizat prin e"isten%a unor ta"e
uni'orme.
1aloarea vamal! nu coincidea cu cea real!( ci reprezenta o valoare sta+ilit! uneori prin
cutum!( alteori prin conven%ia ad-.oc intervenit! )ntre vame&i &i neustori.
#a"ele vamale se pl!teau 'ie )n +ani( 'ie )n natur!( o cot! parte din m!r'urile supuse
v!muirii. /lata v!mii nu constituia o o+lia%ie eneral! &i '!r! e"cep%ii. De la impunerile
vamale e"istau dero!ri prev!zute )n mod o'icial.
Dreptul de a oraniza &i percepe ta"ele vamale era e"ercitat direct de c!tre ree(
voievod( principe sau concesionat )n 'avoarea unor ora&e sau persoane 'izice: no+ili( neustori
indieni ori str!ini.
Concesionarii pl!teau arenda direct suveranului sau neustorilor care( avans,nd
'ondurile de care acesta avea nevoie( le putea recupera direct de la concesionari.
n condi%iile diversi'ic!rii 'lu"urilor interna%ionale de materii prime( produse( servicii
economice( ale necesit!%ii racord!rii economiei na%ionale la 'lu"urile economice mondiale(
ta"ele vamale nu constituiau o 'orm! ideala de impunere. Utilizarea acestora )n scopul
asiur!rii unei protec%ii temoporare a produc%iei industriale )n recesiune( constituia o
necesitate( )ntruc,t costurile de restructurare rapid! a economiei erau di'icil de 'inan%at.
3
/entru a asiura timpul necesar( lu!rii unor decizii structurale( care s! contri+uie la
redresarea aen%ilor economici( se impunea protec%ia economiei.
Demararea li+eraliz!rii pre%urilor &i a sc.im+urilor comerciale( al!turi de re'orma
cursului de sc.im+( a necesitat re'orma structurii diversi'icate a ta"lor vamale. Acestea au
'ost a*ustate )n mod proresiv. /olitica vamala a tre+uit s! armonizeze trei restric%ii
contradictorii. Acestea in'luen%au asupra tratamentului 'iscal al sc.im+urilor economice
e"terne &i aspura economiei rom,ne&ti.
/olitica vamala a -om,niei a 'ost in'luen%at! de protocolurile &i acordurile
interna%ionale )nc.eiate. n calitate de %ar! semnatar! a Acordului 4eneral pentru #ari'e si
Comer%( a*ustarea ta"elor vamale a avut )n vedere evolu%ia deciziilor %!rilor mem+re.
Sus%inerea &i ampli'icarea sc.im+urilor economice cu %!rile Uniunii 5uropene ncesita
adaptarea permanent! la evolu%ia politicii vamale comunitare.
/rin deciziile luate s-a ac%ionat )n direc%ia revizuirii licen%elor de import-e"port(
elimin!rii ta"elor vamale de e"port pentru persoanele *uridice( reducerii ma*orit!%ii cotelor de
impunere. #ari'ul vamal a 'ost a*ustat )n mai multe etape &i s-a instituit reimul vamal
dra6+ac7.
Din punct de vedere al pl!titorilor leali ta"ele vamale prevazute )n tari'ul vamal( au
'ost sta+ilite di'eren%iat pentru persoanele *uridice respectiv presoanele 'izice.
/entru a se evita apari%ia unor distorsiuni( s-a plecat de la principiul con'orm c!ruia to%i
aen%ii economici( indi'erent de 'orma de proprietate pl!tesc ta"e vamale pentru toate
m!r'urile importate. #otu&i s-au acordat anumite e"cept!ri de la plat! )n mod temporar.
Acestea s-au acordat &i se acord!( )n limita unor continente valorice administrate prin licen%e
de import eli+erate de Ministerul Comer%ului cu avizul Ministerului 2ndustriilor( ener,nd
recti'icarea 'lu"ului 'iscal care 'ina%eaz! +uetul de stat.
Analiza in'orma%iilor statistice pu+licate )n iunie 1998 scoate )n eviden%!( tendin%a
eneral! de sc!dere a ratei aparente a ta"elor vamale 9)ncas!ri realizate din ta"e
vamale:realizarea importurilor; )n 1991 &i 1992( )n condi%iile )n care volumul valoric al
importurilor a crescut. Sc!derea ratei aparente pe rupe de produse a 'ost puternic!. /entru
'ormarea unei imaini reale se impun c,teva e"emple concludente. Aceasta a sc!zut de la 22(1
< la =(>< la ma&ini &i aparate de uz casnic( de la 1?(>< la @(8< la produse alimenatre(
+!uturi( tutun( de la 18< la =(1 < la mi*loace de transport.
1
1
Carmen Corduneanu - Sistemul fiscal n tiina finanelo, 5ditura Code"( Aucure&ti( 199@( p. 8=2-8==
=
1.2Trsturile taxelor vamale
#a"ele vamale 'ac parte din cea mai r!sp,ndit! &i cunoscut! cateorie de venituri
+uetare( ele reprezent,nd un impozit indirect perceput de c!tre stat asupra m!r'urilor )n
momentul trecerii rani%elor vamale ale %!rii respective. Deci( ta"ele vamale se instituie
asupra +unurilor &i produselor care intr! &i ies )n:din tara sau:&i asupra celor care tranziteaz!
teritoriul na%ional.
2mpozitele se deose+esc de ta"e care reprezint! o alt! cateorie de venituri +uetare ce
se realizeaz! ca pl!%i datorate de persoanele care +ene'iciaz! de anumite servicii sau activit!%i
ale unor orane de stat.
Aceast! deose+ire din punctul de vedere al ec.ivalentului este relativ! deoarece )n statul
nostru sunt relementate &i ta"e care se percep '!r! un ec.ivalent direct &i imediat a&a cum sunt
&i alte ta"e vamale.
Deci ta"ele vamale apar su+ 'orma unui impozit indirect prelevat de oranele 'iscale ale
statului similar oarecum cu impozitul care adau! la pre%ul m!r'urilor o anumit! cot! atunci
c,nd are loc v,nzare sau o cump!rare de m!r'uri pe plan intern.
Spre deose+ire de impozitul pe circula%ia m!r'urilor( care se aplic! su+ 'orma unei
prelev!ri odat! cu v,nzarea sau cump!rarea unor m!r'uri( indi'erent dac! ele sunt produse pe
plan intern sau e"portate ta"a vamal! se aplic! numai )n cazul tranzac%iilor cu produse care trec
'rontiera vamal! a statului.
Ca orice venit indirect( ta"ele vamale sunt suportate )n 'inal de consumatori.
/rin 'i"area ta"ei vamale( statul percepe un impozit care va produce modi'ic!ri ale
pre%urilor produselor ce 'ac o+iectul tranzac%iei comerciale.
2mportatorul este primul a'ectat de ta"a vamal!( el 'iind o+liat s! verse la autorit!%ile
'iscale o sum! de +ani corespunz!toare nivelului ta"ei vamale din tari'ul vamal( )ns! aceast!
sum! el o adau! )n pre%ul de v,nzare al produsului( ast'el )nc,t ultimul care suport! ta"a
vamal! este consumatorul.
5ste posi+il ca ta"a vamal! )ntr-o %ar! s! nu 'ie trecut! pe deplin asupra produsului de
import( impunerea 'iscal! 'iind suportat! par%ial de importator( care ma*oreaz! pre%ul produsului
importat( par%ial de e"portator( care reduce pre%ul de v,nzare al produsului sau de e"port( sau pe
deplin e"portator( )n 'unc%ie de raportul dintre cerere &i o'ert!( deci de pozi%ia pe care o de%ine pe
pia%! e"portatorul - respectiv importatorul.
8
Din punct de vedere *uridic( ta"ele vamale sunt o+lia%ii 'inanciar-+uetare( adic!
)ndatoriri de a pl!ti )n contul +uetului statului ta"ele vamale relementate ca venituri ale
+uetului. Caracterul o+liatoriu al acestor )ndatoriri este prev!zut )n 'ormulare e"pres!( )n
Codul vamal al -om,niei( articolul ?( unde se prevede c! m!r'urile care se import! sunt supuse
ta"elor prev!zute )n tari'ul vamal de import.
B+lia%ia de a pl!ti ta"ele vamale este o o+lia%ie *uridic! prev!zut! de normele
*uridice )n vioare &i ne)ndeplinirea acestei o+lia%ii atrae e"ecutarea silit! a pl!%ii ta"elor
neac.itate interal sau la termen leal. Aceast! o+liatie apare )n cadrul raporturilor *uridico-
'inanciare de venituri +uetare( +ene'iciarul e"clusiv 'iind statul( reprezentat prin oranele
'inanciar-+ancare c!rora li s-a atri+uit competen%a de a )ncasa ta"ele vamale.
/lata ta"elor vamale alimenteaz! 'ondul +uetar de stat.
Corma de concretizare a acestei o+lia%ii este 'orma +!neasc! &i se individualizeaz!
printr-un titlu de crean%! 'inanciar +uetar!( act *uridic prin care se constat! &i se
individualizeaz! o+lia%ia +aneasc! a 'iec!rui su+iect ta"a+il( titluri care sunt declarative de
drepturi &i o+lia%ii &i e"ecutorii '!r! vreo investire special!.
#a"a vamal! )ndepline&te( 'ie o 'unc%ie 'iscal!( 'ie o 'unc%ie de prote*are a ramurilor
economiei na%ionale( 'ie o important! 'unc%ie )n mecanismul de 'ormare a pre%urilor
produselor( precum &i la neocierea concesiilor vamale cu statele partenere.
/rincipalul document interna%ional )n care sunt de'inite principiile de 'unc%ionare a
trai'elor vamale este Acordul 4eneral pentru #ari'e &i Comer% 94A##;. ntreaa 'iloso'ie a
4A## 9azi- BMC-Braniza%ia Mondial! de Comer%; se a"eaz! pe 'olosirea ta"elor vamale ca
instrument principal de relare a sc.im+urilor comerciale interna%ionale. n acest sens
articolul 02 din 4A## prevede c! Dnicio pro.i+i%ie sau restrc%ie ( altele dec,t ta"ele vamale(
impozitele &i alte percepri( su+ 'orma de continente( licen%e de import sau e"port sau de alte
m!suri( nu vor 'i instituite sau men%inute de oricare parte contractant! la importul oric!rui
produs din teritoriul oric!rei alte %!ri( sau la e"portul sau v,nzarea pentru e"port a oricarui
produs destinat pentru teritoriul oric!rei alte par%i contractanteE. De la aceasta reul! se
e"cepteaz! 'olosirea restric%iilor cantitative pentru salvardarea +alan%ei de pl!%i e"terne( cu
condi%ia ca ast'el de inr!diri s! 'ie administrate )n mod nediscriminatoriu 9art 022 &i 0222;.
2
1.3Clasificarea taxelor vamale
2
Bctavian 4.. Aotez - Politica comercial extern a Romniei, 5ditura Cundatiei -omania de maine(
Aucuresti( 2002( p.2?-2>
?
#a"ele vamale sunt sta+ilite su+ 'orma unor cote procentuale propor%ionale di'eren%iate )n
'unc%ie de +unurile importate sau su+ 'orma unor sume 'i"e pe unitatea 'izic! de m!sur! a
m!r'ii. Aceste cote sau sume 'i"e( precum &i com+ina%ii ale lor sunt prev!zute )n codul vamal.
#a"ele vamale practicate pe plan mondial sunt 'oarte di'erite &i di'eren%iate )n 'unc%ie de
criterii economice( politice( 'inanciare( etc. Sintetiz,nd modul lor de rupare se pot prezenta
criteriile de clasi'icare &i 'elul ta"elor vamale.
Ast'el( o clasi'icare a ta"elor vamale se poate realiza dup! urm!toarele criterii:
a; Dup! scopul impunerii 9sau nivelul impunerii;
+; Dup! o+iectul impunerii 9 sau dup! 'elul opera%iei de comer% e"terior sau direc%ia
circula%iei m!r'urilor )n comer% e"terior;
c; Dup! modul de percepere 9sau de a&ezare;
d; Dup! modul de sta+ilire 9sau de 'i"are de c!tre stat;
a; Dup scopul impunerii( ta"ele vamale se )mpart )n dou! cateorii:
taxe vamale cu caracter fiscal
taxe vamale cu caracter !rotecionist
5le se deose+esc dup! nivelul impunerii. Cele cu caracter 'iscal au )n eneral un nivel
redus( sinuul scop pentru care se percep 'iind o+%inerea de venituri pentru +uetul statuluiF
cele cu carcater protec%ionist au )n eneral un nivel ridicat( prin intermediul lor urm!rindu-se(
)n primul r,nd( reducerea 'or%ei concuren%iale a m!r'urilor imporate &i implicit prote*area
pie%ei interne de concuren%a str!in!.
+; Dup obiectul impunerii( ta"le vamale sunt de trei 'eluri : de import( e"port &i de
tranzit.
Taxele vamale de import se percep asupra m!r'urilor importate atunci c,nd acestea
trec rani%ele vamale ale %!rii importatoare. 5le constituie un principal mi*loc de prote*are a
produselor na%ionale 'a%! de concuren%a str!in! contri+uind direct la ridicarea pre%ului
m!r'urilor importate &i '!c,ndu-le din acest punct de vedere mai pu%in competitive )n raport
cu cele indiene. Dac!( )n principiu( ele sunt pl!tite de 'irma importatoare &i sunt suportate de
consumatorul 'inal pentru c! sunt incluse )n pre%ul de des'acere pe pia%a interna a m!r'urilor
importate( )n practica( uneori( ele sunt suportate par%ial ( de c!tre 'irma e"portatoare care(
pentru a contracara e'ectul ne'avora+il al ta"ei vamale asupra competitivit!%ii m!r'urilor sale(
>
poate recure la reduceri ale pre%ului de o'ertare. #a"ele vamale de import au o serie de
tr!s!turi caracteristice:
- au cea mai lar! r!sp,ndire pe plan interna%ionalF
- vizeaz! cel mai lar nomenclator al produselor supuse impunerii vamaleF
- se practic! pe prioade luni de timpF
- au )n eneral un nivel mai ridicat decat cele de e"port &i de transitF
- 'ac o+iectul )ntr-un cadru +i sau multi lateral.
Taxele vamale de export se percep de c!tre stat asupra m!r'urilor indiene atunci c,nd
acestea sunt e"portate. 5le nu au o lar! r!sp,ndire pe plan interna%ional( comparativ cu cele
de import( se percep la un nomenclator redus de produse &i pe prioade limitate de timp. /rin
intermediul lor pe l,n! scopul 'iscal( se pot urm!ri( )n eneral dou! o+iective( &i anume:
G'ie ridicarea pre%ului la produsele respective pe pia%a interna%ional! 9cu condi%ia ca
statul respectiv s! 'ie un principal e"portator &i 'urnizor pe pia%a interna%ional! a produselor
vizate;F
G'ie limitarea unor e"porturi 9de reul!( produse neprelucrate- materii prime
industriale sau aricole( care s! 'ie prelucrate )n %ara )ntr-o cantitate tot mai mare &i e"portate
apoi ca produse manu'acturate; pentru a )ncura*a dezvoltarea anumitor ramuri industriale
pentru care %!rile respective dispun de o +az! corespunz!toare de materii prime.
Anumite %!ri )n curs de dezvoltare au recurs &i recur destul de la impunerea unor ta"e
vamale de e"port la unele materii prime 9+um+ac( lemn( minereuri( etc.; sau c.iar
semi'a+ricate pentru a )ncura*a prelucrarea )n %ar! a unei cantit!%i mai mari de ast'el de
produse &i de a m!ri e"portul de produse manu'acturate rezultate prin prelucrarea lor )n
indutria na%ional!.
Taxele vamale de tranzit se percep de c!tre stat asupra m!r'urilor str!ine care
tranziteaz! 9traverseaz!; teritoriul vamal al %!rii respective. 5le nu au o r!sp,ndire prea lar!
pe plan interna%ional &i( de reul!( atunci c,nd se percep au un nivel sc!zut )ntruc,t statele
sunt interesate s! )ncura*eze tranzitul pe teritoriul lor( aceasta 'iind o important! surs! de
venituri 9ca urmare a utiliz!rii c!ilor &i mi*loacelor de trnsport( a porturilor( a depozitelor(
antrepozitelor( etc;. Scopul perceperii ta"elor vamale de tranzit este pur 'iscal.
c; Dupa modul de percepere a ta"elor vamale( acestea sunt de trei 'eluri: ad-valorem(
speci'ice si mi"te.
@
Taxele vamale ad-valorem se percep de c!tre stat asupra valorii vamale a m!r'urilor
importate 9sau e"portate; &i se sta+ilesc su+ 'orma unor cote procentuale care se raporteaz! la
valoare vamal! a m!r'urilor respective. 1aloarea vamal! este e"primat! )n moneda na%ional!
a %!rii importatoare &i se calculeaz! prin trans'ormarea pre%ului m!r'ii importate( e"primat
)ntr-o valut! str!in!( )n moneda na%ional! la un curs areat de Condul Monetar 2nternational.
Acestea sunt cele mai vec.i ta"e cunoscute )n istoria comer%ului interna%ional &i cele
mai r!sp,ndite pe plan mondial. 5le prezint! avanta*ul c! sunt mult mai u&or de sta+ilit 9)n
compara%ie cu cele speci'ice; )ntruc,t presupun doar 'i"area unei cote procentuale care se
raportez! la valoarea vamal! a m!r'urilor 9pentru rupe )ntrei de produse; &i nu implic!
ela+orarea unui tari' vamal detaliat 9ca )n cazul perceprii ta"elor vamale speci'ice;.
#a"ele vamale ad-valorem prezint! &i unele incoveniente datorate )n special
sensi+ilit!%ii lor la oscila%iile con*uncturale ale pre%urilor pe pie%ele interna%ionale de m!r'uri.
n cazul sc!derii pre%urilor la m!r'urile importate( prin perceperea ta"elor vamale ad-valorem
se reduce volumul )ncas!rilor din ta"ele vamale percepute( iar e'ectul protec%ionist al acestora
scade.
Taxele vamale specifice se percep de c!tre stat pe unitatea de m!sur! 'izic! a
m!r'urilor importate sau e"portate 9+ucat!( ton!( metru cu+( metru p!trat( vaon; &i se
sta+ilesc su+ 'orma unei ci're a+solute )n moneda %!rii respective .
/racticarea ta"elor vamale speci'ice este 'oarte reoaie &i comple"! )ntruc,t presupune
e"isten%a unui tari' vamal 'oarte detaliat( care tre+uie s! 'ie mereu completat &i revizuit pe
masur! ce apar noi tipuri de produse ce intr! )n circuitul pie%ei interna%ionale 9de e"emplu.:
nu este su'icient s! se )nscrie )n tari'ul vamal pozi%ia HtractoareE pentru c! impunerea vamal!
speci'ic! o+li! la sta+ilirea unei ta"e vamale di'erite pentru 'iecare tip de tractor.; Acesta
este dezavanta*ul principal pentru care acest en de ta"e vamale nu are o lar! r!sp,ndire pe
plan interna%ional.
Cu toate acestea ta"ele vamale speci'ice prezint! &i unele avanta*e 9)n raport cu cele
ad-valorem;( &i anume: ele )nl!tur! posi+ilitatea 'rust!rii statului de drepturile leale de vam!
)ntruc,t ta"a vamal! se raporteaz! la unitatea de m!sura 'izic! a m!r'ii importateF totodat!(
volumul )ncas!rilor la +uetul statului din perceprea acestor ta"e nu este in'luen%at de
oscila%iile con*uncturale ale pre%urilor( ci numai de volumul 'izic al importurilor.
Colosirea ta"elor vamale speci'ic! prezint! avanta*ul( 'at! de cele ad-valorem c! au un
e'ect protec%ionist mai ridcat c,nd pre%urile la produsele importate scad &i invers.
Taxele vamale mixte se percep atunci c,nd ta"ele vamale ad-valorem nu sunt
destul de e'icace ca mi*loc de protec%ieF )n aceste cazuri( pe l,n! ta"a vamal! ad-valorem se
9
mai percepe( temporar( &i o ta"! vamal! speci'ic! atunci c,nd pre%urile )nreistreaz!
importante sc!deri.
d; Dup modul de stabilire sau fixare de ctre stat ( ta"ele vamale se )mpart )n
patru cateorii: autonome 9sau enerale; ( conven%ionale9sau contractuale;( pre'eren%iale 9sau
de 'avoare;( de retorsiune 9sau de raspuns;( acestea din urm! )m+r!c,nd dou! 'orme 9ta"e
antidumpin &i ta"e compensatorii;.
Taxele vamale autonome sunt sta+ilite de c!tre stat )n mod independent &i nu pe +aza
unor conven%ii +i- sau multilaterale )nce.iate cu alte state. De reul!( aceste ta"e se percep
asupra m!r'urilor care provin din %!rile cu care statul respectiv nu are )nc.eiate acorduri
comerciale &i nu se aplica )n rela%iile cu aceste state clauza na%iunii celei mai 'avorizate.
Alt'el spus( aceste ta"e se aplic! )n a'ara reimului clauzei na%iunii celei mai 'avorizate &i de
aici decur dou! tr!s!turi caracteristice ale acestora: au un nivel 'oarte ridicat 9'iind deseori
pro.i+itive; &i nu 'ac o+iectul neocierilor( constituind o +ariera )n calea sc.im+urilor
comerciale dintre state.
Taxele vamale conventionale (contractuale; se sta+ilesc de c!tre stat prin )n%eleere
cu alte state( con'orm clauzelor convenite prin acordurile +i- sau multilaterale )nc.eiate. Ca
reul! eneral!( aceste ta"e se percep asupra m!r'urilor provenind din alte %!ri care i&i acord!
reciproc clauza na%iunii cele mai 'avorizate. De aici decur dou! tr!s!turi caracteristice: sunt
mult mai reduse dec,t cele autonome &i( )n eneral( 'ac o+iectul neocierilor tari'are )n cadrul
Acordului 4eneral pentru #ari'e &i Comert 9respectiv BMC;.
Taxele vamale prefereniale (de favoare) sunt ta"e 'oarte reduse ca nivel 9uneori
c.iar zero; &i care se aplic! tuturor sau numai anumitor m!r'uri importate din anumite %!ri &i
nu se e"tind asupra m!r'urilor provenind din celelalte %!ri. 5le re'lect! un reim de 'avoare ce
se sta+ile&te )ntre anumite %!ri &i care nu se e"tinde asupra celorlalte state( 'iind o deroare de
la clauza na%iunii celei mai 'avorizate. Aran*amentele pre'ern%iale 9reciproce sau nereciproce;
au proli'erat )n perioada post+elica 9e"emplu.: rup!rile economice intera%ioniste( S4/(
S4/C( protocoale pre'eren%iale( conven%ii pre'eren%iale( etc.;.
Taxe vamale de retorsiune (de raspuns) se aplic! de c!tre stat ca represalii &i ca
r!spuns la politica comercial! neloiala a altor state 9politica de dumpin &i politica de
su+ven%ionare a e"porturilor;. Aceste ta"e )m+raca doua 'orme " taxe anti#um!in$ &i taxe
com!ensatorii &i se percep ca ta"e vamale suplimentare( peste ta"ele vamale )n vioare. 5le
au un nivel presta+ilit )n sensul c! nu pot dep!&i un anumit nivel( respectiv ta"ele
antidumpin nu pot dep!&i mar*a de dumpin 9adic! di'eren%a dintre pre%ul intern de pe pia%a
%!rii e"portatoare &i pre%ul de dumpin-mai redus- cu care s-a )ncercat penetrarea pe o
10
anumit! pia%!;( iar cele compensatorii nu pot dep!&i nivelul su+ven%iei de e"port 9sau al
primei directe la e"port;.
3
1.% Taxele vamale !racticate n Romnia
n orice economie( ta"ele vamale au un rol comple"( constituind )n primul r,nd un
instrument prin care se asiur! protec%ia produc%iei &i a produc!torilor na%ionali( l!rirea
cooper!rii economice &i( )n al doilea r,nd( o surs! de venituri pentru +uetul de stat.
-om,nia utilzeaza numai ta"e vamale de import care sunt sta+ilite &i percepute )n
con'ormitate cu #ari'ul vamal de import.
n anul 19>3( romania a adoptat( un tari' vamal( consecin%! a 'aptului c! a devenit
mem+r! a Acordului 4eneral pentru #ari'e &i Comer% 94A##;. #ari'ul vamal al -omaniei a
su'erit modi'ic!ri succesive ca urmare a intr!rii )n vioare a acordurilor interna%ionale )n
materie( la care statul roman este parte. n aceast! cateorie se )nscriu Acordul de asociere a
-omaniei la Comunit!%ile 5uropene( Acordul dintre -omania &i statele Asocia%iei 5uropene a
Ii+erului sc.im+ privind comer%ul cu produse aricole de +az!( Acordul privind aderarea
-omaniei la Acordul central-european de comer% li+er 9C5C#A; ( percum &i Actul 'inal al
-undei UruuaJ( )nc.eiat la Mara7es.( )n 199=.
Aceste documente interna%ionale urm!resc li+eralizarea sc.im+urilor comerciale &i
cuprind 'acilit!%i vamale pe care p!r%ile &i le acord! reciproc( a c!ror aplicare este e&alonat! pe
mai mul%i ani.
B+iectul opera%iunilor de v!muire )l constituie m!r'urile sosite )n vama de destina%ie
sau la locul sta+ilit de autoritatea vamal!. -elementarea )n vioare
K
prevede procedura de
sta+ilire a reimului vamal( acre constituie totalitatea normelor care se aplic! )n cadrul
operatiunii de v!muire( )n 'unc%ie de scopul opera%iunii comerciale &i de destina%ia m!r'ii. Din
3
$icolae Sut!( Sultana Sut!-Sele*an -Comert international si !olitici comerciale contem!orane, vol 1( 5ditura
5conomic!( Aucure&ti( 2003( p.99-10=
KCodul vamal al -om,niei adoptat prin Ieea nr. 1=1:199>( pu+licat! )n Monitorul B'icial( /artea 2( nr.
1@0:199>
K
11
cadrul reimurilor vamale de'initive( importul &i introducerea :sciaterea din %ar! de +unuri(
peste anumite limite ( apar%in,nd c!l!torilor sau altor persoane 'izice( care nu au statut de
comercian%i( enereaz! o+lia%ia de plat! a ta"elor vamale.
#a"a vamal! de import se e"prim! procentual &i este sta+ilit! prin #ari'ul vamal de
import al -om,niei. Ieea prevede posi+ilitatea acord!rii unui tratament vamal pre'eren%ial
const,nd )n reducerea sau e"eceptarea de drepturi vamale care poate 'i aplicat! )n cadrul unui
continent tari'ar.
Analiza evolu%iei resurselor pu+lice mo+ilizate )n cadrul bugetului de stat al
Romniei pune )n eviden%! predilec%ia uvernelor pentru impozitele indirecte &i reducerea
rolului impozitelor directe.
Caracteristic! pentru evolu%ia impozitelor indirecte )n perioada 1991-2002 este
tendin%a de cre&tere continu! a acestora. Sporirea volumului )ncas!rilor din impozitele
indirecte s-a realizat prin e"tinderea +azei de impunere( precum &i prin ma*orarea cotelor de
impozitare( )n cadrul aplic!rii tipurilor de impozite indirecte compati+ile cu sistemul
economiei de pia%! &i cu practica %!rilor dezvoltate( precum &i pe 'ondul procesului
in'la%ionist.
Dac! se analizeaz! structura veniturilor +uetului de stat( se constat! c! ta"ele
vamale aduc un aport 'oarte redus( situ,ndu-se de reul!( pe ultimul loc( ceea ce ilustreaz! ce
am men%ionat despre rolul 'iscal )n sc!dere al ta"elor vamale.
n ta+elul urm!tor este prezentat! dinamica impozitelor indirecte )n perioada 1991-
200=.
Tabelul nr.1-Dinamica impozitelor indirecte
n Romnia n perioada 11-!""# - miliarde lei -
$nii
Total impozite
indirecte
din care
valoare <
T%$ $ccize Taxe vamale
valoare < valoare < valoare <
1991 200(8 100 - 1@2(8 91(0 1?(? @(3
1992 802(8 100 - =1@(8 @3(3 >@(@ 18(>
1993 1>>3(9 100 >2?(0 =0(9 >=3(9 =1(9 2?9(2 18(2
199= 3>?@(= 100 22?>(> ?0(2 >>=(8 20(? 8?2(> 1=(9
1998 ?113(9 100 3>>@(3 ?1(@ 108=(0 1>(2 10=2(9 1>(1
199? @990(3 100 8389(= 89(? 1=@8(= 1?(8 1?>3(? 1@(?
199> 1983=(2 100 11?@1(3 89(@ =2@@(> 22(0 3382(> 1>(2
12
199@ 3>9?(? 100 22=93(2 89(2 @=31(3 22(2 8>=1(3 18(1
1999 8@=8@(2 100 32=>1(2 88(8 1?1?>(9 2>(> >@=>(> 13(=
2000 @2922(0 100 80=3@(> ?0(@ 20?3?(3 2=(@ @>02(3 10(8
2001 11@89=(0 100 >1@==(0 ?0(? 29888(0 2=(9 @?9>(0 >(3
2002 1838=1(@ 100 933@2(0 ?0(@ 3@282(0 2=(9 980?(0 ?(2
2003 1>30@2(? 100 90221(0 82(1 =8@@0(0 2?(8 12380(0 >(1
200= 210@@9(@ 100 110180(@ 82(2 ?@918(0 32(> 13@2=(0 ?(?
&ursa: &nuarele Statistice ale Romniei i 'e$ile (u$etare vamale !entru anii 2))3 i 2))%.
'igura nr.1 ( Dinamica impozitelor indirecte n Romnia n perioada 11-!""#
Se constat! c! ponderea ta"elor vamale )n impozitele indirecte s-a situat )ntre =(> < )n
anul 2003 9cel mai sc!zut nivel; &i 1@(? < )n anul 199? 9cel mai ridicat nivel;. B cre&tere
deose+it! s-a )nreistrat )n anul 1992 comparativ cu anul precedent( respectiv de la @(3 < )n
anul 1991 la 18(> < )n anul 1992( datorat cre&terii importurilor de la )nceputul perioadei de
tranzi%ie.
Dup! anul 2000( sc!derea ponderii ta"elor vamale )n impozitele indirecte este mai
accentuat!( datorit! )n principal cre&terii activit!%ii de comer% e"terior cu %!rile U5 coro+orat
cu o+lia%iile asumate de -om,nia prin acordul de asociere cu U5 privind diminuarea treptat!
13
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
TVA
Accize
Taxe vamale
a ta"elor vamale percepute )n comer%ul cu statele mem+re( p,n! la des'iin%area lor la
1.01.200>.
=
Cap.! )fecte ale practicrii taxelor vamale n rela*iile economice
interna*ionale
2.1 *fecte $enerale ale a!licrii taxelor vamale
#a"ele vamale produc e'ecte comple"e care se )nscriu )n s'era pur 'inanciar!( dar &i
e'ecte economice &i comerciale. Ast'el( ta"ele vamale pot avea:
un e'ect asupra veniturilor +uetare ale statuluiF
un e'ect de prote*are a economiei na%ionale sau produc%iei interneF
un e'cet de redistri+uire a veniturilor dintre di'erite ceteorii de participan%i la
activitatea economic! 9produc!tori( consumatori( stat;F
e'ect asupra raportulzui de sc.im+ al %!riiF
e'ecte asupra veniturilor di'eritelor cateorii socialeF
e'ect asupra +alan%ei de pl!%iF
e'ecte asupra costurilorF
'igura nr.! ( )fectele aplicrii taxelor vamale
5'ectele asupra consumului L reducerea consumului de la BM la BN( ca urmare a
cre&terii pre%ului datorit! aplic!rii ta"ei vamale.
Captul c! protec%ia vamal! permite industriei respective s!-&i e"tind! produc%ia de la
B4 la BO( este denumit e'ectul asupra produc%iei.
=
Celicia Ale"andru - +iscalitate i !reuri n economia #e !ia, *#itura *conomic, ,ucureti, 2))2, !$. 1))-
1)3
1=
/rin e'ect asupra venitului se )ntelee modi'icarea )ncas!rilor statului din ta"ele
vamale. n starea de autar.ie nee"ist,nd ta"e vamale( nu se )nreistrau nici )ncas!ri ale
statului )n acest domeniu( ta"a vamal! -/
m
( multiplicat! cu cantitatea importat! AA( statul
)ncaseaz! o sum! eal! cu AA5D. n continuare are loc o redistri+uire )n 'avoarea
produc!torilor. Ca urmare a cre&terii pre%ului intern( renta consumatorilor scade cu suma
corespunz!toare ariei -AC/
m
( care )nainte era o parte a rentei consumatorilor(
corespunz!toare ariei A5C se pierde )n mod a+solut 9dead 6ei.t loss;. n 'ine( apar costuri de
produc%ie marinale corespunz!toare ariei ADC( ca urmare a sc!derii e'icien%ei produc%iei.
Aceste ultime dou! e'ecte reprezint! pierderile de +un!stare( ap!rute ca urmare a introducerii
ta"ei vamale.
Amplitudinea 'iec!rui e'ect al ta"elor vamale depinde de nivelul ta"ei vamale &i de
elasticitatea 'a%! de pre% a cur+elor o'ertei &i cererii.
2.2 -tili.area taxelor vamale !e !lan internaional
#a"a vamal! apare ini%ial su+ 'orma unui instrument simplu de politic! 'iscal! )n
scopul 'orm!rii veniturilor de stat. Din punt de vedere al politicii 'iscale( ta"a vamal! este
acordata )n special )n calitatea sa de impozit perceput asupra tranzac%iilor cu produse care trec
'orntiera 9e"port( import sau tranzit;( perceperea ei 'iind avanta*oas! pentru stat( )ntruc,t( ca
impozit 'iscal( ta"a vamal! ma*oreaz! veniturile +uetare.
#a"a vamal! devine pe parcursul evolu%iei sale( dintr-un instrument 'iscal ( un mi*loc
comple" de politic! comercial! ( unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru prote*area
economiei na%ionale. n condi%iile )n care introducerea ta"elor 'usese eneralizat! la aria
tuturor %!rilor( %!rilr indutrializate promoveaz! ideea comer%ului cu ta"e mici sau a unui
comer% li+er( pentru a putea 'i competitiv )n orice &ar! datorit! costurilor de produc%ie mici &i
)n lipsa ta"elor vamale. De&i politica de comer% li+er este 'ormal sus%inut! de state(
evidentiindu-se meritele acesteia pentru ma"imizarea produc%iei mondiale( statele !sesc
permanent motiva%ii su'iciente pentru introducerea ta"elor vamale( pentru punerea )n
'unc%iune a unei politici tari'are proprii( mani'estat! &i prin 'unc%ionarea unui tari' vamal
na%ional.
n aplicarea ta"elor vamale ca instrument de protec%ie al statului( )n perioada
poste+elic! se conturaz! unele tendin%e ma*ore:
18
#endin%a de utilizare a ta"elor vamale pentru punerea )n practic! a principiului
nediscrimin!rii( e"primat prin clauza na%iunii celei mai 'avorizate( principiu ce
se aplic! )n practic! )n mod necondi%ionat &i care cunoa&te o lar! utilizare o
dat! cu apari%ia 4A## 9ast!zi BMC;F
#endin%a de reducere a niveluli ta"elor vamale )n condi%iile clauzei na%iunii
cele mia 'avorizate )ntre %!rile mem+re ale 4A## ca urmare a des'!&ur!rii unui
sir de neocieri tari'are multilaterale )n cadrul acestiu acordF
#endin%a de reducere )n eneral a semni'ica%iei nivelului ta"ei vamale( %in,nd
seama de 'aptul c! trecere eneralizat! )n %!rile cu economie de pia%! la
sistemul cursurilor valutare 'luctuante este de natur! s! reduc! sau s! urce
nivelul impunerii prin intermediul ta"ei vamale la importul produselor )n %ara
respectiv! )n 'unc%ie de situa%ia de dezvolatre sau de devalorizare a monedei
%!rilor )n cauz!.
n po'ida reducerilor repetate ale nivelului ta"elor vamale care au avut loc )n cadrul
4A##( prin intermediul neocierilor tari'are multilaterale( ta"ele vamale r!m,n )nc! un
important instrument de protec%ie a economiilor na%ionale. 5le continu! s! de%in! un rol
)nsemnat )n domeniul concuren%ei interna%ionale pe pie%ele de m!r'uri( ast'el )nc,t )ncadrarea
la importul unui produs dintro anumit! rup! de ta"e vamale este de natur! s! .ot!rasc!
adesea realizarea sau nerealizarea tranzac%iei comerciale sau s! constituie un element
important al conta+ilit!%ii acesteia.
8
2.3 *fectul !rotecionist al taxelor vamale
Scopurile )n care se instituie ta"ele vamale sunt( )n principal( de ordin 'iscal &i
protec%ionist. &copul fiscal se concretizaeJ! )n procurarea de venituri pentru +uetul de stat.
Aceste venituri sunt cu at,t mai mari cu c,t sunt mai ridicate nivelurile ta"elor vamale &i
cantit!%ile comercializate.
&copul proetc*ionist al taxelor prevaleaz! ca importan%! &i se materializeaz! )n
prote*area economiei na%ionale su+ di'erite aspecte ca:
- sporirea competitivit!%ii unir ramuri &i sectoare de activitate( a'late )n situa%ie de
in'erioaritate comparativ! su+ aspectul pre%ului( 'a%! de str!in!tateF
8
Mi.aela Aelu( Cosmin Nolde&( Iaura Marina&- Sitemul vamal( 5ditura 5conomic!( Aucure&ti( 2003( p. 1@-21
1?
- protec%ia unor cateorii sociale( prin redistri+uirea veniturilor )n 'avoarea lor 9pe calea
+uetulii prin acordarea de prime( su+ven%ii( etc. sau a sus%inerii unor pre%uri de
v,nzare mai ridiate la produsele lor( la ad!postul ta"elor vamale;F
- cer&terea radului de utilizare a 'or%ei de munc! &i ap!rarea nivelului ridicat al
salariilor F
- )m+un!t!%irea raportului de sc.im+ &i a situa%iei +alan%ei comerciale &i de pl!%iF
5'ectul protec%ionist al ta"ei vamale se propa! )n economie prin mecanismul
pre*urilor. n m!sura )n care ta"a vamal! ma*oreaz! pre%ul produsului comercializat(
omporturile sunt decsura*ate &i 'r,nate. Dac! ma*orarea de pre% este at,t de mare( )nc,t s!
atra! sc!derea cererii &i( dac! e"portatorul este interesat s!-&i p!streze pozi%ia pe pia%!( acesta
va accepta o anumit! reducere a pre%ului s!u de e"port. 5l preia ast'el o parte din povara
'iscal!.
Cuantumul ta"ei nepreluat )n sarcina "eportatorului ma*oreaz! per%ul intern al
produsului importat. Acest 'apta m!re&te competitivitatea produselor auto.tine similare(
permi%,nd des'!&urarea sau c.iar l!rirea activit!%ii economice )n ramura respectiva. 5'ectele
de l!rire a produc%iei &i de cre&tere a radului de utilizare a 'or%ei de munc! sunt cu at,t mai
intense( cu c,t scumpirea pre%ului intern de import este su'icinet de mare pentru a permite )n
condi%ii de copetitivitate urcarea &i a pre%ului auto.ton. Acest 'apt antreneaz! produc%ia intern!
a ramurii respective( ca &i a sectoarelor cu carae ea se a'l! )n rela%ii )n amonte.
5'ectul neativ pe care consumatorul )l suport! ini%ial prin scumpirea pre%urilor interne
poate 'i mai mult dec,t compensat( prin procurarea unor noi locuri de munc!( respectiv a
unor noi surse de venit.
/entru ca ta"ele vamale s!-&i )ndeplineasc! rolul de instrument de protec%ie &i
dezvoltare a economiei na%ionale este necesar! o di'eren%iere *udicioas! anivelului lor( )n
timp( pe m!r'uri &i rupe de m!r'uri. /rodusele pentru care aplicarea de ta"e vamale se
*usti'ic! sunt acelea a c!ror productivitate e'ectiv! sau poten%ial! se situeaz! peste nivelul
mediu al productivit!%ii sociale.
-ealizarea e'ectului protec%ionist este )n mare m!sur! condi%ionat! &i de
comportanmentul cump!r!torului( respectiv de elasticitatea L pre% a cererii( pentru produsele
auto.tone &i din import.
n aprecierea e'ectului protec%ionist al ta"elor vamale( aen%ii de comer% e"terior
tre+uie s! ia )n considera%ie nu numai rata nominal! ci &i rata fectiv a protectiei. -ata
nominal! a protec%iei este cea )nscris! )n tari'ul vamal. -ata e'ectiv! a protec%iei di'er! de cea
1>
nominal! )ntruc,t es se re'er! numai la valoare ad!uat! pe plan intern. 1aloarea da!uat!
include de reul! valoarea nou creat!( respectiv manopera &i amortiz!rile
?
.
Cormula de calcul a ratei protec%iei e'ective este:
-eP -'/'--m/m K10c
/'-/m
-e- rata protec%iei e'ectiveF
-'- ta"a vamal! nominal! aspura produsului 'init9)n procente;F
-m- ta"a vamal! asupra materiei prime importate &i:sau a m!r'urrilor importateF
/'- pre%ul produsului 'initF
/m- pre%ul asupra materiei prime &i:sau a semiproduselor importateF
Cap.+ )fecte ale aplicrii taxelor vamale n rela*iile economice
interna*ionale
3.1 Relaiile Romniei cu rile mem(re &*'S
-om,nia )ntre%ine rela%ii comerciale tradi%ionale cu statele mem+re ale A5IS(
'avorizate de apropierea eora'ic!( de complementaritatea economiilor lor &i de avanta*ele
reciproce ce decur din acestea. Ia 'inele anului 1992( statele A5IS &i -om,nia( au semnat
un acord viz,nd constituirea radual!( )n curs de 10 ani( a unei zone de comer% li+er.
B+iectivele acestui Acord sunt urm!toarele:
promovarea prin e"pansiunea comer%ului reciproc( a dezvolt!rii armonioase a rela%iilor
dintre statele A5IS &i -om,nia &i sus%inerea( prin aceasta( a dezvolt!rii economice(
)m+un!t!%irea nivelului de trai &i a condi%iilor de munc! &i cre&terea productivit!%ii &i
sta+ilit!%ii 'inanciare )n statele p!r%i la AcordF
asiurarea de condi%ii corecte de concuren%! )n domeniul comer%ului )ntre p!r%iF
de a contri+ui )n acest mod( prin )nl!turarea +arierelor din calea comer%ului( la
dezvoltarea armonioas! &i e"pansiunea comer%ului mondial.
?
Spiridon /ralea- Politici i re$lementri n comerul internaional, *#itura +un#aiei &ca#emice /01e. 2ane/,
3ai, 1444, !$. 111-115
1@
Ia data intr!rii )n vioare a Acordului( p!r%ile au convenit s! des'iin%eze toate ta"ele
vamale de import &i orice ta"e av,nd e'ect ec.ivalent cu e"cep%ia produselor pentru care
ta"ele vamale de import &i ta"ele av,nd e'ect ec.ivalent vor 'i eliminate proresiv )n cursul
perioadei de tranzi%ie. Aceste ana*amente vizeaz! &i ta"ele vamale de natur! 'iscal! cu
anumite e"cep%ii. Ast'el( 2slanda( 5lve%ia &i Iiec.tenstein vor men%ine ta"ele vamale de natur!
'iscal! la unele produse pe care nu le 'a+ric!. n momentul )n care %!rile respective vor
produce produse de en similar( ta"ele )n cauz! urmeaz! s! 'ie eliminate. 2slanda va men%ine
sistemul de ta"e la e"portul de produse din pe&te( iar -om,nia va reduce treptat ta"a de 0(8<
ad valorem pentru 'ormalit!%ile vamale( p,n! la completa ei eliminare( la 'inele anului 199>.

Din datele prezentate mai sus privind rela%iile comerciale ale -om,niei cu %!rile
mem+re A5IS se constat! c! s-a )nreistrat o sc!dere a importurilor( &i a e"porturilor )n anul
1999( dup! care volumul acestor opera%iuni a crescut a*un,nd )n anul 2001 la 12> milioane
USD e"porturi &i 201 milioane USD importuri( iar )n anul 2002( 1@> milioane USD e"porturi
&i 208 milioane USD importuri. Dintre %!rile mem+re A5IS( -om,nia e'ectueaz! cele mai
mari e"porturi cu 5lve%ia. Ast'el( cel mai mare volum al e"porturilor cu aceast! %ar! s-a
)nreistrat )n anul 2000 de 8@ milioane USDF )n anul 2002 volumul a 'ost de >1 milioane
USD.
19
66
214
108
166
101
159
99
146
101
182
127
201
187
205
0
50
100
150
200
250
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Export
Import
'igura nr.+( Rela*iile interna*ionale ale Romniei cu *rile
membre $),& n perioada 1--!""!
Cele mai mari importuri provenite din %!rile mem+re ale A5IS s-au realizat din
5lve%ia. /e ansam+lu( )n perioada 199?-2002( cel mai mare volum al importurilor s-a realizat
)n anul 199?( 21= milioane USD &i apoi )n anul 2002( 208 milioane USD. Cre&terea
importurilor )n anul 2002 comparativ cu anul 2001 este cu 3 milioane USD ceea ce reprezint!
o cre&tere de 1(8 puncte procentuale 9a se vedea ta+elul nr.10 &i 'iura nr.13;.
Tabelul nr.3 ( )volu*ia importurilor Romniei cu *rile membre
ale $),& n perioada 1--!""! - milioane .&D -
/r crt )xporturi
0ri 1- 11 12 1 !""" !""1 !""!
1 $orveia 19 1? 21 1> 2> 31 =8
2 Iic.tenstein 2 1 3 1 1 1 =
3 2slanda 0 0 0 1 1 1 1
= 5lve%ia 193 1=9 138 12> 183 1?9 188
Sursa: 2nstitutul $a%ional de Statistic!( Anuarele Statistice pentru anii 199?( 100> &i 2003(
Auletinele de comer% e"terior ale 2nstitutului $a%ional de Statistic!.
/e locul doi se situeaz! importurile din $orveia( volumul opera%iunilor cresc,nd de la an la
an cu e"cep%ia anului 199> c,nd s-a )nreistrat o sc!dere de la 19 milioane USD )n anul 199?
la 1? milioane USD )n 199> &i a anului 1999 c,nd s-a )nreistrat o sc!dere de la 21 milioane
USD )n anul 199@ la 1> milioane USD.
3.2 Taxele vamale n contextul inte$rrii Romniei n -.*
n anul 19>8( ca urmare a rezultatelor )ncura*atoare din comer%ul +ilateral 9cu toate
nea*unsurile cauzate de e"isten%a planului unic de e"port-import;( s-a )ntremat un dialo de
lucru )ntre C55 &i -om,nia. n urma acestui dialo( '!r! precedent )n zona %!rilor socialiste( )n
anul 19@0 s-a semnat Acordul cu privire la produsele industriale care a )nsemnat )n plan
politic o prim! recunoa&tere a C55( din partea unei %!ri din +locul estic( &i care( din punct de
vedere economic a avut o importan%! ma*or! )n dezvoltarea sc.im+urilor &i a produs o
anumit! modernizare a industriei rom,ne&ti.
/osi+ilitatea )nc.eierii unui acord de comer% li+er a ap!rut imediat dup! intrarea )n
vioare a Acordului de Comer%. Acordul de comer% li+er s-a semnat la 1 'e+ruarie 1993 &i a
intrat )n vioare la 1 mai 1993.
20
Comparativ cu ana*amentele de desc.idere a pie%ei din partea U5( -om,nia a a+ordat
li+eralizarea importurilor de produse industriale din Comunitate pe = niveluri &i )ntr-o
perioad! de zece ani( perioad! de tranzi%ie cuprins! )n Acord.
Cele patru niveluri se re'er! la patru rup!ri de produse industriale pentru care se
aplic! calendare di'erite de eliminare a ta"elor vamale.
/rima rupare este 'ormat! din produse nesensi+ile sau care nu se produc )n -om,nia.
Din veri'icarea atent! a listei se poate concluziona c! nu se prea produc nici )n U5. /entru
acestea( ta"ele vamale se elimin! de la intrarea )n vioare a Acordului.
A doua rupare este 'ormat! din produse complementare( la care ta"ele vamale se
elimin! )n 8 ani de la intrarea )n vioare a Acordului( )ncep,nd cu o reducere de 20 < )n
primul an( =0 < )n al doilea an( ?0 < dup! trei ani( @0 < dup! patru ani &i 100 < dup! cinci
ani.
A treia rupare include produse sensi+ile( a c!ror li+eralizare )ncepe la trei ani de la
intrarea )n vioare a Acordului &i se termin! )n 9 ani( reducerea cu 80 < a ta"elor vamale
produc,ndu-se la 'inele anului cinci.
A patra rupare de produse e"trem de sensi+ile( include autoturismele &i produse
similare a c!ror ta"e vamale s-au eliminat complet )n 2003.
Qin,nd cont de 'aptul c! marea ma*oritate a importurilor din U5 se cantoneaz! )n
ruparea a treia( precum &i de 'aptul c!( la importul )n -om,nia( nivelul ta"elor vamale pentru
aceste produse( este de 18-38 <( caracterul de acord pre'eren%ial este evident.
Aria de cuprindere a acestui sistem pre'eren%ial este eneroas!( mai ales )n condi%iile
)n care peste ?8 < din e"porturile -om,niei au ca destina%ie Uniunea 5uropean!.
Dac!( din punct de vedere al elii+ilit!%ii m!r'urilor industriale rom,ne&ti( practic nu
mai e"ist! nici un 'el de pro+lem!( reulile de oriine convenite re'lect! preocup!rile U5 de a
asiura c! +ene'iciile tari'are vor 'i acordate numai produselor oriinare )n -om,nia. Qin,nd
cont de 'aptul c! U5 are Acorduri de Asociere din aceea&i perioad! cu alte ? state din 5uropa
Central! &i de 5st( precum &i datorit! 'aptului c! Acordul de Comer% Ii+er cu statele A5IS
este 'oarte asem!n!tor )n ceea ce prive&te reulile de oriine &i c! acestea au 'ost prelute &i )n
Acordurile C5C#A( )n anii 1998 &i 199? s-a des'!&urat un amplu proces de armonizare a
reulilor de oriine din acordurile europene &i includerea )n acestea a cumulului de oriine )n
diaonal!.
-om,nia &i Uniunea 5uropean! au convenit s! aplice( )ncep,nd cu 1 aprilie 2003(
continente tari'are cu ta"! vamal! zero pentru o serie de produse aroalimentare. /rintr-un
21
protocol )nc.eiat cu Uniunea 5uropean!( -om,nia poate e"porta )n %!rile comunitare( '!r!
ta"e vamale( )n cadrul unor cote anuale( 230.000 tone de r,u( 180.000 tone de porum+( 3000
tone de '!in!( 2?00 tone de +r,nzeturi &i 3900 tone de carne de pas!re. De asemenea( Uniunea
5uropean! poate e"porta )n -om,nia( '!r! ta"e vamale( 128.000 tone de r,u( 80.000 tone de
porum+( 3000 tone de 'ain!( 3900 tone de carne de pas!re &i 2?00 tone de +r,nzeturi.
>
Conclu.ii
Din cele prezentate anterior reiese c! ta"ele vamale 'ac parte din cateoria
impozitelor indirecte. 5le sunt prelevate de oraanele 'iscale ale &i se aplic! numai )n cazul
tranzac%iilor cu produse care trec 'rontiera vamal! a statului.
#a"ele vamale sunt sta+ilite su+ 'orma unor cote procentuale propor%ionale di'eren%iate
)n 'unc%ie de +unurile importate sau su+ 'orma unor sume 'i"e pe unitatea 'izic! de m!sur! a
m!r'ii.
n orice economie( ta"ele vamale au un rol comple"( constituind )n primul r,nd un
instrument prin care se asiur! protec%ia produc%iei &i a produc!torilor na%ionali( l!rirea
cooper!rii economice &i( )n al doilea r,nd( o surs! de venituri pentru +uetul de stat.
-om,nia utilzeaza numai ta"e vamale de import care sunt sta+ilite &i percepute )n
con'ormitate cu #ari'ul vamal de import.
#a"ele vamale aduc un aport 'oarte redus( situ,ndu-se de reul!( pe ultimul loc in
cadrul impozitelor indirecte din punctul de veder al aporturilor. Dup! anul 2000( sc!derea
ponderii ta"elor vamale )n impozitele indirecte este mai accentuat!( datorit! )n principal
cre&terii activit!%ii de comer% e"terior cu %!rile U5 coro+orat cu o+lia%iile asumate de
-om,nia prin acordul de asociere cu U5 privind diminuarea treptat! a ta"elor vamale
percepute )n comer%ul cu statele mem+re( p,n! la des'iin%area lor la
#a"ele vamale r!m,n )nc! un important instrument de protec%ie a economiilor
na%ionale. 5le continu! s! de%in! un rol )nsemnat )n domeniul concuren%ei interna%ionale pe
pie%ele de m!r'uri( ast'el )nc,t )ncadrarea la importul unui produs dintr-o anumit! rup! de
ta"e vamale este de natur! s! .ot!rasc! adesea realizarea sau nerealizarea tranzac%iei
comerciale sau s! constituie un element important al conta+ilit!%ii acesteia
3ibliografie
>
Bctavian 4.e. Aotez - Politica comercial extern a Romniei, , 5ditura Cundatiei -omania de maine(
Aucuresti( 2002( p 1?1-1?8
22
1. Ale"andru( Celicia- RCiscalitate &i pre% )n economia de pia%!E( 5ditura 5conomic!(
Aucure&ti( 2002
2. Aotez( Bctavia 4.eor.e- R/olitica comercial! e"tern! a -om,nieiE( 5ditura Cunda%iei
-om,nia de m,ine( Aucure&ti( 2002
3. Aelu( Mi.aela( Cosmin Nolde&( Iaura Marina&- RSistemul vamalE( 5ditura 5conomic!(
Aucure&ti( 2003
=. Corduneanu( Carmen- RSistemul 'iscal )n &tiin%a 'inan%elorE( 5ditura Codecs(
Aucure&ti( 199@
8. /ralea( Spiridon- R/olitici &i relement!ri )n comer%ul interna%ionalE( 5ditura Cunda%iei
Academice R4.eor.e SaneE( 2a&i( 1999
?. Sut!( $icolae( Sultana Sut!- Sele*an- RComer% interna%ional &i politici comerciale
contemporaneE( 5ditura 5'icient( Aucure&ti( 2003
666.m'inante.ro

23