Sunteți pe pagina 1din 72

http://www.scj.ro/comunicate_SU.

asp

DECIZIILE DE ÎNDRUMARE ŞI DECIZIILE DE ADMITERE A RECURSURILOR


ÎN INTERESUL LEGII
PRONUNŢATE DE INSTANŢA SUPREMĂ ÎN MATERIE CIVILĂ

(dispozitivele hotărârilor, 1953-2010)

Actualizat Jud. Cristi Danileţ - vicepreşedinte Judecătoria Oradea


20.12.2010 Gref. Livia Popa, Cornelia Maghiar - Judecătoria Oradea

ANUL NR. OBIECT SOLUŢIE


DECIZIE
2010 DRIL nr.7 Dispoziţiile art. 9 alin. 3 – 5 din O.G. nr. 2/2001, prin raportare la
Amendă. Obligare dispoziţiile art. 9 alin. 1 şi 2 din aceeaşi ordonanţă şi la
contravenient la dispoziţiile art. 1 din O.G. nr. 55/2002, se interpretează în sensul
prestarea unei activităţi admisibilităţii cererilor de înlocuire a sancţiunii amenzii cu
în folosul comunităţii. sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi
Înlocuire. în folosul comunităţii indiferent dacă contravenţiile săvârşite sunt
prevăzute şi sancţionate prin legi, ordonanţe ale Guvernului sau
alte acte cu caracter normativ şi chiar dacă actul care stabileşte
şi sancţionează contravenţiile nu prevede, alternativ cu
sancţiunea amenzii, sancţiunea prestării unei activităţi în folosul
comunităţii.
2010 DRIL nr. 5 Dreptul muncii În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e, art. 78 şi art. 164 alin. (1)
şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
Sume pentru muncă în alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa
regim de lucru de Urgenţă nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul
prelungit. Recalculare public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat,
pensie. sumele plătite pentru munca prestată de foştii salariaţi în regim
de lucru prelungit, în condiţiile art. 1 şi 2 din Hotărârea
Consiliului de Miniştri nr. 1546/1952, se au în vedere la stabilirea
şi recalcularea pensiilor din sistemul public.
2009 DRIL nr. 37 Dreptul muncii Dispoziţiile art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 139/1999
privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din
MAI. Indemnizaţia de instituţiile publice de apărare naţională, precum şi acordarea
dispozitiv lunară. unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii se
interpretează în sensul că indemnizaţia de dispozitiv lunară în
cuantum de 25% din salariul de bază, prevăzută de art. 13 din
acest act normativ, se acordă funcţionarilor publici şi
personalului contractual care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi în instituţiile publice din
subordinea ministerului, precum şi personalului care îşi
desfăşoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea
consiliilor locale şi a prefecturilor care au beneficiat de acest
drept salarial şi înainte de transfer sau detaşare din cadrul
fostului Minister de Interne.
2009 DRIL nr. 36 Revizuire, contestaţie la Cererile repetate de revizuire şi respectiv contestaţie la
executare. Cereri executare sunt inadmisibile, dacă există identitate de persoane,
repetate. de temei legal, de motive şi apărări invocate în soluţionarea
Inadmisibilitate acestora.

1
2009 DRIL nr. 31 În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. 3
Contract de asistenţă teza I din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
juridică. Titlu profesiei de avocat, republicată, s-a stabilit că au caracter de
executoriu. Învestire cu titlu executoriu şi contractele de asistenţă juridică încheiate
formulă executorie. anterior intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004 privind
modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995.
În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 30 alin. 3
teza a II-a din Legea nr. 51/1995, republicată, raportat la art.
3741 din C.pr.civ, s-a stabilit că, deşi contractele de asistenţă
juridică au caracter de titlu executoriu conferit prin lege, pot fi
puse în executare silită numai dacă au fost învestite cu formulă
executorie.

2009 DRIL nr. 28 Dreptul muncii Prima de concediu prevăzută de art. 35 alin. 2 din Legea nr.
188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu
Curtea de conturi. modificările şi completările ulterioare, nu se acordă controlorilor
Prima de concediu financiari (în prezent auditori publici externi) şi celorlalte
categorii de personal contractual care îşi desfăşoară activitatea
în cadrul Curţii de Conturi.
2009 DRIL nr. 20 Dreptul muncii În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. 1
lit. „c” şi „d” din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor
Funcţionari publici. publici, republicată, stabilesc că în lipsa unei cuantificări legale
Supliment post şi nu se pot acorda pe calea judecătorească drepturile salariale
treaptă de salarizare constând în suplimentul postului şi suplimentul corespunzător
treptei de salarizare.
2009 DRIL nr. 6 Drept civil Dispoziţiile art. 728 raportate la art. 774, art. 775, art. 777 şi art.
896 din Codul civil şi ale art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor
Cheltuieli de la prescripţia extinctivă, republicat, se interpretează în sensul că
înmormântare. cererile privind lichidarea pretenţiilor referitoare la cheltuielile de
Prescripţie înmormântare şi respectarea tradiţiilor religioase ce compun
pasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general de
prescripţie atât în situaţiile în care sunt formulate în cadrul
acţiunii de ieşire din indiviziune, cât şi atunci când sunt formulate
pe cale separată.
2009 DRIL nr. 4 Drept procesual civil Dispoziţiile art. 3741 din C.pr.civ, raportate la art. 61 din Legea
nr. 58/1934, cu modificările şi completările ulterioare, şi,
Învestirea cu formulă respectiv, la art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi
executorie Biletul la completările ulterioare, se interpretează în sensul că biletul la
ordin, cambie, cec ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru
a fi puse în executare.
2008 DRIL nr. 46 Dreptul muncii În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 99 alin. (1)
lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi
Spor confidenţialitate. procurorilor, republicată, cu modificările şi completările
Magistraţi şi personal ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic
auxiliar. al magistraţilor, şi ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, modificată şi
completată, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora,
constată că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum
şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de
confidenţialitate de 15%, calculat la indemnizaţia brută lunară,
respectiv salariul de bază brut lunar.
2008 DRIL nr. 45 Dreptul asigurărilor Dispoziţiile art. 141, raportate la dispoziţiile art. 13 si 14 din
sociale Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele
drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, astfel
Veteran de război. cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
Decoraţii. Calcul renta nr. 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează
lunară. în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art.
13 si 14 din lege, în raport cu solda de grad şi/sau solda de
funcţie, după caz, ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării

2
Naţionale.
2008 DRIL nr. 41 Dreptul muncii În litigiile dintre personalul medical şi unităţile sanitare având ca
obiect plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale,
Litigii personal medical casele de asigurări sociale de sănătate nu au calitate
- unităţi sanitare. CAS procesuală pasivă.
2008 DRIL nr. 40 Dreptul asigurărilor Dispoziţiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) şi (2) din
sociale Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul
Pensionare 1 iulie 1977- complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu
31 martie 2001. Grupă anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au
specială de muncă deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 şi care şi-au
desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel
reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de
asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.
2008 DRIL nr. 33 Cu privire la acţiunile întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun,
Legea 10/2001. având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv
Revendicare. Imobile în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate după
preluate abuziv în intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 şi soluţionate neunitar de
perioada 6 martie 1945 - instanţele judecătoreşti, s-a stabilit că în caz de concurs dintre
22 decembrie 1989. legea specială şi legea generală se rezolvă în favoarea legii
speciale, conform principiului specialia generalibus derogant,
chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială. În
cazul în care sunt sesizate neconcordanţe între legea specială,
respectiv Legea nr. 10/2001, şi Convenţia europeană a
drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate. Această
prioritate poate fi dată în cadrul unei acţiuni în revendicare,
întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar
aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securităţii
raporturilor juridice.
2008 DRIL nr. 32 Drept procesual civil Dispoziţiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a şi b şi art. 282/1 alin. 1
din C.pr.civ, se interpretează în sensul că, în vederea
Litigii evaluabile în bani determinării competenţei materiale de soluţionare în primă
instanţă şi a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile şi
comerciale având ca obiect constatarea existenţei sau
inexistenţei unui drept patrimonial, constatarea nulităţii,
anularea, rezoluţiunea, rezilierea unor acte juridice privind
drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul
accesoriu privind restabilirea situaţiei anterioare.
2008 DRIL nr. 24 Dreptul muncii Dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind
salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele
Personal auxiliar autorităţii judecătoreşti, republicată, şi ale art. 3 alin. (8) din
instanţe şi parchete. Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea
Indemnizaţie 10%. personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor
unităţi din sistemul justiţiei se interpretează în sensul că
indemnizaţia lunară de 10% din salariul de bază nu se cuvine
decât categoriilor de grefieri expres şi limitativ prevăzute de
normele mai sus menţionate.
2008 DRIL nr. 23 Dreptul muncii Dispoziţiile art. 40 şi 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor
Funcţionari publici din drepturi ale funcţionarilor publici pe anul 2005, aprobată cu
instanţe şi parchete. modificări şi completări prin Legea nr. 76/2005, ale art. 42 din
Drepturi ale Ordonanţa Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea
personalului auxiliar drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici
pentru anul 2006, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 417/2006, şi ale art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr.
6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor
salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la
intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi
alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile

3
salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2007, se
interpretează în sensul că funcţionarii publici din cadrul
instanţelor şi parchetelor nu beneficiază de drepturile băneşti
reglementate de legislaţia specifică personalului auxiliar de
specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor de pe lângă
acestea.
2008 DRIL nr. 21 Dreptul muncii În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 din
Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale
Spor de 50% pentru risc personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată,
şi suprasolicitare constată că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum
neuropsihică şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de
50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, calculat la
indemnizaţia brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar,
şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000,
aprobată prin Legea nr. 334/2001.
2008 DRIL nr. 16 Dreptul asigurărilor Dispoziţiile art. 5 alin. 1 pct. II, art. 94 alin. 1 lit. d din Legea nr.
sociale 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, modificată şi completată, raportate la
Pensie de invaliditate dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor
grad II. Ales local. locali, modificată şi completată, se interpretează în sensul că:
Cumul persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula pensia
de invaliditate gradul II cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei
elective.
2008 DRIL nr. 15 Drept procesual civil Dispoziţiile art. 121 alin. 1 din C.pr.civ1 se interpretează în
Şedinţă publică. sensul că sunt aplicabile şi la judecata în primă instanţă a
Procedură cererilor privitoare la procedurile necontencioase, cu excepţia
necontencioasă. cazurilor când legea dispune altfel.
2008 DRIL nr. 14 Dreptul muncii Dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 142/1998 se
interpretează în sensul că alocaţia individuală de hrană sub
Tichete de masă. forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor,
Personal din justiţie procurorilor, personalului auxiliar de specialitate şi funcţionarilor
publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanţelor şi
parchetelor aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocaţie,
ce se poate realiza doar în condiţiile în care angajatorul are
prevăzute în buget sume cu această destinaţie şi acordarea
acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.
2008 DRIL nr. 7 Organizaţiile sindicale din unitate sunt reprezentative dacă
îndeplinesc în mod alternativ fie condiţiile prevăzute de art. 17
Sindicat. alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv
Reprezentativitate. de muncă, republicată, respectiv să aibă statut legal de
organizaţie sindicală şi numărul de membri ai sindicatului să
reprezinte cel puţin 1/3 din numărul salariaţilor unităţii, fie
condiţia prevăzută de art. 18 alin. (3) teza finală din lege, în
sensul de a fi afiliate la o organizaţie sindicală reprezentativă.
2008 DRIL nr. 6 Drept comercial Dispoziţiile art. 237 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, republicată, se interpretează în sensul că:
Dizolvare societate. hotărârea prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei
Recurs. societăţi comerciale poate fi atacată cu recurs în condiţiile
prevăzute de acest text de lege.
2008 DRIL nr. 5 Drept civil – contracte Dispoziţiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi
Legea 85/1992. spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din
Contracte încheiate fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată,
ulterior apariţiei legii. sunt aplicabile şi în cazul contractelor de închiriere încheiate
după data intrării în vigoare a acestui act normativ.
2007 DRIL nr. Dreptul muncii Dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
LXXXVII judecătorească se interpretează în sensul că magistraţii
(87) Magistraţi. Primă de beneficiază de decontarea primelor de asigurare pentru viaţă,

1
Şedintele vor fi publice, afară de cazurile când legea dispune altfel.

4
asigurare. Decontare sănătate şi bunuri, numai în măsura în care cazul asigurat s-a
produs în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu
acestea.
2007 DRIL nr. În situaţia prescripţiilor achizitive începute sub imperiul
LXXXVI Uzucapiune. Carte Decretului-lege nr.115/1938 şi împlinite după intrarea în vigoare
(86) funciară. Decretul-lege a Legii nr. 7/1996, acţiunile în constatarea dobândirii dreptului
115/1938. Legea 7/1996 de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt
guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege
nr. 115/1938.
2007 DRIL nr. Drept comercial În aplicarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. a) din C.pr.civ, raportat la
LXXXV art. 3 pct. 11 din Codul comercial, s-a decis că acţiunile în
(85) Anulare incidente plăţi. anularea incidentelor de plăţi înscrise în Fişierul naţional de
Competenţă. incidente de plăţi sunt de competenţa tribunalului, ca primă
instanţă.
2007 DRIL nr. Drept comercial Dispoziţiile art. 907 din Codul comercial se interpretează prin
LXXXIV trimitere la prevederile art. 591 alin. 1 teza I din C.pr.civ, în
(84) Sechestru asigurător. sensul că: în materie comercială, sechestrul asigurător se poate
Bunuri imobile. înfiinţa şi asupra bunurilor imobile ale debitorului.
2007 DRIL nr. Drept civil Dispoziţiile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru
LXXIX (79) reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de
Legea nr. 112/1995. locuinţe, trecute în proprietatea statului, se interpretează în
Executare silită. sensul că imobilele dobândite în temeiul prevederilor acestui
articol pot constitui obiect al executării silite.
2007 DRIL nr. Dreptul muncii Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea
LXXVIII nr. 246/2006, raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din
(78) Consilieri juridici. Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art.
Clauze de mobilitate şi 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
de confidenţialitate. funcţionarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că
Negociere. nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari
publici prestaţiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de
mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevăzute
de art. 25 şi 26 din Codul muncii. Această categorie poate
beneficia de sporuri salariale în condiţiile stabilite prin acte
normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia
specifică autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea.
2007 DRIL nr. Dreptul muncii Dispoziţiile art. 34 alin. (2) [(devenit art. 35 alin. 2)] din Legea nr.
LXXVII (77) 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, se
Funcţionari publici. interpretează în sensul că: prima de concediu, reprezentând o
Primă de concediu sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în
concediu, se cuvenea acestei categorii de personal.
2007 DRIL nr. În cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară
LXXII (72) Carte funciară. întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996,
Plângere. Calitate OCPI republicată, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are
calitate procesuală pasivă.
2007 DRIL nr. Drept comercial Prevederile cuprinse în art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990,
LXII (62) republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
Hotărâre AG. Ordonanţă interpretează în sensul că ordonanţa preşedinţială prin care s-a
preşedinţială respins cererea de suspendare a executării dispoziţiilor unei
suspendare. Recurs. hotărâri a adunării generale a acţionarilor poate fi atacată cu
recurs.
2007 DRIL nr. Drept fiscal Dispoziţiile art. 190 alin. (1) lit. c) [devenit art. 220 alin. (1) lit. c)]
LXI (61) din Codul de procedură fiscală, republicat, raportate la
Produse nemarcate. prevederile art. 191 alin. (2) [devenit art. 221 alin. (2)] din acelaşi
Contravenţie. Calitate cod, se interpretează în sensul că persoana care nu are
procesuală. calitatea de antrepozitar sau comerciant nu este subiect activ al
contravenţiei de deţinere în afara antrepozitului fiscal ori de
comercializare a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi
marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false,
potrivit titlului VII din Codul fiscal.

5
2007 DRIL nr. LV Drept fiscal Art. 10 din Legea nr. 80/1995, potrivit căruia cadrele militare în
(55) activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-
Reducere impozit pe a şi I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%,
venit. Militar decorat. 40% şi, respectiv, 50%, a fost abrogat, cu caracter definitiv, prin
Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999.
2007 DRIL nr. Dreptul asigurărilor Dispoziţiile art. 92 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu
LIV (54) sociale modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul
că persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula
Pensie anticipată. Ales pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială, cu
local. Cumul indemnizaţia prevăzută de dispoziţiile art. 34 din Legea nr.
393/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
2007 DRIL nr. Expropriere imobil 6
LIII (53) martie 1945-22 Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea
decembrie 1989. pentru cauză de utilitate publică2 se interpretează în sensul că
Acţiune ulterioară Legii aceste dispoziţii nu se aplică în cazul acţiunilor având ca obiect
10/2001. imobile expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.

2007 DRIL nr. LII Prevederile cuprinse în art. 16 şi următoarele din Legea nr.
(52) Legea nr. 247/2005. 247/2005, privind procedura administrativă pentru acordarea
Despăgubiri. Dispoziţii despăgubirilor, nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor emise anterior
emise anterior legii. intrării în vigoare a legii, contestate în termenul prevăzut de
Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.
247/2005.
2007 DRIL nr. În aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr.
XLI (41) OG nr. 105/1999. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor
Strămutaţi. Măsuri persecutate de către regimurile instaurate în România cu
reparatorii. începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din
motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
189/2000, s-a decis că cetăţenii români, indiferent de
naţionalitate, care au fost persecutaţi din motive etnice de
regimurile instaurate în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie
1945, indiferent dacă la data strămutării aveau domiciliul pe
teritoriul statului român sau pe teritoriile româneşti aflate sub
ocupaţia altor state şi indiferent dacă localitatea în care au fost
strămutaţi ori s-au refugiat se afla sub jurisdicţie românească ori
sub administraţia unui alt stat, beneficiază de măsurile
reparatorii prevăzute de textul de lege mai sus menţionat.
2007 DRIL nr. XL Dreptul muncii În cadrul litigiilor de muncă privind atragerea răspunderii
(40) patrimoniale a angajatorilor, potrivit art. 269 alin. (1) din Codul
Daune morale. Angajat. muncii, daunele morale pot fi acordate salariaţilor numai în cazul
Condiţii de acordare în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractul
individual de muncă cuprinde clauze exprese în acest sens.
2007 DRIL nr. Cerere recurs. Lipsă Dispoziţiile art. 3021 alin. 1 lit. d), raportate la art. 316 din
XXXIX semnătură. Acoperire C.pr.civ, se interpretează în sensul că cererea de recurs trebuie
nulitate. să cuprindă semnătura părţii. Nerespectarea acestei cerinţe
poate fi împlinită în condiţiile art. 133 alin. 2 din C.pr.civ.
2007 DRIL nr. Învestire cu formulă Dispoziţiile art. 7208 din C.pr.civ se interpretează în sensul că
XXXVIII executorie. Hotărâri în hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în
materie comercială. materie comercială, fiind executorii de drept, nu trebuie învestite
cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.

2
Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat,
respectiv lucrarile nu au fost începute, fostii proprietari pot sa ceară retrocedarea lor, daca nu s-a făcut o noua declarare de utilitate publică.

6
2007 DRIL nr. Curator. Desemnare.
XXXVII Instanţă competentă Dispoziţiile art. 44 din C.pr.civ3 se interpretează în sensul că
revine instanţei pe rolul căreia se află cauza competenţa de
soluţionare a cererii formulate de partea interesată pentru
numirea unui curator special.

2007 DRIL nr. Dreptul muncii Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, în raport cu
XXXVI prevederile art. I pct. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000,
Spor de vechime în art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 şi
muncă. Magistraţi, art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
personal Curtea de 160/2000 se interpretează, în sensul că: Judecătorii, procurorii şi
Conturi. ceilalţi magistraţi, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia
de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor
financiar în cadrul Curţii de Conturi a României beneficiau şi de
sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.
2007 DRIL nr. Drept procesual civil În aplicarea dispoziţiilor art. 299 alin. 1 raportat la art. 297 alin. 2
XXXIII teza finală din C.pr.civ, s-a decis că recursul declarat împotriva
Apel. Recurs. hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de apel, prin
Inadmisibilitate. care s-au anulat în tot sau în parte procedura urmată, precum şi
hotărârea apelată, cu reţinerea cauzei spre judecare, cu
excepţia cazului în care instanţa de apel a constatat propria sa
competenţă, este inadmisibil. Aceste hotărâri pot fi atacate cu
recurs numai odată cu deciziile pronunţate asupra fondului,
după judecarea cauzelor în apel.
2007 DRIL nr. Drept administrativ În aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. 4 teza I din Ordonanţa
XXXII Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi
OG nr. 105/1999 . persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în
Hotărâre comisie. România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie
Contestaţie. 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 189/2000, s-a decis că Hotărârea Comisiei pentru
aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, poate fi
contestată la instanţa de contencios administrativ competentă,
în termen de 30 de zile de la comunicare, conform textului de
lege mai sus menţionat.
2007 DRIL nr. Dreptul asigurărilor În aplicarea dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind
XXIII societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, s-a decis
Asigurător. Regres. că natura juridică a acţiunii în regres exercitate de asigurător
Acţiune comercială. (societate de asigurare) împotriva persoanelor culpabile de
producerea unui accident este comercială, iar nu civilă.
2007 DRIL nr. Drept contravenţional În aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanţa
XXII Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
Proces-verbal de aprobată prin Legea nr. 180/2002, s-a decis că nerespectarea
contravenţie. Lipsă cerinţelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menţionat
menţiuni. Nulitate. atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a
contravenţiei.
2007 DRIL nr. În aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998
XXI Legea nr. 9/1998. Data privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru
stabilirii compensaţiilor bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării
Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7
septembrie 1940, republicată, precum şi ale art. 5 din Hotărârea
Guvernului nr. 286/2004, s-a decis că data stabilirii
compensaţiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea dispoziţiilor

3
Art. 44 C.pr.civ: (1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal,
instanţa, la cererea părţii interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit
legii. De asemenea, instanţa va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o
persoană juridică, chemată sa stea in judecată, nu are reprezentant legal. (2) Dispoziţiile alin. 1 se aplică, în mod corespunzător, şi
persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. (3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa competentă să hotărască asupra
cererii de chemare în judecată.

7
Legii nr. 9/1998. Validarea de către Cancelaria Primului-Ministru
a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depăşirea termenului de 60
de zile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeaşi lege, atrage
actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creştere a
preţurilor.
2007 DRIL nr. În aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001
XX Legea nr. 10/2001. privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
Contestaţie la decizia perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, s-a
de respingere. Refuz de decis că instanţa de judecată este competentă să soluţioneze pe
a răspunde la notificare fond nu numai contestaţia formulată împotriva deciziei/dispoziţiei
de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în
natură a imobilelor preluate abuziv, ci şi acţiunea persoanei
îndreptăţite în cazul refuzului nejustificat al entităţii deţinătoare
de a răspunde la notificarea părţii interesate.
2007 DRIL nr. Drept procesual civil În aplicarea dispoziţiilor art. 400 şi 402 din C.pr.civ, republicat,
XV cu modificările şi completările ulterioare, s-a decis:
Contestaţie la 1. Competenţa de soluţionare în primă instanţă a contestaţiei
executare. Instanţă formulate împotriva executării silite propriu-zise şi a contestaţiei
competentă. care vizează lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului
executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie revine
judecătoriei.
2. Competenţa de soluţionare a contestaţiei privind înţelesul
întinderii sau aplicării titlului executoriu, ce reprezintă o hotărâre
judecătorească comercială sau un alt titlu comercial emis de un
organ jurisdicţional, revine, după caz, instanţei comerciale sau
organului jurisdicţional care a pronunţat hotărârea ce se
execută.
2007 DRIL nr. Drept procesual fiscal În aplicarea dispoziţiilor art. 169 alin. (4) din Codul de
XIV procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările
Contestaţie la ulterioare, s-a decis că judecătoria în circumscripţia căreia se
executare. Instanţă face executarea este competentă să judece contestaţia, atât
competentă. împotriva executării silite înseşi, a unui act sau măsuri de
executare, a refuzului organelor de executare fiscală de a
îndeplini un act de executare în condiţiile legii, cât şi împotriva
titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în
cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă
judecătorească sau de un alt organ jurisdicţional, dacă pentru
contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
2007 DRIL nr. Drept procesual civil În aplicarea dispoziţiilor art. 121 alin. 3 din C.pr.civ, coroborate
XIII cu prevederile art. 258 alin. 2 şi ale art. 261 alin. 1 pct. 8 teza I
Minută. Lipsa menţiunii din acelaşi cod, s-a decis că minuta, întocmită cu ocazia
cu privire la deliberării, trebuie să cuprindă menţiunea că pronunţarea
pronunţarea în şedinţă acesteia s-a făcut în şedinţă publică. Nerespectarea acestei
publică. Nulitate. cerinţe atrage nulitatea relativă a hotărârii în condiţiile art. 105
alin. 2 din C.pr.civ, numai atunci când se dovedeşte că s-a adus
o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui
act.
2007 DRIL nr. XII Dreptul muncii În aplicarea dispoziţiilor art. 37 alin. (2) teza I din Ordonanţa
Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale
Prima de concediu poliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu
2004-2006. Poliţişti. modificările şi completările ulterioare, s-a decis că prima de
concediu, respectiv o sumă egală cu salariul de bază din luna
anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizaţia de
concediu, se cuvine pentru perioada anilor 2004-2006, astfel
cum a fost reglementată prin dispoziţia legală menţionată.

8
2007 DRIL nr. XI Drept funciar În aplicarea dispoziţiilor art. 8 şi art. 13 alin. (2) din Legea nr.
18/1991, republicată, s-a decis că beneficiază de repunerea în
Legea nr. 18/1991. termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu
Acceptare succesiune. au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din
Repunere în termen. Codul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire.
2007 DRIL nr. VI Dreptul muncii
În aplicarea nediscriminatorie a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din
Magistraţi. Spor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind
anticorupţie. salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor4, precum şi a
dispoziţiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2004, modificată şi aprobată prin Legea nr.
601/20045, s-a decis că drepturile salariale prevăzute de aceste
texte de lege se cuvin tuturor magistraţilor.

2007 DRIL nr. V Drept fiscal În aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) lit. f) şi ale art. 145 alin.
(8) lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
TVA, impozit pe profit. precum şi ale art. 6 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991,
Documente justificative. republicată, s-a decis că taxa pe valoarea adăugată nu poate fi
dedusă şi nici nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea
impozitului pe profit în situaţia în care documentele justificative
prezentate nu conţin sau nu furnizează toate informaţiile
prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare la data efectuării
operaţiunii pentru care se solicită deducerea TVA.
2007 DRIL nr. III Protecţia copilului.
Tutelă. Instanţă În aplicarea dispoziţiilor art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004
competentă. privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului6, competenţa
de soluţionare, în primă instanţă, a cererilor privind măsura de
protecţie alternativă a tutelei copilului revine judecătoriei.

2007 DRIL nr. II Judecător incompatibil. În aplicarea dispoziţiilor art. 24 din C.pr.civ decide că judecătorul
Revizuire/contestaţie în care soluţionează fondul cauzei nu devine incompatibil să
anulare. soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare.
2006 DRIL nr. În aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
XXXVI Sesizare Curte privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
Constituţională republicată, s-a decis că încheierile instanţelor de recurs de
Respingere. Recurs. respingere, ca inadmisibile, a cererilor de sesizare a Curţii
Constituţionale, cu soluţionarea unei excepţii de
neconstituţionalitate, sunt supuse căii de atac a recursului.
2006 DRIL nr. SC de consultanţă, În aplicarea dispoziţiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 31/1990
XXII asistenţă şi privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
reprezentare juridică. completările ulterioare, s-a decis că cererile de autorizare a
Autorizare. constituirii şi de înmatriculare a societăţilor comerciale de
Inadmisibilitate. consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică sunt inadmisibile.
2006 DRIL nr. Dreptul muncii. În recurs, casarea cu trimitere în materia conflictelor de muncă
XXI poate fi dispusă numai în situaţiile prevăzute expres şi limitativ
Casarea cu trimitere. în art. 81 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 168/1999, precum şi
Cazuri. în cazul în care prima instanţă nu s-a pronunţat asupra fondului
cauzei.
2006 DRIL nr. Drept financiar bancar În aplicarea dispoziţiilor art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998
XIII Contractele de credit privind activitatea bancară, republicată, stabilesc: Contractele de
4
Judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, primesc un spor de 30% din
indemnizaţia de încadrare brută lunară.
5
Personalul prevăzut la alin. (1) si judecătorii care compun completele specializate în infracţiunile de corupţie, potrivit art. 29 din Legea nr.
78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, iar personalul prevăzut la
alin. (2) si (3) beneficiază de o majorare cu 30% pentru activitatea specializată de combatere a infracţiunilor de corupţie.
6
Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul
copilului.

9
bancar. Titlu credit bancar încheiate anterior intrării în vigoare a prevederilor
executoriu. legii menţionate au caracter de titlu executoriu.
2006 DRIL nr. XII Drept comercial Dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind
Reorganizare judiciară procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată,
şi faliment. Creanţe sunt aplicabile şi în cazul creanţelor preluate de Autoritatea
preluate de AVAS pentru Valorificarea Activelor Statului.
2006 DRIL nr. XI Somaţie de plată. În aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (4) şi art. 9 alin. (2) din
Admitere. Scrisoare Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, s-a decis că cererea de
recomandată cu învestire cu formulă executorie a ordonanţei de admitere, în tot
confirmare de primire. sau în parte, a somaţiei de plată nu este admisibilă dacă
Învestire cu formulă aceasta nu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu
executorie. confirmare de primire.
2006 DRIL nr. X În aplicarea dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990,
SC. Radiere republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din
înmatriculare/ Legea nr. 161/2003, cererea de radiere a unei înmatriculări sau
menţiune. menţiuni din registrul comerţului este admisibilă numai în
Admisibilitate. condiţiile în care persoana fizică ori juridică, ce se consideră
prejudiciată ca efect al unei înmatriculări sau ca urmare a
efectuării unei menţiuni în registrul comerţului, face dovada
existenţei anterioare a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile prin
care au fost modificate, în tot sau în parte, ori au fost anulate
actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită,
dacă prin acea hotărâre nu s-a dispus menţionarea ei în registrul
comerţului.
2006 DRIL nr. IX Instanţa căreia îi revine competenţa de a soluţiona cererile
Legea nr. 10/2001. formulate împotriva refuzului persoanei juridice notificate,
Contestaţie la refuz de deţinătoare a imobilului, de a emite decizie sau dispoziţie
emitere decizie. motivată de restituire în natură ori de acordare de despăgubiri,
Instanţă competentă. potrivit Legii nr. 10/2001, este secţia civilă a tribunalului în a
cărui rază teritorială îşi are sediul persoana juridică respectivă.
2006 DRIL nr. IV În cazul posesiilor începute înainte de adoptarea legilor nr.
Uzucapiune. Posesie 58/1974 şi nr. 59/1974, prescripţia achizitivă asupra terenurilor
începută înainte de nu a fost întreruptă prin intrarea în vigoare a acestor legi, astfel
adoptarea legilor nr. că, după abrogarea lor prin Decretul-lege nr. 1/1989 şi Decretul-
58/1974 şi nr. 59/1974. lege nr. 9/1989, posesorii acelor terenuri pot solicita instanţelor
Întrerupere. de judecată să constate că au dobândit dreptul de proprietate
privind terenurile respective.
2006 DRIL nr. III Dreptul asigurărilor În aplicarea dispoziţiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind
sociale Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr.
Asistenţă medicală 360/2002 privind Statutul poliţistului, s-a decis că atât cadrele
gratuită. Militari, militare active, cât şi poliţiştii beneficiază de asistenţă medicală
poliţişti. gratuită şi de medicamente gratuite, potrivit reglementărilor din
legile speciale, numai dacă au fost respectate dispoziţiile cu
caracter general cuprinse în Legea nr. 145/1997 şi, respectiv, în
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, privind
achitarea cotelor de contribuţie lunară la Fondul asigurărilor
sociale de sănătate, la care se face referire în Hotărârea
Guvernului nr. 270/1999 şi în Hotărârea Guvernului nr.
677/2003.
2005 DRIL nr. Dreptul muncii În aplicarea dispoziţiilor art. 411 alin. 1 din Legea nr. 50/1996
XXIII privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele
Primă de concediu autorităţii judecătoreşti, introdus prin Ordonanţa Guvernului nr.
2001-2002. Magistraţi. 83/2000, s-a decis că prima de concediu, pe lângă indemnizaţia
de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizaţia brută sau,
după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu,
pentru magistraţi şi personalul auxiliar, se acordă numai pentru
anii 2001 şi 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziţia
legală menţionată.
2005 DRIL nr. Drept funciar Acţiunile de carte funciară (în prestaţie tabulară şi în rectificare

10
XXI tabulară), având ca obiect înscrierea în cartea funciară a unor
Acţiuni de carte drepturi reale imobiliare prevăzute în acte juridice valabil
funciară. Acte încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996, sunt
anterioare Legii nr. guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv de Decretul-lege
7/1996. nr. 115/1938.
2005 DRIL nr.
XX Daune cominatorii. Cererea privind obligarea la daune cominatorii7 este admisibilă şi
Amendă civilă. în condiţiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii
Executare silită. civile conform art. 5803 din C.pr.civ8. Hotărârea prin care s-au
acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită,
la cererea creditorului, în limita daunelor-interese dovedite.

2005 DRIL nr. XI În aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 şi ale art. 3 alin. 1 şi 2 din
Clauză penală. Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr.
Penalităţi de întârziere 356/2002, cu referire la art. 969 alin. 1 din Codul civil, stabilesc:
alături de dobândă. Clauza penală prin care se stabileşte obligaţia restituirii la
Nulitate. scadenţă a sumei împrumutate sub sancţiunea penalităţilor de
întârziere, pe lângă dobânda contractuală convenită sau pe
lângă dobânda legală, contravine prevederilor legii.
2003 DRIL nr. IV Drept administrativ În aplicarea dispoziţiilor art. 68 alin.(1) lit. b), cu referire la art. 27
alin. (1), art. 46 şi la art. 71 alin.(1) din Legea administraţiei
Hotărâri Consiliul Local. publice locale nr. 215/2001, stabileşte că primarul nu are
Atac exercitat de calitatea de a ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ,
primar. Inadmisibilitate hotărârile adoptate de consiliul local.
2003 DRIL nr. III Drept financiar bancar În aplicarea dispoziţiilor art. 201 alin. 3 din Legea nr. 83/1998
privind procedura falimentului băncilor, s-a decis că acţiunile şi
Faliment bancar. cererile adresate instanţei de lichidator sau de persoanele
Scutire taxă timbru. împuternicite de acesta în exercitarea atribuţiilor conferite prin
art. 10 din Legea nr. 83/1998, inclusiv cererile ulterioare
formulate în conformitate cu prevederile art. 3731 alin. 1 din
C.pr.civ, în cadrul activităţii de executare silită şi în aplicarea art.
22, 24 şi 25 din aceeaşi lege, sunt scutite de taxe de timbru.
2003 DRIL nr. II Dreptul muncii În aplicarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. b1) din C.pr.civ, stabileşte
că tribunalului îi revine competenţa de a judeca, în fond,
Instanţa competentă conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege specială în
competenţa altor instanţe.
2002 DRIL nr. 1 Contencios În măsura în care, pe calea soluţionării plângerii împotriva
administrativ actelor de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute
la art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, republicată, astfel cum a
Documente de fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.
provenienţă a 126/1998, aprobată prin Legea nr. 243 din 17 decembrie 1998,
mărfurilor. Admitere se constată de instanţa de judecată existenţa documentelor de
plângere provenienţă a mărfurilor, este evident că această constatare

7
Daunele cominatorii constau în condamnarea debitorului la plata către creditor a unei anumite sume de bani pentru fiecare zi, săptămână
sau lună de întârziere, până la executarea obligaţiei în natura ei specifică. Cu toate că în sistemul dreptului civil român problema daunelor
cominatorii nu a fost reglementată printr-o dispoziţie cu caracter general, această instituţie este consacrată prin norme speciale. Asemenea
dispoziţii, prin care se face referire la sancţiunea plăţii de daune, sunt cuprinse în art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în art. 64 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată,
precum şi în art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevede că, în cazul în care termenul nu este
respectat, "reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere".
8
(1) Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin
aplicarea unei amenzi civile. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să
plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei
prevăzute în titlul executoriu. (2) Dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu, la cererea
creditorului, instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma
datorată statului cu acest titlu, prin încheierea irevocabilă, dată cu citarea părţilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin
neîndeplinirea obligaţiei prevăzute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; în acest din urmă caz, dispoziţiile
art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzător. (3) Amenda civilă va putea fi anulată, în tot sau în parte, ori redusă, daca debitorul execută
obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau, după caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de contestaţie la executare. (4) Încheierile date în
condiţiile prezentului articol sunt executorii şi se comunică din oficiu, prin grija grefierului de şedinţă, organelor fiscale competente în
vederea executării silite, potrivit Codului de procedură fiscală. (5) Pentru neexecutarea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot
acorda daune cominatorii.

11
contravenţională. trebuie să atragă nu numai anularea procesului – verbal de
Efecte. contravenţie şi exonerarea contravenientului de plata amenzii
aplicate, ci şi restituirea mărfii confiscate.
Această soluţie este impusă şi de reglementarea art. 41 alin.(2)
din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, prin care se stabileşte că „în caz de anulare sau
de constatare a nulităţii procesului – verbal bunurile confiscate,
cu excepţia celor a căror deţinere sau circulaţie este interzisă
prin lege, se restituie de îndată celui în drept”. Tot astfel, dacă
bunurile ce au făcut obiectul confiscării au fost, între timp,
valorificate potrivit alin. (3) din acelaşi articol va trebui să se
dispună de către instanţă, achitarea unei despăgubiri stabilite în
raport cu valoarea lor de circulaţie.
2000 DRIL nr. 6 Legea nr. 112/1995. Din prevederile Legii nr. 112/1995, coroborate cu reglementările
Cerere de restituire. cuprinse în art. 2 din normele metodologice de aplicare a acestei
Cetăţenia română a legi, rezultă că trebuie să aibă cetăţenia română sau să facă
titularului. dovada declanşării procedurii legal pentru obţinerea cetăţeniei
române numai moştenitorii fostului proprietar şi fostul proprietar
în viaţă, care solicită în nume propriu restituirea imobilului.
Din nici o prevedere a Legii nr. 112/1995 şi nici din normele
metodologice de aplicare a acestei legi nu reiese însă că, în
cazul revendicării imobilelor de către moştenitori, fostul
proprietar ar fi trebuit să aibă cetăţenia română la data
decesului.
De altfel,dacă posibilitatea revendicării imobilului preluat abuziv
de stat ar fi condiţionată şi de apartenenţa proprietarului, la data
survenirii decesului, la cetăţenia română, s-ar contraveni
principiului ocrotirii proprietăţii private în mod egal de către lege,
înscris în art. 41 alin. (2) din Constituţie.
Împrejurarea că la data decesului fostul proprietar, aparent, nu
mai avea un drept propriu asupra imobilului nu îi poate
împiedica pe moştenitori să îl revendice după ce au făcut
dovada calităţii lor, deoarece ei sunt îndreptăţiţi să beneficieze
de măsurile reparatorii în temeiul legii.
2000 DRIL nr. 5 Persoanele care consideră că în perioada 6 martie 1945 – 22
Imobile confiscate în decembrie 1989 au fost deposedate nelegitim de proprietăţile lor
perioada 1945-1989. imobiliare – inclusiv în baza prevederilor Decretului nr. 223/1974
Revendicare. – pot cere în justiţie pe calea acţiunii în revendicare
recunoaşterea dreptului lor de proprietate asupra acestor bunuri
şi, ca urmare, restituirea lor.
2000 DRIL nr. 1 Drept funciar Sentinţele civile pronunţate de judecătorii în temeiul art. 53 alin.
Legea nr. 18/1991. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată9, sunt
Sentinţă. Cale de atac. supuse ambelor căi ordinare de atac prevăzute de C.pr.civ,
respectiv atât apelului, cât şi recursului.
1999 DRIL nr. 8 Uzucapiune. Locatar. Locatarul, exercitând o posesie precară, nu poate dobândi
Inadmisibilitate. proprietatea, prin uzucapiune, asupra imobilului ce face obiectul
locaţiunii.
1999 DRIL nr. 6 Expropriere anterioară Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/199410 sunt aplicabile şi în
Legii nr. 33/1994. cazul cererilor având ca obiect retrocedarea de bunuri imobile
Lucrări neîncepute într- expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a
un an realizat scopul exproprierii.

Participare procuror. Participarea procurorului în cauzele având ca obiect


Facultate. retrocedarea imobilelor expropriate nu este obligatorie.
1999 DRIL nr. 4 Executare act Este susceptibilă de a fi atacată cu recurs hotărârea prin care se
administrativ. soluţionează cererea de suspendare a executării actului
9
Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de
zile de la comunicare.
10
Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat,
respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot sa ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a facut o nouă declarare de utilitate publică.

12
Suspendare. Recurs. administrativ, formulată în cadrul acţiunii principale, cât şi
hotărârea prin care o atare cerere este soluţionată separat.
1998 DRIL nr. 7 Hotărâre pronunţate în Deciziile date în apel prin care se desfiinţează sentinţele
apel. Trimitere spre pronunţate în primă instanţă şi se trimit cauzele spre rejudecare,
rejudecare. Recurs. sunt supuse recursului.
1998 DRIL nr. 5 Legea nr. 112/1995. Hotărârile judecătoreşti pronunţate în aplicarea art. 18 alin. 1 din
Sentinţă. Cale de atac. Legea nr. 112/199511 sunt supuse căilor de atac prevăzute de
C.pr.civ, respectiv apelul şi recursul.
1998 DRIL nr. 4 Poprire. Lipsă Poprirea poate fi validată chiar şi în cazul în care debitorului nu
disponibil bănesc. are disponibil bănesc în contul deschis la terţul poprit,
executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării
contului.
1998 DRIL nr. 1 Drept funciar În aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr.
Legea nr. 18/1991. 18/199112, se impune a se stabili că de aceste dispoziţii
Acceptare succesiune. beneficiază toţi succesorii autorului îndreptăţiţi la reconstituire, ei
Repunere de drept în fiind consideraţi repuşi de drept în termenul de acceptare a
termen. succesiunii cu privire la terenurile ce au aparţinut autorului.
1997 DRIL nr. 2 Drept locativ. Actele prin care conducerile unităţilor consideră suprafeţele
Locuinţe de intervenţie. locative locuinţe de intervenţie sunt supuse, în toate cazurile,
Control judecătoresc. controlului instanţelor judecătoreşti.
Titularii contractelor de închiriere a suprafeţelor locative
Contract de închiriere construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de
anterior Legii nr. stat, încheiate anterior modificării aduse Legii nr. 85/1992 prin
85/1992. Obligarea Legea nr. 76/1994, pot cere instanţei de judecată obligarea
unităţii la vânzare. unităţilor la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a
Locuinţe de intervenţie. suprafeţelor respective numai dacă acestea nu sunt locuinţe de
intervenţie.
1997 DRIL nr. I Drept funciar
Titlul de proprietate emis în aplicarea Legii nr. 18/1991 este act
Legea nr. 18/1991. Titlu administrativ, în baza căruia se creează raporturi juridice vizând
de proprietate. Anulare. dreptul de proprietate, iar instanţa căreia îi revine competenţa
Instanţă competentă. materială de a soluţiona cererile de anulare a acestuia este
judecătoria, potrivit dispoziţiilor art.1 pct. 2 din C.pr.civ.
Adeverinţă, proces Adeverinţa eliberată de comisia locală instituită în temeiul Legii
verbal de punere în nr. 18/1991 şi procesul verbal de punere în posesie nu pot fi
posesie. Valoare asimilate, ca valoarea probatorie, cu titlul de proprietate ce
probatorie. conferă dreptul real de proprietate asupra terenului şi este
opozabil erga omnes în cadrul raporturilor juridice civile.
Atribuire teren. Control Instanţele judecătoreşti pot cenzura stabilirea amplasamentului
judecătoresc. terenurilor, în raport cu dispoziţiile art. 13 din aceeaşi lege13,
atunci când sunt sesizate cu privire la atribuirea efectivă a
terenurilor de către comisiile locale, în temeiul art. 36 din
Legea nr. 58/1974. Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/199114.
Teren. Întindere drept Întinderea dreptului de proprietate asupra terenului aferent unei
11
Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti şi ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului
judecătoresc, potrivit legii civile, şi pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare.
12
(1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecatoreşti definitive ori, în lipsa acestora,
prin orice probe din care rezultă acceptarea mostenirii. (2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au
găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut
autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la
suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
13
(1) Terenurile cooperativelor agricole de producţie situate în extravilanul localităţilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a
moştenitorilor acestora, corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei. (2) Atribuirea efectivă a
terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu
neaparat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor. (3) În cazul în care între suprafaţa de
teren a cooperativei agricole de producţie, rezultă prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod
de cooperativă, şi suprafaţa de teren actuală au intervenit modificari atât în ce priveşte suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă,
stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea
suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. (4) Nu vor fi
afectaţi deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha. (5) Suprafeţele ocupate de plantaţii pomicole, viticole, sere, helestee,
amenajări piscicole, pepiniere, construcţii administrative şi agrozootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de
producţie zootehnice existente în cooperative, pot reprezenta, pe baza opţiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de
tip privat, cu sau fără personalitate juridică.

13
de proprietate. construcţii, dobândite prin cumpărare sub imperiul Legii nr.
58/1974, poate fi determinată prin deducerea intenţiei părţilor din
convenţie şi din ansamblul probelor administrative.
Legea nr. 18/1991. Ordinul emis de prefect în aplicarea prevederilor art. 35 alin. 6
Ordin emis de prefect. din Legea nr. 18/199115 este supus controlului judecătoresc,
Control judecătoresc. întrucât nu face parte din categoria actelor administrative
exceptate de la acest control.
1996 DRIL nr. IV Legea nr. 18/1991. În litigiile privind aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
Comisie judeţeană. comisiile judeţene constituite în atare scop au calitate
Calitate procesuală procesuală pasivă şi le revine răspunderea pentru activitatea de
civilă. emitere, modificare sau anulare a titlurilor de proprietate.
1996 DRIL nr. I Dreptul muncii Beneficiază de prevederile art. 1 alin. 2 lit. b din Decretul-lege
nr. 118/199016 şi persoanele înrolate în armata maghiară, care
Decretul-lege nr. au fost constituite în prizonieri de către partea sovietică după 23
118/1990. Beneficiari. august 1994 ori care, fiind constituite ca atare înainte de această
dată, au fost reţinute în captivitate după încheierea armistiţiului.
1987 DÎTS nr. 3 Contract întreţinere.
Rezoluţiune. În cazul admiterii acţiunii în rezoluţiunea contractului de
întreţinere din culpa debitorului întreţinerii, aceasta nu va putea
Culpa debitorului. obţine contravaloarea întreţinerii ce a prestat creditorului
Efecte. întreţinerii chiar dacă n-a avut un avantaj patrimonial de pe
urma contractului.
Dacă obligaţia de întreţinere nu poate fi executată din culpa
Culpa creditorului. creditorului întreţinerii, acţiunea acestuia în rezoluţiunea
Efecte. contractului urmează a fi respinsă, afară de cazul în care
debitorului este de acord a se desfiinţa contractul, situaţia în
care el este îndreptăţit a obţine întoarcerea valorii întreţinerii
dată creditorului, care redobândeşte bunul.
1976 DÎTS nr. 4 Dreptul muncii În soluţionarea plângerii introduse conform art. 8 şi 17 din
Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, judecătoria nu
Grupa I şi II de muncă. este competentă să facă încadrarea unui loc de muncă în
Competenţă stabilire grupele I şi II prevăzute în art. 6 din Legea nr. 27/1966 privind
pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară şi în
dispoziţiile corespunzătoare din legislaţia anterioară.
1976 DÎTS nr. 3 Probleme de jurisdicţie …..
a muncii17
6. Soluţionarea litigiilor având de obiect cererile persoanelor
6. Alocaţie de stat pt. încadrate în muncă de a li se acorda alocaţia de stat pentru copii
copii. Competenţă este de competenţa organelor de jurisdicţie a muncii.
7. În litigiile de muncă poate să facă cerere de intervenţie
7. Cerere de intervenţie. accesorie o altă persoană încadrată în aceeaşi unitate, atunci
Admisibilitate când justifică un interes, cum ar fi de exemplu: în caz de
desfacere a contractului de muncă, atunci când intervenient este
persoana care a determinat luarea acestei măsuri sau în
contestaţii împotriva deciziilor de imputare, când producerea
pagubei a fost înlesnită sau plata nelegală a fost dispusă de o
altă persoană, intervenient putând fi cel ce a înlesnit producerea
pagubei sau a dispus plata nelegală.

14
(1) Punerea in posesie a proprietarilor, în cadrul zonelor teritoriale delimitate, se face de comisie, pe baza de măsurători topografice. (2)
Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse în posesie provizoriu pâna la prezentarea hotărârii judecătoreşti de către
comisii, cu suprafeţele stabilite pe baza hotărârii comisiei judeţene sau, dupa caz, a municipiului Bucureşti. Dupa prezentarea hotărârii
judecătoreşti, punerea n posesie se va face ţinând seama de aceasta. (3) Comisiile comunale, oraşeneşti sau municipale, din rezerva
constituită potrivit legii, vor putea atribui, în completare, terenuri, dacă din hotarâre rezultă aceasta. (4) Punerea în posesie a proprietarilor
se va face în prezenţa fiecărui proprietar, semnând tabelul de luare în primire a terenului. (5) Marcarea parcelelor se face prin ţăruşi sau
borne care se asigură de fiecare proprietar.
15
Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. 2-5 se va face, prin decizia prefecturii, la propunerea primariilor pe baza verificării
situaţiei juridice a terenurilor.
16
Constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acorda, în funcţie de vechimea în
muncă, timpul cât o persoană, dupa data de 6 martie 1945, pe motive politice a fost constituită în prizonier de către partea sovietică dupa
data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate dupa încheierea armistiţiului.
17
Este vorba de Codul Muncii (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972) publicat în Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972.

14
În aceleaşi situaţii, unitatea are şi ea posibilitatea să introducă în
cauză pe cel ce, cu rea-credinţă, a determinat desfacerea
contractului de muncă, a înlesnit producerea pagubei ori a
dispus efectuarea plăţii nelegale.
......
9. Valorificare pretenţii 9. Pretenţiile care derivă din raporturi reglementate de Codul
din raporturi de muncă muncii pot fi valorificate numai pe căile şi în termenele prevăzute
de acest cod. În cazul în care o persoană nu şi-a valorificat o
atare pretenţie în condiţiile Codului muncii, ea nu se poate
adresa instanţei pe calea unei acţiuni civile de drept comun.
În cazul unor pretenţii derivate din săvârşirea unei infracţiuni,
valorificarea lor va putea avea loc potrivit prevederilor legislaţiei
penale.
10. Termenul în care persoanele încadrate în muncă pot formula
10. Acţiune contra orice pretenţii băneşti împotriva unităţii este cel de trei ani
unităţii. Prescripţie prevăzut de art. 176 (2) din Codul muncii şi curge, după caz, de
la data producerii pagubei sau de la data când drepturile
trebuiau să le fie acordate.
În cazul în care recunoaşterea pretenţiilor băneşti este
condiţionată de desfiinţarea prealabilă a unui act de modificare
sau de desfacere a contractului de muncă, acţiunea nu poate fi
admisă decât dacă actul de modificare sau desfacere a
contractului a fost atacat în termenul de 30 de zile prevăzut de
art. 176 (1) din acelaşi cod şi s-a obţinut desfiinţarea lui.
În cazul în care, fără a fi avut loc un act de modificare sau de
desfacere a contractului de muncă sau chiar dacă a avut loc o
asemenea modificare ori desfacere, unei persoane nu i s-a plătit
retribuţia cuvenită pentru munca efectiv prestată anterior, ea
poate să introducă acţiune în termenul de 3 ani, prevăzut de art.
176 (2) din Codul muncii.
11. În cazul în care prin hotărârea de reintegrare a unei
11. Reintegrare în post. persoane în postul din care i s-a desfăcut în mod nelegal
Calcul despăgubire. contractul de muncă şi de obligare a unităţii la plata
despăgubirilor convenite, nu s-a putut determina cuantumul
despăgubirii cuvenite pe intervalul de timp de la pronunţarea
hotărârii până la data reintegrării efectiv, această sumă va trebui
să fie calculată si plătită de unitate pe baza elementelor de
calcul reţinute prin hotărârea de reintegrare.
Pentru pretenţiile admise prin hotărâre dar nesatisfăcute de
unitate cel în cauză va putea cere înfiinţarea popririi. În acest
caz suma cuvenită urmează să fie determinată de judecătorie,
ca instanţă de validare a popririi, pe baza elementelor de calcul
reţinute în hotărârea ce se execută, luând în considerare, după
caz, statele de retribuţii, adeverinţe ori alte acte eliberate în
acest scop.
În toate cazurile în care se solicită despăgubiri, se va lua ca
bază venitul brut, urmând ca unitatea plătitoare să reţină şi să
verse impozitul legal.
12. Primirea indemnizaţiei de preaviz prevăzute de art. 131 (2)
12. Contestaţie din Codul muncii, precum şi încadrarea unei persoane în altă
desfacere contract. muncă decât cea avută anterior, nu pot fi considerate, prin ele
Renunţare. însele, ca o renunţare la dreptul de a ataca desfacerea
contractului de muncă, în termenul legal, la organul competent
de jurisdicţie.

15
1976 DÎTS nr. 1 Dreptul muncii
Răspunderea materială 1. Prin "conducătorul unităţii" care, potrivit art. l07 (1) din Codul
a persoanelor încadrate muncii18, este îndreptăţit să emită decizii de imputare se înţelege
în muncă în primul rând organul care, în baza legii sau statutelor, are
dreptul să angajeze unitatea şi prin care unitatea socialistă
1. Decizii de imputare. învestită cu personalitate juridică îşi exercită drepturile şi îşi
Organ competent îndeplineşte obligaţiile.
pentru emitere În sensul aceleiaşi prevederi legale, dreptul de a emite decizii de
imputare îl au şi conducătorii unităţilor competente a centralei -
uzine, fabrici, exploatări si altele similare - care au gestiune
economică fără personalitate juridică, precum şi conducătorii
uzinelor, fabricilor, exploatărilor şi celorlalte unităţi similare, fără
personalitate juridică, înfiinţate în cadrul întreprinderilor foarte
mari şi complexe, potrivit art. 8 din Decretul nr. 162/197319.
2. Decizie de imputare. 2. Faptul că un organ subordonat conducătorului unităţii a luat
Înştiinţare. Termen de cunoştinţă de existenţa unei pagube nu are de rezultat să facă a
emitere curge termenul legal pentru luarea măsurii de recuperare. Tot
astfel, nu este de natură să facă a curge termenul de emitere a
deciziei de imputare nici o simplă sesizare sau reclamaţie, chiar
dacă este adusă la cunoştinţa celui în drept a emite decizia de
imputare.
Termenul în care poate fi emisă decizia de imputare începe să
curgă însă din ziua în care s-a înregistrat la registratura
generală a unităţii procesul-verbal sau nota de constatare a
organului de control ori un alt act echivalent acestora, întocmit
de un organ competent, prin care se aduce la cunoştinţa unităţii
producerea pagubei.
3. Decizie de imputare. 3. În cazul în care paguba este constatată pe temeiul unei
Hotărâre arbitrală. hotărâri arbitrale, termenul de 60 de zile prevăzut de art. 108 (2)
Termen de emitere din Codul muncii20 se calculează de la data la care conducătorul
unităţii a luat cunoştinţă de cuprinsul hotărârii arbitrale.
În cazul în care această hotărâre este desfiinţată sau modificată
înainte de a se fi emis decizia de imputare, va începe să curgă
un nou termen de 60 de zile, socotit de la data la care
conducătorul unităţii a luat cunoştinţă de cuprinsul hotărârii date
în rearbitrare.
4. Decizie de imputare. 4. Plângerea făcută de unitate organului de urmărire penală
Plângere penală. suspendă termenul de 60 de zile prevăzut de art. 108 (2) din
Suspendare emitere Codul muncii, care va începe să curgă de la înregistrarea la
unitate a ordonanţei de încetare a urmăririi penale sau de
scoatere de sub urmărire, prevederile art. 15 alin. 2 din Decretul
nr. 167/1958 fiind aplicabile. Faptul că unitatea se poate plânge
împotriva ordonanţei penale nu este de natură să împiedice

18
Art. 107 alin. 1 are următorul cuprins: „Obligarea la plata despagubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum şi la restituirea sumelor
încasate fara drept, se face prin decizie de imputare emisă de conducatorul unităţii; când plata sau restituirea urmează a se face de
conducătorul unităţii sau de alte persoane încadrate în muncaă de organul ierarhic superior, singure sau împreună cu alte persoane, decizia
de imputare se emite de către acest organ”
19
Decret nr. 162 din 22 martie 1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice, emis de Consiliul de Stat,
publicat în Buletinul Oficial nr. 65 din 11 mai 1973
20
Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile - de la data când cel în drept să emită decizia a luat cunoştinţă de
producerea pagubei.

16
emiterea deciziei de imputare. În caz de redeschidere a urmăririi
penale, organul de jurisdicţie a muncii, sesizat cu judecarea
contestaţiei împotriva deciziei de imputare, va suspenda însă
judecata până la soluţionarea definitivă a cauzei penale.
5. Lipsă în gestiune. 5. Procesele-verbale întocmite de către organele de control şi
Probe. Culpă. revizie ale unităţii ori ale organelor superioare constituie probă
pentru constatarea lipsurilor, chiar dacă cel în cauză nu a fost
prezent la efectuarea verificării sau nu le-a semnat.
Actul de constatare a lipsei în gestiune creează o prezumţie de
culpă împotriva gestionarului. Această prezumţie poate fi
combătută cu acte legale de intrare si ieşire a mărfurilor din
depozit, iar cu alte mijloace de probă numai în situaţii bine
justificate, ca acelea în care, din cauze obiective, nu s-a putut
ţine o evidenţă ori pentru a se dovedi o împrejurare de forţă
majoră, sau alte cauze independente de orice vină.
6. Lipsă în gestiune. 6. Compensarea cantitativă a lipsurilor cu plusurile constatate la
Plusuri în gestiune. inventariere poate fi aprobată numai atunci când a fost posibilă o
Compensare. confuzie între sorturile aceluiaşi produs, datorită asemănării
aspectului lor exterior, dar fără a se diminua valoric patrimoniul
unităţii. Ea poate fi admisă, de regulă, numai pentru aceeaşi
perioadă de gestiune şi la acelaşi gestionar, însă numai dacă
lipsa nu provine din sustragerea, alterarea sau degradarea
mărfii din vina acestuia.
Instanţa este îndreptăţită să verifice dacă lipsurile au fost reale
ori s-au datorat unei erori la întocmirea inventarului.
7. Lipsă în gestiune. 7. La aplicarea coeficienţilor de perisabilitate instanţele sunt
Perisabilitate obligate să respecte actele prevăzute de actul normativ care le-a
stabilit.
Dacă lipsa la inventar depăşeşte cota de perisabilitate acordată
de organul competent, cel în cauză nu va putea fi exonerat de
plata despăgubirii decât dacă va face dovada certă că nu are
nicio vină în producerea pagubei şi că deci lipsa nu-i este
imputabilă.
Nu se pot acorda perisabilităţi în cazurile şi în măsura în care
lipsa la inventar provine din sustragerea, alterarea sau
degradarea mărfii datorită vinei gestionarului.
8. Lipsuri în greutate. 8. Gestionarul nu răspunde pentru lipsurile în greutate
Alt produs. Răspundere constatate la mărfurile preambalate primite prin numărare şi nici
gestionar. dacă ulterior se constată că produsul nu este cel menţionat pe
ambalaj, dacă acele mărfuri se distribuie sau se vând în
ambalajul original, iar acesta este intact.
9. Folosire autovehicul 9. Despăgubirea datorată de persoanele încadrate în muncă
în interes personal. pentru folosirea în interes personal a autovehiculelor din dotaţia
Calcul despăgubire unităţilor socialiste în care lucrează se calculează pe baza
tarifului stabilit pentru prestările de servicii de acest fel de către
întreprinderile de transport către populaţie. În caz de folosire a
autovehiculului de interes de serviciu dar în alte condiţii decât
cele prevăzute prin actele normative, se vor imputa cheltuielile
efective de transport.
Paguba se recuperează în condiţiile prevăzute de Codul muncii.

17
10. Pagubă. 10. Orice pagubă adusă avutului obştesc, fie prin plăţi nelegale
Răspundere materială nerecuperate de la beneficiari, fie prin neluarea sau luarea
şi disciplinară. greşită a unor măsuri, urmează a se recupera de la cei ce au
provocat-o, fără ca stabilirea răspunderii materiale să împiedice,
atunci când este cazul, aplicarea şi a unor sancţiuni disciplinare.
11. Şcolarizare, 11. Persoanele trimise de unităţile socialiste la şcoli sau la
specializare. Restituire cursuri de calificare ori perfecţionare, cu scoatere din producţie,
cheltuieli. care nu-şi respectă angajamentul luat de a lucra într-o unitate
după absolvirea şcolii sau cursului, o anumită perioadă stabilită
de lege, sau, prezentându-se o părăsesc mai înainte de
împlinirea termenului stabilit, ori li se desface contractul de
muncă din motive ce le sunt imputabile, sunt obligate să restituie
cheltuielile făcute, după caz, integral sau proporţional cu timpul
pentru care s-au obligat să presteze munca dar nu au lucrat.
În aceleaşi condiţii se va angaja răspunderea şi pentru
cheltuielile făcute cu persoanele care, fiind trimise pentru
specializare la firmele furnizoare de utilaje si instalaţii sau alte
asemenea, din ţară sau din străinătate, nu se prezintă la unităţi
sau le părăsesc pentru a se încadra în alte locuri de muncă.
Calea de urmat pentru recuperarea cheltuielilor suportate de
unitate, este aceea a deciziei de imputare, atât în cazul
persoanelor care erau încadrate în muncă la data semnării
angajamentului de şcolarizare, cât şi în cazul persoanelor care,
deşi nu erau încadrate în muncă la acea dată au semnat
angajamentul de şcolarizare ca act adiţional la contractul de
muncă.
Numai în cazul în care angajamentul de şcolarizare s-a luat în
afara unui contract de muncă sau a unui act adiţional la
contractul de muncă, restituirea cheltuielilor se va cere, în lipsa
altei dispoziţii normative, pe calea acţiunii civile de drept comun.
În cazul în care, după obţinerea titlului executoriu pentru
restituirea cheltuielilor, cel în cauză se prezintă la unitate şi
prestează munca în contul angajamentului, termenul de
prescriere a dreptului de a cere executarea silită se întrerupe pe
timpul cât lucrează, cuantumul sumei datorate urmând a fi
recalculat în raport de timpul rămas nelucrat după obţinerea
titlului.
12. Detaşat. Pagubă 12. Răspunderea materială a persoanei detaşate la altă unitate,
pentru paguba cauzată din vina şi în legătură cu munca sa la
această unitate, este aceea prevăzută de Codul muncii şi se
stabileşte prin decizie de imputare emisă de unitatea la care a
fost detaşată.
13. Desfacere contract 13. Recuperarea, în cadrul răspunderii materiale, a pagubelor
de muncă. Pagubă suferite de avutul obştesc din vina persoanelor încadrate în
descoperită ulterior. muncă, în cazul în care au fost descoperite după desfacerea
Recuperare contractului, se face pe calea deciziei de imputare, indiferent
dacă cel în cauza a trecut în alt loc de muncă sau nu s-a
încadrat în muncă la altă unitate.
14. Deces. Recuperare 14. Obligarea la plata despăgubirilor sau a contravalorii
pagubă. bunurilor, precum şi la restituirea sumelor încasate fără drept, se

18
face potrivit dispoziţiilor din Codul muncii, chiar dacă a intervenit
decesul persoanei încadrate în muncă.
În cazul în care decesul a avut loc înainte de a se fi emis decizia
de imputare, unitatea are deschisă calea acţiunii împotriva
moştenitorilor, la organul de jurisdicţie şi în termenele prevăzute
de Codul muncii.
Dacă decesul autorului pagubei s-a produs în cursul judecării
contestaţiei sale împotriva deciziei de imputare şi unitatea nu
cere termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor,
organul de jurisdicţie va putea să dispună, în mod cu totul
excepţional şi cu arătarea motivelor, citarea moştenitorilor printr-
un curator special, până la intervenirea lor în litigiu.
Dacă decesul a avut loc înainte de comunicarea deciziei de
imputare, aceasta va fi comunicată moştenitorilor, care vor
putea introduce contestaţie.
Executarea hotărârii, respectiv a deciziei de imputare în cazul în
care nu a fost contestată, se va face împotriva moştenitorilor
potrivit prevederilor Decretului nr. 221/1960.
Termenul de sesizare a organului de jurisdicţie nu curge cât timp
nu a fost acceptată moştenirea şi pe tot timpul procedurii
succesorale, operând pe această perioadă o suspendare a
cursului prescripţiei.
15. Despăgubiri 15. La sumele datorate de persoanele încadrate în muncă
datorate unităţii. unităţilor, cu titlu de despăgubiri, în cadrul răspunderii materiale,
Dobânzi. nu se plătesc dobânzi, în afară de cazul în care paguba cauzată
avutului obştesc este rezultatul unei infracţiuni, sau prin lege se
dispune altfel.
16. Pagubă. Pierdere 16. Persoana încadrată în muncă, din a cărei vină s-a pierdut
termen de recuperare termenul de recuperare a pagubei, nu poate chema în judecată
pe cel ce a cauzat nemijlocit paguba prin fapta sa, pentru a-i
restitui sumele de bani pe care le-a plătit ca despăgubire
datorită pierderii termenului de recuperare. Aceeaşi soluţie
urmează a se aplica şi în caz de pierdere a termenului de
recuperare a sumelor încasate fără drept ori a contravalorii unor
servicii nedatorate.
17. Anulare decizie 17. Hotărârile nedefinitive ale organelor de jurisdicţie a muncii,
imputare. Sistare inclusiv ale judecătoriilor şi ale colegiului de jurisdicţie al Curţii
reţineri Superioare de Control Financiar, prin care se admite contestaţia
celui obligat la plată sau restituire şi se anulează decizia de
imputare, sunt executorii şi au ca efect, până la eventuala lor
suspendare sau desfiinţare, sistarea reţinerilor dispuse.
Reţinerile făcute până la acea dată nu se pot restitui până la
soluţionarea definitivă a litigiului.
18. .........
19. Recuperare daune. 19. În cazul persoanelor încadrate în muncă, recuperarea
Reţineri din retribuţie. daunelor aduse avutului obştesc se face prin reţineri din
retribuţie, precum şi din alte sume ce li se cuvin din partea
unităţii la care lucrează.
Dacă debitorul şi-a pierdut calitatea de persoană încadrată în
muncă, executarea silită pentru realizarea creanţelor unităţii se
face de către organele prevăzute în Decretul nr. 221/1960 21, cu

21
Decret nr. 221 din 1 iulie 1960 cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plăţii impozitelor şi a taxelor neachitate în
termen şi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, precum şi cu privire la executarea confiscării, emis de Marea Adunare Naţională,
publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 1 iulie 1960

19
procedura şi în condiţiile prevăzute de acest decret şi de
Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 792/1960.
În cazul gestionarilor de bunuri, pentru despăgubirea unităţii
urmează a se aplica dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 22/1969.
20. În caz de răspundere materială, reţinerile din retribuţie,
20. Reţineri din precum şi din orice alte sume ce se cuvin celui în cauză din
retribuţie. Întindere partea unităţii, se fac în condiţiile prevăzute de art. 109 (2) din
Codul muncii22, fără ca ratele să fie mai mari de o treime din
retribuţia tarifară netă lunară. Reţinerea cotei de 1/3 este
obligatorie dacă paguba este mai mare decât această cotă, iar
debitorul nu are şi alte reţineri; dacă se fac şi alte reţineri, nu se
poate depăşi 1/2 din retribuţie şi urmează a se aplica, după caz,
ordinea de preferinţă prevăzută de art. 409 Cod procedură
civilă23 sau de art. 34 din Decretul nr. 221/1960.
Limitele maxime ale reţinerilor pentru acoperirea pagubelor
cauzate de persoanele încadrate în muncă se stabilesc în raport
de retribuţia tarifară de încadrare lunară, inclusiv indemnizaţiile,
sporurile şi majorările care, potrivit legii, fac parte din această
retribuţie, luându-se în considerare retribuţia din momentul
urmăririi, din care se vor scădea sumele ce reprezintă diminuări
aplicate potrivit legii sau rezultate din aplicarea unor sancţiuni
disciplinare.
Urmărirea în aceste limite se poate face şi asupra altor venituri
provenite din muncă cum sunt premiile, în cazul în care
reţinerea nu poate fi făcută, în întregime, sau în parte, din
sumele arătate mai sus, fără însă ca suma totală reţinută să
depăşească limitele maxime stabilite, de o treime si respectiv de
jumătate din retribuţia tarifară lunară.
Nu sunt supuse reţinerii, pentru acoperirea pagubelor cauzate în
condiţiile prevăzute de dispoziţiile referitoare la răspunderea
materială, sumele de bani ce se acordă cu destinaţie specială,
precum şi cele ce se plătesc pentru prestarea muncii în condiţii
deosebite, precum alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia de
instalare pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior,
diurnele de delegare sau detaşare, sau sporurile pentru munca
prestate în condiţii deosebite.

22
Ratele nu pot fi mai mari de 1/3 din salariul tarifar net lunar, fără a putea depasi împreuna cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în
cauza, jumătate din acest salariu.
23
Art. 409 (1) Pensiile de retragere, recompensele naţionale, lefile şi diurnele: ale eclesiasticilor, militarilor şi tuturor funcţionarilor plătiţi de
Stat, district, comuna şi instituţiunile de binefacere ale căror bugete se votează de Cameră, nu se pot ceda nici în total, nici în parte. Ele nu
se pot urmari decât până la o treime pentru datorii către Stat, penalităţi prevazute de lege, pentru chirii şi creanţe alimentare precum şi
pentru creanţele privilegiate prescrise de articolul 1729 codul civil; până la jumătate în ce priveşte plata dotei legiuitei soţii, precum şi
alimentele acordate de lege soţiei, copiilor şi ascendenţilor. (2) Indemnizatiile de chirie ce se acorda unor funcţionari, precum sunt aceia ai
căilor ferate, sunt neurmaribile şi necesibile în mod absolut. (3) Ele se pot însă urmări şi ceda în total numai pentru chirie, datorită pentru
semestrul la care acele indemnizaţii sunt aferente.

20
1975 DÎTS nr. 5 Legea nr. 5/1973. Fond
locativ. Raporturi dintre 1. Închirierea suprafeţelor locative din fondul de stat se face în
proprietari şi chiriaşi. ordinea de prioritate stabilită, pentru persoanele încadrate în
muncă, de către organele de conducere colectivă din unităţi, cu
respectarea criteriilor prevăzute de art. 8 alin. 3 si 4 din Legea
1. Închiriere. Ordine de nr. 5/197324, iar pentru pensionari de comitetul executiv sau,
prioritate. după caz, de biroul executiv al consiliului popular.
Odată ce a fost stabilită, ordinea de prioritate la închiriere este
obligatorie. În cazul în care ea este nesocotită cu prilejul emiterii
înştiinţării în vederea încheierii contractului de închiriere sau se
refuză încheierea acestui contract potrivit înştiinţării făcute în
temeiul ei, persoana îndreptăţită se poate adresa instanţei
judecătoreşti, care, după caz, va anula înştiinţarea şi va obliga
unitatea să emită o nouă înştiinţare corespunzătoare ordinii de
prioritate stabilită, sau va obliga întreprinderea competentă să
încheie contractul de închiriere conform înştiinţării legal emise.
Instanţa judecătorească nu are însă competenţa de a cenzura
ordinea de prioritate la închiriere, stabilită de unitate.
Nu constituie împiedicare la închirierea unei locuinţe din fondul
de stat faptul că solicitantul este proprietar în indiviziune asupra
unui apartament pe care nu are posibilitatea de a-l folosi efectiv
ca locuinţă.
2. Forma scrisă. Ad 2. Contractul de închiriere se încheie în formă scrisă şi nu poate
probationem, ad fi dovedit în alt mod decât prin prezentarea înscrisului care îl
validitatem constată. În cazurile prevăzute în mod expres prin art. 60 alin.
penultim şi art. 17 din Legea nr. 5/1973, forma scrisă a
contractului de închiriere şi respectiv de subînchiriere este
cerută pentru validitatea raportului locativ. În lipsa acestei forme
contractele respective sunt nule, fiind aplicabile totodată
sancţiunile prevăzute de art. 17.
Pentru apartamentele proprietate personală din mediul urban,
nelocuite de proprietar şi familia sa, contractul de închiriere se
încheie în condiţiile prevăzute pentru locuinţele aparţinând
fondului de stat.
3. Pierdere drept locativ 3. Locatarul care lipseşte din locuinţă mai mult de şase luni, în
afara cazurilor exceptate de lege, îşi pierde dreptul său asupra
acelei locuinţe.
De asemenea îşi pierde dreptul locativ şi persoana care, deşi a
încheiat contract de închiriere, nu şi l-a valorificat prin ocuparea
locuinţei în termen de şase luni de la încheierea contractului sau
prin introducerea, în acelaşi termen, a acţiunii de justiţie pentru
evacuarea celui ce o deţine.
4. Familia titularului 4. Fac parte din familia titularului contractului de închiriere, în
sensul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 5/1973, copiii rezultati din
casatori, din afara casătoriei sau din înfiere, atât timp cât sunt
minori cât şi după ce au devenit majori, precum şi copiii
încredinţaţi spre creştere şi educare potrivit normelor legale
privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.
Cu privire la părinţii soţilor, condiţia de a fi întreţinuţi de aceştia
este îndeplinită nu numai când sunt lipsiţi de mijloacele
necesare traiului, ci şi atunci când, deşi au venituri proprii, au
nevoie totuşi de ajutor sau asistenţa datorită vârstei înaintate
24
(3) Închirierea suprafeţei locative din fondul locativ de stat aflat în administrarea unităţilor prevăzute la art. 1 se face în urmatoarea ordine
de prioritate:
- muncitorilor calificaţi, în primul rind celor din marile unităţi industriale;
- salariatilor transferaţi în interesul serviciului din alte localităţi;
- cadrelor de specialitate care lucrează în producţia materială, în activitatea de proiectare, cercetare ştiintifică şi învaţământ;
- absolvenţilor repartizaţi în producţie, veniţi din alte localităţi;
- familiilor cu mai mulţi copii;
- celor încadraţi pe baza de concurs, veniţi din alte localităţi;
- celorlalti salariaţi şi pensionarilor.
(4) În cadrul categoriilor de mai sus, se acordă preferinţă celor care au condiţii grele de locuit, îndeosebi celor cu mai mulţi copii.

21
sau stării necorespunzătoare sănătăţii.
În cazurile în care, în suprafaţa locativă atribuită, locuiesc sau
sunt primite şi alte persoane, în temeiul unor raporturi de familie
care implică o locuinţă comună ori în temeiul unor obligaţii de
întreţinere, aceste persoane nu pot fi considerate că nu au nici
un drept locativ. Drepturile locative ale acestor persoane sunt,
însă, subordonate drepturilor acelor dintre membrii familiei
prevăzuţi în contractul de închiriere, în legătură cu care au fost
primite în locuinţă. Prezenţa în locuinţă a acestor persoane nu
modifică cuantumul chiriei calculată în funcţie de prevederile art.
15 alin. 2.
În cazul contractelor de închiriere prelungite prin lege, membrii
de familie îşi păstrează drepturile locative în condiţiile în care le-
au dobândit potrivit normelor legale în vigoare la acea dată.
5. Drept de extindere 5. Dreptul de extindere poate fi exercitat de orice locatar în
condiţiile prevăzute de art. 7 alin. 2. din Legea nr. 5/1973, în
cazul în care suprafaţa locativă pe care o deţine nu corespunde
aceleia la care este îndreptăţit.
De acest drept poate beneficia şi locatarul care posedă un
apartament proprietate personală exclusivă sau în indiviziune în
care nu se poate muta.
Termenul în care poate fi exercitat dreptul de extindere este acel
de 10 zile prevăzut pentru încheierea contractului de închiriere.
El începe să curgă de la data la care persoana îndreptăţită a
cunoscut sau trebuie să cunoască existenţa suprafeţei locative
excedentare şi deci naşterea dreptului ei.
Dacă dreptul de extindere a fost exercitat cu respectarea
condiţiilor legale, suprafaţa locativă excedentară va fi închiriată
în mod obligatoriu persoanei îndreptăţite.
6. Schimb de locuinţe 6. Locatarii principali pot conveni să facă schimb de locuinţe cu
privire la locuinţele care fac parte din fondul de stat, precum şi
cu privire la locuinţele proprietate personală supuse normării şi
închirierii. În cazul acestor din urmă locuinţe, schimbul poate fi
aprobat numai dacă proprietarul, îndreptăţit potrivit legii, nu-şi
manifestă voinţa de a se muta el însuşi în apartamentul său.
Pentru efectuarea schimbului de locuinţe este necesar, în
principiu, de consimţământul membrilor majoritari ai familiei, dar
nu şi al altor colocatari. În cazul cererii de schimb de locuinţe
formulate de titularul contractului de închiriere, consimţământul
membrilor majori ai familiei este prezumat.
Dacă un membru al familiei pretinde că nu a fost de acord cu
schimbul de locuinţe, el va putea cere anularea acestuia,
urmând ca instanţa să aprecieze dacă opunerea lui nu constituie
un abuz de drept.
Schimbul de locuinţe poate fi aprobat chiar dacă părţile nu deţin
acelaşi număr de încăperi, afară dacă prin schimb nu se
urmăreşte eludarea prevederilor legale referitoare la normarea
suprafeţei locative. Aprobarea nu poate fi refuzată pe motiv că
suprafaţa inferioară a încăperilor este diferită sau ca locuinţele
diferă din punct de vedere al confortului ori dependinţelor.
Pentru realizarea schimbului de locuinţe este necesară
aprobarea tuturor unităţilor în a căror administrare se găseau
locuinţele respective.
Schimbul de locuinţe făcut cu încălcarea prevederilor legale
poate fi anulat de instanţă, la cererea celor interesaţi, introdusă
în termen de şase luni de la data la care au cunoscut ori au
trebuit să cunoască efectuarea lui.
Împotriva refuzului unităţii socialiste de a aproba schimbul de
locuinţe partea interesată se poate plânge la instanţa
judecătorească în termenul de şase luni socotit de la data la

22
care a cunoscut sau trebuia să cunoască refuzul aprobării.
În cazul locuinţelor proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau a
altor organizaţii obşteşti, schimbul de locuinţe urmează a se
concretiza în contractele de închiriere.
7. Mutare 7. Persoana care are o locuinţă proprietate personală, dar nu
locuieşte în ea, se poate adresa instanţei judecătoreşti, pe cale
de acţiune, pentru valorificarea dreptului de a se muta în propria
sa locuinţă, dacă face dovada că s-a adresat în prealabil
comitetului sau, după caz, biroului executiv al consiliului popular,
care şi-a dat aprobarea de a se închiria, persoanelor ce o deţin,
locuinţa oferită de ei sau o alta locuinţă.
În cazul în care comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului
popular refuză aprobarea de a închiria locuinţa oferită sau o altă
locuinţă în locul celei oferite, proprietarul se va putea adresa
instanţei judecătoreşti, care va obliga comitetul (biroul) executiv
să dispună atribuirea locuinţei oferite de proprietar, în vederea
încheierii contractului de închiriere, în măsura în care această
locuinţă întruneşte condiţiile prevăzute de lege.
În ambele situaţii chiriaşului trebuie să i se asigure suprafaţa
locativă la care este îndreptăţit potrivit legii, precum şi
dependinţele necesare în măsura în care le-a avut în vechea
locuinţă. Astfel, chiriaşul nu va fi îndreptăţit să pretindă un
număr mai mare de camere sau o suprafaţă locativă mai mare
ori condiţii mai bune de locuit, decât le avea în locuinţa din care
urmează să se mute, dar nu va putea fi obligat să se mute într-o
locuinţă insalubră sau lipsită de dependinţele necesare.
Chiriaşul va putea să invoce dreptul de a deţine în continuare
locuinţa proprietarului, numai dacă va face dovada că la data
introducerii acţiunii în evacuare avea încheiat contractul pentru
construirea sau cumpărarea unei locuinţe proprietate personală
ori că a făcut demersuri concludente pentru mutarea în propria
sa locuinţă deţinută de alte persoane.
În cazul în care locuinţa din care urmează să se mute are garaj,
chiriaşul poate fi evacuat şi din garaj fără ca proprietarul să fie
obligat a-i da în schimb un alt garaj.
8. Divorţ. Atribuire 8. În caz de divorţ, instanţa, la cerere, va atribui locuinţa unuia
locuinţă. dintre soţi în condiţiile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 5/1973,
numai dacă suprafaţa locativă deţinută de ei nu ar putea fi
împărţită.
Dacă locuinţa se află în clădiri construite din fondurile
întreprinderilor sau organizaţiilor economice de stat, destinate a
servi ca locuinţe pentru persoanele încadrate în muncă în acele
unităţi, precum şi în cazul locuinţelor construite din fondurile de
investiţii centralizate şi nominalizate prin plan pe noile obiective
mai importante, raportul de locaţiune este accesoriu contractului
de muncă. Dar şi în asemenea situaţii instanţa este îndreptăţită
să dispună evacuarea necondiţionată a titularului contractului de
închiriere şi evacuarea condiţionată a soţului în favoarea căruia
operează criteriile de preferinţă prevăzute de lege pentru
atribuirea locuinţei. În cazul în care o atare locuinţă ar putea fi
împărţită, se va proceda la un partaj provizoriu, dispunându-se
evacuarea condiţionată a soţului în favoarea căruia operează
criteriile legale de atribuire, dar fără a se dispune evacuarea
soţului titular al contractului.
Soţul titular al contractului de închiriere nu va putea fi însă
evacuat în cazul locuinţelor de serviciu, în care prezenţa sa
permanentă în preajma locului de muncă este impusă de
specificul muncii. Aceeaşi soluţie urmează a se da şi în cazul
suprafeţelor locative deţinute de personalul casnic şi de
deservire conform art. 69 alin. 1 din lege.

23
Dispoziţia din art. 22 al Legii nr. 5/1973 este aplicabilă şi în cazul
soţilor subchiriaşi sau toleranţi, situaţia lor juridică faţă de
locatarul principal rămânând aceeaşi.
Dacă locuinţa aparţine ambilor soţi în coproprietate, iar în cadrul
acţiunii de divorţ nu s-a cerut şi împărţirea bunurilor comune,
instanţa, la cerere, va putea dispune, pe calea unei măsuri
provizorii, împărţirea sau atribuirea locuinţei după aceleaşi
criterii, urmând ca rezolvarea definitivă a raporturilor
patrimoniale dintre soţi să aibă loc ulterior, în cadrul acţiunii
separate de partaj.
În situaţia în care, fie în cadrul acţiunii de divorţ, fie în acela al
acţiunii separate, s-a cerut împărţirea bunurilor comune instanţa
va proceda potrivit prevederilor legale aplicabile în materie de
partaj, dar la alegerea modalităţii de lichidare a stării de
devălmăşie va putea să atribuie locuinţa soţului în favoarea
căruia înclină menţionatele criterii legale de preferinţă.
În cazul unei locuinţei aparţinând în proprietate personală
exclusivă unui soţ, instanţa, apreciind împrejurările cauzei, va
putea să-l oblige, la cerere, în situaţiile prevăzute de art. 41 şi 42
din codul familiei, să asigure celuilalt soţ, precum şi copiilor care
i-au fost încredinţaţi acestuia spre creştere şi educare, o
suprafaţă locativă, fie în apartamentul proprietatea sa, fie în altă
locuinţă. În cazul în care conlocuirea copiilor şi a soţului căruia i-
au fost încredinţaţi, împreună cu soţul proprietar al
apartamentului, nu ar fi posibilă în fapt, sau nu ar fi indicată din
cauza relelor sale comportări, se va putea dispune, în mod
provizoriu, evacuarea celui din apartament, până ce le va
asigura o altă locuinţă.
9. Evacuare 9. a) Faptul că prin lege s-a organizat o procedură administrativă
de evacuare a suprafeţelor locative ocupate fără contract de
închiriere nu constituie împiedicare pentru unitatea socialistă
care administrează ţi închiriază locuinţe din fondul de stat,
prevăzută în art. 1 alin. 1 din Legea nr. 5/1973, de a cere
evacuarea pe cale judiciară chiar şi în cazurile în care ar putea
folosi procedura evacuării administrative.
b) Unităţile socialiste care administrează şi închiriază locuinţe
sunt îndreptăţite să introducă şi acţiuni pentru restrângerea
suprafeţelor locative excedentare supuse închirierii.
10. Mutare în locuinţă 10. Cel ce şi-a construit o locuinţă proprietate personală este
obligat să se mute în ea împreună cu membrii săi de familie
arătaţi în art. 5 alin. 2 din Legea nr. 4/1973 (soţ, soţie şi copii
minori). În cazul în care construirea locuinţei a fost solicitată în
mod expres şi pentru alţi membri de familie decât cei menţionaţi
în art. 5 alin. 2 din citata lege, aceeaşi obligaţie de a se muta le
va reveni şi acestor membri. Ca atare, dacă nu îndeplinesc
această obligaţie şi nu eliberează locuinţa pe care au deţinut-o
până la data la care construcţia le-a fost pusă la dispoziţie
conform contractului, întreprinderea sau organizaţia în a cărei
administrare se găseşte locuinţa deţinută poate cere evacuarea
din acea locuinţă a persoanelor obligate la mutare. Acelaşi drept
îl va avea şi proprietarul persoană fizică.
În cazul în care nu se cere evacuarea, noua locuinţă construită,
dacă este situată în mediul urban, va fi supusă în întregime
normării şi închirierii.
11. Folosinţă 11. a) Locatarul are dreptul la folosirea dependinţelor dintr-o
dependinţe locuinţă ce aparţine fondului locativ de stat, sau dintr-o locuinţă
proprietate personală supusă în întregime normării şi închirierii,
numai pe baza unui contract de închiriere, încheiat la intrarea în
locuinţă sau completat ulterior, în cursul locaţiunii.
În cazul unui apartament închiriat mai multor familii pe baza

24
unor contracte de închiriere separate, primul locatar principal
căruia i-au fost închiriate dependinţele nu poate invoca un drept
de exclusivitate asupra lor, iar unitatea care administrează
fondul locativ este îndreptăţită să închirieze şi altui locatar
folosinţa unora sau a tuturor dependinţelor din acel apartament.
Instanţele judecătoreşti vor putea să verifice însă, la cerere,
dacă folosirea dependinţelor din acelaşi apartament, de către
toţi locatarii, este posibilă în fapt şi dacă prin lărgirea dreptului
de acces la ele nu se aduce o gravă stânjenire folosinţei
exercitate de locatarii cărora le-au fost închiriate anterior.
b) Colocatarii au dreptul să încheie convenţii cu privire la modul
de folosire a dependinţelor care le-au fost legal închiriate, dacă
nu implică modificarea structurii interioare a suprafeţei locative şi
fără ca aceste convenţii să fie opozabile altor persoane decât
cele ce au luat parte la încheierea lor sau să influenţeze
cuantumul chiriei.
c) În cazul în care baia se foloseşte în comun de două sau mai
multe familii ce locuiesc în acelaşi apartament, suma stabilită de
lege pentru folosirea acestei dependinţe urmează a se împărţi
pe numărul familiilor care au contracte de închiriere separate,
proporţional cu suprafaţa locativă deţinută în exclusivitate.
12. Cheltuieli făcute de 12. Chiriaşul care a făcut cheltuieli de întreţinere sau reparare a
chiriaş. Recuperare locuinţei care-i incubă proprietarului, le poate recupera prin
reţinerea contravalorii lor din chirie. În cazul în care proprietarul
nu este de acord cu reţinerea, contestând, de exemplu, natura
sau cuantumul cheltuielilor, aceasta se va putea face pe baza
unui titlu executoriu obţinut în condiţiile legii.
În cazul în care chiriaşul a executat lucrări de sporire a
confortului cu autorizarea prealabilă a proprietarului, acesta se
poate înţelege cu chiriaşul, fie să plătească el valoarea
lucrărilor, iar chiriaşul să plătească majorarea de chirie
corespunzătoare sporului de confort, fie să suporte chiriaşul
cheltuielile de efectuare a lucrărilor, urmând a le reţine din chiria
majorată. În cazul în care proprietarul nu şi-a dat autorizarea
prealabilă dar, ulterior, a pretins majorarea de chirie
corespunzătoare sporului de confort, chiriaşul poate pretinde
compensarea cheltuielilor din chiria majorată.
Dacă lucrările au fost efectuate fără autorizarea prealabilă, iar
acesta nu înţelege să le reţină, chiriaşul nu este îndreptăţit să-şi
recupereze cheltuielile, ci va putea fi obligat ca, la încetarea
locuinţei, să le ridice şi să aducă locuinţa în starea ei anterioară,
plătind eventual şi despăgubiri, dar fără a i se putea pretinde o
majorare de chirie pentru sporul de confort.
13. Recalcularea chiriei 13. Unităţile socialiste au dreptul să recalculeze chiria prevăzută
în contractul de închiriere şi să pretindă, înăuntrul termenului de
prescripţie, plata diferenţei pentru trecut, în raport de chiria
legală.
Într-o atare situaţie instanţa, stabilind diferenţele datorate, va
face aplicarea prevederilor cuprinse în contractul tip de
închiriere (pct.8), aprobat prin H.C.M. nr. 860/1973.
14. Competenţă 14. Litigiile în legătură cu închirierea şi folosirea suprafeţei
jurisdicţională locative se soluţionează de instanţele judecătoreşti în temeiul
art. 67 din Legea nr. 5/1973, cu aplicarea normelor de procedură
prevăzute în dreptul comun.
15. Ordonanţă 15. Calea ordonanţei preşedinţiale poate fi folosită în litigii
preşedinţială. Obiect locative ori de câte ori sunt întrunite condiţiile cerute de art. 581
din C.pr.civ.
Astfel pot fi evacuate pe această cale persoanele care au
ocupat o suprafaţă locativă fără contract de închiriere sau care,
având un atare contract, au încercat să-şi valorifice dreptul pe

25
căi de fapt, precum şi persoanele tolerate în locuinţă. De
asemenea, se poate dispune prin ordonanţă preşedinţială
desfiinţare sau încetarea piedicilor aduse de colocatari la
folosirea părţilor comune şi accesoriilor locuinţei, precum şi a
piedicilor aduse de persoane străine la valorificarea dreptului
locativ constatat prin hotărâre judecătorească. Cererea de
ordonanţă preşedinţială se va soluţiona, de regulă, cu citarea
părţilor.
1974 DÎTS nr. 9 Trecerea în altă muncă.
Transferare şi
desfacere a 1. În toate cazurile în care s-a dispus transferarea în interesul
contractului de muncă. serviciului, iar persoana încadrată în muncă nu este de acord cu
dispoziţia de transfer, fie pentru motive de sănătate dovedite cu
1. Contestaţie certificat medical, fie pentru alte motive temeinic justificate,
contestaţia sa împotriva acelei dispoziţii este de competenţa
organului ierarhic superior.
2. Trecerea temporară 2. Trecerea temporară în altă muncă este schimbarea locului de
în altă muncă muncă în cadrul aceleiaşi unităţi pe o perioadă de timp scurtă.
Această măsură are caracter excepţional şi se poate dispune
numai în cazuri bine justificate, chiar şi în afara
consimţământului celui în cauză, care însă se poate plânge
împotriva ei la comisia de judecată, dacă o consideră nelegală.
3. Termen desfacere 3. Termenul de o lună, prevăzut de art. 130 alin. 2 din Codul
contract de muncă muncii25 pentru desfacerea contractului de muncă pentru
motivele arătate în alin. 1 lit. a, i sau k26, nu începe să curgă, în
situaţiile enumerate de art. 146 din acelaşi cod27, decât la
încetarea acelor situaţii. Dacă vreuna dintre aceste situaţii s-a
ivit după ce termenul a început, curgerea lui se suspendă,
urmând ca după încetarea acelei situaţii să înceapă a curge un
nou termen de o lună pentru desfacerea contractului.
4. Aviz sindicat. 4. Avizul comitetului sindicatului la desfacerea, din iniţiativa
Caracter unităţii, a contractului în cazul oricărei persoane încadrate în
muncă, sau al organului sindical superior în cazul celor ce sunt
membri ai comitetului sindicatului ori ai altui organ sindical, are
caracter consultativ. Luarea prealabilă a avizului este
obligatorie, dar lipsa lui nu este de natură să atragă anularea
deciziei de desfacere a contractului de muncă. În cazul în care
consultarea prealabilă a organului sindical a fost omisă,
urmează ca instanţa sesizată cu judecarea contestaţiei
împotriva deciziei de desfacere a contractului să ceară ea avizul
prevăzut de lege.
În cazul celor aleşi în organul de conducere colectivă al unităţii
sau în comisia de judecată, contractul de muncă nu poate fi
desfăcut fără aprobarea organului care i-a ales. Această
aprobare trebuie să fie prealabilă, iar instanţa nu este
îndreptăţită să ceară o aprobare ulterioară sau să ţină seama de
o asemenea aprobare.
Aceste avize şi aprobări sunt cerute de lege numai atunci când
desfacerea contractului de muncă este lăsată la aprecierea
organului de conducere.
5. Neoferire alt post. 5. Desfacerea contractului în situaţiile prevăzute de art. 130 alin.

25
(2) Contractul de muncă poate fi desfăcut pe temeiul lit. e, i sau k, în termen de cel mult de la o lună de la constatarea, de către
conducătorul unităţii, a împrejurării care constituie temeiul desfacerii.
26
Art 130 (1) Contractul de muncă poate fi desfăcut, din iniţiativa unităţii, în cazul când: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea
unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reorganizării; i) persoana incadrata în muncă savârşeşte o abatere gravă
sau încalcă în mod repetat obligaţiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în unitate; k) persoana încadrată în muncă este
condamnată definitiv pentru o infracţiune în legatură cu munca sa, dacă condamnarea o face necorespunzătoare postului pe care îl deţine;
27
Art. 146 Contractul persoanei încadrate în muncă nu poate fi desfăcut din iniţiativa unităţii în timpul incapacităţii temporare de muncă în
care primeşte ajutoare de asigurări sociale, în caz de graviditate, în timpul concediului de maternitate şi în perioada de alăptare, în perioada
cât îngrijeşte copilul bolnav, în vârstă de până la 3 ani, precum şi în timpul cât soţul satisface serviciul militar, în afară de cazurile prevăzute
la art. 130 alin. 1 lit. c, d, g, j, k, l.

26
Anulare desfacere 1 lit. a-c, e si f din Codul muncii28, fără ca unitatea să-şi fi
contract de muncă îndeplinit obligaţia de a-i oferi un alt loc de muncă sau de a lua
celelalte măsuri prevăzute de art. 133 alin. 1 din acelaşi cod 29,
este de natură să ducă la anularea deciziei de desfacere a
contractului. Dacă unitatea nu are un post corespunzător pe
care să-l ofere celui în cauză, ea trebuie considerată că şi-a
îndeplinit obligaţia legală prin însuşi faptul de a se fi adresat
organului ierarhic superior sau organului de repartizare în
muncă solicitându-i sprijinul prevăzut de menţionatul text de
lege.
Dacă unitatea îşi îndeplineşte obligaţia legală după desfacerea
contractului de muncă, această măsură se consolidează, iar
contestaţia celui în cauză urmează a fi examinată numai în
legătură cu despăgubirea cuvenită pentru perioada de timp
dintre desfacerea contractului şi îndeplinirea ulterioară a
menţionatei obligaţii legale.
1974 DÎTS nr. 5 Dreptul muncii. 1.În cadrul răspunderii materiale pentru pagube aduse
societăţilor de către angajat recuperarea urmează a se face în
1. Pagube aduse de primul rând de la cei ce le-au provocat prin fapta lor directă.
angajaţi. Recuperare. În litigiul dintre societate şi autorul direct al pagubei pot fi
introduşi, pentru a le face opozabile probele administrate şi
constatările rezultate, persoanele care au înlesnit producerea
ei.
În cazul în care s-a emis decizie de imputare şi împotriva lor,
aceste persoane vor avea dreptul să o conteste şi să ceară, iar
instanţa va fi obligată să încuviinţeze, chiar şi din oficiu,
suspendarea judecăţii, precum şi a executării deciziei de
imputare, până la terminarea procedurii de recuperare împotriva
autorului direct al pagubei.
În acelaşi mod se va proceda şi în caz de restituire a sumelor
încasate fără drept, a contravalorii unor bunuri ori a serviciilor
nedatorate.
2. Neefectuarea 2. Cel îndreptăţit a lua măsura de recuperare răspunde material
cercetării. Răspundere. pentru paguba cauzată unităţii de o altă persoană dacă, datorită
faptului că nu s-a îngrijit ca în termenul legal de 60 de zile de la
luarea la cunoştinţă a pagubei să se facă cercetările necesare
spre a se stabili cu certitudine persoana vinovată de producerea
acelei pagube şi întinderea acesteia, a emis decizie de imputare
împotriva altei persoane sau pentru o sumă mai mică decât
aceea ce reprezintă prejudiciul real.
Aceeaşi răspundere îi revine şi celui care, nesocotindu-şi sau
neglijându-şi îndatoririle de serviciu, nu a făcut cercetări
temeinici şi complete pentru identificarea persoanei vinovate de
producerea pagubei şi stabilirea exactă a cuantumului acesteia,
dacă, în ambele situaţii, decizia de imputare a fost anulată sau
paguba a fost recuperată doar parţial.
Tot astfel se va proceda şi în cazul în care paguba ar rezulta din
nerestituirea unor sume încasate fără drept, a contravalorii unor
bunuri predate ori a unor servicii nedatorate.
3. Decizie de imputare. 3. Termenul de 60 zile pentru emiterea deciziei de imputare,
Termen de 60 zile. prevăzut de art. 108 alin. 2 din Codul muncii, are caracterul unui
Caracter. termen de prescripţie. Acest termen este susceptibil de
întrerupere şi de suspendare, în condiţiile dreptului comun. El nu
28
Art. 130 (1) Contractul de muncă poate fi desfăcut, din iniţiativa unităţii, în cazul când: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea
unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reorganizării; b) unitatea îşi încetează activitatea prin încetare; c) unitatea
se mută în altă localitate, iar persoana încadrată nu acceptă să o urmeze; e) persoana nu corespunde, sub raport profesional, postului în
care a fost încadrată; f) în postul ocupat de persoana încadrată în muncă este integrat, pe baza hotarârii organelor competente, cel care a
deţinut anterior acel post;
29
Art. 133 (1) În cazul în care contractul de muncă urmează să fie desfăcut din iniţiativa unităţii pentru motivele prevăzute în art. 130 alin. 1
lit. a-c, e si f, aceasta este obligată să ofere persoanelor în cauză trecerea în altă muncă corespunzătoare, solicitând în acest scop sprijinul
organului ierarhic superior şi al organelor de repartizare în muncă sau, după caz, să ia măsuri pentru recalificarea acestor persoane.

27
este însă susceptibil de repunere în termen.
În cazul în care, considerându-se că paguba a fost cauzată
printr-o faptă ce constituie infracţiune, au fost sesizate organele
de urmărire penală, suspendarea operează faţă de toţi cei ce au
provocat paguba, indiferent dacă au fost indicaţi în reclamaţia
penală.
Termenele de trei ani şi respectiv de un an, prevăzute de art.
108 alin. 1 din acelaşi cod, pentru constatarea pagubei, au
caracterul unor termene de decădere. Decizia de imputare va
putea fi emisă şi după expirarea acestor termene în cazul în
care atât constatarea pagubei, cât şi luarea ei la cunoştinţă au
avut loc înăuntrul lor. Într-o atare situaţie termenul de 60 de zile
se va putea împlini şi după expirarea termenului de constatare
a pagubei.
În cazul persoanelor care au înlesnit producerea pagubei
termenul de 60 de zile pentru recuperarea pagubei rămase
neacoperite va începe să curgă din momentul în care se va
constata că paguba nu mai poate fi recuperată de la autorul ei
direct.
În cazul răspunderii pentru neemiterea deciziei de imputare în
termenul legal, pentru emiterea ei greşită sau pentru
neefectuarea unor cercetări temeinice şi complete, termenul de
60 de zile va începe să curgă de la data la care cel în drept a
luat cunoştinţă de paguba produsă prin neemiterea deciziei de
imputare sau, după caz, de hotărârea definitivă a organului de
jurisdicţie prin care s-a anulat decizia de imputare greşită ori de
faptul că paguba a putut fi recuperată doar parţial.
În toate situaţiile de mai sus constatarea pagubei va trebui să
aibă loc în termen de trei ani, socotit de la expirarea termenului
de 60 de zile în care trebuia să fie luată măsura de recuperare
împotriva celui ce a produs paguba iniţială.
Atunci când paguba a fost cauzată societăţii printr-o faptă ce
constituie infracţiune, răspunderea se va stabili potrivit legii
penale.
4. Constatare pagubă. 4. În cazul încasării unor sume de bani fără drept, al predării
unor bunuri ori al prestării unor servicii nedatorate, constatarea
pagubei va trebui să se facă în termen de un an numai faţă de
cel ce a primit suma sau bunul ori a beneficiat de prestarea
acelor servicii, cu bună-credinţă.
Faţă de cei vinovaţi de efectuarea plăţii, predarea bunului ori
prestarea serviciilor nedatorate, societatea îşi păstrează dreptul
de a constata paguba în termenul de trei ani, socotit de la
primirea sumei sau bunului ori prestarea serviciilor nedatorate.
Acelaşi termen se aplică şi în cazul în care beneficiarul nu a fost
de bună-credinţă, iar în cazul în care fapta sa va constitui
infracţiune, răspunderea i se va stabili potrivit legii penale.
5. Decizie de imputare. 5. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 108 alin. 3 din Codul
Comunicare. Sancţiune. muncii pentru comunicarea deciziei de imputare nu este
sancţionat cu decăderea. Această comunicare poate fi făcută
celui în cauză în termenul general de prescripţie de trei ani din
dreptul comun.
Până la data comunicării decizia de imputare nu poate fi pusă în
executare.
6. Prescripţie începută 6. Dispoziţiile noului Cod al muncii se vor aplica în principiu şi
sub vechiul cod. prescripţiilor neîmplinite la data intrării sale în vigoare, iar
termenele de prescripţie vor fi socotite că încep să curgă de la
aceeaşi dată.
Dispoziţiile Codului anterior al muncii privitoare la termenele de
prescripţie vor rămâne mai departe aplicabile numai dacă
termenele pe care le prevăd s-ar împlini înaintea celor stabilite

28
prin noul Cod al muncii.
1974 DÎTS nr. 3 1. Nulitate căsătorie. 1. În cazul în care instanţa declară nulă sau anulează căsătoria,
Stabilirea bunei/relei ea este obligată să stabilească, prin aceeaşi hotărâre, buna sau
credinţe a soţilor. reaua-credinţă a soţilor la încheierea căsătoriei.
2. Oricare dintre soţi poate să ceară şi să obţină constatarea că
2. Soţi. Bun. Stabilire unul sau mai multe bunuri dobândite în timpul căsătoriei sunt
caracter. bunuri comune şi nu proprii ale celuilalt soţ, sau că, dimpotrivă,
sunt bunuri proprii.
3. Soţ. Înfiere. 3. Luarea consimţământului soţului neînfietor, în condiţiile art. 69
Consimţământul alin. 2 din Codul familiei, este obligatorie, neîndeplinirea acestei
celuilalt soţ. Sancţiune. condiţii fiind sancţionată cu nulitatea relativă a actului.
Acţiunea în anulare poate fi exercitat numai de soţul căruia nu i
s-a luat consimţământul.
Nulitatea înfierii poate fi acoperită prin renunţare expresă sau
tacită la exercitarea acţiunii.
1974 DÎTS nr. 1 Dreptul muncii l. Organizaţia socialistă care a plătit despăgubiri altei organizaţii
socialiste pentru paguba adusă de persoana sa încadrată în
Pagubă adusă de muncă prin săvârşirea unei fapte ilicite şi care se subrogă în
salariat. Recuperare drepturile organizaţiei socialiste păgubite poate cere de la
persoana sa încadrată în muncă, pe calea acţiunii în regres,
numai ceea ce a plătit efectiv cu titlu de despăgubire.
2. În cazul în care organizaţia socialistă păgubită nu a obţinut pe
calea arbitrajului de stat contravaloarea întregii pagube calculate
conform dispoziţiilor Decretului nr. 220/1960 si H.C.M. nr.
532/196330 diferenţa dintre valoarea despăgubirii acordate şi
aceea calculată potrivit acestor acte normative, va putea fi
cerută de organizaţia socialistă păgubită direct de la persoana
încadrată în muncă a organizaţiei socialiste, vinovată de
săvârşirea faptei prejudiciabile, pe calea unei acţiuni de drept
comun.
1973 DÎTS nr. 5 Dreptul muncii 1. În cadrul de aplicare a noului Cod al muncii, temeiul juridic al
desfacerii disciplinare a contractului de muncă îl constituie
1. Desfacere dispoziţiile art. 130 alin. 1 lit. i.
disciplinară a Cât priveşte competenţa de judecare a contestaţiilor împotriva
contractului de muncă. desfacerii disciplinare a contractului de muncă, ea este stabilită
Temei juridic. Recurs. prin art. 174 lit. b din acelaşi cod, hotărârea pronunţată de
judecătorie în atare litigii fiind supusă recursului la tribunal, cu
excepţia contestaţiilor făcute de persoanele cu funcţii de
conducere la care se referă art. 175 alin. 1 lit.b şi care au fost
date spre soluţionare organului administrativ ierarhic superior.
2. Cercetare prealabilă. 2. Cercetarea prealabilă a faptei ce constituie abatere,
Lipsă. Sancţiune. ascultarea celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de el în
apărare înainte de aplicarea sancţiunii disciplinare, prevăzute în
art. 13 alin. 3 din Legea nr. 1/1970, sunt obligatorii. În cazul în
care această condiţie legală nu a fost îndeplinită, judecătoria va
constata nulitatea deciziei de desfacere a contractului de
muncă, iar prin consecinţă va admite contestaţia şi va dispune
reîncadrarea în funcţie.
Dacă însă cercetarea, ascultarea salariatului şi verificarea
susţinerilor sale făcute în apărare nu au fost efectuate datorită
unor motive întemeiate, cum ar fi sustragerea în orice mod a
salariatului de la îndeplinirea acestei proceduri prealabile,
părăsirea unităţii fără a se prezenta la convocarea ce i s-a
făcut, lipsa nejustificată de la serviciu sau alte asemenea
împrejurări care îi sunt imputabile, instanţa va proceda la
judecarea litigiului în fond.

30
Decret nr. 220 din 20 octombrie 1960 privind stabilirea valorii pagubelor cauzate avutului obştesc, emis de Marea Adunare Naţională,
publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960. Hotărâre nr. 532 din 20 iulie 1963 privind modul de stabilire a valorii pagubelor
cauzate avutului obştesc, pentru bunurile care nu au preţuri cu amănuntul legal stabilite, emisă de Consiliul de Miniştri publicat în Buletinul
Oficial nr. 24 din 26 iulie 1963.

29
1973 DÎTS nr. 2 Minor. Pensie de 1. Părţile pot conveni ca pensia de întreţinere stabilită în sarcina
întreţinere debitorului sub formă de prestări periodice să fie înlocuită prin
depunerea anticipată a sumelor ce reprezintă prestările
1. Prestări periodice. periodice pe tot timpul stabilit de instanţă.
Sumă globală Într-o atare situaţie creditorul obligaţiei de întreţinere va fi
îndreptăţit să primească plata în mod periodic, la termenele
Majorare pensie. stabilite, iar nu deodată sub forma unei sume globale. El îşi va
păstra dreptul de a solicita mărirea pensiei de întreţinere în
raport cu schimbarea criteriilor avute în vedere de instanţă în
Creditor mai mare de 18 stabilirea obligaţiei. De asemenea, copilul devenit major şi aflat
ani. în continuarea studiilor va putea cere, în condiţiile prevăzute de
lege, plata pensiei de întreţinere şi după împlinirea vârstei de 18
ani.
2. Înţelegere părinţi. 2. Dacă instanţa constată că părintele căruia i s-a încredinţat
Scutire de contribuţie. copilul minor spre creştere şi educare este în măsură să-i
asigure singur condiţiile materiale necesare, poate să
încuviinţeze învoiala dintre părinţi prin care cel căruia nu i s-a
încredinţat copilul este scutit temporar de contribuţia sa ori este
obligat la o contribuţie mai mică.
Schimbarea ulterioară a situaţiei materiale a părintelui care s-a
obligat să suporte singur cheltuielile de întreţinere va putea să
justifice revenirea instanţei asupra hotărârii de sistare a plăţii
datorate de celălalt părinte.
1972 DÎTS nr. 10 Legea nr. 3/1970. Minori 1. În cadrul contestaţiilor introduse împotriva hotărârilor date de
ocrotiţi comisiile pentru ocrotirea minorilor, judecătoria are îndatorirea
să stabilească, în sarcina persoanelor obligate potrivit legii să
1. Fixare contribuţie de întreţină pe minorul cu privire la care s-a dispus internarea într-o
întreţinere instituţie de ocrotire, contribuţia bănească pe care urmează să o
suporte pe toată perioada cât va dura măsura de ocrotire.
Această contribuţie va fi calculată pe baza criteriilor legal, potrivit
prevederilor din Codul familiei, în funcţie de venitul mediu
realizat în ultimele 6 luni, iar pentru agricultori în funcţie de
venitul realizat în anul precedent.
Instanţa nu va putea să înlăture obligarea la plata contribuţiei a
persoanelor cărora le-ar reveni obligaţia de a-l întreţine pe
minor, decât în cazurile în care, potrivit legii, nu li s-ar putea
impune o atare obligaţie.
2. Obligaţie de plată 2. La plata contribuţiei urmează să fi obligaţi ambii părinţi,
părinţi. proporţional cu mijloacele materiale de care dispun, chiar dacă
fiind despărţiţi în fapt sau divorţaţi, unul dintre ei a fost obligat
prin hotărâre judecătorească să plătească pensie de întreţinere
pentru copilul încredinţat spre creştere şi educare celuilalt
părinte.
Într-o atare situaţie însă instanţa, la cererea celui interesat, va
suspenda executarea pensiei de întreţinere cu începere de la
data internării efective a minorului în instituţia de ocrotire.
3. Minorul are venituri 3. În cazul în care minorul cu privire la care s-a luat măsura
internării într-o instituţie de ocrotire este beneficiarul unei pensii
de urmaş sau alte venituri care sunt mai mici decât cheltuielile
pe care le face statul cu întreţinerea lui, persoanele cărora le
revine datoria de a-l întreţine vor fi obligate să suporte diferenţa.
În cazul în care pensia de urmaş sau veniturile care le
realizează sunt mai mari decât aceste cheltuieli, minorul este
obligat să le suporte integral, iar diferenţa îi rămâne la dispoziţie.
4. Compunere complet. 4. Contestaţiile introduse împotriva hotărârilor date de comisiile
Asistenţă juridică pentru ocrotirea minorilor ce se soluţionează de judecătorii în
complet format de un judecător cu participarea procurorului, fără
a fi necesară desemnarea unui apărător din oficiu.
1972 DÎTS nr. 4 Dreptul familiei Alocaţia de stat pentru copii este supusă aceluiaşi regim legal
ca şi pensia de întreţinere.

30
Alocaţie pentru copii. În consecinţă, normele de drept procesual prevăzute pentru
Regim legal pensia de întreţinere se aplică şi în litigiile având ca obiect
restituirea alocaţiei de stat pentru copii încasată şi reţinută pe
nedrept de un părinte ori stabilirea unei despăgubiri
corespunzătoare în cazul în care părintele a împiedicat din culpa
sa încasarea alocaţiei.
Aceleaşi norme sunt aplicabile şi în cazul alocaţiilor pentru copii
plătite din alte fonduri.
1971 DÎTS nr. 7 Dreptul muncii 1. Despăgubirea datorată de angajaţi pentru folosirea ilegală a
autovehiculelor din dotarea angajatorului se calculează pe baza
Angajat. Folosire ilegală tarifelor legale, stabilite pentru transporturile efectuate, indiferent
a autovehiculului dacă autovehiculul aparţine parcului auto al unei întreprinderi
angajatorului. Stabilire care efectuează transporturi cu plată sau parcului pentru
despăgubiri transporturi interne al unei societăţi.
2. Această despăgubire se realizează pe căile de recuperare
prevăzute în Codul muncii.
1971 DÎTS nr. 6 Dreptul muncii. 1. Prin noţiunea de salariu lunar folosită în art. 68 alin. 2 din
Angajat. Răspundere Codul muncii, modificat, în legătură cu plafonarea reţinerilor ce
materială. se pot face angajatului pentru recuperarea pagubelor aduse
unităţii în care lucrează, se înţelege salariul tarifar de încadrare
1. Noţiune de „salariu realizat, corespunzător timpului efectiv lucrat, inclusiv sporurile
lunar” şi indemnizaţiile care, potrivit normelor legale în vigoare, se
includ în salariul tarifar.
Nu se includ în salariul tarifar realizat sumele reprezentând
contribuţia pentru pensia alimentară, diminuările pentru
neîndeplinirea sarcinilor stabilite, precum şi reducerile ca urmare
a aplicării unor sancţiuni disciplinare.
În acelaşi sens urmează a se considera folosită noţiunea de
salariu şi în dispoziţiile art. 71 alin. 2 din Codul muncii.
În toate aceste dispoziţii legale se ţine seama de salariul tarifar
net şi nu de salariul brut.
2. Majorările precum şi diminuările salariului tarifar care intervin
2. Majorare/diminuare în perioada de recuperare a pagubei urmează să fie avute în
salariu vedere la stabilirea atât a cuantumului ratelor lunare prevăzute
în art. 71 alin. 2, cât şi a plafonului celor trei salarii lunare
prevăzute în art. 68 alin. 2, modificat, din Codul muncii.
La stabilirea plafonului celor trei salarii lunare se va ţine seama
de media salariilor tarifare încasate în cursul anului calendaristic
în care se face recuperarea.
În mod corespunzător se vor avea în vedere variaţiile veniturilor
şi în cazul în care angajatul a fost pensionat.
1971 DÎTS nr. 2 Părintele este obligat să dea întreţinere copilului devenit major,
Pensie de întreţinere. dacă se află în continuare de studii, până la terminarea
Copil devenit major. acestora, fără a depăşi vârsta de 25 de ani.
Continuare studii. Pentru a beneficia de întreţinere, copilul trebuie să dovedească
stăruinţă în continuarea studiilor.

31
1970 DÎTS nr. 5 Drept administrativ. 1. Sunt supuse controlului judecătoresc, în condiţiile Legii nr.
Legea 1/1967 1/196731 actele administrative, precum şi faptele materiale
asimilate lor prin art. 1 alin. 2 din lege, iar nu şi operaţiunile care
1. Control judecătoresc. prin ele însele nu produc efecte juridice şi nici alte fapte
Obiect. Competenţă materiale efectuate în desfăşurarea activităţii organelor
materială şi teritorială administraţiei de stat.
Normele de competenţă materială stabilite de lege au caracter
imperativ, iar excepţia de necompetenţă trebuie ridicată chiar şi
din oficiu.
În cazul dublei subordonări, atât pe plan local cât şi pe plan
central a organului administraţiei de stat pârât, competenţa îi
revine judecătoriei.
Cât priveşte competenţa teritorială, cererea celui vătămat în
dreptul său printr-un act administrativ ilegal poate fi introdusă
atât la instanţa în raza căreia domiciliază reclamantul cât şi la
instanţa de la sediul organului administraţiei de stat care a emis
actul pretins a fi ilegal.
2. Calitate procesuală 2. În litigiile referitoare la cererile celor vătămaţi în drepturile lor
pasivă prin acte administrative ilegale, au calitate procesuală pasivă
organele administraţiei de stat, precum şi orice altă entitate, în
cazurile în care emit acte administrative.
În cazul organelor locale ale administraţiei de stat se va cita ca
parte în proces unitatea administrativ teritorială prin comitetul
executiv al consiliului popular.
Dacă în cadrul procesului se cer şi despăgubiri, iar organul
emitent al actului nu are personalitate juridică, se vor cita atât
organul administraţiei de stat cu această calitate, cât şi organul
emitent.
3. Procedura prealabilă 3. Acţiunea celui vătămat printr-un act administrativ ilegal poate
fi introdusă numai dacă s-a adresat în prealabil organului
administrativ care a emis actul, fără a fi obţinut restabilirea
legalităţii şi numai după expirarea termenului prevăzut de lege
pentru rezolvarea reclamaţiei.
În cazul în care reclamaţia a fost rezolvată înainte de împlinirea
termenului legal, cel vătămat se va putea adresa instanţei fără
să mai aştepte expirarea termenului.
Tot astfel dacă prelungirea termenelor prevăzute în art. 6 din
Decretul nr. 534/196632 ar duce la depăşirea termenului de 6
luni, cel vătămat va trebui să introducă acţiunea mai înainte de a
se împlini cele 6 luni calculate de la data comunicării actului
administrativ a cărui anulare se cere.
4. Acţiune inadmisibilă 4. Acţiunea celui vătămat într-un drept al său printr-un act
sau greşit îndreptată administrativ ilegal poate fi considerată inadmisibilă Legea nr.
1/1967, numai dacă procedura jurisdicţională la care se referă
textul este reglementată prin lege sau decret.
În cazul în care cererea a fost îndreptată greşit la instanţa
judecătorească, iar reclamantul nu se opune, ea va fi trimisă
spre soluţionare organului jurisdicţional competent.
1969 DÎTS nr. Divorţ. Copii 1. Instanţa nu va putea să pronunţe desfacerea căsătoriei, decât
1033 dacă va constata că, datorită unor motive temeinice, raporturile
1. Motive dintre soţi sunt atât de grav şi iremediabil vătămate, încât
continuarea căsătoriei a devenit vădit imposibilă. Cât priveşte
despărţirea în fapt a soţilor, ea va putea să ducă la desfacerea
căsătoriei numai dacă instanţa îşi va forma convingerea, pe
bază de probe, că este definitivă, că sustragerea de la obligaţia

31
Legea nr. 1 din 26 iulie 1967 privind judecarea de către tribunale a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale.
32
Decretul nr. 534 din 23 iunie 1966 cu privire la primirea, examinarea şi rezolvarea cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerile
cetăţenilor.
33
S-a avut în vedere forma adusă prin decizia nr. 10 din 28 decembrie 1974 cu privire la modificarea unor motivări şi soluţii date prin decizia
de îndrumare nr. 10 din 13 noiembrie 1969.

32
de convieţuire, îndelungată şi nejustificată, îi este imputabilă
soţului pârât şi că, în mod vădit, continuarea căsătoriei nu mai
este cu putinţă. O atare despărţire în fapt a soţilor va putea să
constituie prin ea însăşi un motiv de divorţ dacă soţii trăiesc
despărţiţi de cel puţin 5 ani.34
În acest scop, instanţa este obligată să lămurească şi să
cunoască motivele reale de divorţ, cauzele adânci ale
neînţelegerilor dintre soţi, fără a se limita la motivele invocate în
acţiune, care uneori sunt doar aparente şi nereale.
În exercitarea rolului ei activ, instanţa nu se va mărgini la
probele şi explicaţiile părţilor, ci va trebui să dispună din oficiu
efectuarea probelor pe care le-ar socoti necesare pentru
lămurirea situaţiei.
Totodată, în vederea încredinţării copiilor minori în conformitate
cu interesele acestora, instanţa va culege din timp toate datele
necesare cu privire la profesia soţilor, profilul lor social-moral,
modul în care îşi exercită îndatoririle faţă de copii, starea
sănătăţii lor şi a copiilor, posibilităţile materiale pe care le au soţii
pentru asigurarea creşterii şi educării copiilor, precum şi orice
alte date care ar putea fi de natură să influenţeze asupra
soluţiei.
2. Împăcarea soţilor 2. Atât preşedintele, la primirea cererii de divorţ, la termenul fixat
pentru înfăţişarea părţilor, la expirarea termenului de gândire şi
la fixarea primului termen de judecată, cât şi instanţa, în tot
cursul procesului, au obligaţia să depună toate stăruinţele pentru
a realiza împăcarea soţilor, fără a se limita să înregistreze
declaraţia soţului reclamant că stăruie în acţiune.
3. Reguli procedurale 3. În ceea ce priveşte respectarea regulilor procedurale în
soluţionarea proceselor de divorţ:
a) Nu se va da curs cererii până ce nu au fost depuse
certificatele de stare civilă sau copii legalizate;
b) Dacă la termenele fixate pentru împăcarea soţilor sau la cele
fixate pentru şedinţa de judecată procedura de chemare a
soţului pârât a fost îndeplinită prin afişare, iar acesta nu s-a
înfăţişat la nici unul dintre acele termene, instanţa va trebui să
facă cercetări pentru aflarea domiciliului său, conformându-se
prevederilor art. 6161 din C.pr.civ, pentru ca pârâtul să poată lua
efectiv cunoştinţă de introducerea acţiunii.
c) Procedura de citare prin publicitate nu va fi încuviinţată decât
după ce se va face dovada că pârâtul nu are domiciliu cunoscut;
d) Dacă la primul termen de judecată soţii nu se împacă instanţa
va fixa un al doilea termen pentru propunerea şi discutarea
probelor, iar apoi un al treilea termen pentru administrarea
acestora;
e) Termenul de gândire va fi de cel puţin 3 luni şi cel mult de 6
luni sau de cel puţin 6 luni şi de cel mult un an, după cum, la
data la care se fixează de către preşedinte, soţii au sau nu copii
minori. Odată ce a fost stabilit, termenul de gândire nu mai
poate fi prelungit.35
f) Nu se vor da termene de gândire în situaţiile prevăzute de art.
6131 din C.pr.civ. Totuşi instanţele de judecată vor cerceta şi în
atare situaţii, cu toată atenţia, fondul cererilor de divorţ,
admiţându-le numai dacă ar ajunge la concluzia că o continuare
a căsătoriei a devenit în mod vădit imposibilă.
De asemenea, nu se va da un alt termen de gândire în cazul în
care soţul pârât introduce şi el acţiune de divorţ sau cerere

34
Pct. 1 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie
1974.
35
Pct. 3 lit. e este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie
1974.

33
reconvenţională;
g) Dacă soţii au copii născuţi din căsătorie sau care au starea
copiilor născuţi din căsătorie, hotărârea nu se va putea pronunţa
fără concluziile orale sau scrise ale autorităţii tutelare;
h) Primirea cererii de divorţ, stabilirea taxei de timbru şi fixarea
primului termen pentru prezentarea părţilor în faţa instanţei se
vor consemna de preşedinte în rezoluţii, iar orice altă activitate ,
în exercitarea atribuţiilor sale, având caracterul jurisdicţional, în
încheieri.
4. Ordonanţă 4. Pe cale de ordonanţă preşedinţială, instanţa poate lua,
preşedinţială vremelnic, măsuri cu privire la încredinţarea copiilor, la obligaţia
de întreţinere, la alocaţia pentru copii, precum şi la folosirea
locuinţei.36
Încredinţarea provizorie a copiilor minori până la pronunţarea
hotărârii se va face totdeauna ţinându-se seama exclusiv de
interesele copiilor.
Cererile de pensie de întreţinere între soţi sau pentru copii
minori se rezolvă în cadrul însuşi al procesului de divorţ, ca
cereri accesorii, fără a fi necesar să se formeze dosar aparte
dacă procesul se găseşte încă la prima instanţă.
5. Hotărârea 5. În ceea ce priveşte hotărârea pronunţată de instanţă:
judecătorească a) Divorţul se pronunţă din vina soţului pârât sau din vina
ambilor soţi. El nu se poate pronunţa decât dacă instanţa
constată că motivele temeinice care fac imposibilă continuarea
căsătoriei au fost provocate de soţul pârât, nu şi atunci când
cauza dezbinării este imputabilă exclusiv soţului reclamant.
Pronunţarea divorţului din vina ambilor soţi se va face numai
atunci când culpa concurentă a soţului reclamant este gravă şi
bine stabilită şi ar putea duce ea singură la desfacerea
căsătoriei.
În cazul în care divorţul este cerut pentru alienaţie mintală sau
debilitate mintală cronică ori pentru o boală gravă si incurabilă
survenită înainte sau în timpul căsătoriei, instanţa urmează să
constate desfacerea căsătoriei fără a pronunţa divorţul din vina
soţului pârât.37
b) Dacă pronunţă divorţul, instanţa este obligată să facă
aplicarea art. 42 din Codul familiei cu privire la încredinţarea
spre creştere şi educare a copiilor minori unuia dintre părinţi
sau, în mod excepţional şi numai pentru motive temeinice, unei
alte persoane sau unei instituţii de ocrotire. Învoiala părinţilor în
această privinţă nu este obligatorie pentru instanţă, după cum
nu este necesar să se încredinţeze copilul părintelui care nu a
fost în culpă. Instanţa va ţine seama exclusiv de interesele
copilului, în care scop va avea în vedere vârsta, sexul copilului,
ataşamentul său faţă de unul dintre părinţi, posibilităţile de
creştere şi educare ale fiecăruia dintre părinţi, moralitatea
acestora, etc.
Tot prin hotărârea de divorţ instanţa va stabili contribuţia fiecărui
părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură si
pregătire profesională a copiilor, obligând pe părintele care nu a
primit copilul să plătească celuilalt părinte, sau persoanei căreia
i-a fost încredinţat copilul, suma fixată pentru întreţinere.
Instanţa se va pronunţa în această privinţă chiar dacă părţile nu
au cerut-o, stabilind pensia de întreţinere eventual sub forma
unei cote procentuale din retribuţia lunară a debitorului şi luând
de îndată măsuri de poprire, conform art. 461^1 din Codul de
procedură civilă.
36
Pct. 4 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie
1974.
37
Pct. 5 lit. a a fost completat cu alin. 3 prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 1974.

34
c) Instanţa va atrage atenţia părţilor asupra aplicării dispoziţiilor
art. 40 din Codul familiei privitor la păstrarea numelui purtat în
timpul căsătoriei şi a art. 36 din acelaşi cod privitor la împărţirea
prin buna învoială a bunurilor comune.
Dacă, potrivit art. 40 din Codul familiei, soţii s-au înţeles ca
acela dintre ei care a purtat în timpul căsătoriei numele celuilalt
să continue a purta acest nume şi după desfacerea căsătoriei,
instanţa va lua act de învoiala soţilor prin însăşi hotărârea de
divorţ. Dacă există motive temeinice ea va putea să acorde
soţului care o cere dreptul de a continua să poarte numele
celuilalt soţ, chiar în cazul când nu a intervenit o astfel de
învoială.
6. Instanţele de recurs sunt obligate, în aceste procese care
6. Recurs interesează îndeaproape întreaga societate, să-şi exercite cu
toată exigenţa controlul juridic, pentru a împiedica trecerea în
puterea lucrului judecat a unor hotărâri greşite în fond sau date
cu încălcarea regulilor procesuale.
7. După rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ instanţa o va
7. Menţiune în actul de comunica din oficiu serviciului de stare civilă pentru a face
stare civilă menţiune pe marginea actului de căsătorie.38
8. Plenul Tribunalului Suprem îndrumă instanţele să judece
procesele de divorţ, cu toată grija cuvenită unei probleme
8. Educare deosebit de importante pentru societatea noastră, pentru
educarea oamenilor muncii într-o morală sănătoasă şi pentru
creşterea viitoarelor generaţii.
1969 DÎTS nr. 5 Contract închiriere 1. Pentru ocuparea unei suprafeţe locative cu destinaţie de
locuinţă locuinţă nu este suficientă obţinerea ordinului de repartizare, ci
este necesară şi încheierea contractului de închiriere.
1. Ordin repartiţie. Dacă organul de administraţie locativă refuză în mod nejustificat
Încheiere contract încheierea contractului de închiriere, titularul ordinului de
repartizare va putea să-l cheme în judecată, în temeiul art. 56
din Legea nr. 10/196839, pentru a fi obligat – sub sancţiunea de a
plăti daune – să încheie contractul.
2. Mutare proprietar în 2. Persoana care are o locuinţă proprietate personală, dar nu
locuinţa ocupată de locuieşte în ea, se poate adresa instanţei judecătoreşti, pe care
chiriaş de acţiune, pentru valorificarea dreptului de a se muta în propria
locuinţă, dacă face dovada că s-a adresat în prealabil autorităţii
administrative, care a emis în favoarea chiriaşului ordin de
repartizare pentru locuinţa oferită de el sau pentru o altă
locuinţă. În ambele situaţii locuinţa trebuie să fie
corespunzătoare în ceea ce priveşte suprafaţa locativă la care
este îndreptăţit chiriaşul şi să îndeplinească anumite condiţii
pentru ca practic să poată fi folosită. Chiriaşul nu va fi îndreptăţit
să pretindă un număr mai mare de camere sau condiţii mai bune
de locuit decât le avea în locuinţa din care urmează să se mute.
Garajul aferent locuinţei va fi evacuat numai dacă proprietarul
posedă un autoturism şi oferă un alt garaj. Această obligaţie o
are proprietarul numai dacă la data introducerii acţiunii chiriaşul
posedă un autoturism.
3. Schimb de locuinţe. 3. Locatarii principali pot conveni să facă schimb de locuinţe.
Locatari Pentru efectuarea schimbului de locuinţe este necesar
consimţământul scris şi prealabil al tuturor membrilor majori ai
familiilor respective.
Împotriva refuzului organului administrativ de a aproba schimbul
de locuinţe, părţile interesate se pot plânge pe cale de acţiune la
instanţele judecătoreşti, conform art. 56 din Legea nr. 10/1968.

38
Pct. 7 este reprodus astfel cum a fost înlocuit prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 1974
39
Legea nr. 10 din 9 mai 1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. Art. 56: Orice
litigii în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor date în mod expres în
competenţa altor organe.

35
4. Drept de extindere. 4. Dreptul de extindere poate fi exercitat de orice locatar în cazul
Drept de opţiune când suprafaţa locativă pe care o deţine nu corespunde aceleia
la care este îndreptăţit potrivit legii.
Dreptul de opţiune poate fi exercitat numai de locatarul principal
şi numai în favoarea unei persoane care este îndreptăţită să i se
repartizeze o locuinţă
În cazurile în care dreptul de extindere sau de opţiune a fost
exercitat cu respectarea prevederilor legale, Comitetul Executiv
al Consiliului popular nu va putea repartiza altei persoane
suprafaţa locativă devenită disponibilă.
5. Divorţ. Atribuire 5. În caz de divorţ, instanţa la cerere va atribui locuinţa unuia
locuinţă. dintre soţi în condiţiile prevăzute de art. 19 din Legea nr.
10/1968, numai dacă suprafaţa locativă deţinută de ei nu ar

36
putea fi împărţită.
Dacă locuinţa se află în clădiri construite cu scopul de a servi
pentru nevoile locative ale angajaţilor, instanţa nu va putea
dispune evacuarea soţului angajat. Totuşi atunci când beneficiul
contractului ar urma să fie acordat soţului care nu este angajatul
unităţii, se va dispune evacuarea lui condiţionată de atribuirea
altei locuinţe corespunzătoare.
Aceeaşi soluţie se va da şi în cazul suprafeţelor locative deţinute
de personalul casnic şi de deservire a clădirilor cu mai multe
apartamente, în condiţiile art. 17 din lege, precum şi în alte
cazuri de suprafeţe locative cu afecţiunea specială de a servi ca
locuinţe pentru anumite categorii de angajaţi.
Dacă locuinţa aparţine altei persoane, iar soţii au calitatea de

37
subchiriaşi sau toleranţi, ea va putea fi împărţită sau atribuită în
aceleaşi condiţii, fără ca luarea acestei măsuri să atragă
intervertirea titlului lor faţă de proprietar sau locatarul principal.
Dacă locuinţa aparţine ambilor soţi în coproprietate, iar în cadrul
acţiunii de divorţ nu s-a cerut şi împărţirea bunurilor comune,
instanţa, la cerere, va putea dispune, pe calea unei măsuri
provizorii, împărţirea sau atribuirea locuinţei după aceleaşi
criterii, urmând ca rezolvarea definitivă a raporturilor
patrimoniale dintre soţi să aibă loc ulterior, în cadrul acţiunii
separate de partaj.
În situaţia în care, fie în cadrul acţiunii de divorţ, fie în acel al
acţiunii separate, s-a cerut împărţirea bunurilor comune, instanţa
va proceda potrivit prevederilor legale aplicabile în materie de

38
partaj, dar la alegerea modalităţii de lichidare a stării de
devălmăşie va putea să atribuie soţului în favoarea căruia
înclină menţionatele criterii legale de preferinţă.
În cazul unei locuinţe aparţinând în proprietate personală
exclusivă unui soţ, instanţa, apreciind împrejurările cauzei, va
putea să-l oblige, la cerere, în situaţiile prevăzute de art. 41 şi 42
din Codul familiei, să asigure celuilalt soţ, precum şi copiilor care
i-au fost încredinţaţi acestuia spre creştere şi educare, o
suprafaţă locativă corespunzătoare, fie în apartamentul
proprietatea sa, fie în altă locuinţă
6. Drept de folosinţă 6. Titularul ordinului de repartizare asupra garajului pierde
garaj. dreptul său de folosinţă dacă încetează să mai fie proprietar de
autoturism. Această consecinţă nu se produce dacă va face

39
dovada că se găseşte în situaţia de a obţine un alt autoturism.
7. Cheltuieli chiriaş. 7. În cazul în care chiriaşul a făcut cheltuieli pentru lucrări de
Recuperare întreţinere sau reparare a clădirii, care îi incubă proprietarului, el
are dreptul să ceară, pe cale de acţiune, restituirea lor integrală.
La cererea chiriaşului, instanţa va putea admite ca restituirea
cheltuielilor să se facă treptat, prin compensarea cu chiria.
În cazul în care chiriaşul a făcut lucrări de sporire a confortului,
proprietarul este îndreptăţit să pretindă chiria majorată, ca
urmare a lucrărilor respective, cu obligaţia de a-i restitui
cheltuielile făcute şi anume cu începere de la plata acestei
despăgubiri.
Chiriaşul va putea să-şi recupereze cheltuielile făcute pentru
asemenea lucrări, întocmai ca şi cheltuielile făcute pentru

40
lucrările de întreţinere şi reparare a clădirii care îi incubă
proprietarului, afară de cazul în care părţile au convenit la un alt
mod de plată.
Dacă lucrările de sporire a confortului, de amenajare sau
modificare a spaţiului locativ au fost efectuate de chiriaş pe cont
propriu, fără autorizarea proprietarului sau fără a fi respectat
condiţiile stabilite, proprietarul nu va putea fi obligat să suporte
cheltuielile, fiind îndreptăţit să-l oblige a le ridica sau să-l
despăgubească
8. Competenţa 8. Litigiile în legătură cu repartizarea şi folosirea suprafeţei
jurisdicţională. locative se soluţionează de instanţa judecătorească în temeiul
art. 56 din Legea 10/1968 cu aplicarea normelor de procedură
prevăzute în dreptul comun.

41
1968 DÎTS nr. 13 Stabilire despăgubiri. La stabilirea veniturilor victimei unei fapte ilicite şi, implicit, a
Victima unei fapte despăgubirii ce i se cuvine, în cazul în care a suferit o diminuare
ilicite. Diminuare sau sau pierdere a capacităţii sale de muncă şi nu are calitatea de
pierdere a capacităţii de salariat, ori nu este pensionar, urmează a se ţine seama de
muncă valoarea reală a prestaţiilor ei, fie în gospodăria casnică, fie ca
muncitor ziler, fie în orice alt loc de muncă, asigurându-se astfel
şi în asemenea situaţii o acoperire justă şi integrală a pagubei
suferite, corespunzătoare cantităţii de muncă pe care nu o mai
poate presta.
În acelaşi mod se va stabili şi despăgubirea cuvenită
moştenitorilor, în cazul când, ca urmare a faptei ilicite, victima a
decedat.

42
1968 DÎTS nr. 12 Soţ supravieţuitor
1. „Mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice”, la care
1. Semnificaţia se referă art. 5 din Legea nr. 319/194440, cuprind bunurile mobile
„Mobilele şi obiectele care prin natura lor sunt destinate a servi în cadrul gospodăriei
aparţinând gospodăriei casnice şi care au fost folosite de soţi efectiv în acest scop.
casnice” 2. În cazul în care soţul supravieţuitor vine în concurs cu părinţii
soţului decedat, bunurile aparţinând gospodăriei casnice şi
2. Soţ în concurs cu darurile de nuntă i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor,
părinţii decedatului dacă soţul decedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri.
3. În cazul în care soţul decedat a dispus de o parte din bunurile
3. Acte de dispoziţie aparţinând gospodăriei casnice sau din darurile de nuntă, prin
decujus. Rezerva acte între vii ori prin testament, aceste bunuri vor fi luate în
succesorală calculul rezervei cuvenite părinţilor şi soţului supravieţuitor,

40
Legea nr. 319 din 10 iunie 1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor. Art. 5: În cazurile prevăzute la art. 1 pct. b - d
inclusiv, soţul supravieţuitor va moşteni, în afara de partea sa succesorală mobilele şi obiectele apartinând gospodăriei casnice, precum şi
darurile de nuntă.

43
putând servi la întregirea ei.
1968 DÎTS nr. 4 1. Prin câştigul din muncă, în sensul art. 94 alin. 3 din Codul
Pensie de întreţinere. familiei, se înţelege, în ceea ce-i priveşte pe membrii
Debitor, membru C.A.P. cooperativelor agricole de producţie, veniturile în natură şi în
bani realizate în cursul anului agricol expirat, atât din munca
prestată în cadrul cooperativei, cât şi în cel al gospodăriei
familiale de ţărani cooperatori.
2. Pensia de întreţinere datorată de membrul unei cooperative
agricole de producţie va putea fi stabilită fie în natură, fie în bani,
sau în natură şi în bani, în raport de felul veniturilor realizate. În
cazul în care obligaţia de a plăti - stabilită parţial sau total în
natură - nu va fi executată, urmărirea ei se va face prin

44
echivalent, la preţul pieţei ţărăneşti. Pensia de întreţinere va fi
stabilită şi prestată numai în bani, dacă această modalitate ar
corespunde în mai mare măsură intereselor celui ocrotit şi nu ar
fi împovărătoare pentru debitorul obligaţiei.
Cuantumul pensiei de întreţinere va putea fi modificat în cazul
când câştigul din muncă pe anul agricol expirat avut în vedere
de instanţă la darea hotărârii s-a micşorat sau s-a mărit în anul
următor. În aceleaşi condiţii va putea fi schimbată şi modalitatea
de prestare a pensiei, ţinându-se seama atât de interesul
beneficiarului, cât şi de posibilităţile de plată ale debitorului.
1968 DÎTS nr. 3 Partaj 1.Hotărârea de partaj rămasă definitivă constituie titlu executoriu
şi este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acţiune s-a

45
Hotărâre definitivă. cerut sau nu predarea efectivă a bunului şi chiar dacă instanţa
Executare. Revendicare nu a dispus această predare. Ca atare, introducerea de către
bunuri partajate copărtaş a unei acţiuni în revendicare împotriva copărtaşului
care deţine bunul atribuit şi refuză a-l preda nu este necesară.
2. Executarea cu privire la predarea bunurilor împărţite poate fi
cerută în termenul de prescripţie de trei ani, prevăzut de art. 6
din Decretul nr. 167/1958.
3. Hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare în cazul
când părţile declară în mod expres că nu solicită predarea
bunurilor. În această situaţie, pentru ca partea care a obţinut
hotărârea să intre în posesia bunurilor atribuite şi a căror
predare i-a fost refuzată de ceilalţi copărtaşi, este necesară
introducerea unei acţiuni în revendicare. O atare hotărâre îşi

46
păstrează puterea de lucru judecat, putându-se opune
prescripţia dreptului de a cere executarea numai cu privire la
obligaţia de a plăti sulte.
1967 DÎTS nr. 15 Dreptul muncii În cazul în care pentru o faptă care constituie contravenţie la
normele de protecţie a muncii a fost sesizat organul de urmărire
Încălcare norme de penală, iar ulterior s-a constatat că fapta nu întruneşte
protecţie a muncii. elementele unei infracţiuni contra protecţiei muncii, cursul
Urmărire ca infracţiune. termenului de prescripţie de o lună, pentru aplicarea sancţiunii
Contravenţie. contravenţionale, este suspendat pe tot timpul cât pricina s-a
Suspendare prescripţie aflat în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei penale
de judecată41.
Când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit că

41
Potrivit Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunii pentru contravenţii se prescrie în termen de
3 luni de la data savârşirii faptei.

47
ea constituie contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu
curge pe tot timpul cât pricina s-a aflat în faţa organului de
urmărire penală sau a instanţei de judecată, dacă sesizarea s-a
făcut înăuntrul termenului de 3 luni de la data săvârşirii faptei.
Prescripţia operează, totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în
termen de 1 an de la data săvârşirii faptei (art. 13).
1967 DÎTS nr. 12 Autoritatea tutelară are calitatea procesuală de a introduce
Pensie de întreţinere. acţiune pentru obligarea unuia dintre părinţi la plata pensiei de
Calitate autoritatea întreţinere pentru copilul aflat în îngrijirea celuilalt părinte, în
tutelară. cazul când acesta din urmă, din neştiinţă, din neglijenţă sau din
orice alte motive, nu acţionează el însuşi.
Ea va putea să introducă acţiune şi împotriva celorlalte
persoane care, potrivit legii, sunt obligate să dea întreţinere

48
copilului.
1967 DÎTS nr. 7 Înstrăinare imobil.
Decretul nr. 144/1958 1. Învoiala intervenită între părţi anterior obţinerii autorizaţiei de
înstrăinare, prin care se obligă să perfecteze în viitor
1. Antecontract înstrăinarea unui bun imobil ce intră sub incidenţa Decretului nr.
vânzare-cumpărare. 144/195842, constituie un antecontract de vânzare – cumpărare,
pentru valabilitatea căruia nu se cer a fi întrunite condiţiile
prevăzute în art. 11 din acelaşi decret43.
2. Hotărâre care ţine loc 2. În cazul în care această învoială întruneşte condiţiile
de act autentic de prevăzute în art. 12 din Decretul nr. 144/195844, în sensul că a
înstrăinare. fost încheiată în scris şi au fost respectate modalităţile de plată a
preţului, dar una dintre părţi sau succesorii ei refuză să se
prezinte pentru autentificarea actului în termen de 3 luni de la

42
Decretul nr. 144 din 29 martie 1958 privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor,
precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii.
43
Art. 11: (1) Înstrăinarea sau împărţeala, prin acte între vii, a terenurilor cu sau fără construcţii, proprietate particulară, de pe teritoriul
oraşelor, comunelor reşedinţe de raioane, localităţilor balneoclimatice şi a comunelor declarate centre muncitoreşti, precum şi a comunelor
în care se vor dezvolta staţiuni balneoclimatice şi centre muncitoreşti, se vor putea face numai cu autorizaţia prealabilă dată, în condiţiunile
prezentului Decret, de către comitetele executive ale sfaturilor populare. (2) Actele de înstrăinare sau împărţeala terenurilor de mai sus se
vor face numai în forma autentică. (3) Înstrăinările sau împărţelile terenurilor prevazute în acest articol, făcute fără respectarea cerinţelor
prezentului decret, sunt nule de drept. Nulitatea poate fi invocata de Procuratură, de comitetele executive ale sfaturilor populare şi de orice
persoană interesată.
44
Art. 12 (1) În cazul în care s-a încheiat un înscris, din care rezultă că proprietarul unui teren cu sau fără construcţii s-a obligat sa-l
înstraineze cu titlu oneros şi s-au respectat modalităţile de plată a preţului prevăzute în înscris, iar în termen de 3 luni de la eliberarea
autorizaţiei prevăzută în art. 11 una din părţi sau succesorii acesteia nu se prezintă, din orice motive, la notariat pentru autentificarea
actului de înstrăinare, instanţa judecătorească va putea da o hotărâre care să ţină loc de act autentic de înstrainare. (2) Neprezentarea
uneia din părţi la autentificare, în urma somaţiei făcute de cealaltă parte prin executorul judecătoresc, se va constata printr-un proces-verbal
încheiat de notariatul de stat raional sau orăşenesc, în circumscripţia căruia se află imobilul în cauză. (3) Instanţa judecătorească va putea fi
sesizată de partea interesată sau de succesorii acesteia, până la expirarea valabilităţii autorizaţiei de înstrăinare. (4) Transcrierea dreptului
de proprietate sau înscrierea în cartea funciară a acestui drept, se vor face în temeiul unei copii legalizate de pe hotarârea judecătorească
rămasă definitivă. (5) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi actelor sub semnatura privată încheiate înainte de publicarea prezentului
Decret, în care scop autorizaţiile de înstrăinare valabile la această dată se consideră prelungite de drept până la expirarea unui termen de 6
luni de la publicarea Decretului de faţă. Termenul de 3 luni, prevăzut pentru prezentarea la notariat în scopul autentificării actului, curge de
la data publicării prezentului Decret.

49
obţinerea autorizaţiei, la cererea părţii ce înţelege să-şi execute
obligaţia, instanţa judecătorească va putea da o hotărâre care
va ţine loc de act autentic de înstrăinare.
3. Rezoluţiune contract 3. Dacă partea îndreptăţită să ceară încheierea contractului, în
temeiul art. 12 din Decretul nr. 144/1958, nu înţelege să urmeze
căile prevăzute de această dispoziţie legală, ea are dreptul să
ceară rezoluţiunea antecontractului şi restabilirea situaţiei
anterioare încheierii sale.
4. Restituire sume 4. Dreptul la acţiunea în restituire a sumelor plătite are ca temei
plătite. Prescripţie. neexecutarea de către proprietarul bunului a obligaţiei ce-i
revine din antecontract şi se prescrie în termen de 3 ani, care
începe să curgă de la data când cumpărătorul a cunoscut că
încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu mai poate
avea loc.
Dacă însă părţile au stabilit un termen pentru perfectarea
vânzării, prescripţia urmează a se calcula de la expirarea
acestui termen.

50
1967 DÎTS nr. 4 În cazul în care, în cadrul procedurii de împărţeală, instanţa
Indiviziune/devălmăşie. constată că un bun nu poate fi împărţit comod în natură, ea nu
Lichidare. Împărţire în va dispune întotdeauna scoaterea lui în vânzare, ci va trebui să
natură, atribuire unui examineze dacă nu există motive temeinice care să impună
copărtaş sau vânzare. lichidarea stării de indiviziune sau devălmăşie prin atribuirea
bunului, unuia dintre copărtaşi, urmând ca ceilalţi copărtaşi să
primească echivalentul corespunzător cotelor la care au dreptul,
în alte bunuri sau în bani.
1966 DÎTS nr. 16 În cadrul vânzărilor de produse şi prestărilor de servicii de către
Plata diferenţei de preţ. organizaţiile socialiste termenul de prescripţie a acţiunii pentru
Prescripţie acţiune. plata diferenţei de preţ, în situaţia în care acesta a fost calculat
greşit, începe să curgă pentru organizaţia socialistă de la data
naşterii dreptului ei la acţiune, după distincţiile art. 7 din decretul
nr. 167/195845, iar pentru cumpărător de la plata efectivă a
preţului.

45
Art. 7 (1) Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. (2) În obligaţiile
care urmează să se execute la cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să
curgă de la data naşterii raportului de drept. (3) Dacă dreptul este sub condiţie suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripţia începe să
curgă de la data când s-a împlinit condiţia sau a expirat termenul.

51
1966 DÎTS nr. 15 În regiunile în care transmiterea drepturilor reale imobiliare este
Uzucapiune. Regim de supusă regimului legii pentru unificarea dispoziţiilor de carte
carte funciara funciară din 27 aprilie 1938, dobândirea acestor drepturi prin
uzucapiune este reglementată de dispoziţiile art. 27 si 28 din
această lege46 şi nu de dispoziţiile Codului civil.
1966 DÎTS nr. 5 Executare silită. Cerere. Cererea adresată de creditor organului de executare, de a
Întrerupere prescripţie efectua urmărirea, întrerupe prescripţia dreptului de a cere
executarea silită.
1966 DÎTS nr. 2 Dispoziţia cuprinsă în art. 274 C.pr.civ, potrivit căreia partea
Cheltuieli de judecată. care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească
Stabilirea/ modificarea cheltuielile de judecată, se aplică deopotrivă în acţiunile care au
pensiei de întreţinere ca obiect stabilirea sau modificarea pensiei de întreţinere, cât şi
sau desfacerea în acţiunile care au ca obiect desfacerea căsătorie.
căsătoriei Dispoziţia cuprinsă în art. 275 din acelaşi cod, în baza căreia
pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile
reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de
judecată , afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de
chemarea în judecată, se aplică în acţiunile care au ca obiect

46
Art. 27 În cazul când s-au înscris fără cauză legitimă, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor ramâne valabil
dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă, potrivit legii, timp de 10 ani. Art. 28 Cel ce a posedat un bun nemişcător în
condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

52
stabilirea sau modificarea pensiei de întreţinere.
1966 DÎTS nr. 1 În cazul în care procurorul a declarat recurs în favoarea uneia
Recurs declarat de dintre părţi, instanţa, admiţând acest recurs, nu va putea
procuror în procesul modifica sau casa hotărârea în defavoarea acelei parţi. Ea va
civil. Soluţionare. putea proceda în acest fel numai în cazul în care procurorul ar fi
transformat, înăuntrul termenului stabilit pentru introducerea căii
de atac, recursul declarat iniţial într-un recurs în favoarea
celeilalte părţi.
În cazul în care se admite recursul declarat de parte, va fi admis
şi recursul declarat de procuror în favoarea acesteia, chiar dacă
hotărârea de admitere a fost determinată de motivele invocate
de parte.
1965 DÎTS nr. 19 Copil din afara
căsătoriei. Pensie de 1. Pensia de întreţinere pentru copilul din afara căsătoriei, în
întreţinere. cazul în care a fost cerută o dată cu acţiunea în stabilirea
paternităţii, se acordă de la data introducerii acţiunii.
1. Data acordării 2. Hotărârea prin care s-a stabilit paternitatea şi a fost obligat
tatăl la plata pensiei de întreţinere faţă de copilul din afara
2. Caracter executoriu căsătoriei nu este executorie de drept nici în partea referitoare la
pensia de întreţinere.
Instanţa va putea, însă, în baza art. 279 C.pr.civ., să

53
încuviinţeze execuţia vremelnică a acestei părţi a hotărârii.
1965 DÎTS nr. 16 Pensie de întreţinere. Instanţa judecătorească, atunci când stabileşte obligaţia
Mai mulţi copii. Stabilire părintelui sau a celui care a înfiat de a plăti întreţinerea pentru
doi sau mai mulţi copii, va fixa, în concret, suma necesară
întreţinerii pentru fiecare copil în parte, specificând totodată şi
termenul până la care este datorată.
În cazul când nevoile copiilor sunt asemănătoare, pensia se
poate fixa într-o sumă globală.
1965 DÎTS nr. 11 Dreptul muncii Organizaţia socialistă, care a încheiat un contract cu o altă
organizaţie socialistă, nu poate cere despăgubiri de la organele
Contract între sau ceilalţi angajaţi ai acesteia din urmă, în caz de neexecutare,
organizaţii socialiste. executare cu întârziere sau necorespunzătoare a contractului.
Recuperare despăgubiri Acest drept îl are organizaţia socialistă păgubită numai atunci
de la angajaţi. când neexecutarea, executarea cu întârziere sau
necorespunzătoare a contractului constituie o infracţiune.
1965 DÎTS nr. 10 Alocaţie de stat pentru
copii 1. Părintele nesalariat, căruia i s-a încredinţat copilul în urma
divorţului, are dreptul să acţioneze, potrivit art. 998-999 C.civ.,
1. Nedepunere acte pe fostul său soţ, care refuzând sau neglijând să completeze
pentru alocaţie. declaraţia şi să depună actele necesare pentru acordarea
Acţiune. alocaţiei de stat, a împiedicat încasarea acesteia de către

54
părintele îndreptăţit.
2. Reţinere alocaţie. 2. Reţinerea alocaţiei de stat de către părintele care a încasat-o
Acţiune. pe nedrept şi refuzul de a o remite părintelui căruia i s-a
încredinţat copilul justifică introducerea unei acţiuni bazată pe
îmbogăţirea fără just temei.
3. Reţinere alocaţie. 3. În mod asemănător, părintele copilului din afara căsătoriei,
Copil din afara recunoscut sau a cărui filiaţie a fost stabilită judecătoreşte, poate
căsătoriei. Acţiune. utiliza acţiunile bazate pe dispoziţiile art. 998 sau 999 C.civ., ori
pe îmbogăţirea fără just temei, în cazul împiedicării încasării sau
reţinerii alocaţiei de stat de către celălalt părinte.
Aceste acţiuni pot fi folosite în mod corespunzător, şi în cazul
încredinţării copilului în timpul procesului de divorţ, potrivit art.
613 C.pr.civ.
4. Termen de 4.Termenul de prescripţie pentru introducerea acţiunilor de mai
prescripţie sus este de 3 ani, potrivit art. 3 şi 8 din Decretul nr. 167 din 21
aprilie 1958.
5. Rol instanţa de divorţ 5. Instanţa care pronunţă divorţul nu trebuie să se preocupe de
modalitatea plăţii alocaţiei de stat pentru copii.
1965 DÎTS nr. 5 Contravenţie silvică. Calitatea de reclamant în acţiunea civilă prin care se cere
Pagubă nerecuperată. obligarea celui ce a săvârşit o contravenţie silvică în pădurile,
Calitate procesuală plantaţiile şi terenurile forestiere aflate în administrarea

55
activă în acţiunea de operativă sau în folosinţa consiliilor populare comunale, a
recuperare. cooperativelor agricole de producţie sau altor organizaţii
socialiste, la plata despăgubirilor datorate şi care nu au putut fi
recuperate conform instrucţiunilor privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor silvice, aprobate prin H.C.M. nr. 81
din 5 martie 1963 aparţine organizaţiilor socialiste menţionate.
1965 DÎTS nr. 4 Titluri executorii privind Dreptul de a cere executarea silită a titlurilor executorii privind
drepturi reale. Termen drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitaţiune, servitute şi
de prescripţie superficie, se prescrie în termenul prevăzut în art. 6 din Decretul
nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă,47 vechea hotărâre
neexecutată pierzând şi puterea lucrului judecat.
1965 DÎTS nr. 1 În cazul în care instanţa de recurs admite recursul împotriva
sentinţei prin care prima instanţă a respins acţiunea de divorţ:
Casare. Hotărâre prin 1. Dacă sunt copii minori, va casa cu trimitere pentru ca instanţa
care s-a respins de fond să rezolve împreună cererea de divorţ, încredinţarea
acţiunea de divorţ. copiilor şi pensia de întreţinere a acestora şi eventual celelalte
capete de acţiune ale cererii.
2. Dacă nu sunt copii minori:
a) va casa în întregime cu trimitere pentru o nouă judecată atât
a capătului privind divorţul, cât şi a capetelor accesorii, în cazul
când mai sunt probe noi de administrat;

47
Dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar în raporturile dintre
organizaţiile socialiste, de un an.

56
b) va modifica sentinţa pronunţând desfacerea căsătoriei, când,
în această privinţă, nu mai sunt probe de administrat, iar pentru
capetele de acţiune accesorii va casa cu trimitere.
1964 DÎTS nr. 21 Poprire. Sume Este valabilă poprirea sumelor pe care terţul poprit le va datora
neexigibile. debitorului creditorului urmăritor, validarea popririi urmând să se
facă la data când suma poprită devine exigibilă.
În cazul sumelor datorate periodic, validitatea popririi se face
deodată atât pentru sumele scadente în momentul validării
popririi, cât şi pentru cele ce vor fi datorate. În ce priveşte însă
aceste din urmă sume, hotărârea de validare nu produce efecte
decât în momentul când ele devin exigibile.
1964 DÎTS nr. 20 Legături personale cu Soluţionarea cererilor făcute în cadrul procesului de divorţ sau
minorul. Competenţă pe cale de acţiune separată cu privire la stabilirea modalităţii de
jurisdicţională. exercitare a dreptului pe care îl are părintele căruia nu i s-a
încredinţat copilul, de a păstra legături personale cu acesta, este
de competenţa instanţelor judecătoreşti.
1964 DÎTS nr. 19 Pensie de întreţinere. Majorarea cuantumului pensiei de întreţinere are loc pe data
Data majorării sau introducerii acţiunii, afară de cazul când întârzierea introducerii
reducerii/încetării acţiunii este imputabilă debitorului.
Reducerea sau încetarea obligaţiei de plată a pensiei are loc pe
data ivirii cauzei care a justificat admiterea acţiunii, cât timp
debitorul n-a fost urmărit în temeiul hotărârii prin care s-a
acordat pensia de întreţinere.

57
1964 DÎTS nr. 16 Despăgubiri civile
acordate prin hotărâre. 1. Despăgubirile civile pentru prejudiciile izvorâte din fapte ilicite
stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pot fi majorate dacă
1. Majorare prejudiciul existent la data pronunţării s-a agravat ca urmare a
aceluiaşi fapt prejudiciabil.
2. Micşorare/sistare 2. Micşorarea sau sistarea plăţii acelor despăgubiri se va putea
dispune numai în cazul micşorării sau dispariţiei prejudiciului
stabilit prin hotărâre, ceea ce este posibil în cazul când
despăgubirile au fost acordate sub forma unor prestaţii
periodice.
3. Cale procesuală 3. Calea procesuală pentru a obţine modificarea
corespunzătoare a despăgubirilor este aceea a unei noi acţiuni
introduse de partea interesată la instanţa civilă.
1964 DÎTS nr. 11 Acţiune netimbrată. 1. Atunci când părţile nu se prezintă la judecată şi nici nu au
cerut ca judecarea procesului să se facă în lipsa lor, instanţa
1. Lipsă părţi. trebuie să suspende judecata, chiar dacă acţiunea, cererea sau
Suspendare judecată. calea de atac este netimbrată.
2. În cazul acţiunilor, cererilor şi căilor de atac cu privire la care
2. Necomunicare taxă nu s-a comunicat părţii direct sau o dată cu citarea şi obligaţia
de plătit. de a plăti taxa de timbru până la termenul de judecată, la acest
termen instanţa nu va anula acţiunea, cererea sau calea de
atac, ci va acorda un nou termen, pentru ca partea să fie în
măsură a plăti taxa de timbru.

58
1964 DÎTS nr. 5 Dreptul muncii. Sumele datorate de angajaţi unităţilor, cu titlu de despăgubiri
Angajat. Despăgubiri. pentru daunele aduse în legătură cu munca lor, nu produc
Dobânzi. dobânzi, în afară de cazul când aceste daune sunt urmarea unei
infracţiuni.
1964 DÎTS nr. 3 Pensie întreţinere. În cazurile în care tribunalul a stabilit pensia de întreţinere la o
Poprire. anumită sumă din câştigul din muncă al pârâtului, instanţa, după
pronunţarea hotărârii, va dispune din oficiu efectuarea popririi,
dând în acest scop încheiere de poprire pe care tot din oficiu o
va comunica terţului poprit.
Instanţa de recurs, ori de câte ori va modifica sentinţa
tribunalului în partea privitoare la pensia de întreţinere, va trimite
din oficiu hotărârea ei definitivă la instanţa de fond, care, fără
vreo altă sesizare, o va investi cu formula executorie şi va
modifica, printr-o nouă încheiere, poprirea înfiinţată sau o va
desfiinţa, după caz, conformându-se titlului executoriu.
1964 DÎTS nr. 1 Foşti soţi. Acţiune în Este admisibilă acţiunea în constatare prin care foştii soţi,
constatare. Stabilire împreună, sau unul dintre ei, cer, după divorţ, stabilirea cotei ce
cota din bunurile se cuvine fiecăruia în bunurile comune.
comune.
1963 DÎTS nr. 39 Pensie de întreţinere. Dispoziţiile hotărârii prin care se pronunţă divorţul, referitoare la
Caracter executoriu. pensia de întreţinere a minorului, au caracter executoriu, dacă în
fapt copilul minor se află în îngrijirea aceluia căruia i-a fost
încredinţat prin hotărâre.

59
1963 DÎTS nr. 34 Dreptul muncii 1. Cererea de intervenţie accesorie se poate face în litigiile de
muncă în următoarele situaţii:a) în litigiile privind desfacerea
1. Cerere de intervenţie contractului de muncă, atunci când intervenient este angajatul
accesorie. care a luat această măsură; b) în litigiile pentru stabilirea
Admisibilitate despăgubirilor, când producerea pagubei a fost înlesnită de alt
angajat şi c) când s-a făcut o plată nedatorată, intervenient
putând fi angajatul care a înlesnit producerea pagubei sau a
dispus plata ilegală.
În aceste situaţii în care se poate formula cerere de intervenţie
accesorie, unitatea are şi ea căderea să introducă în proces pe
salariatul care a dispus fie desfacerea contractului de muncă, fie
plata ilegală, sau pe acel care a înlesnit producerea pagubei.
2. Cerere 2. Cererea reconvenţională se poate introduce în litigiul de
reconvenţională. muncă dacă această cerere decurge din raportul de muncă
Admisibilitate dintre cel ce angajează şi angajat şi dacă este de competenţa
organului obştesc de jurisdicţie a muncii, investit cu soluţionarea
cererii principale.
3. Chemare în garanţie 3. Chemarea în garanţie şi cererea de intervenţie principală nu
şi cerere de intervenţie. sunt admisibile în litigiile de muncă.
Inadmisibilitate
1963 DÎTS nr. 33 În cazul admiterii contestaţiei introduse de un terţ împotriva
Cheltuieli de judecată. sechestrului ordonat de organele de urmărire penală sau de
Sechestru penal. judecată, organizaţia socialistă creditoare citată în contestaţie va

60
Contestaţie terţ admisă. fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai dacă şi în
măsura în care acestea au fost ocazionate de comportarea
culpabilă pe care a avut-o fie în cursul procesului penal -
determinând astfel sechestrarea bunurilor în litigiu - fie cu ocazia
judecării contestaţiei.
Soluţia este aceeaşi atunci când creditorul este o persoană
fizică.
1963 DÎTS nr. 25 Asiguratul sau beneficiarul sumei asigurate acordate de
Asigurare prin efectul Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS), ca urmare a unui
legii a călătorilor pentru accident de circulaţie care s-a produs din vina cărăuşului, are
accidente de circulaţie. dreptul să ceară de la acesta să-i plătească diferenţa dintre
Repararea prejudiciului. suma primită ca asigurare şi aceea care reprezintă
despăgubirea sa integrală pentru prejudiciul suferit. În situaţia în
care asiguratul sau beneficiarul sumei asigurate a obţinut şi o
pensie prin asigurările sociale de stat, la calcularea despăgubirii
integrale se va ţine seama şi de pensia stabilită48.
1963 DÎTS nr. 18 1. Nulitatea actului de înstrăinare sau grevare de către unul
Soţ. Înstrăinare/grevare dintre soţi, fără consimţământul celuilalt soţ, a unui teren sau a
imobil. Consimţământ. unei construcţii ce face parte din bunurile comune este relativă
Nulitate şi actul poate să fie confirmat expres sau tacit de acest din urmă
soţ.
2. În cazul în care o asemenea confirmare nu are lor, actul este
nul în întregime.

48
Punctul 38 al H.C.M. nr. 1384 din 6 septembrie 1957: pentru aplicarea Asigurărilor de Stat, în călătoriile efectuale cu mijloace de transport
ale organizaţiilor respective pe căi ferate, rutiere, de apa, în transporturile aeriene publice, utilitare, speciale si de serviciu, are loc o
asigurare, prin efectul legii a călătorilor, pentru cazurile de accidente, potrivit unui regulament aprobat de Ministerul Finantelor. Suma
asigurată este plătită, aşa cum se arată la punctul 39 din acelaşi act normativ, de către ADAS, în caz de deces sau invaliditate permanentă
partială, ca urmare a unui accident intimplat în timpul călătoriei şi, în legătură cu acesta, dacă nu este provocat cu intenţie de călător. În
conformitate cu paragraful 6 din regulamentul nr. 27 din 15 octombrie 1957, emis în baza aceluiaşi act normativ şi aprobat de Ministerul
Finanţelor prin ordinul nr. 655/1957, suma asigurată pentru călătoriile pe uscat sau pe apă este de 15.000 lei, iar pentru călătoriile cu
avionul de 35.000 lei. În caz de invaliditate permanentă partială se plăteşte un procent din suma asigurată, corespunzător gradului de
invaliditate. În paragraful 15 din regulament se adaugă că plata făcută de ADAS stinge orice pretenţii ale asiguratului sau urmaşilor săi, atât
faţă de ADAS, cât si faţă de organizaţiile de transport şi unităţile centrale de aeronautică civilă, "în limita sumei primite".

61
1963 DÎTS nr. 14 Pensie întreţinere. Bază Sporul cuvenit angajaţilor care lucrează în condiţii deosebite de
de calcul. muncă nu se include în câştigul din muncă ce se ia ca bază la
Spor pentru condiţii calcularea pensiei de întreţinere.
deosebite de muncă
1963 DÎTS nr. 7 Prescripţie. Cod civil, 1. Alineatul final din art. 700 C.civ49. este înlocuit prin prevederile
lege specială. art. 13 şi 19 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia
extinctivă50.
2. Aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Decretul nr. 167/1958 şi
termenului de prescripţie prevăzut în art. 700 alin. 1 C.civ. nu se
poate face decât dacă instanţa constată că moştenitorul a
justificat temeinic cauzele pentru care termenul de prescripţie a
fost depăşit.
1963 DÎTS nr. 5 Dreptul de folosinţă veşnică asupra terenului atribuit titularului
Dreptul de folosinţă de credit, conform H.C.M. nr. 4015/1953 şi pe care s-a construit
veşnică asupra în condiţiile acestui act normativ, îi aparţine în exclusivitate
terenului atribuit în soţului titular de credit sau în comun cu celălalt soţ, după cum,
baza H.C.M. nr. corespunzător aportului pe care l-a avut fiecare în timpul
4015/1953 – bun propriu căsătoriei la dobândirea bunurilor comune, construcţia ridicată
sau bun comun al pe teren urmează a se considera bun propriu sau comun în
soţilor sensul Codului familiei.
La încetarea stării de codevălmăşie prin împărţirea proprietăţii
construcţiei se va putea delimita în mod corespunzător şi dreptul
de folosinţă asupra terenului.
1962 DÎTS nr. 33 Despăgubire. ÎUP În cazul în care organul de urmărire penală a dispus încetarea
pentru inexistenţa procesului penal pentru inexistenţa faptei, partea vătămată
faptei. Acţiune civilă. poate totuşi introduce acţiune în despăgubire la instanţa civilă.
În cazul în care procesul penal se redeschide – din oficiu sau la
Redeschidere proces sesizare – instanţa civilă, potrivit art. 6 al. 3 C.pr.pen, va
penal. Suspendare suspenda judecata până la soluţionarea definitivă a procesului
judecată civilă. penal.
1962 DÎTS nr. 31 Validare poprire. Instanţa de validare nu are căderea să examineze legalitatea şi

49
Art. 700 (1) Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. (2) În cazul
când moştenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul său, din motive de forţă majoră, instanţa judecătorească, la cererea
moştenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârşit împiedicarea.
50
Art. 13 Cursul prescripţiei se suspendă: a) cât timp cel împotriva căruia ea curge este împiedicat de un caz de forţă majoră să facă acte
de întrerupere: b) pe timpul cât creditorul sau debitorul face parte din Forţele Armate ale Republicii Populare Române, iar acestea sunt puse
pe picior de război
Art. 19 Instanţa judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care
termenul de prescripţie a fost depăşit, să dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori să încuviinţeze executarea silită.

62
Imposibilitate temeinicia în fond a hotărârii pronunţate de o instanţă
examinare hotărâre. judecătorească pe baza căreia s-a înfiinţat poprirea.
1962 DÎTS nr. 20 Executare silită. Instanţa judecătorească nu poate eşalona plata în cursul
Eşalonare plată. procedurii de executare silită, deoarece această facultate
Inadmisibilitate. aparţine instanţei numai cu prilejul judecării fondului pricinii.
1962 DÎTS nr. 19 Divorţ. Autoritate 1. În cazul în care tribunalul, sesizat cu judecarea recursului
tutelară. declarat împotriva sentinţei de divorţ, casează hotărârea atacată
pentru necitarea legală a autorităţii tutelare, în situaţiile în care,
1. Casare pentru potrivit art. 42 alin. 1 din Codul familiei, ascultarea ei era
necitare. obligatorie, nu va trimite cauza spre rejudecare la instanţa care
a pronunţat hotărârea casată, ci o va reţine spre a o judeca în
fond, dispunând citarea autorităţii tutelare.
2. Comunicare poziţie 2. Prezenţa efectivă a delegatului autorităţii tutelare la dezbateri
procesuală nu este obligatorie.
Autoritatea tutelară va putea să-şi comunice părerea ei printr-o
adresă, prin care, informând instanţa cu privire la traiul soţilor şi
modul în care sunt îngrijiţi copiii, să propună măsurile ce crede
că vor trebui luate în interesul acestora.
Hotărârea nu se va putea pronunţa fără concluziile orale sau
scrise ale autorităţii tutelare.
Citarea autorităţii tutelare în procesele în care sunt copii minori
este, în toate cazurile, obligatorie.
1962 DÎTS nr. 17 Pensie de întreţinere. Înţelegerea părinţilor cu privire la contribuţia fiecăruia la
Înţelegere părinţi. cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire
profesională necesare copilului lor minor este valabilă în măsura
în care nu nesocoteşte drepturile acestuia.
În caz de divorţ, o asemenea înţelegere nu poate produce efecte
decât dacă a fost încuviinţată de instanţa judecătorească.
Schimbarea ulterioară a situaţiei materiale a părinţilor sau a
nevoilor minorului poate justifica modificarea înţelegerii sau a
hotărârii referitoare la cuantumul pensiei de întreţinere.
1962 DÎTS nr. 15 Actul fraudulos de înstrăinare, săvârşit în scopul sustragerii
Faptă penală. bunului de la confiscare sau urmărire silită, este anulabil chiar
Înstrăinare frauduloasă dacă a fost făcut înainte de începerea urmăririi penale, dar după
a bunurilor. Anulare act săvârşirea faptei care a dus la condamnarea făptuitorului cu
confiscarea averii sau la obligarea lui la plata de despăgubiri
civile.
În cazul actului cu titlu oneros, pentru anularea lui, pe lângă

63
frauda înstrăinătorului, mai este necesară şi participarea terţului
dobânditor la această fraudă.
1962 DÎTS nr. 14 Executare silită. Bun
mobil. Contestaţie 1. Terţul contestator, în stabilirea dreptului său de proprietate
proprietar. Dovadă asupra bunului mobil, poate dovedi cu martori posesia sa
exclusivă asupra acelui bun, indiferent de valoarea lui.
1. Dovada posesiei Acesta poate dovedi cu martori dreptul său de proprietate şi în
situaţia în care posedă în comun cu debitorul sau cu altă
persoană bunul urmărit .
Dacă însă bunul se află în exclusiva posesie a celui urmărit,
terţul contestator trebuie să îşi dovedească dreptul său de
proprietate potrivit normelor generale aplicabile în materia
probelor.
2. În cazul în care terţul contestator prezintă acte cu dată certă
2. Înscris dată certă. din care rezultă că anterior sechestrării bunului ce se găseşte în
exclusiva posesie a celui urmărit, a dobândit proprietatea
acestuia, pretinzând că urmăritul îl deţine de la el cu titlu precar,
pentru admiterea contestaţiei este necesar ca terţul contestator
să dovedească, în condiţiile art. 1191 şi urm. C.civ. şi obligaţia
de restituire pe care o are urmăritul faţă de el. Înscrisul doveditor
al obligaţiei de restituire trebuie să aibă şi el dată certă
anterioară datei la care bunul a fost sechestrat.
3. Bun pierdut sau furat. 3. Dacă terţul contestator pretinde că nu mai are posesia bunului
ca urmare a pierderii lui sau pentru că i-a fost furat, el va trebui
să dovedească că a posedat acel bun, precum şi faptul pierderii
sau al furtului, dovadă ce se poate face prin toate mijloacele de
probă.
4. Rolul instanţelor în 4. Instanţele au îndatorirea de a analiza cu deosebită atenţie
analiza probelor. relatările martorilor audiaţi în cauză, verificându-le - pe cât
posibil – şi cu alte probe ordonate chiar din oficiu.
1962 DÎTS nr. 3 Obligaţii solidare sau În cazul obligaţiilor solidare, precum şi al obligaţiilor indivizibile,
indivizibile. Recurs de exercitarea căii de atac a recursului de către unul dintre
către un coparticipant. coparticipanţi la proces le va folosi şi celorlalţi, în sensul că
Efecte. efectele admiterii recursului se vor extinde şi la părţile care nu
au declarat recurs, sau al căror recurs a fost respins fără a fi
soluţionat în fond.

64
1961 DÎTS nr. 33 Precizare acţiune. 1. Reclamantul poate formula cererile prevăzute în art. 132 alin.
Declaraţii orale. 2 C.pr.civ51, până la închiderea dezbaterilor asupra fondului, fără
a fi necesar consimţământul pârâtului.
1. Pârât prezent. Asemenea cereri nu se comunică în scris pârâtului prezent la
Necomunicare dezbateri, fiind suficientă precizarea orală a reclamantului şi
înscrierea ei în încheierea de şedinţă.
2. Când procesul este în stare de judecată şi pârâtul lipseşte,
2. Lipsă pârât. instanţa va dispune amânarea cauzei şi comunicarea către pârât
Comunicare a unei copii, de pe încheierea de şedinţă în care s-a trecut
precizarea acţiunii făcute oral de reclamant, dacă socoteşte că
interesul apărării pârâtului cere aceasta.
1961 DÎTS nr. 28 1. În cazul în care executarea silită, în cadrul dispoziţiilor
Contestaţie la Decretului nr. 221/1960, s-a făcut fără respectarea prevederilor
executare. legale, astfel încât cei vătămaţi - debitorul urmărit sau terţii - au
fost în imposibilitate să ia cunoştinţă de executare şi să facă
contestaţie în termenele arătate în art. 43 al acelui decret 52,
aceştia vor avea dreptul să se prevaleze de dispoziţiile art. 103
C.pr.civ53, şi să introducă contestaţie în termen de 15 zile de la
data când au fost în măsură să ia cunoştinţă de executare.
2. Aceeaşi soluţie se aplică şi în ce priveşte contestaţia purtând
asupra executării confiscării.
3. Terţii vătămaţi prin executare pot să-şi valorifice pretenţiile
asupra bunului supus executării şi pe calea unei acţiuni de drept
comun. Acest drept poate fi exercitat chiar dacă a fost pierdut
termenul de contestaţie.
1961 DÎTS nr. 21 Casare cu trimitere. Tribunalul judeţean, judecând în recurs, în cazul în care
Putere de lucru judecat constată că prima instanţă a soluţionat greşit litigiul pe motiv că
sau prescriere. există în cauză putere de lucru judecat sau că dreptul la acţiune
s-a prescris, va casa cu trimitere.
1961 DÎTS nr. 10 Răspundere civilă 1. Despăgubirile civile la care urmează a fi obligat autorul unui
delictuală. Culpă fapt ilicit, pentru repararea prejudiciului cauzat altei persoane,
comună. vor fi micşorate dacă se va dovedi că la producerea acestuia a
concurat şi culpa victimei.
2. Cuantumul acestor despăgubiri va fi fixat ţinându-se seama
de gravitatea culpelor autorului şi victimei. Aşa, de exemplu, vor
fi micşorate:
a) Despăgubirile civile la care urmează a fi obligat inculpatul şi

51
Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale facute în instanţă:
1. când se îndreapta greşelile materiale din cuprinsul cererii; 2.când reclamantul măreste sau micşorează câtimea obiectului cererii; 3. când
cere valoarea obiectului pierdut sau pierit; 4.când îinlocuieşte cererea în constatare print-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă,
în cazul în care cererea în constatare poate fi primită.
52
Art. 43 Contestaţia la executare se poate introduce:
- pâna la eliberarea sau distribuirea preţului în cazurile când sunt aplicabile dispoziţiile art. 32 si 33;
- pâna la predarea bunului, în condiţiile prezentului decret, în celelalte cazuri.
Art. 32 Sumele de bani rezultate din executarea silită se eliberează creditorilor urmăritori pâna la acoperirea integrală a creanţelor,
cheltuielilor de judecată şi cheltuielilor de executare, eventuala diferenţă se eliberează debitorului, în măsura în care nu a operat pedeapsa
confiscării averii.
Art. 33 În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organul de executare procedează la repartizarea sumei
realizate potrivit urmatoarei ordine de preferinţă: a) cheltuielile făcute cu urmărirea bunurilor al caror preţ se distribuie; b) creanţele din
salarii şi alte creanţe asimilate acestora, sumele datorate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum şi despăgubirile pentru repararea
daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale care au pricinuit incapacitate de muncă; c) obligaţiile de întreţinere; d) creanţele
statului izvorite din impozite şi taxe şi alte creanţe care privesc bugetul statului, precum şi primele de asigurare; e) rambursarea
împrumuturilor bancare; f) despăgubirile pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţtii socialiste prin infracţiuni; g) creanţe provenind din
livrări de produse, prestări de servicii şi executări de lucrări; h) alte creanţe.
53
Art. 103 (1) Neexercitarea oricărei căi de atac şi nendeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de
cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. (2) În acest
din urmă caz actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile dela încetarea împiedicarii; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele
împiedicării.

65
partea civilmente responsabilă, în accidentele de muncă, pentru
repararea pagubelor cauzate victimei, când accidentul s-a
produs şi din culpa acesteia.
b) Despăgubirile civile datorate de o unitate socialistă al cărui
angajat a cauzat o pagubă altei unităţi socialiste împreună cu un
angajat al acesteia. În acest caz vor fi micşorate numai
despăgubirile datorate de partea civilmente responsabilă, în
funcţie de culpa angajatului său.
Angajaţii, autori ai pagubei, răspund în mod solidar de
repararea acesteia.
c) Despăgubirile datorate de autorul unui fapt ilicit pentru
repararea pagubei cauzate unui minor, care nu a împlinit vârsta
de 14 ani, când la producerea acesteia a concurat şi activitatea
obiectiv ilicită a victimei.
1961 DÎTS nr. 7 Drept procesual civil Dispoziţiile art. 1191 C.civ., potrivit cărora dovada cu martori nu
poate fi făcută – în afară de excepţiile anume prevăzute de lege
Art. 1191 C.civ. – ori de câte ori valoarea obiectului actului juridic respectiv este
Aplicare. mai mare de 250 lei, se referă atât la dovedirea încheierii actului
juridic, cât şi la dovedirea modificării, a desfiinţării acelui act,
precum şi a stingerii obligaţiei prin plată.
1961 DÎTS nr. 6 Casare cu reţinere. Tribunalele judeţene, judecând în recurs, dacă constată că
Nepronunţare pe prima instanţă nu s-a pronunţat asupra cheltuielilor de judecată,
cheltuieli de judecată, dobânzilor, majorărilor legale, penalităţilor, vor proceda, după
dobânzi etc. caz, la modificarea sau casarea cu reţinerea fondului, după
distincţiile făcute în art. 312 Cod procedură civilă.
1960 DÎTS nr. 20 Chemare în garanţie 1. În ipoteza în care – după admiterea recursului declarat de
reclamant împotriva hotărârii prin care s-a respins acţiunea iar,
1. Soluţionare în prin consecinţă, şi cererea de chemare în garanţie introdusă de
rejudecare pârât – instanţa, rejudecând fondul, admite acţiunea, ea trebuie
să soluţioneze şi cererea de chemare în garanţie.
Dacă, rejudecând acţiunea după admiterea recursului declarat
de reclamant, instanţa nu a rezolvat şi cererea de chemare în
garanţie, hotărârea ei este susceptibilă de a fi revizuită, în baza
art. 322 pct. 2 C.pr.civ.
2. Recurs terţul chemat 2. Recursul declarat de chematul în garanţie repune în discuţie
în garanţie. Efecte faţă şi acţiunea principală, soluţionată de prima instanţă, chiar dacă
de reclamant pârâtul nu a declarat recurs. În consecinţă, se va cita şi
reclamantul ca intimat, în recursul chematului în garanţie.
Numai în ipoteza în care recursul chematului în garanţie priveşte
exclusiv raporturile dintre el şi pârât, reclamantul nu va mai fi
citat.
3. Chemare în garanţie. 3. Instanţa judecătorească nu are competenţa să rezolve
Arbitraj raporturile rezultând din obligaţia de garanţie existenţa între
două organizaţii socialiste, în cadrul unei acţiuni introduse de un
particular sau împotriva unui particular, ori de câte ori pretenţiile
rezultând din această obligaţie sunt de competenţa organelor
prevăzute în legea de organizare şi funcţionare a Arbitrajului de
Stat.
În aceste cazuri, dacă organizaţia socialistă a formulat o cerere
de chemare în garanţie, împotriva altei organizaţii socialiste,
judecătoria trebuie să-şi decline competenţa cu privire la cererea
de chemare în garanţie.
1960 DÎTS nr. 19 Partaj bunuri comune 1. Împărţirea în timpul căsătoriei a bunurilor comune ale soţilor,
soţi la cererea unuia dintre ei, poate fi încuviinţată dacă se va stabili
că motivele invocate justifică această măsură, independent dacă

66
1. Partaj în timpul ele ar putea duce sau nu la desfacerea căsătoriei.
căsătoriei Împărţirea în timpul căsătoriei a bunurilor comune ale soţilor se
poate face şi la cererea creditorilor personali ai unuia dintre soţi,
în condiţiile stabilite prin alin. 2 din art. 33 din Codul familiei.
De asemenea, la cererea oricărei părţi interesate şi în cadrul
contestaţiei introduse împotriva actelor de executare îndeplinite
în cursul urmăririlor efectuate potrivit Decretului nr. 221 din 1
iulie 1960, instanţa poate decide şi asupra împărţirii bunurilor
comune ale soţilor. Instanţa care soluţionează contestaţia va
menţine măsurile asigurătorii aplicate asupra bunurilor comune
ale soţilor, chiar dacă nu s-a solicitat împărţirea acelor bunuri, ori
de câte ori ele au fost luate pentru garantarea confiscării
eventuale a averii unuia dintre soţi împotriva căruia s-a pornit
procesul penal pentru o infracţiune la care se poate aplica
această pedeapsă complimentară, precum şi în ipoteza în care
bunurile proprii ale statului debitor nu sunt suficiente pentru a
garanta desdăunarea creditorului urmăritor.
2. Despărţire în fapt. 2. Împrejurarea că o perioadă de timp soţii au întrerupt în fapt
Achiziţionare bunuri. convieţuirea, între ei nemaiexistând relaţii de nici un fel, nu
Caracter înlătură caracterul de bunuri comune al bunurilor dobândite în
perioada în care soţii au trăit despărţiţi, ci ea va fi avută în
vedere la determinarea cotei cuvenite fiecăruia dintre soţi.
3. Bun propriu al unui 3. Participarea soţului neproprietar la îmbunătăţirile sau
soţ. Îmbunătăţiri în reparaţiile ce se fac unui imobil bun propriu al celuilalt soţ nu
timpul căsătoriei. duce la schimbarea naturii lui juridice, transformându-l din bun
propriu în bun comun: constituie însă bun comun sporul de
valoare dobândit de imobil.
Dacă însă imobilul a fost transformat în aşa măsură încât în fapt
a devenit un bun nou, în acest caz el este bun comun al soţilor.
De asemenea, este bun comun construcţia nouă, făcută pe
terenul proprietatea personală a unuia dintre soţi.
1960 DÎTS nr. 17 Dreptul muncii Sumele nejustificate sau nedepuse din avansurile în numerar
date spre decontare persoanelor încadrate potrivit dispoziţiilor
Avans numerar regulamentului operaţiilor de casă, aprobat prin H.C.M. nr.
nedepus spre 858/1957, se urmăresc prin reţinere directă din retribuţie pe
decontare. Răspundere baza dispoziţiei serviciului de contabilitate al unităţii, fără a fi
materială şi penală necesar ca unitatea să recurgă la procedura imputaţiei.
Procedura reţinerii directe din retribuţie nu înlocuieşte
dispoziţiile de drept comun în materia răspunderii penale şi
materiale a persoanelor încadrate în muncă, care se vor aplica
în toate cazurile când sunt întrunite condiţiile acestei răspunderi.
1960 DÎTS nr. 12 Procuror. Dreptul de a Procurorul are dreptul, cu excepţia acţiunilor strict personale, să
cere continuarea ceară instanţei continuarea judecării unui proces civil, atunci
judecăţii sau când părţile, regulat citate, lipsesc la termen şi la judecarea
redeschiderea procesului ar urma să fie suspendată potrivit art. 242 pct. 2
procesului. C.pr.civ., precum şi de a cere redeschiderea procesului când
judecata s-a suspendat în lipsa părţilor, potrivit art. 245 pct. 1
C.pr.civ.
1960 DÎTS nr. 5 Citarea stat
1. În litigiile privitoare la bunuri proprietate socialistă de stat, se
1. Proprietate publică. va cita ca parte organizaţia socialistă de stat în a cărei
Administrator administrare operativă directă se găseşte bunul.
2. Atunci când litigiul poartă asupra unor bunuri cu privire la
2. Consiliul popular. care un act normativ stabileşte anumite atribuţii specifice în
Comitet executiv sarcina secţiilor consiliilor populare, se va cita comitetul executiv

67
al consiliului popular, prin secţia respectivă.
3. Stat. Ministerul 3. Ministerul Finanţelor va fi citat ca reprezentant al statului
Finanţelor numai atunci când statul participa nemijlocit, în nume propriu, în
raportul juridic ce formează obiectul litigiului, şi dacă legea nu
stabileşte anume alte organe în acest scop; Ministerul Finanţelor
va fi citat de asemenea şi atunci când litigiul este privitor la un
raport juridic în care acesta a figurat în nume propriu.
1960 DÎTS nr. 2 Dreptul muncii 1. Organizaţia socialistă care, în calitate de responsabilă
civilmente, a plătit părţii păgubite despăgubirile cuvenite poate
1. Regres. Pagubă pretinde, pe calea acţiunii în regres, obligarea angajaţilor
produsă de salariat vinovaţi la restituirea integrală a sumei plătite.
2. Organizaţia socialistă poate cere ca oricare dintre angajaţii
2. Regres. Obligaţie vinovaţi de producerea pagubei să fie obligat să-i restituie
solidară a angajaţilor. întreaga sumă plătită drept despăgubiri, faţă de ea angajaţii
rămânând obligaţi solidar.
1959 DÎTS nr. 17 Citare. Termen de 5 zile. Nerespectarea dispoziţiilor art. 89 C.pr.civ. de a se înmâna
Nerespectare. Nulitate citaţia cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru
absolută. judecată este sancţionată cu nulitatea, care operează fără a fi
necesar ca partea neregulat citată şi care, fiind judecată în lipsă,
a pierdut procesul, să facă dovada vătămării.
1959 DÎTS nr. 16 Soluţionare recurs. 1. Instanţa de recurs, în cazul în care admite recursul pentru
netemeinicie, şi când nu este necesară administrarea de probe
1. Casare cu reţinere. noi poate, potrivit art. 312 pct. 2 lit. b Cod procedură civilă, să
Reapreciere probe modifice hotărârea atacată şi să dea o soluţie contrară celei
pronunţate de prima instanţă.
În acest scop, instanţa de recurs poate face o nouă verificare şi
apreciere a probelor, stabilind o altă situaţie de fapt decât cea
reţinuta de prima instanţă.
2. Casare cu trimitere 2. Instanţa, judecând în recurs, dacă constată că prin hotărârea
atacată nu au fost soluţionate toate capetele de cerere ale
acţiunii sau acelea pe care era obligată să le soluţioneze din
oficiu va casa în parte hotărârea, trimiţând cauza la instanţa de
fond în vederea soluţionării lor. În această situaţie casarea se va
face cu trimitere şi pentru capetele care fuseseră soluţionate de
prima instanţă, dacă, în privinţa lor, soluţia dată este nelegală
sau netemeinică.
3. Casare cu reţinere. 3. Când părţile au pus concluzii numai cu privire la recurs,
Soluţionare fond în instanţa nu poate trece la judecata fondului fără a le da
aceeaşi şedinţă. posibilitatea să-şi facă apărarea în fond.
Dacă părţile sunt prezente şi pot pune concluzii în fond, iar
probele socotite necesare pot fi de îndată administrate, judecate
în fond după casare se poate face în aceeaşi şedinţă în care s-a
judecat şi recursul.
În caz contrar, instanţa va dispune amânarea în vederea
judecării fondului, citând părţile care nu au cunoştinţă de termen.
1959 DÎTS nr. 13 Accesiune 1. În acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art. 494 C.civ., instanţele
nu vor putea deduce reaua-credinţă numai din faptul că cel care
1. Reaua-credinţă. a construit, plantat sau executat lucrări pe un teren ce nu-i
Verificare aparţine nu are vreun titlu asupra terenului, ci vor cerceta
condiţiile în care s-au făcut construcţiile, plantaţiile sau lucrările
a căror desfiinţare se cere. Instanţele vor cerceta dacă acţiunea
proprietarului fondului nu îmbracă aspectul unui abuz de drept
prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a se face lucrările,
făcând opunerea sau introducând acţiunea numai după
terminarea acestora sau aproape de sfârşitul lor. Instanţele vor

68
cerceta, de asemenea, dacă prin facerea lucrărilor s-a adus
reclamantului un prejudiciu efectiv şi apreciabil sau dacă, în
raport de aceste împrejurări sau altele asemănătoare, acţiunea
reclamantului nu prezintă un caracter şicanator sau nu este
expresia intenţia de a folosi aceste împrejurări în scopul de a
obţine foloase ilicite.
2. Dărâmare. 2. Instanţele vor căuta să înlocuiască soluţia neeconomică a
Despăgubire. dărâmării sau desfiinţării de construcţii, plantaţii sau alte lucrări,
printr-o despăgubire în bani, ori de câte ori această soluţie apare
mai echitabilă şi de natură a pune în concordanţă interesele
individuale ale părţilor din proces cu cele economice generale.
3. În cazurile în care pentru dărâmarea sau desfiinţarea unor
3. Autorizaţie dărâmare construcţii sau amenajări este necesară autorizaţia prealabilă a
sau desfiinţare comitetului executiv al consiliului popular, instanţele nu vor
putea hotărî astfel de măsuri fără obţinerea autorizaţiei iar atunci
când această autorizaţie nu este obţinută, instanţele vor face
aplicarea dispoziţiilor art. 494 Cod civil, dispunând păstrarea
lucrărilor de către proprietarul terenului, cu obligaţia de a
despăgubi pe constructor.
1959 DÎTS nr. 11 Cheltuieli de judecată
1. Partea ale cărei pretenţii au fost admise în întregime are
1. Pretenţii admise în dreptul restituirea tuturor cheltuielilor dovedite ca efectiv făcute,
întregime cu excepţia cazului reglementat în art. 275 C.pr.civ.
2. Dacă pretenţiile care formează obiectul acţiunii au fost
admise parţial, instanţa va acorda celui care a câştigat procesul,
2. Pretenţii admise numai partea din cheltuielile de judecată corespunzătoare
parţial pretenţiilor admise. Se exceptează cazul când reaua credinţă
sau comportarea neglijentă a pârâtului a determinat să se ceară,
prin acţiune, ceea ce nu se datorează; în acest caz, pârâtul
poate fi obligat la plata integrală a cheltuielilor efectuate de
reclamant.
3. Compensare 3. În cazul în care există cereri din partea ambelor părţi, admise
cheltuieli în total sau în parte, instanţa va compensa, după caz, totul sau
parţial, cheltuielile de judecată. Compensarea se poate face şi în
cazul în care a fost admis numai unul din capetele de cerere ale
acţiunii.
4. Coparticipanţi 4. În cazul coparticipării procesuale, pentru a se stabili dacă
procesuali plata cheltuielilor de judecată urmează a se face în mod egal,
proporţional sau solidar, se va ţine seama de poziţia în proces a
fiecărui coparticipant şi de natura raportului juridic soluţionat,
astfel încât fiecare să fie obligat numai la plata cheltuielilor pe
care le-a provocat prin apărarea sa.
5. Câştig de cauză după 5. În cazul rejudecării procesului după casare, partea care a
rejudecare câştigat definitiv procesul are – în mod exclusiv – dreptul la toate
cheltuielile de judecată făcute. Dacă, în cursul desfăşurării
procesului, s-au acordat cheltuieli de judecată şi părţii care a
pierdut procesul, aceste cheltuieli nu se vor mai executa. Dacă
totuşi aceste cheltuieli au fost executate sau achitate, cuantumul
lor se va adăuga la cel al cheltuielilor făcute de partea care a
câştigat definitiv procesul.
Despăgubirile acordate, potrivit art. 154 C.pr.civ., care nu au fost
executate, se vor compensa dacă partea care le-a obţinut a
pierdut procesul.
6. Rolul judecătorilor 6. Înainte de închiderea dezbaterilor, judecătorii vor lămuri
părţile asupra dreptului pe care-l au de a solicita plata

69
cheltuielilor de judecată.
1959 DÎTS nr. X Capacitate procesuală. Subunităţile întreprinderilor, chiar dacă au organe proprii de
A Subunitate conducere şi cont de virament, atât timp cât nu îndeplinesc toate
întreprindere. condiţiile pentru a avea gospodărire deplină, sunt lipsite de
personalitate juridică şi deci nu au capacitate civilă procesuală şi
nu pot figura ca parte în proces.
1959 DÎTS nr. Unitate de stat. În cazul în care o unitate socialistă a angajat lucrări, prestări de
VII A Contract nelegal de servicii etc, în sectorul particular, cu nesocotirea dispoziţiilor
lucrări sau prestări de normative prin care se interzic sau se condiţionează facerea
servicii. unor astfel de operaţii, instanţele nu vor putea să pronunţe
obligarea acesteia la plată, nici direct în executarea convenţiei,
nici indirect prin invocarea principiului îmbogăţirii fără just temei.
Dacă însă bunul putea fi procurat sau prestarea de serviciu etc.
putea fi angajată în sectorul particular în anumite condiţii şi
particularul, căutând să se asigure că sunt îndeplinite aceste
condiţii expres prevăzute prin dispoziţiile normative, a fost indus
în eroare prin actele prezentate, cu privire la satisfacerea
acestor condiţii, acţiunea în despăgubire împotriva unităţii este
admisibilă. La rândul ei, unitatea are acţiune de regres împotriva
angajatului vinovat de inducerea în eroare a particularului.
1959 DÎTS nr. 6 Curator pentru minor
1. Când la o moştenire, copilul minor vine în concurs cu unul sau
1. Minor moştenitor cu ambii părinţi, trebuie să se numească de către autoritatea
alături de părinţi tutelară, un curator, spre a reprezenta, respectiv asista pe
minor.
2. Procedură notarială 2. Prezenţa curatorului este necesară atât în cursul procedurii
şi la instanţă succesorale notariale, cât şi în instanţa judecătorească, în cazul
în care cauza succesorală a ajuns în faţa acesteia.
3. Minor coindivizar cu 3. Numirea curatorului este necesară şi în orice litigiu de ieşire
părinţii din indiviziune, chiar dacă indiviziunea nu provine din
succesiune, dacă printre coindivizari, alături de copilul minor,
figurează unul sau ambii părinţi ai acestuia.
4. Copii minori cu 4. Dacă sunt mai mulţi copii minori care au între ei interese
interese contrarii contrarii, pentru fiecare se va numi un curator.
1958 DÎTS nr. 12 Acte de dispoziţie ale 1. Instanţele judecătoreşti, atunci când li se înfăţişează acte de
părţilor în procesul dispoziţie ale părţilor sub forma renunţării la drept sau la acţiune,
civil. a achiesării la pretenţiile părţii potrivnice sau la o hotărâre
pronunţată în cauză, ori a cererii de a se da o hotărâre care să
1. Controlul instanţei consfinţească o învoială a părţilor, sunt datorate să verifice dacă
aceste acte nu urmăresc un scop ilicit, fiind potrivnice legilor,
intereselor statului sau ale terţilor , ori dacă ele nu sunt rezultatul
unui viciu de consimţământ. În cazul în care se constată o atare
situaţie, instanţele vor respinge cererea şi vor trece mai departe
la judecata cauzei.
2. Rolul instanţei 2. Pentru prevenirea oricărei greşeli a părţilor, instanţele sunt
obligate, înainte de a lua act de cererea formulată, să le explice
consecinţele juridice ce decurg din actul încheiat.
3. Rolul procurorului 3. Procurorul are dreptul să atace cu recurs hotărârile care
consfinţesc învoiala părţilor.
4. Recunoaştere prin 4. Recunoaşterile făcute în instanţă de reprezentanţii legali sau
împuterniciţi mandatarii părţilor nu au puterea probatorie pe care legea o
acordă mărturisirii judiciare decât dacă au fost făcute în baza
unei împuterniciri speciale sau dacă organul care reprezintă
persoana juridică are dreptul de dispoziţie şi nu este necesară
nici o abilitare specială a sa.

70
1957 DÎTS nr. 13 Minor 14-18 ani. 1. Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, având o capacitate de
exerciţiu restrânsă, trebuie să figureze personal la judecata
1. Citare minor cauzelor civile, în care scop urmează să fie citat şi să-i fie
comunicate actele de procedură.
2. Asistenţa părinţilor. 2. Părinţii sau tutorele asistă pe minorul care a împlinit vârsta de
Citare 14 ani, semnând alături de acesta cererile adresate instanţei şi
fiind citaţi în acest scop la judecata cauzei.
3. Minor în litigii de 3. Se citează numai minorul personal şi tot el exclusiv
muncă sau minor cu efectuează actele procedurale, în litigiile care izvorăsc din
capacitate deplină de contractul de muncă, ori din raporturile de muncă în gospodăria
exerciţiu. Citare agricolă colectivă sau altă organizaţie cooperatistă în care a fost
primit, ca şi acel care a dobândit capacitatea de exerciţiu deplină
prin căsătorie.
1956 DÎTS nr. 6 Drept civil 1. Rectificarea numelui unei personale, pe baza art. 11 din
decretul nr. 272/1950 referitor la actele de stare civilă, se va
Stare civilă. Rectificare încuviinţa numai în cazul când din confruntarea actului de
nume. naştere cu actele de stare civilă ale părinţilor ale acelei
persoane se constată că s-a făcut o înregistrare greşită.
2. Rectificarea numelui unei persoane, pe baza aceluiaşi text de
lege, se va încuviinţa numai dacă din probele administrate se
constată în mod cert că delegatul de stare civilă a înregistrat alt
nume decât cel declarat.
3. Cercetarea prealabilă prin organele de miliţie este în toate
cazurile obligatorie.
1956 DÎTS nr. 3 Drept procesual civil Facultatea pe care art. 225 C.pr.civ. o acordă instanţei de a
socoti neprezentarea la interogatoriu a părţii legal chemate în
Art. 225 C.pr.civ. Lipsa acest scop, ori refuzul ei de a răspunde, ca o mărturisire
la interogatoriu sau completă sau numai ca un început de dovadă în folosul părţii
refuzul de a răspunde. potrivnice, nu scuteşte instanţa de a-şi exercita rolul activ în
Efecte. descoperirea adevărului. În toate cazurile în care este posibilă
administrarea altor probe, lipsa la interogator sau refuzul de a
răspunde va fi socotit numai ca un început de dovadă, care
urmează să fie completat cu alte probe, prin care să se poată
stabili împrejurările reale ale cauzei.
Numai în cazurile în care nu există posibilitatea administrării
altor probe şi din cercetarea împrejurărilor concrete ale cauzei,
instanţa ajunge la convingerea că lipsa la interogator sau refuzul
de a răspunde exprimă o recunoaştere a pretenţiilor părţii
potrivnice, ea poate considera mărturisire deplină în favoarea
celeilalte părţi, cu puterea probantă pe care i-o conferă art. 1206
C.civ.
Instanţa este obligată să-şi motiveze temeinic hotărârea prin
care admite sau respinge cererea bazată pe efectele lipsei la
interogator a unei părţi, ori pe refuzul acesteia de a răspunde,
arătând elementele concrete care au stat la baza convingerii pe
care şi-a făcut-o în legătură cu luarea în considerare a lipsei la
interogator sau a refuzului de a răspunde, ca mărturisire
deplină.
1953 DÎTS nr. Înscrisuri noi în recurs. "Înscrisuri", în sensul art. 306 alin. 2 C.pr.civ, sunt toate actele
X54 scrise - emanate de la părţile în proces sau de la un terţ - care
ar fi putut înrâuri soluţia cauzei, dacă ar fi fost folosite la prima
instanţă.
Înscrisurile noi pot fi depuse în tot cursul judecăţii în recurs.
Dacă pe baza înscrisurilor noi instanţa de recurs este în măsură
să constate netemeinicia soluţiei, ea este îndreptăţită să
modifice sentinţa atacată. Dacă însă, prin depunerea

54
În perioada 1952-1987, Plenul Tribunalului Suprem a dat instanţelor îndrumări în vederea aplicării unitare a legii în activitatea de
judecată, în baza art. 97 din Constituţia Republicii Socialiste România (devenit după republicare art. 104 alin.2) şi a art. 35 pct. 2 din Legea
nr. 58 din 27 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească.

71
înscrisurilor nu se lămuresc raporturile juridice dintre părţi şi
apare necesitatea de a se administra noi probe, instanţa de
recurs casează sentinţa atacată şi, după caz, reţine cauza spre
a o rejudeca în fond, sau o trimite pentru rejudecare la prima
instanţă, în condiţiile art. 312 C.pr.civ.55
Când - spre a se stabili dacă e locul la casare - se socoteşte
necesar să se ceară relaţii scrise de la întreprinderi sau instituţii,
aceste relaţii vor putea fi cerute în exercitarea rolului activ al
instanţelor.

NOTA 1: În colecţia de hotărâri de mai sus am cuprins şi decizii care se referă la legislaţie ieşită din
uz, pe considerentul că unele conţin argumentări ce sunt valabile pentru legislaţia curentă. Am
eliminat însă unele paragrafe care nu îşi găsesc corespondent în prezent.

NOTA 2: Pentru acces la hotărârile in extenso, recomandăm:


- lucrarea: „Jurisprudenţa instanţe supreme în unificarea practicii judiciare (1956-2009) – în
materie civilă”, ediţie îngrijită de Lavinia Lefterache, Iuliana Nedelcu, Francisca Vasile, ediţia a
II-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009;
- pagina web www.scj.ro/decizii_SU.asp;
- accesarea aplicaţiilor legislative şi de jurisprudenţă electronice.

55
Acest alineat este reprodus astfel cum a fost înlocuit prin Decizia nr. 11 din 26 mai 1960 a Plenului Tribunalului Suprem.

72