Parintele Teofan Munteanu in Familia ortodoxa despre

LUCRAREA RUGACIUNII in vremea firescului

caderii enerale! PRIG"ANA si PIEIREA
NEAMULUI# Suntem putini, suntem turma mica.
Si vom deveni si mai putini
$in: Familia ortodoxa , nr% & '()*+&,)-#
Parintele Teofan de la Manastirea Nera:
Sa ne deschidem inima prin rugaciune spre suferinta celuilalt!
Pe de o parte! tot punem intre.ari / dar nu pentru ca nu am avea suficiente
informatii si nu am sti% Pe de alta parte! cand primesti un cuvant al credintei in
anumite momente ale vietii ai sen0atia ca l1ai au0it pentru prima oara! c2iar daca!
de pilda! acea pericopa evan2elica ai mai au0it1o de 0eci de ori% Acelasi lucru l-am
simtit vorbind cu Parintele Teofan de la Nera. i asta pentru ca nu informatia ne lipseste
/ ci duhul, puterea credintei, incercarea credintei sau! sa spunem! o anumita
simplitate si sinceritate a raportarii noastre la $umne0eu% 3i mai este ceva# durerea
inimii, impreuna1patimire cu cei aflati in dureri si suferinta, fara de care chiar s-ar
putea spune ca inca nu L-am cunoscut pe umne!eu.
- Ce este rugaciunea? De ce
trebuie sa ne rugam? Sunt intrebari simple, dar ca sa ajungem la intrebarile mai
complicate trebuie sa plecam de la cele simple.
- e la raspunsurile clasice pe care "fintii Parinti le dau le#at de ru#aciune $ ca este
vorbirea sufletului cu Dumnezeu % as vrea sa a&un# la un raspuns poate mai deplin
pentru noi in !iua de asta!i, pentru intele#erea noastra in !iua de asta!i, pentru neputinta
noastra'
Ruaciunea e raiul fiintei noastre 4 si al trupului! si al sufletului! si al du2ului
nostru% E rairea noastra cu $umne0eu% Adica nu numai sufletul se roaa! se roaa
si trupul $ ca daca nu se roa#a si trupul, nu mai putem vorbi de ru#aciune in sensul
propriu al cuvantului. Adica ruaciunea este acel act prin care eu ma desc2id in
cautarea mea de $umne0eu! si1L ro! si1I cer! si1astept! si1ascult lucrarea Lui cu
mine% Asta ar fi ru#aciunea. Nu m-am #andit sa dau o definitie % asa o traiesc, si-asa am
inteles-o la "fintii Parinti: este acel act prin care eu ma desc2id $omnului intr-o
cautare. Nu-i o deschidere cum intalnim in meditatia transcendentala % ca incerc o
tehnica de-a ma #oli de #anduri, de a-mi domoli pana la e(tinctie cele ale personalitatii
mele spre a ma uni cu o )pace* care vine din afara % pentru noi stim cat de dubioasa este
o asemenea )pace*' Nu la asta se refera ru#aciunea.
Toata viata noastra treuie sa fie rugaciune
in cau!a asta, ruaciune este si metania facuta cu prosternare pana la pamant
inaintea $omnului! ruaciune este si orice ascultare pe care o faci cu .inecuvantarea
du2ovnicului atunci cand cureti un cartof sau fier.i un ou! pentru tine! pentru
o.stea ta sau pentru sotia ta! pentru familia ta! pentru copiii tai 4 si faci asta
pentru draostea $omnului si pentru slu5irea omului%
+...,
Toata viata noastra trebuie sa fie ru#aciune % inclusiv serviciul pe care il avem
trebuie sa fie dus tot cu ru#aciune inaintea lui umne!eu si tot ru#aciune trebuie sa fie,
pentru ca altfel riscam sa a5unem 4 im.atranind si adancindu1ne in sc2i0ofrenia
asta de care pomenea! de e6emplu! Parintele 7erafim Rose 4 intre doua vieti cu
totul si cu totul separate! apartinand fiecare altui taram! cand suntem crestini
$uminica! ducandu1ne la .iserica si doua ore stand la $umne0eiasca Litur2ie! si
restul timpului petrecandu1ne viata intr1un alt univers! dupa alte principii! cu alte
pri oritati! cu alta temelie si cu alta destinatie%
-r nu trebuie sa fie asa. Noi stim ca Litur2ia este continua! nu numai slu5.a
propriu10isa, sistemati!ata dupa "fantul .oan /ura-de-Aur incoace pana in secolul 0.1.
umne!eiasca Litur#hie incepe si se sfarseste' nu stim unde si cand. E un act continuu
pe care tre.uie sa1l avem% Pana la urma, )litur#hie*, in limba #reaca, ce inseamna2
)"lu&ire*, )functionare*3 Noi tre.uie sa 8functionam efectiv lituric! cu toate ale
noastre% $e asta 9iserica sfinteste oorul! .inecuvintea0a .ucatele! .inecuvintea0a
inceputul! .inecuvintea0a sfarsitul! .inecuvintea0a traseul dintre inceput si sfarsit!
pana la capat! intotdeauna! deplin! totul 4 de la .ote0 si pana la inmormantare:
Toata viata noastra tre.uie sa fie o ruaciune%
Adica ruaciune nu este numai pravila pe care ne1o facem! prin care ma straduiesc
sa1mi tin mintea adunata 4 ruaciune este toata viata mea in cautarea mea de
!omnul. Totul tre.uie sa fie ruaciune! im.i.at de lucrarea $u2ului 7fant%
"ugaciunea nu se poate invata decat prin rugaciune
- !ista carti despre rugaciune, e!ista c"iar o
carte care se numeste #Scoala rugaciunii Dar stim noi oare sa ne rugam? #dica
toata lumea vorbeste despre rugaciune, dar nu e rugaciunea un lucru care trebuie si
invatat?
- .n mod si#ur, e(ista o perioada pre#atitoare, asa cum referitor la invatatura de credinta a
4isericii e(ista scoala catehetica, care se ocupa foarte temeinic, de-a lun#ul a ani de !ile
de multe ori, de pre#atirea catehumenilor pentru 4ote!, si nu se lasa asta doar in #ri&a
omnului, 5are prin uhul "fant sa insufle do#mele in sufletele neofitilor % la fel in ce
priveste ru#aciunea, ar trebui sa e(iste o )scoala a rugaciunii.
Numai ca ruaciunea nu se invata la scoala! ruaciunea se invata in practica. eci
ceea ce te poate invata scoala este o ba!a ascetica care trebuie sa stea la temelia unei
cautari serioase, temeinice, a lui umne!eu prin ru#aciune. Asta poti sa o faci la o
scoala a rugaciunii. ar ruaciunea nu se poate invata decat prin rugaciune. -r
pentru ru#aciune nu poate e(ista )scoala*, in sensul propriu al cuvantului. "au e(ista $
dar doar uhul "fant este 5el care preda la o astfel de scoala.
- $i ce ar trebui sa invete un om legat de rugaciune?
% Ar trebui sa invete ce inseamna ru#aciunea, macar in mare: cateva principii de ba!a ale
ru#aciunii, de ce trebuie sa e(iste ru#aciunea, de cate feluri ar fi ru#aciunea 6ca la "fintii
Parinti se intalnesc multe feluri de ru#aciune, dupa cum intalnesti multe feluri de lacrimi
sau de nevointe7 % impartirile acestea sunt scolastice, sunt lucruri care tin de partea
noastra rationala, dar nici ea nu e de i#norat, ca si ea face parte din fiinta noastra.
$aca le privesti pe toate ca etape pregatitoare pentru adevarata ruaciune! isi afla
rostul lor% $aca te duci numai sa le predai pentru a predate! ele devin un material
didactic plictisitor! care nu foloseste pe cel ce nu este interesat de el% 5e minunat e sa
poti sa afli despre ru#aciune ca se imparte in rugaciune de slavoslovie, de multumire, de
cerere, de mijlocire' Asta-i foarte frumos, poate ca un om pe care mintea nu-l a&uta asa
de mult n-ar putea sa si le sistemati!e!e atat de bine, si poate nici nu-si da seama ca ar
trebui sa faca ru#aciune de mai multe feluri inaintea omnului, si aduce numai
ru#aciunea pentru sine.
8 adevarat ca, la capatul unei stradanii sincere, umne!eu te luminea!a si nu mai ai ne-
voie sa-ti spuna cineva ca ru#aciunea este de patru sau cinci feluri, si te invata uhul
"fant ca trebuie sa fii nu numai cerand lui umne!eu, ci si multumind pentru ceea ce de&a
ai primit' "au dandu-. slava, ca pur si simplu umne!eu este, si ne tra#e si pe noi catre
8l3 "au nu mer#and numai tu catre 8l, ci tra#andu-i si pe celalti, incercand sa-i iei si pe
ceilalti dupa tine, macar in inima ta, daca de mana nu poti sa-i iei si sa-i tra#i catre
umne!eu'
Lucrarea Ruaciunii lui Iisus
- &egat de 'ugaciunea lui (isus, care a venit imediat dupa 'evolutie intr%un fel de
actualitate a discursului bisericesc al tinerilor, apoi s%a retras, a disparut, si acum iarasi
revine Cum trebuie sa vedem rolul 'ugaciunii lui (isus in lumea in care traim?
% 8 adevarat, cateodata Parintii contempo rani! cum e Parintele 7erafim Rose! au aver 1
ti0at asupra riscului ca aceasta mare stiinta a Parintilor sa devina un fel de moda! in
con te6tul in care nu e inteles rostul ei%
9ncepand cu "fantul .#natie 4riancianinov si continuand cu multi Parinti pana
in contemporaneitate, s-a simtit nevoia, din cau!a felului in care s-a strambat
omul din toate punctele de vedere, sa fie ree(plicata aceasta randuiala a
:u#aciunii inimii pentru omul instrainat de umne!eu din !ilele noastre. 5aci
omul instrainat de $umne0eu din 0ilele noastre arata altfel! e mult mai
mutilat si mai 0drentuit decat era omul despartit de $umne0eu din
veacurile trecute% Noi! pana si pe cele .une le luam si le rastalmacim si le
stram.am mai rau decat o faceau stramosii. Ne1am complicat 4 acum
tre.uie sa inceapa simplificarea. 5hiar imi aduc aminte de un parinte
minunat, Parintele Macarie 7imonopetritul , care, intr-o vi!ita pe care i-am
facut-o acum doua!eci de ani, eu fiind pe atunci un tanar dornic de a )manca*
cat mai multe carti duhovnicesti, imi spunea: Acuma! in afara de $ateric si
Scara, nu prea mai citesc nimic% A5uni la o masura la care se mai
esentiali0ea0a lucrurile si nu mai ai nevoie de multe, ci de mult.
Ne1am complicat! si nu numai atat! dar inteleem stram. foarte multe
lucruri! neavand o educatie si o sanatate launtrica 4 mutilam Evan2elia
si o ciopartim si o adaptam dupa calapodul nevoilor noastre; in loc sa ne
adaptam noi la Evan2elie, in loc sa ne adaptam noi la cerintele a ceea ce in-
seamna lucrarea :u#aciunii lui .isus 6si !ic lucrare, nu !ic numai rugaciune, ca
are o intrea#a lucrare7, adaptam Ruaciunea lui Iisus la noi! si de asta de1
vine 8moda% " adaptam la nevoile noastre# la nevoia de transcendent! la
nevoia noastra de a face ruaciune! fara sa ne adaptam noi intreaa fiinta!
cu principiile ce stau la .a0a fiintarii noastre! sa ne adaptam lucrarii
Ruaciunii lui Iisus% $e asta apar pro.leme<
:u#aciunea lui .isus este
ru#aciunea cea de toata vremea, fara de care nu se poate. ;orma asta la care a a&uns acum
este cea mai potrivita, desi 7fantul Ioan Cassian spunea ca marii asceti din Eipt se
ruau pe vremea aceea cu alte sti2uri din Psaltire! de e6emplu# 8!umne%eul meu,
spre a&utorul meu ia aminte / si repetau asta des! de multe ori peste 0i; mai
sc2im.au! aduceau alt sti2< Era tot o Ruaciune a lui Iisus si aceasta%
La Parinti lucrarea era atat de importanta! incat forma ruaciunii conta mai putin%
La noi contea0a foarte mult forma 'c2iar cateodata a5uni sa te si smintesti de cata
importanta se da acestei forme:* si mai putin lucrarea Ruaciunii in intreul ei! cu
tot ce presupune asta%
- De ce este nevoie sa lucreze omul 'ugaciunea lui (isus, mai ales in vremea noastra?
(ntreb asta pentru ca oamenii deosebesc programul de rugaciune de celelalte ale vietii.
% As incepe, asa cum incep de obicei si "fintii Parinti, cu treapta cea mai de 5os! cea
ascetic 8neativa! a lucrarii Ruaciunii lui Iisus! si anume aceea de a tine! pe de o
parte! in frau mintea la poarta inimii si a feri si mintea si inima de atacurile vra5ma1
sului! si pe de alta parte! de1a lovi! ca arma, in aceste enerii demonice care se
revarsa asupra fiintei noastre% $eci ruaciunea este frau pe de1o parte! si saie pe de
alta parte. :u#aciunea este toia# cu care calatorim pe calea catre omnul. :u#aciunea
este forma in care punem acest stri#at al fiintei noastre in cautarea ei de omnul. Ne si
aparam! si striam prin ea; ne tinem si pe noi in frau! ii si lovim pe vra5masi; ne si
spri5inim de ea! facand pasii urmatori catre $omnul% 8 calea cea mai si#ura pe care
Parintii ne-au predanisit-o in be!na acestui veac.
"ugaciunea e forta care ne scoate din 'campul gravitational( al )aderii
% Cu ce nu face casa buna 'ugaciunea?
- aca as indra!ni sa raspund cu cuvintele Parintelui "ofronie, as !ice ca nu
face casa .una cu intreaa noastra fire ca0uta% :u#aciunea nu-si are locul in
firea noastra si-n cosmosul asta ca!ut3 Toate, !ice Parintele
"ofronie,
dar toate * si firea noastra in caderea ei! si cosmosul intre se opun
Ruaciunii! pentru ca s1au instrainat de $umne0eu% 3i in c2inul nostru si
in 0.uciumul nostru de1a ne intoarce catre $umn0eu! toate ni se
impotrivesc! totul: Nu numai du2urile necurate! stresul! atmosfera!
radiatiile electromanetice 4 ci! in primul rand! insasi firea noastra
ca0uta se impotriveste Ruaciunii! cu toate ale ei% $e asta! a incerca sa faci
ruaciune e ca si cand ai incerca sa de0volti o enerie care sa te scoata din
#atmosfera pamantului! sa te a5ute sa te rupi de 8pamant% Ai nevoie de o
forta foarte mare sa te scoata din acest 8camp ravitational al Caderii%
Asta inseamna ruaciune. La felul in care traieste cosmosul si omul in
clipa de fata! totul este o gravitatie a )aderii # cadem in c2ip 8firesc! nu
tre.uie sa facem nici un demers ca sa cadem; in sc2im.! ca sa ne ri dicam!
ca sa striam ruaciunea catre $omnul! tre.uie sa de0voltam o enerie
foarte mare< 3i! pe masura ce trec 0ilele! orele! minutele! aceasta enerie
tre.uie sa fie tot mai mare! pentru a rupe acest #camp de forta al Caderii!
aceasta 8ravitatie a Caderii<
% Care este virtutea care ajuta cel mai mult 'ugaciunea?
- Potrivit Parintilor, smerenia . ar s1au spus atat de multe despre smerenie! ca
aproape s1a =demoneti0at> aceasta notiune% E atat de putin traita! mai ales in 0iua de
asta0i! cand toata educatia noastra se face spre a ne 8promova 'pana la ridicol*
aptitudinile sau pseudo1aptitudinile noastre! capacitatile! stradaniile! i0.an0ile! si
de1a acoperi si de1a cosmeti0a si de1a mac2ia cat mai .ine esecurile% Aseara citeam la
)ateric un curant al Avvei ?inon din Antiohia, care, primind spovedaniile unui parinte
e#iptean, spunea: <+ite, egiptenii se prihanesc pe sine, si virtutile si le ascund, pe cand
cei din Siria si din $alestina isi ascund neputintele, si virtutile pe care nu le au, pe
acelea incearca sa le arate!=. aca problema era de pe atunci, putem vedea si sin#uri in
ce hal am a&uns noi asta!i'
1 !e ce smerenia a&uta rugaciunea-
- Este terenul firesc din care se naste ruaciunea! inrasamantul firesc al ruaciunii%
- *iindca Dumnezeu e smerit?
- .n primul rand.
% Si nu poti comunica cu Cineva smerit daca nu esti smerit+
% ' "au poti comunica, numai ca Ii comunici tu ce vrei si daca nu a5une la El 'e
drept ca de a5uns toate a5un la El! dar nu a5un su. forma de ruaciune! a5un su.
forma de 2ula! de .lasfemie! de ra0vrat*! atunci nici cuvantul Lui nu a5une la tine
decat su. forma de .ici! sau de mustrare% Nu se mai pune pro.lema de
8comunicare in sensul propriu al cuvantului%
!aca nu ne tre%im, pierim ca neam
- Traim astazi, ca neam, o perioada tare zbuciumata , vreme de douazeci de ani de la
iesirea din negura comunismului, ne%am trait libertatea fara Dumnezeu. Ce%ar trebui sa
faca fiecare dintre noi ca sa iesim cumva de%aici? Ca, vedeti, in politici, in manevre sau
solutii social%economice e greu sa mai crezi astazi !ati-ne un cuvant de indemn
pentru cititorii nostri. ce anume sa schimam ca !umne%eu sa caute la rugaciunea
noastra-
% Pentru ca ati pomenit de poporul roman, nu pot
acum decat sa dau un cuvant al unui Parinte care mult a iubit poporul acesta si
mult l-a slu&it, si mult il iubeste si de-acolo de unde este, fiindca nada&duim ca
este in Lumina omnului. 8ste vorba de marele Parinte si marele Profesor
Ilie Moldovan 6> ? februarie @AB@7, care, intr-unul din multele lui cuvinte catre
noi, spunea si asta:
#!aca poporul roman nu va lua aminte la toate cate treuie sa ia aminte la
sfarsitul acesta de veac, se va pedepsi pe sine cu pieirea. $ierim ca neam!
!aca nu ne tre%im, pierim ca neam.
As putea spune ca de5a suntem pieriti! si ne mai salvam prin cei care!
putini % cati sunt ei, C.AAA, @A.AAA, omnul ii stie cati au fost si cati sunt %
incearca sa mai faca ceva% $ar! daca nu ne pocaim! o sa fim coplesiti de
marea ma5oritate! care traieste altfel, si va tre.ui! la un moment dat! si din
punct de vedere le al sa ne faca ceva ca sa ne scoata cu totul din societate
si din istorie! ca sa nu le mai stam in cale% @ie va fi o prioana care sa ne
treaca inca o data prin sa.ie! pentru a nu1stiu1cata oara in istorie! si poate
ultima, fie va trebui sa ne inchida in niste tarcuri ca pe vechile civili!atii
indiene, sa ne lase sa vietuim in felul nostru )nebun* pentru ei si sa nu-i mai
incurcam in societate. 7untem putini! suntem #turma mica
Luca )&#A&
< 7i vom
deveni si mai putini%
- !urerea mare este ca, totusi, avem liertatea sa mergem la iserica, avem
liertatea sa ne rugam, avem liertatea sa-/ marturisim pe 0ristos in
societate, nu te ia nimeni de gat, din punct de vedere crestin, trecem printr-o
perioada in care suntem lasati s-o facem * si n-o facem! !aca va veni
prigoana, o vom face-
1 Nu% $ecat celor carora $u2ul 7fant le va putea da s1o faca; daca nu / nu%
In cei in care $u2ul 7fant va putea sa marturiseasca! va marturisi% In cei
in care nu va putea! nu va asi loc de marturisire 4 nu% ar ma #andesc, in
le#atura cu ce spuneati despre aceasta libertate, ca nu numai li.ertate avem#
avem si capacitate: Avem crestini ortodocsi cu totul minunati! oameni care
ar putea fi ai 9isericii! oameni de o frumuseste si de1o no.lete fantastica<
3i nu sunt capacitati de catre cei care ar tre.ui sa o faca / eu! tu! preotul
cutare! episcopul cutare! profesorul cutare nu facem lucrul acesta< Uite!
un sinur e6emplu# in Rusia sunt orani0ate anumite academii de vara!
asa1numitele 8academii de misionarism! in care sunt adunati oameni din
toate profesiile 4 profesori! medici! 5uristi! economisti! politisti! procurori!
5udecatori! oameni din administratia pu.lica 4 toti acestia sunt c2emati si
se fac cursuri de cate2e0a cu ei; efectiv! se intorc la locul lor cate2i0ati si
misionari: Ei duc mai departe mesa5ul crestin sanatos 4 nu superstitii! nu
variante< )restinism sanatos, crestinism cu temelie sanatoasa. Noi nu
avem lucrul acesta% 3i avem oameni minunati! oameni care ar vrea sa faca
.inele: 7unt oameni de .ine peste tot! dar nu se face nimic ca sa fie
capacitati# ei insisi a5utati si apoi! la randul lor! sa a5ute% Avem nu numai
libertatea % avem si cu cine s-o punem in valoare3
1proapele este temelia pe care eu imi %idesc mantuirea2
% Sfintii )arinti insista mult asupra rugaciunii pentru lume. Ce inseamna sa te rogi
pentru lume, cand abia stim sau putem
sa ne rugam
pentru noi?
- Probabil ca una din cau0ele pentru care #aia putem sa ne rugam pentru noi este si
faptul ca traim su. aceasta nenorocita 0odie a lui #pentru noi. cu inima inc2isa fata
de ceilalti! centrati asupra noastra 'sau mai dera.a asupra nevoilor noastre!
inclusiv cele #spirituale* / nu e de mirare ca nu i0.andim cine stie ce in stradaniile
privind ruaciunea% 8 cumva ca in istorisirea Parintelui Paulin Lecca, ce povestea ca,
dupa ce #emuse o noapte intrea#a de durere in chilia sa, a doua !i l-a intrebat pe vecinul
de chilie daca nu l-a au!it si de ce nu a venit sa il a&uteD raspunsul e repre!entativ pentru
multi )ortodocsi*: sigur ca il au%ise, dar era ocupat cu pravila!2
Nu inseamna asta nicidecum ca tre.uie sa inc2idem cartile de pravila! sa ne ridicam
din coltul de ruaciune si sa plecam in cautarea actelor de caritate! caci aceasta a
facut1o Apusul! si vedem ce1a ramas din filantropia lui de01du2ovnicita< upa cum
ne invata Parintii )atericului si toti ceilalti, aproapele este temelia pe care eu imi !idesc
mantuirea 6sau pier!ania37, de la aproapele ne vine viata 6sau moartea37, iar lumea nu este
altceva decat tot )aproapele*'
$esc2iderea inimii in ruaciune pentru celalalt e calea pe care se cade a mere; noi
sa punem inceput cu $omnul! si El Insusi se va inri5i de calatoria noastra%
% De unde isi trage seva rugaciunea pentru lume?
- in insasi firea noastra: nu suntem monade! indivi0i! ci persoane in devenire si
madulare fiecare in parte ale Trupului lui 0ristos
B 5orinteni B@:@C
D sau, cum spunea Parintele
"ofronie, frun%ulite din marele copac al omenirii, ale acestui Mare Adam in care se
reasesc toti oamenii! de la inceput si pana la ultimul ce va sa se nasca din femeie%
Ruaciunea pentru lume este seva care ne leaa in c2ip tot mai constient! prin
lucrarea $u2ului 7fant! pe unii de altii%
)ei ce care platesc cateodata cu propria viata pre%enta la !umne%eiasca
/iturghie2
% )arinte, in Siria au fost omorati in anul
din urma peste -././// de oameni, mii de crestini mutilati, decapitati, omorati pentru ca
nu se leapada de 0ristos. )e putem face noi, cum sa ne simtim solidari, cum se poate
ca rugaciunea noastra sa fie lucratoare, cum sa ne rugam pentru ca sa ne auda
!omnul-2
- Nu vreau sa fie nepotrivita aceasta mica interventie, dar as amenda putin sfarsitul in-
trebarii, repre!entativ de altminteri pentru ro0avia de superstitii cu care ne ornam 'iar
cateodata c2iar inlocuim:* crestinismul! proiectand asupra $omnului o sumedenie
aproape nesfarsita de nedesavarsiri! mete2ne! apucaturi si sla.iciuni ce nu tin decat
de firea noastra ca0uta! sarmana:
$umne0eu! 9unul nostru Parinte! ne aude intotdeauna ruaciunile% $e au0it! noi ar
tre.ui sa incepem a ni le au0i si a le asculta! asumandu1ne pe 0i ce trece tot mai
constient! serios si ana5ant cele pe care le .ol.orosim la 8pravila si canonul nostru
de ruaciune%
9ntorcandu-ma la esentialul intrebarii, va marturisesc ca !ilele trecute ma minunam inca o
data de purtarea de #ri&a a omnului si de ne#raita "a intelepciune, socotind cum poate
El sa scoata atatea foloase din aceasta mare dracovenie a gloali%arii 'care! de altfel!
se pare ca va fi ultima din istorie! preatind nimic altceva decat sfarsitul*! din acest
ultim Turn 9a.el la care ne ra.im cu totii sa caram rame0i de carami0i# daca mai
inainte treceau ani, si !eci, si cateodata chiar sute de ani pana ce se vadea vreo crima,
vreo nedreptate, vreun abu! 6chiar si la scara mare, de #enocid: de cate !eci de ani a fost
nevoie pentru a se scoate la lumina atrocitatile comunismului2 i asta in plin secol 0037,
in 0ilele noastre informatia circula enorm de repede! si vadirea lucrarii diavolului se
face mult mai ra.nic%
E suficient sa ne desc2idem inima prin ruaciune spre suferinta celuilalt! al celor
despre care faceati pomenire si care platesc cateodata cu propria viata pre0enta la
$umne0eiasca Litur2ie sau simpla asumare a conditiei de crestin / in Eipt! in
Nieria! in 7iria sau oriunde altundeva /! iar $omnul ne va inmuia incet1incet
peretele ros al nesimtirii inimii! in spatele caruia ne1am in2esuit cu toate
mesc2inariile si lasitatile noastre:
6din revista Familia ortodoxa ! nr% & '()*+&,)- 1 contine si C$ cu lectura
unor framente din cartea $arintele Selafiil, 3unelul meu din vecinicie.
Scrisori din Sieria ! 8ditura 5uvantul -rtodo(, @ABE7