1

Materiale specifice reelelor exterioare de alimentare cu ap

La alegerea materialului conductelor pentru alimentarea cu ap
trebuie luate n considerare urmtoarele criterii:
Costul iniial
Rezistena la rupere
Treptele de presiune
Rigiditatea
Rezistena la ncovoiere/turtire
Combustibilitatea
Uurina n realizarea mbinrilor
Costul de montaj
Durata de via estimat
Greutatea
Rezistena chimic
Susceptibilitatea la coroziune
Prelucrarea facil
Dilatarea termic
Pierderile de presiune n conducte
Rezistena la rupere
Treptele de presiune
Rigiditatea
Rezistena la ncovoiere/turtire
Combustibilitatea
Uurina n realizarea mbinrilor
Spaiul necesar
Standardele i specificaiile tehnice n vigoare
Dac se preteaz la montare ngropat
TUBURI DIN AZBOCIMENT
Conductele din azbociment sunt realizate dintr-un amestec de
ciment, fibre de azbest i ap.
au greutate redus, rezist bine la presiune, ndoire, nghe,
temperaturi nalte, foc.
nu rezist la lovituri i ocuri.
se utilizeaz la aduciunile de ap i la reelele de canalizare.
fibrele de azbest au o influen negativ asupra sntii,
pericolul fiind mortal dac sunt inspirate n plmni.
2

Conform HG 124/03 vor fi nlocuite urgent in mod sistematic,.

TUBURI DIN BETON ARMAT PRECOMPRIMAT
utilizat la conductele de aduciune sau artere pentru alimentarea
cu apa a centrelor populate si a industriilor.
se fabric cu diametrele nominale de : 400, 600, 800 si 1000
mm.












EVI DIN PLUMB
Plumbul este cel mai vechi material utilizat n instalaiile de ap.
Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicaii speciale;
mbinrile se execut prin lipire cu aliaj de cositor;
Plumbul este utilizat pentru conductele de legtur la unele
obiecte sanitare, pentru apele uzate radioactive sau n laboratoare,
pentru evacuarea apelor uzate corozive.
Este din ce n ce mai rar utilizat n instalaiile de canalizare, iar
UE a interzis folosirea plumbului n instalaiile de ap, datorit
pericolului pe care l prezint asupra sntii

EVI DIN OEL
n instalaii se utilizeaz eava neagr de oel i eava de oel
zincat. evile din oel pot fi laminate sau sudate.
evile din oel au o rigiditate foarte bun, rezisten mare la
compresiune i rezisten structural ridicat.
evile din oel se mbin de obicei cu fitinguri filetate, dar i
prin sudur sau folosind flane.

3

Durata de via este doar de aproximativ 1215 ani, n funcie
de debitul vehiculat, de caracteristicile fluidului i de calitatea
acoperirii cu zinc.


















EVI DIN CUPRU
evile din cupru sunt utilizate pe scar larg n instalaii de
alimentare cu ap deoarece:
Se poate modela i mbina uor, nu ocup spaiu mult, are un
aspect plcut;
Nu permite formarea crustelor pe interior, iar pierderile de
presiune sunt reduse (suprafa neted);
Greutatea este mic, transportul i montajul se fac uor, durata
de via este mare. Se mbin cu fitinguri, prin sudur.


4


Reguli pentru proiectare:
evile din cupru nu sunt recomandate dac apa are un pH mai mic
de 6.5;
Preluarea dilatrilor termice se face la fel ca i pentru conductele
din material plastic;
ntr-o instalaie n care se monteaz att evi din oel, ct i evi
din cupru, cuprul trebuie montat ntotdeauna dup oel n direcia
curgerii, pentru a evita pericolul de coroziune.


































5


EVILE DE PRESIUNE PVC
obstinate prin extrudare
se folosesc la distribuia apei potabile, reele de irigaii, reele
sub presiune
mbinrile pot fi :
o rigide cu mufa lisa, prin lipire, utilizate in terenuri stabile, in
zone fr activitate seismic accentuat, in zona cu dilatare
termic liniar sczut:
o elastice cu mufa TECHNOGIUNTO demontabil (etanare cu
inele de cauciuc elastomerice), utilizate in terenuri instabile, in
zone seismice si in zone cu dilatri termice liniare ridicate.
piesele de legtura (fitingurile) pentru realizarea reelelor de
distribuie si alimentare cu ap vor fi din PVC cu diametre intre
20 si 200 mm.























6

EVILE DIN POLIETILENA PE HD
se utilizeaz pentru realizarea reelelor de aduciune si
distribuie apa potabila.
diametrele variaz intre 20 si 630 mm.
in funcie de densitate pot fi : PE 80 sau PE 100.

Avantaje :
o au rezisten chimic foarte bun
o nivel redus de depuneri
o durata de via de peste 50 de ani
o rezistenta la ocuri mecanice
o uor de manevrat
Montaj :
o reele cu diametrele intre 20 si 110 mm se monteaz cu ajutorul
fitingurilor prin strngere mecanic
o reele cu diametre intre110 si 630 mm montajul se realizeaz
prin polifuziune ( sudura cap la cap )




















7

EVILE DE PRESIUNE DIN POLIPROPILENA RANDOM
PP-R
Sunt utilizate la instalaiile de distribuie apa rece ( PN 10 ,PN16,
PN 20 )
Montaj :
mbinare prin polifuziune se executa cu un aparat de sudura
specializat cu polifuzoare (sudura cap la cap )
mbinare prin electrofuziune se realizeaz fuziunea de suprafa
intre piesele de mbinat.

Avantajele evilor din polipropilena-random
rezisten mai bun in zone cu activitate seismic datorit
elasticiti mai bune.
siguran mai mare in funcionare cu risc mai mic de pierderi de
ap datorit modului de mbinare
interval scurt de punere in oper a reelei
flexibilitatea sistemului
montaj rapid si uor
rigiditate superioar


















8

TEVI MULTISTRAT Pex-Al
Reelele din eav multistrat din material compozit PE-Al-PE
reprezint o alternativ viabil la evile din fier, cupru sau material
plastic. Sistemul Pex-Al combin evile compozite cu fitinguri cu
compresiune din alam sau PPSU, i cu sertizare.
Structur tub multistrat:
Strat exterior: polietilen de nalt densitate reticulat - ofer
protecie mpotriva factorilor externi
Strat intermediar: aluminiu sudat longitudinal confer o
rezisten mrit mpotriva dilatrilor asigur protecia mpotriva
oxigenului i gazelor volatile
Strat interior: polietilen de nalt densitate reticulat
electronic ofer rezisten la coroziunea provocat de ap i acizi
nu permite formarea depunerilor
Straturi adezive: leag cele dou straturi de polietilen de cel
intermediar, din aluminiu, astfel nct eava se comport ca un
sistem mono-compozit. datorit reticulrii electronice, tuburile
Alupex multistrat nu influeneaz prin gust i miros, agentul
transportat.
Avantaje: rezista la coroziune extern i intern; rezisten la
presiuni i temperaturi ridicate; durat de via ndelungat;
greutate redus manipulare uoar; evile se pot ndoi manual
instalare simpl i rapid, fr s necesite operaii de filetare sau
sudur.










9






EVI I RACORDURI DIN FONT DUCTIL Dn60-2000
mm
Fonta ductil se deosebete de tipurile tradiionale de fonta gri
prin proprietile sale mecanice remarcabile (elasticitate,rezisten
la ocuri, ntindere)
Avantaje: rezist la presiuni nalte; comportament excelent in caz
de micri de teren si eroziuni; rezisten excelent la apele
agresive.
mbinri:
o cu flane, n general mai folosite pentru instalaiile industriale,
o prin mufare STANDARD , pentru reelele de aduciune si de
distribuie, n general ngropate,
Concepia mbinrilor STANDARD este realizat astfel nct
presiunea de contact intre inelul de mbinare din
elastomer si metal crete odat cu presiunea interioar. Se asigur
deci o etaneitate perfect.













10

ARMTURILE REELELOR EXTERIOARE DE AP
Vanele de linie se aeaz acolo unde distana dintre dou
ramificaii a reelei este mai mare de 600 m.
Vanele de ramificaie se vor amplasa astfel nct in caz de
avarie s se poat izola poriuni de maxim 100m.
Vanele de golire - se vor amplasa pe conducte principale in
punctele joase.
Vanele de aerisire - se vor amplasa pe conducte in punctele
nalte.
Vanele de linie, de ramificaie cu Dn>100 mm precum si vanele
de golire, aerisite vor fi prevzute pentru montare in cmine
vizitabile sau cu tije de manevr protejate prin cutii cu capac.
Cminele de vizitare
se vor executa din zidrie de crmid, beton sau prefabricate;
nlimea cminului va fi in funcie de adncimea de nghe;
distana de la armturi sau conducte pn la fundul cminului
va fi minim 30 cm
















11
























Hidranii
Hidranii de incendiu se vor aeza de regul pe conductele de
serviciu, in special la intersecia strzilor, precum si de-a lungul
lor. In cazul hidranilor cu Dn>70mm se admite montarea lor
direct pe conducte principale.
Hidranii subteranii sunt prevzui cu dispozitive de golire a apei
pentru a se evita nghearea lor in timpul iernii. Racordarea la

12

reeaua exterioar se face prin intermediul unei piese de legtur
fixat cu flana de corpul subteran al hidranilor.
Hidranii de suprafa sunt uor de identificat se pot racorda
rapid la sursele de alimentare cu ap si la echipamentul de stins
incendii.
Hidranii pentru stropit spatii verzi se prevd in toate
ansamblurile de cldirii care au amenajate peluze de iarba si flori.
Se monteaz la nivelul terenului in cutii de protecie






























13













































14

INSTALATII INTERIOARE DE APA


























Racordarea instalaiilor interioare la reelele exterioare de
alimentare cu ap
Instalaiile interioare din cldiri reprezint un ansamblu de
conducte i accesorii care preiau apa din conducta public i o
transport pn la punctele de consum. Orice cldire este legat la
conducta public prin conducta de branament.
Un branament poate alimenta o cldire sau mai multe (ansamblu
de cldiri). Pe conducta de branament se monteaz :
robinet vana de concesie pentru ntreruperea alimentrii cu
ap in caz de nevoie ;
blocul apometrului apometru , vane - pentru nregistrarea
consumului de ap .

15

Apometrul este un contor care msoar debitul de ap - poate fi
montat n subsol sau ntr-un cmin special de apometru care se
poate situa att n interiorul cldirii, ct i n exterior.
Lng apometru se mai monteaz:
1. Un filtru mecanic;
2. nainte de apometru se instaleaz un robinet de nchidere pentru
a permite verificarea sau Inlocuirea apometrului;
3. O van de golire dup robinetul de nchidere, care permite
verificarea clapetei de sens;
4. O van de golire sau un racord pentru furtun pentru a permite
golirea conductei.
n subsoluri, apometrul trebuie instalat:
1. Orizontal
2. La min. 0.2 m de la perete
3. La min. 0.2 m, respectiv max. 1.2 m deasupra pardoselii


























Blocul apometrului
1 robinet de nchidere;2 apometru; 3 van de golire pentru
verificarea funcionrii clapetei de sens; 4 clapeta de sens, 5
filtru; 6 racord pentru furtun
16





























Branamentele se execut din :
eav de plumb pentru presiune , cositorite sau sulfatate la
interior ( D = 20 ..30 mm)
eav de otel zincat, evi PVC rigid tip G, tuburi de azbociment
, tuburi de fonta de presiune ( D = 50.. 100mm ).
Se monteaz ngropat sub adncimea de nghe ( 0,8 .. 1,5 m).
Montare : mufe , flane , sudare , nurubare .





Apometrele principale la un hotel
1 apometru pentru toate conductele de ap rece; 2 apometru pentru
toate conductele de ap cald; (intr ap rece pentru prepararea apei calde);
3 apometru pentru apa cu utilizare special
17






















Instalaia interioar de alimentare cu ap rece i cald pentru
consum menajer
Elemente componente :
conducte principale de distribuie alimentare direct din
branament sau din instalaia de ridicarea a presiunii (instalaii de
hidrofor)
coloane verticale alimentate din conducta principal de
distribuie ,

Branamentul unei instalaii interioare la reeaua exterioar de
alimentare cu ap
1. conducta publica; 2. Branament; 3. vana de concesie; 4. cminul
vanei de concesie, 5. Apometru; 6. robinet de nchidere; 7. robinet de
nchidere si golire; 8. conducta de ocolire; 9. cmin apometru; 10.
conducta principal de distribuie; 11. Coloane; 12. canal tehnic; 13.
canal nevizitabil; 14. Cldire; 15. limita de proprietate
18

conducte de legtur la punctele de utilizare a apei apa
ajunge la bateriile amestectoare de ap rece si ap cald montate
la punctele de consum ( cad , chiuvet , spltor )
armturi (robinete,reductoare de presiune ,etc.) montate in
diferite puncte ale instalaiei.
aparate de msur si control (apometre, manometre,
termometre)
Conductele se execut din evi de otel zincat, cupru, plumb de
presiune, polietilen PE HD, PVC, polipropilen PP-R.
































Schema de principiu a unei instalaii interioare pentru distribuia
apei reci
1 conducta public; 2 robinet de nchidere din exterior a racordului de
ap rece; 3 bloc apometru; 4 conduct de distribuie orizontal; 5
coloan; 6 conduct de legtur la armturile obiectelor sanitare; 7
robinet de separare a obiectului sanitar; 8 aerisitor; 9 robinet de
separare-golire la baza coloanei; 10 racord n exterior pentru furtun de
stropit alei i spaii verzi
19













































Mod de racordare a obiectelor sanitare la reeaua interioar
a) dulap sanitar; b) conduct special de ap montat n pardoseal;
c) apometru; d) cutie terminal; e) conduct colectoare de canalizare;
f) distribuitor; g) trecere prin pardoseal; 1 - buctrie; 2 - baie; 3 - coridor;
4 - camer de zi; 5 - WC; 6 - baie de serviciu

20

Materiale i echipamente specifice instalaiilor interioare

La realizarea instalaiilor pentru construcii se utilizeaz o serie de
materiale i echipamente ntre care conductele, armturile i
fitingurile (piesele speciale) au un rol prioritar. Tipurile principale
de conducte utilizate sunt: tuburi din font de presiune i de
scurgere, tuburi din beton armat i precomprimat, tuburi din
azbociment, tuburi i evi din mase plastice, evi din oel, evi din
cupru, etc. Armturile care se monteaz pot fi: de trecere, de
nchidere, pentru reglare, pentru siguran, pentru golire, pentru
comand, etc.
MATERIALE:
evi si fitinguri metalice:
evi din otel
Fitinguri zincate
evi si fitinguri din cupru
evi din plumb de presiune

evi si fitinguri din materiale plastice
evi si fitinguri din polietilena de nalt densitate PPHD
evi si fitinguri din PVC
evi si fitinguri din polipropilena PP-R

Conducte. Rol i proprieti
Conducta este un element de instalaii nchis, de form
tubular, de obicei cu seciune circular, utilizat pentru transportul
fluidelor.
1. De cele mai multe ori, prin conduct se nelege
ansamblul format din tubul propriu-zis, fitinguri (elementele de
legtur), armturi i accesorii;
2. Funcia elementar pe care o ndeplinesc conductele
instalaiei interioare este realizarea legturii ntre armturile
obiectelor sanitare i reeaua public.



21

Cerine pe care trebuie s le ndeplineasc conductele:
Sanitare Sunt condiii elementare (din punct de vedere
igienic), prevzute n norme i standarde
Economice
S fie ieftine economii n investiii, montaj facil;
Orice serviciu s fie obinut n timp minim i cu efort
minim;
S se respecte criteriul calitii: orice metru de conduct
de proast calitate montat n instalaie nseamn de fapt o risip de
material, manoper i implicit reprezint bani irosii.
Estetice Aspectul este motivat cultural: nu necesit de
obicei costuri suplimentare (un anumit tip preferat de armturi
pentru obiectele sanitare, etc.).
Pentru alegerea materialului conductelor trebuie s se
in seama de:
Compoziia chimic a apei de alimentare;
Mediul n care conductele vor fi instalate (dac exist
pericol de incendiu, coroziune, lips de igien, posibilitatea
apariiei unor ocuri mecanice, etc.).
Conductele trebuie s respecte condiiile de funcionare i
s reziste la probe (presiune, temperatur).
Materialul conductelor de ap utilizate n instalaiile
interioare, conform standardului STN EN 806-1, poate fi:
1. evi de oel laminat;
2. evi de oel zincat;
3. evi de cupru;
4. evi de alam;
5. evi din material plastic;
6. evi de sticl;
cu meniunea c pentru alimentarea cu ap potabil nu se
poate folosi eava de oel neagr.
Proprietile conductelor:
Etanare optim pentru fluide, siguran n funcionare;
Robustee: capacitatea de a prelua suprapresiuni, lovituri
accidentale sau fore externe;
22

Rezisten la coroziune i la variaii de temperatur;
O suprafa intern ct mai neted (rugozitate mic, dar
i un numr minim de mbinri);
Elasticitate adecvat capacitatea de a prelua dilatrile
datorate variaiilor de temperatur, dar i eventuale deplasri ale
elementelor de construcii i ale cldirii;
Durata de via ct mai lung;
Montaj, ntreinere, reparaii / nlocuire ct mai uoare.
Durata de via normat a unei conducte, n funcie de
materialul din care este confecionat, variaz dup cum urmeaz:
font 80 ani, beton armat 70 ani, plastic 5055 ani, oel
40 ani, azbociment 30 ani.
Diametre nominale i presiuni nominale:
Diametrul nominal i presiunea nominal constituie
elementele de baz pentru normalizarea i standardizarea
conductelor.
Sunt astfel normalizate dimensiunile, tipurile de
fitinguri/mbinri, valorile de calcul, procedurile de
producere, etc.;
Utilizarea unor valori numerice specifice face posibil
cooperarea pentru crearea unui standard ISO care reglementeaz
n mod unitar producia de conducte i accesorii, indiferent de
ar;
Diametrul nominal - DN reprezint o valoare numeric
prin care se denumesc n mod unitar conductele i accesoriile
acestora;
Se obinuiete ca aceast valoare utilizat pentru
etichetarea conductelor i accesoriilor s fie un numr ntreg,
ct mai aproape de dimensiunea real de fabricaie;
n practica curent, documentaiile tehnice dau pentru
DN valori care se exprim n mm, de exemplu DN 200;
n exprimrile verbale se adaug abrevierea DN, de
exemplu diametru nominal DN 10;
Se utilizeaz uzual urmtoarele trepte de DN: 8, 10, 15,
20, 25, 32, 40, 50, 65, 80, 100, 125, 150, 200;
23

Unele documentaii tehnice exprim diametrul nominal
n oli (1 zoll = 1 inch = 25.4 mm ; vezi Anexa A pentru
echivalarea treptelor dimensionale din oli n mm)

evi din oel
n instalaii se utilizeaz eava neagr de oel i eava de
oel zincat. evile din oel pot fi laminate sau sudate.
1. evile din oel au o rigiditate foarte bun, rezisten
mare la compresiune i rezisten structural ridicat.
2. evile din oel se mbin de obicei cu fitinguri filetate,
dar i prin sudur sau folosind flane.
3. Durata de via este doar de aproximativ 1215 ani, n
funcie de debitul vehiculat, de caracteristicile fluidului i de
calitatea acoperirii cu zinc.
evi din font
Fonta ductil este o font special n compoziia creia s-a
introdus magneziu, rezultnd un material cu o rezisten
excepional. Ca urmare, fonta ductil a nlocuit n conductele
publice fonta de presiune.
1. Prezint o rezisten foarte bun la coroziune, ceea ce o
recomand pentru montarea subteran;
2. Fonta gri este un tip special de font care conine i
siliciu. De obicei, conductele din font gri sunt emailate sau
cimentate pe interior;
3. Tuburile din font se mbin uzual cu mufe i garnituri
de cauciuc;
4. Fonta este utilizat i n instalaiile de canalizare (font
de scurgere);
5. Avantaje: rezist la sarcini exterioare moderate, are o
bun rezisten la foc, coeficieni de rezisten hidraulic redui;
6. Durata de via este mare, s-a constatat c evile din
font funcioneaz fr probleme i dup 100 de ani;
7. Dezavantaje: fonta este casant i are greutate mare.
evi din cupru
Cuprul a fost folosit de egipteni nc din anii 2500 .e.n, iar
romanii l-au utilizat pentru construcia instalaiilor de alimentare
24

cu ap i a rezervoarelor. evile din cupru sunt utilizate pe scar
larg n instalaii de alimentare cu ap deoarece:
1. Se poate modela i mbina uor, nu ocup spaiu mult,
are un aspect plcut;
2. Nu permite formarea crustelor pe interior, iar pierderile
de presiune sunt reduse (suprafa neted);
3. Greutatea este mic, transportul i montajul se fac uor,
durata de via este mare.
4. Se mbin cu fitinguri, prin sudur.
Reguli pentru proiectare:
evile din cupru nu sunt recomandate dac apa are un
pH mai mic de 6.5;
Preluarea dilatrilor termice se face la fel ca i pentru
conductele din material plastic;
ntr-o instalaie n care se monteaz att evi din oel, ct
i evi din cupru, cuprul trebuie montat ntotdeauna dup oel n
direcia curgerii, pentru a evita pericolul de coroziune.
evi din plumb
Plumbul este cel mai vechi material utilizat n instalaiile
de ap. Exist evi din plumb de presiune i evi din plumb de
scurgere (pentru canalizri).
1. Diferite aliaje sunt disponibile pentru aplicaii speciale;
2. mbinrile se execut prin lipire cu aliaj de cositor;
3. Plumbul este utilizat pentru conductele de legtur la
unele obiecte sanitare, pentru apele uzate radioactive sau n
laboratoare, pentru evacuarea apelor uzate corozive.
4. Este din ce n ce mai rar utilizat n instalaiile de
canalizare, iar UE a interzis folosirea plumbului n instalaiile
de ap, datorit pericolului pe care l prezint asupra sntii (Pb
face parte din categoria metalelor grele care provoac n timp
otrvirea organismului).
Tuburi din gresie ceramic antiacid
Se folosete pentru sistemele de canalizare (montaj
ngropat). Dei rezist foarte bine chimic la agresivitatea solului i
la afluenii corozivi, materialul este casant.
25

mbinarea se realizeaz cu mufe i inele de cauciuc. S-a
constatat c mbinrile realizate nainte de 1990 sunt adesea
defectuoase au loc scurgeri din sistemul de canalizare.
evi din sticl
Sunt fabricate dintr-o sticl special (borosilicat cu slab
coninut alcalin) cu coeficient de dilatare termic redus.
Se utilizeaz n principal pentru canalizarea lichidelor
corozive n industria chimic, farmaceutic i alimentar. Sticla
este foarte casant.
Tuburi din azbociment
Conductele din azbociment sunt realizate dintr-un amestec
de ciment, fibre de azbest i ap. Au greutate
redus, rezist bine la presiune, ndoire, nghe, temperaturi nalte,
foc. Nu rezist la lovituri i ocuri. Se utilizeaz la aduciunile de
ap i la reelele de canalizare. Fibrele de azbest au o influen
negativ asupra sntii, pericolul fiind mortal dac sunt inspirate
n plmni.
evi din material plastic
Conductele din plastic sunt confecionate dintr-un material
care conine ca ingredient esenial una sau mai multe substane
organice polimerice. Dac este supus la temperaturi ridicate i la
presiune, materialul plastic curge i poate fi uor prelucrat sub
form de evi.
1. Avantaje: cost iniial redus, greutate redus, flexibilitate
ridicat;
2. Rezisten ridicat la coroziune;
3. evile pot avea lungimi mari;
4. Proprietile sunt date n tabelul 2, ca valori medii la
temperatura de 20C
Dezavantajele evilor din plastic:
1. Rezisten redus la foc, producere de gaze toxice n
momentul combustiei;
2. Rezisten redus la solveni, nu pot suporta presiuni
mari la temperaturi nalte;
3. Unele materiale plastice sunt susceptibile a-i modifica
structura dac sunt expuse timp ndelungat la razele solare;
26

4. Trebuie s fie protejate la ocuri mecanice;
5. Durata de via depinde de temperatura de funcionare.
Cu ct temperatura este mai mic, rigiditatea mecanic este
mai mare.
mbinarea prin sudare a evilor din polietilen de nalt
densitate (PEHD)
evile din PEHD (polietilen de nalt densitate), n uncie
de diametru (d) se pot suda: cap la cap, cu manon, tip a, n
ramificaie, sau cu element rezistiv.
Polietilena este un material termoplastic, flexibil, insipid, inodor,
netoxic ce se descompune aproape de +300
0
C i se nmoaie n
jurul temperaturii de +115
0
C.
Modul de prelucrare al polimerilor termoplastici, respectiv
comportarea lor la sudare este funcie de relaiile reciproce dintre
factorii externi (temperatur, timpul de acionare a temperaturii,
presiunea de contact, timpul de acionare a presiunii, etc.) i
structura polimerilor, care este strict determinat de mecanismele
de legtur molecular.
Sudarea polimerilor termoplastici se poate realiza n
domeniul de temperaturi cuprinse ntre nmuierea respectiv topirea
cristalelor i temperatura de degradare termic.
n vederea realizrii n bune condiii a mbinrilor sudate a
evilor din polietilen de nalt densitate este necesar asigurarea
urmtoarelor condiii:
nclzirea i meninerea pieselor n zona de sudare la o
anumit temperatur de sudare Ts;
realizarea unui contact ct mai bun al suprafeelor
pieselor de sudat n zona de mbinare;
asigurarea unui timp optim de desfurare a procesului
de sudare.
n procesul de sudare temperatura este factorul cel mai
important, de aceea toate procedeele de sudare sunt legate de
nclzirea , respectiv de introducerea de energie termic la locul
contactului dintre piesele ce urmeaz a fi sudate.
Sudarea cap la cap cu element nclzitor se recomand
la evile din PEHD cu diametre peste 110 mm (d 110 mm).
27

1) pregtirea pentru sudare:
o n echipamentul de sudare aezat pe o suprafa
orizontal plan se monteaz bacurile avnd mrimea
corespunztoare evilor ce urmeaz a fi sudate; n vederea
compensrii (evitrii) eforturilor de ncovoiere care pot apare n
eav n echipamentul de sudare, se recomand utilizarea unor
dispozitive cu role pentru susinerea evilor de o parte i de alta a
echipamentului de sudare;
o capetele evilor ce urmeaz a fi sudate se cur de
impuriti pe aproximativ 0,5 m, la exterior i interior (dup
posibiliti);
o nu se admit defecte ale capetelor evilor cum ar fi:
neregulariti ale suprafeelor, neomogeniti ale culorii,
ovalitate, etc;
o se introduc evile n bacurile echipamentului de sudar,
astfel nct lungimea liber a captului evilor s fie de
aproximativ 30-40 mm;
o se potrivete att nlimea ct i poziia dispozitivelor de
susinere a evilor, astfel nct evile s fie n contact cu partea
inferioar a bacurilor;
o se nchide partea superioar a bacurilor i se msoar
excentricitatea; dac excentricitatea este mai mare dect cea
admis, bacurile se desfac i se ncearc gsirea unei poziii
optime prin rotirea evilor;
o evile fixate definitiv, prfuite sau cu alte impuriti care
nu pot fi elimina-te n stare uscat se cura cu o lavet (crp)
mbibat cu alcool tehnic, tetraclorur de carbon sau ali diluani
pentru grsimi care nu las urme la evaporare;
o dup uscare se monteaz n echipament freza i se ncepe
prelucrarea capetelor de eav alegnd fora de apsare astfel nct
discurile achietoare s se acioneze uor;
o frezarea se continu pn cnd lungimea materialului
desprins de pe suprafeele frontale ale evilor are o lungime de
aproximativ 1,5 ori (o dat i jumtate) lungimea circumferinei
evii;
28

o fora de apsare se va reduce treptat la zero, fr
desfacerea bacurilor;
o cele dou capete se ndeprteaz, se scoate freza din
echipament iar capetele evii se aduc din nou n contact; capetele
evilor se apas cu fora de sudare verificndu-se excentricitatea i
deschiderea acestora, care dac sunt n limitele admise se poate
ncepe sudarea;
o elementul nclzitor se cur cu o crp care nu conine
fibre sintetice i nu las scame;
o cel puin o dat pe zi, la nceperea programului de lucru
se verific meninerea i uniformitatea temperaturii pe suprafaa
elementului nclzitor;
o nu se admit variaii ale temperaturii elementului
nclzitor mai mari de 5 oC fa de cea indicat de acesta;
o elementul nclzitor se aduce la temperatura de sudare,
T= (200-220) oC, utilizndu-se temperaturi mai sczute (spre
limita inferioar) pentru evi cu grosime mai mare.
2) sudarea propriu-zis
o sudarea se face conform diagramei de sudare;
o capetele de eav se ndeprteaz pentru a introduce
elementul nclzitor ntre acestea, dup care apropiind lent evile
se apas cu fora (presiunea) de nclzire pn cnd pe
circumferina evilor apare un inel de material topit;
o meninerea evilor n aceast faz se face un anumit
interval de timp (conform diagramei), dup care fora de apsare
se reduce treptat la zero;
o la epuizarea timpului de nclzire, evile se deprteaz la
(50-60) mm, iar elementul nclzitor se retrage (ndeprteaz);
o se aduc din nou n contact capetele evilor apsnd cu o
for ce va crete progresiv pn la valoarea forei necesar
sudrii;
o fora se menine la aceast valoare pn la rcirea
mbinrii (aprox. +40 oC), dup care se reduce trepat la zero;
o nu este permis rcirea mbinrii sudate prin ventilarea
aerului sau cu ap.
3) condiii de lucru
29

o procesul de sudare se va desfura n condiii atmosferice
bune-fr msuri de protecie suplimentare, cnd temperatura
ediului ambiant este de minim +5 oC (lipsa curenilor de aer,
precipitaii atmosferice);
o cnd condiiile atmosferice sunt neprielnice (vnt,
lapovi, ploaie, ninsoare) locul de sudare va fi protejat obligatoriu
cu cabine gen cort nclzit.
4) asigurarea calitii
o la ncheierea lucrrilor este necesar ca executantul s
prezinte beneficiarului cartea tehnic a lucrrii, care s
cuprind:
- calitatea i dimensiunile evilor i fitingurilor folosite;
- numele i poansonul sudorului;
- documente atestnd toate controalele de calitate
efectuate, etc.

ARMTURI:
Robinete de colt cu ventil
Robinete cu ventil drept
Robinete cu sertar si corp oval
Robinete cu ventil sferic si racord olandez
Robinete de reinere cu ventil din font
Reductoare de presiune pentru apa














30


















APARATE DE MASURA I CONTROL:
Apometre
Termometre
Manometre




















31

Piese speciale. Armturi

































Polietilen de nalt
densitate

Pies pentru cuplare
din font (Gibault)


PVC-piese
speciale

evi i fitinguri din
cupru


evi PVC-G (greu)

32

Armaturi pentru instalaii








































Robinet de trecere
(cana)
Robinet de trecere cu
portfurtun (nchidere)

Robinet de trecere cu sertar
(nchidere)


Robinet de reglare
debitului

33

ARMTURI PENTRU CONDUCTE












































34

PIESE SPECIALE PENTRU CONDUCTE DIN
POLIETILEN DE NALT DENSITATE (PE-HD)



























Instalaii de ridicare a presiunii apei
Staia de pompare reprezint un ansamblu de construcii,
instalaii i utilaje, cuprizand :
Echipamentul electromecanic pompe, motoare
electrice pentru antrenarea pompelor si instalaiile electrice de
for;
Instalaii hidraulice conducte, armturi (vane), aparate
de msur si control;
Instalaii auxiliare pentru manevrarea utilajelor i
echipamentului hidraulic;

35

Cldirea (construcia) in interiorul creia se monteaz
echipamentul electromecanic si instalaiile, numit si camera
pompelor.
Dup poziia pompelor fa de nivelul terenului, staiile de
pompare pot fi :
supraterane
semingropate
subterane
In instalaiile interioare de alimentare cu ap, staiile de
pompare se folosesc atunci cnd presiunea de serviciu disponibil
Hdisp din conducta public in punctul de racord este permanent
sau in anumite perioade mai mic dect presiunea necesar in
instalaia interioar, iar consumul de ap este uniform in timp.
Acesta este cazul frecvent al instalaiilor industriale, in
care consumul de ap pentru nevoi tehnologice este practic
constant in timp.
Staiile de pompare pot alimenta cu ap direct
consumatorii industriali sau indirect , prin intermediul
rezervoarelor de nlime.

Staia de pompare pentru alimentarea directa cu ap a
consumatorilor
Instalaia de pompare se compune dintr-un rezervor-
tampon care poate fi deschis (adic pus in legtur cu atmosfera
prin conducta de aerisire) sau nchis (aflat sub presiunea unei
perne de aer comprimat), care este alimentat cu ap din conducta
public prin conducta de branament si din care aspir pompa ce
ridic presiune apei si o refuleaz in instalaie spre punctele de
consum. In orele cnd presiunea disponibil este suficient, apa se
distribuie direct din conducta public prin conducta de ocolire,
robinetele de pe aceast conduct fiind deschise. In perioadele
de presiune sczut intr in funciune pompa, care aspir apa din
rezervorul-tampon si o refuleaz in instalaie. O clapet de
reinere montat pe conducta de ocolire mpiedic trecerea apei
din instalaia interioar in reeaua exterioar in timpul funcionrii
pompei. Pe conducta de refulare a pompei se monteaz de
36

asemenea o clapet de reinere care mpiedic trecerea apei din
instalaia interioar prin pompa spre rezervorul-tampon, cnd nu
funcioneaz pompa .

Statia de pompare pentru alimentarea cu apa a
rezervoarelor de inaltime
In perioadele in care presiunea disponibil a apei din
conducta public devine mai mic dect presiunea necesar in
instalaia interioar, rezervorul de nlime este alimentat cu ap
cu ajutorul pompelor, care aspir apa dintr-un rezervor tampon
deschis alimentat din conducta de branament si o refuleaz in
rezervorul de nlime .
Pe conducta de refulare a pompei se monteaz o clapet de
reinere, care mpiedic ntoarcerea apei din rezervorul de nlime
prin pomp in perioadele cnd pompa nu funcioneaz .
Pornirea, respectiv oprirea automat a pompei se pot
realiza cu ajutorul unui nivostat prevzut cu contacte electrice.

Instalaia de hidrofor
Instalaia de hidrofor reprezint o instalaie de pompare la
care pe conducta de refulare a pompei se monteaz un rezervor
nchis, numit recipient de hidrofor. Acesta conine la partea
inferioar apa si la partea superioar, deasupra nivelului apei, aer
comprimat.
Instalaia de pompare cu recipient de hidrofor se folosete
atunci cnd presiunea disponibil a apei din conducta public in
punctul de racord este temporar sau permanent mai mic dect
sarcina hidrodinamic necesar a apei din instalaia interioar, iar
consumul de ap din cldiri este neuniform in timp.
Instalaiile de hidrofor se prevd in special pentru
alimentarea cu ap a ansamblurilor de cldiri de locuit, in care
debitul de ap consumat prezint variaii mari in timp intre
valorile maxime si minime, datorit nesimultaneitatii in
funcionare a diferitelor puncte de consum ala apei in scopuri
menajere.

37

Alctuirea instalaiei de hidrofor
Instalaia de hidrofor se compune din urmtoarele
elemente:
rezervor-tampon care poate fi nchis, aflat sub presiunea
unei perne de aer comprimat, sau deschis , adic pus in legtur
direct cu atmosfera printr-o conduct de aerisire. In instalaiile de
hidrofor se utilizeaz rezervoare tampon deschise, care sunt
alimentate cu ap din conducta public prin conducta de
branament. Rezervorul - tampon deschis este alimentat cu ap
prin intermediul unor robinete cu plutitor (cel puin dou, pentru
siguran n exploatare), montate la un distribuitor comun care
este alimentat cu ap din conducta de branament.
Robinetele cu plutitor asigura meninerea practic constanta
a nivelului apei in rezervorul-tampon deschis;
pompele pentru ridicarea presiunii apei, care aspir apa
din rezervorul tampon deschis si o refuleaz in instalaia
interioar la punctele de consum prin intermediul recipientului de
hidrofor. Pe conducta de refulare a pompei se monteaz o clapet
de reinere, care are rolul de a mpiedic ntoarcerea apei din
hidrofor spre pomp, in perioadele cnd pompa nu funcioneaz;
recipientul de hidrofor in care apa refulat de pomp este
meninut la nivelul de presiune creat de pomp de ctre aerul
comprimat aflat deasupra apei. Recipientul de hidrofor este
prevzut cu racorduri de intrare si de ieire a apei; cu racord
pentru intrarea aerului comprimat si pentru montarea supapei de
siguran, racorduri pentru armturile indicatorului cu sticla de
nivel, cu racord pentru montarea manometrului necesar pentru
citirea presiunii din interiorul recipientului i cu racord pentru
golirea apei din recipient.
compresorul de aer care servete pentru crearea pernei de
aer comprimat din recipientul de hidrofor.
Compresorul de aer este pus in funciune la pornirea
instalaiei de hidrofor cnd se creeaz perna de aer comprimat si
in timpul exploatrii instalaiei, cnd este necesar completarea
pernei de aer comprimat. Pe conducta de refulare a aerului
comprimat, la ieirea din compresor, se monteaz o clapet de
38

reinere care are rolul de a mpiedic ntoarcerea si evacuarea
aerului din hidrofor prin compresor, n exterior
instalaia de automatizare pentru pornirea si oprirea
automat a pompei, compus dintr-un presostat cu contacte
electrice, care comand acionarea motorului electric de antrenare
a pompei, circuitele electrice si automatul de pornire-oprire a
motorului electric al pompei;
armaturile de nchidere, de siguran care au rolul de a
asigura instalaia contra suprapresiunilor accidentale;
reeaua de conducte care face legtura intre rezervorul-
tampon, pompe, hidrofor si conductele de distribuie a apei;
























Alctuirea i funcionarea instalaiilor exterioare de
canalizare
Sistemul de canalizare exterioar cuprinde ansamblu de
conducte, construcii i dispozitive, care colecteaz, transport,

Staie de hidrofor;
1 Rezervor tampon; 2 Robinet cu flotor; 3 Sfera plutitor; 4 Plutitor
electric; 5 Apometru; 6 Electropomp; 7 Recipient hidrofor: 8
Presostat; 9 Manometru; 10 robinet de reinere; 11 robinet de trecere;
12 Racord cu 5 ci; 13 Racord antivibrant; 14 Filtru de ap; 15
cartus lavabil din polipropilena

39

epureaz i evacueaz ape uzate dintr-un centru populat sau
industrial, numit bazin de canalizare, intr-un emisar ( ru, fluviu,
mare, lac).
Sistemele pot fi:
Sistem unitar o singur reea de canalizare pentru ape
uzate menajere industriale si ape pluviale.
se adopt in localiti importante
avantaje cheltuieli reduse pentru funcionare,
exploatare, ntreinere.
dezavantaj la ploi toreniale conductele
suprasolicitate, se poate produce inundarea subsolurilor cldirilor.
Sistem separativ reele de canale separat pentru ape
uzate si separat pentru ape meteorice .
sistem adoptat in localiti mici .
dac terenul este in pant scurgerea apelor meteorice se
face la suprafaa strzilor folosind rigole.
Sistem mixt sistem unitar si separativ














Reele exterioare de canalizare
Reeaua exterioar de canalizare constituie partea din
sistemul de canalizare care cuprinde canale si construcii anexe,
avnd rolul de colectare i transportare a apelor uzate i meteorice

40

de la cminele de racord ale instalaiei interioare a cldirilor pn
la emisar.

Reele exterioare secundare se amplaseaz in interiorul
ansamblurilor de cldiri, preiau apele din cminele de racord ale
instalaiilor interioare.
Reelele secundare de canalizare din ansamblul de cldiri
se execut, n general, n sistem, unitar. La reelele exterioare
secundare, racordarea instalaiilor interioare de canalizare a apelor
uzate menajere, industriale i meteorice, care sunt concepute n
sistem separativ, se face prin conducte distincte n cminele
exterioare de record.
De exemplu, pentru un ansamblu de cldiri de locuit n
fiecare cmin exterior de record sunt evacuate din cldiri prin
conducte separate apele uzate menajere i respective, apele
meteorice.
Pentru reelele exterioare de canalizare din ansambluri de
cldiri se utilizeaz, n general, tuburi de canalizare cu seciune
circular, din urmtoarele materiale: beton simplu sau beton
armat, materiale ceramice, gresie antiacid, materiale plastice i
mai rar din font i oel.
Tuburile din beton sunt cele mai utilizate pentru ape uzate
neagresive sau slab alcaline (pH=8-10); se fabric cu diametre
ntre 200 i 1000 mm. mbinarea tuburilor din beton se realizeaz
fie cu mufe, fie cu cep i buz.
Cminele de racord ca i cele de vizitare se pot executa din
zidrie de carmid, din beton sau tuburi de beton prefabricate.
Seciunile cminelor sunt standardizate, iar nlimea lor
variaz n funcie de cota de montare a tuburilor de canalizare.
Pentru accesul personalului de ntreinere n timpul
exploatrii reelei, cminul este prevzut cu o gur de acces
nchis cu un capac metalic montat pe o ram ncastrat n beton,
iar n interior sunt prevzute o serie de trepte fixate n peretele
lateral.
La reeaua exterioar secundar de canalizare din
ansambluri de cldiri se racordeaz i gurile de scurgere a apelor
41

meteorice care sunt amplasate la rigole. Gurile de scurgere sunt
prevzute cu depozit pentru colectarea depunerilor prin
sedimentare i sifon care are rolul de a mpiedica ieirea gazelor
ru mirositoare din conductele de canalizare n atmosfer. Apele
canalizate de rigola intr n gura de scurgere prin capacul metalic
prevzut cu orificii ale acesteia i dup sedimentarea impuritilor
grosiere, ies prin sifon i tubul de record, n conducta exterioar
de canalizare.
n interiorul unor platforme industriale i pe cile mai
puin circulate, apele meteorice sunt canalizate prin rigole
acoperite cu plci perforate din beton.
Conductele exterioare secundare de canalizare au traseul
paralel cu conturul cldirilor i se amplaseaz pe ct posibil n
spaii verzi. Pentru a se efectua ct mai puine intersecii ntre
reelele de canalizare exterioar i cele de alimentare cu ap, gaze
etc., se recomand amplasarea reelelor de canalizare paralele cu
una din laturile cldirii, iar celelalte reele paralele cu latura
opus.
Adncimea de montare a tuburilor din reeaua exterioar
de canalizare depinde de urmatorii factori:
cota de nghe a pamntului care variaz ntre 0,8 i 1,0
m;
cota de ieire a conductelor de canalizae din interiorul
cldirilor;
pantele normale de montare, care asigur curgerea
apelor uzate cu nivel liber;
adncimea de montare crete odat cu lungimea
traseului de canalizare;
anumite obstacole care trebuie ocolite prin coborrea
nivelului canalizarii.
Adncimea de montare a tuburilor de canalizare n punctul
cel mai indeprtat al canalizrii determin cota de montare pentru
ntreaga reea, pn la canalul colector principal.



42







































Gura de scurgere cu depozit
si sifon
1 Grtar carosabil din fonta
2 Bordura trotuarului
3 Depozit
4 Sifon
5 Racord la canalizarea
Gura de scurgere fr depozit i
fr sifon
1 Grtar cu rama din font
2 Tub din beton
3 Bordura trotuarului
4 Racord la canalizarea exterioar

Cmin de splare de
linie , cu clapete din
font
1.Peretele cminului
2.Clapeta
3.Lan
4.Tub de canalizare

Cmin de rupere de pant
43






















Materiale i echipamente specifice instalaiilor de
canalizare exterioar








Cmin de rupere de panta cu
elemente interioare de
disipare a energiei
1 canal de intrare a apei
uzate; 2 idem, de ieire;
3 disipator de energie.
Cmin de splare a reelei de
canalizare
1 canal de intrare a apei uzate;
2 canal de ieire; 3 clapeta;
4 lan; 5 conducta de
siguran; 6 capac.