TEIUL - arborele care vindeca sufetul

TEIUL - arborele care vindeca sufetul

Copacul lui Eminescu ...

Daca este adevarat ca bolile trupesti sunt provocate de boli sufetesti, reciproca
este la fel de valabila: remediile naturii care vindeca sufetul vindeca, absolut sigur,
si trupul.
Ca este adevarat o dovedeste planta magica celebrata la inceputul lui iunie: teiul.
cest arbore ne este atat de aproape de sufet noua, romanilor, incat a!unge sa-i
simtim mireasma si de!a putem sa-i decodi"cam singuri calitatile sale de
medicament. #ireasma forilor de tei ne aduce pacea in sufet, ne face meditativi,
ne imblan$este inima, pregatind-o pentru marile impliniri ale verii. Totusi, autorul
acestui articol a pasit dincolo de domeniul inspiratiei, pe care cu certitudine teiul o
induce, si a cautat in limba!ul sec al enciclopediilor si al studiilor de specialitate
descrierea calitatilor terapeutice concrete ale acestui copac. In ceea ce ma priveste,
in cele ce urmea$a, voi vorbi despre tei ca remediu, un remediu de care - veti vedea
- avem multa nevoie.
Unde gasim si cum culegem forile de tei
La noi in tara e%ista trei feluri de tei: teiul cu frun$a in forma de inima &Tilia cordata',
care inforeste acum, la inceputul lui iunie, si care are pe dosul frun$elor niste
perisori galbui( teiul cu frun$a mare &Tilia plat)p*illos', care inforeste ceva mai
tar$iu si are, asa cum o arata si denumirea, frun$ele mai mari decat celalalte specii
inrudite( teiul argintiu &Tilia argentea', care inforeste abia in iulie, avand frun$e si
fori alburii. Dar, indiferent de tipul lor, toti teii au aceleasi intrebuintari medicinale.
Ii gasim in asociatii dense, adevarate paduri, mai ales in Dobrogea si in sudul
#unteniei. Insa teiul creste si in toate celelalte $one ale tarii, unde il gasim de la
campie si pana spre $ona montana.
Culegerea forilor de tei se face prin simpla lor rupere de pe ramuri, insa este o
operatiune destul de delicata, din cau$a inaltimii mari a arborilor si a fragilitatii
e%treme a ramurilor, care nu o data s-au rupt, provocandu-le culegatorilor
imprudenti accidente e%trem de grave. De aceea, recoltarea forilor de tei trebuie
facuta de pe o scara bine asigurata, asa incat sa "e evitate situatiile periculoase.
+bligatoriu, culesul se face pe timp frumos, la minimum ,- de ore dupa ce a plouat,
pe timp uscat, forile de tei avand ma%imum de principii active. De pe ramuri se
desprind forile cu tot cu frun$ulita &bractee' si se pun in saculeti de pan$a. Uscarea
se face la umbra, in locuri lipsite de umiditate si bine aerisite, intr-un strat cu o
grosime ma%ima de sapte centimetri. Dintr-un .ilogram de fori proaspete se obtine
ceva mai mult de un sfert de .ilogram de planta uscata, care va " depo$itata in
locuri fara umiditate si racoroase.
Cum se prepara si cum se administrea$a forile de tei
/ulberea
0e obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a plantei uscate, urmata
eventual de o cernere prin sita pentru faina alba. + lingurita rasa de pulbere
&apro%imativ 1,2 grame' se tine vreme de cateva minute sub limba, dupa care se
ing*ite cu apa. 0e administrea$a pe stomacul gol, de trei-patru ori pe $i. Do$ele
ma%ime admise pentru pulberea de tei: Copiii intre , si - ani vor lua ma%imum ,
grame pe $i, cei intre 2 si 3 ani vor lua ma%imum 4 grame pe $i, in timp ce copii
intre 15 si 1- ani vor lua ma%imum 6 grame pe $i. /ersoanele peste 1- ani vor lua
aceeasi do$a ca si adultii, care este de ma%imum 1, grame pe $i.
Infu$ia "erbinte
0e foloseste pentru a provoca sudoratia, element foarte important in tratarea
racelilor de tot felul, precum si a unor boli care apar pe fondul into%icarii
organismului. 0e prepara simplu, prin oparirea a doua lingurite de fori maruntite cu
o cana de apa clocotita, dupa care se lasa un sfert de ora sa infu$e$e si se "ltrea$a.
0e bea cat mai "erbinte posibil, asa incat efectul sudori"c sa "e ma%im.
Infu$ia combinata
TEIUL - arborele care vindeca sufetul
+ foare pregatita parca de $bor

Cum arata si numele, ea combina e%tractia la rece cu cea la cald, a!utand astfel la
conservarea principiilor active. 0e prepara astfel: ,-4 lingurite de fori de tei
maruntite se lasa la inmuiat intr-o !umatate de cana de apa, de seara pana
dimineata, cand se "ltrea$a( maceratul se pune deoparte, iar pulberea ramasa se
opareste cu inca o !umatate de cana de apa "erbinte, se lasa la infu$at ,5 minute,
dupa care se lasa la racit si se "ltrea$a( se combina cele doua e%tracte( preparatul
se bea inainte de masa, cu un sfert de ora. Do$a - 4 cani pe $i.
Tinctura
0e umple pe !umatate un borcan cu pulbere de fori de tei, completandu-se restul cu
alcool de patru$eci de grade. Dupa ce continutul a fost omogeni$at prin
amestecarea alcoolului cu planta, se inc*ide borcanul ermetic si se lasa la macerat
vreme de opt $ile. Lic*idul se "ltrea$a prin tifon si se pastrea$a in sticlute mici,
inc*ise la culoare.
7aile terapeutice
Doua maini de fori de tei se lasa la inmuiat intr-o oala cu 4-2 litri de apa calduta,
vreme de 1, ore &de dimineata pana seara', dupa care se "ltrea$a. #aceratul
obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se mai opareste cu un litru de apa,
vreme de 15 minute, si apoi se "ltrea$a. 0e toarna ambele preparate in cada de
baie, peste apa "erbinte. De regula, baile cu fori de tei se fac seara, deoarece au
un efect somnifer destul de puternic, care nu este de natura sa favori$e$e
activitatile $ilnice.
Tratamente interne
8 n%ietate &stari de teama fara un motiv aparent' - un studiu facut in /ortugalia a
pus in evidenta faptul ca administrarea teiului diminuea$a starile de teama sau de
an%ietate ale pacientilor, precum si unele tulburari asociate lor: atacuri de panica,
distonie neurovegetativa etc. Interesant este ca efectul an%iolitic al teiului nu apare
doar la om. Un studiu, de data aceasta facut in #e%ic, arata fara dubiu ca
administrarea teiului duce la diminuarea starilor de an%ietate si de
*ipere%citabilitate si in ca$ul animalelor de e%perienta. La pacientii umani, in terapia
contra an%ietatii, se administrea$a pulberea de tei, din care se iau cate doua grame,
de trei-patru ori pe $i, in cure de 6 saptamani, urmate de alte , saptamani de
pau$a.
8 Iritabilitate nervoasa, isterie - se face o cura cu infu$ie combinata de tei, din care
se administrea$a cate o cana &,25-455 ml' de trei ori pe $i, in cure ,9 de $ile. Este
un tratament recomandat inclusiv persoanelor la care aceste probleme emotionale
apar pe fondul insomniei, al epui$arii, al anumitor tulburari *ormonale &sindrom
premenstrual, sindrom de premenopau$a sau de menopau$a'.
8 Insomnie - se bea un pa*ar de infu$ie combinata de tei, dupa masa de seara, si un
alt pa*ar imediat inainte de culcare. :lorile de tei contin principii active care induc
starea de somn, actionand printr-un mecanism similar cu cel al medicamentului
alopat ben$odia$epina. tentie, insa, o do$a prea mare de tei &pragul depinde de
sensibilitatea "ecaruia' poate duce la un efect contrar, inducand o stare de *iper-
vigilenta, care alunga prompt somnul.
8 #enopau$a - anumite tulburari asociate menopau$ei, cum ar " starile an%ioase,
insomnia, mancarimile pe piele, starile de iritabilitate, puseurile de *ipertensiune,
pot " eliminate in mare masura cu a!utorul unei cure cu fori de tei. Timp de opt
saptamani, se administrea$a dimineata, la pran$ si seara cate 25 de picaturi de
tinctura de tei pe $i.
8 Dureri de cap, migrena - se beau 1-4 cani de ceai de tei "erbinte, pe stomacul gol.
cest tratament are efecte sedative rapide, diminuand intensitatea durerii de cap.
In migrenele biliare, infu$ia de tei poate declansa refe%ul vomitiv - un element care
va poate contraria, dar care este po$itiv. Dati curs acestui refe% natural, care va
debloca negresit colecistul si va grabi sfarsitul cri$ei de migrena.
8 d!uvant in *ipertensiune arteriala - se administrea$a pulberea de tei, din care se
ia cate o lingurita, de patru ori pe $i, in cure de 65 de $ile, urmate de 12 $ile de
pau$a. Teiul actionea$a prin efect vasodilatator, prin actiune sedativa la nivelul
sistemului nervos central si prin efectul depurativ, eliminand surplusul de apa din
organism.
8 d!uvant in febra - una-doua cani de infu$ie de tei calda stimulea$a o sudoratie
intensa, ceea ce va duce la scaderea temperaturii. 0e foloseste mai ales in accesele
de febra asociate infectiilor acute.
8 ;aceli &viro$e respiratorii', gripa - organismul guvernamental de control al
plantelor medicinale din <ermania a aprobat inca din anii =95 folosirea forilor de tei
contra acestor afectiuni. Teiul nu are un efect antiviral demonstrat, in sc*imb, a!uta
la reglarea temperaturii organismului, a!uta la eliberarea cailor respiratorii de
secretiile in e%ces, reduce si elimina durerile musculare, durerile de cap asociate
acestor afectiuni. 0e administrea$a infu$ia combinata, indulcita cu miere, cate 1
litru pe $i, pana la vindecare.
8 Tuse iritativa, tuse productiva - in forile de tei e%ista niste substante emoliente
&mucilagii', care reduc sen$atia de iritare de pe caile respiratorii si ca atare
calmea$a tusea uscata. #ai mult, aceste principii active sunt utile si in tusea
productiva, deoarece a!uta la eliminarea secretiilor in e%ces de pe caile respiratorii.
0e administrea$a infu$ia combinata, cate o cana de trei-patru ori pe $i.
TEIUL - arborele care vindeca sufetul
In curand vom umbla ametiti de miresme

8 7ronsita cronica si acuta - se bea infu$ie "erbinte de tei, cate , cani pe $i. re
efecte calmante, diminuand intensitatea acceselor de tuse, a!uta la eliminarea
secretiilor in e%ces de pe caile respiratorii si combate accesele de febra.
8 d!uvant in retentia de lic*ide - se face o infu$ie combinata de tei, ceva mai
concentrata &25 grame la un litru de apa', care se administrea$a cu lingura, pe
parcursul a 1-, $ile. Infu$ia combinata de tei ampli"ca diure$a, stimulea$a
eliminarea surplusului de lic*ide prin transpiratie. 0uplimentar, se fac si bai
generale cu fori de tei, care au un efect diuretic si calmant, "ind utile si ca ad!uvant
contra cistitei si a nefritei.
8 >oma nervoasa, deran!amente digestive si diaree pe fond de stres - se face o
infu$ie combinata &dupa reteta pre$entata la inceputul articolului' din tei, menta si
musetel in proportii egale. 0e consuma pe $i un litru din aceasta infu$ie. re efecte
calmante generale, antispastice, diminuea$a durerea si in*iba refe%ul vomitiv. De
asemenea, reglea$a tran$itul intestinal dereglat de catre starile de stres.
8 <astrita - durerile de tip arsura, speci"ce acestei afectiuni, sunt alinate si
vindecate cu pulbere de tei, pe de o parte ea reduce nivelul de stres si tensiunea
psi*ica, iar pe de alta parte, prote!ea$a si cicatri$ea$a mucoasa gastrica. 0e ia cate
o lingurita de pulbere de trei-patru ori pe $i, inainte de masa. In perioadele de cri$a
puternica, cu dureri intense, nu se mananca nimic, vreme de minimum ,- de ore.
0e consuma mari cantitati de infu$ie combinata de tei, neindulcita. /entru o mai
mare e"cienta, se pune la macerat, impreuna cu teiul, si o cantitate egala de
radacina de lemn-dulce.
8 d!uvant in *epatita de tip 7 si C - un studiu !apone$ facut sub conducerea dr. ?.
#atsuda arata ca principiile active din teiul argintiu au efecte *epatoprotectoare.
Efectul de prote!are al celulei *epatice, combinat cu efectul de stabili$area si de
calmare psi*ica al teiului, recomanda aceasta planta in tratarea *epatitelor cu
posibila evolutie spre ciro$a &evolutie mult accelerata de stresul psi*ic intens'. 0e
recomanda, ca atare, administrarea a ,-4 cani de infu$ie combinata de tei pe $i, in
cure de - saptamani, urmate de alte patru saptamani de pau$a.
TEIUL - arborele care vindeca sufetul
0a nu lipseasca din nici o casa

8 Dureri articulare in artrita - un studiu de medicina e%perimentala, reali$at in #e%ic,
in anul ,559, sub conducerea dr. . L. #artine$, arata ca administrarea infu$iei
combinate de tei reduce infamatia si mai ales durerile articulare. cest efect s-ar
datora, potrivit cercetatorilor, favonoidelor continute de forile de tei. 0e tin cure cu
o durata de ,1 de $ile, timp in care se consuma cate trei cani de infu$ie combinata
de tei, cu un sfert de ora inainte de masa.
8 d!uvant in limfom malign - un studiu recent argentinian indica o actiune
antitumorala a forilor de tei cu frun$a in forma de inima &Tilia cordata'. 0e
recomanda administrarea a ,-4 cani de infu$ie combinata pe $i. re efecte de
in*ibare a multiplicarii celulelor tumorale si induce autodistrugerea &apopto$a'
acestora. @De vina@ pentru aceste efecte este - se pare - o substanta &scopoletina'
continuta de forile acestei specii de tei.
Tratamente e%terne
8 Insomnie, agitatie la bebelusi - unul din cei mai mari "toterapeuti contemporani,
france$ul #aurice #essegue, povestea ca prima sa initiere in arta tamaduirii cu
plante a primit-o la doar patru ani, cand tatal sau il imbaia cu fori de tei. 0ub
infuenta acestei bai, starea sa de spirit se alc*imi$a brusc: tensiunile si supararea
dispareau ca prin farmec, iar un somn binefacator il cuprindea imediat. :oarte
interesant este faptul ca aceasta planta ii inducea vise atat de frumoase si de
intense, incat le-a tinut minte toata viata. desea, in aceste vise vedea @$ane-fori@
a caror pre$enta il facea e%trem de fericit. 0i in medicina noastra populara, baile cu
fori de tei, facute o data pe saptamana sau c*iar mai des, erau folosite pentru a le
linisti somnul celor mici, dar si pentru tratarea cu succes a tusei convulsive.
8 Cosmaruri, tulburari de somn - se umple o fata de perna cu fori de tei uscate si se
foloseste in locul pernei normale in timpul somnului. Este un tratament de medicina
populara care adesea are o e"cienta incredibila, desi mecanismele biologice prin
care actionea$a sunt inca imposibil de e%plicat.
8 d!uvant in amigdalita - intr-o cana de infu$ie combinata si concentrata &-
lingurite la cana' de tei, se pune o lingurita de sare grun!oasa si se amesteca. Cu
acest preparat se face gargara de 4-- ori pe $i. Tratamentul are efect calmant,
antiinfamator si antiseptic rapid.
8 Colici abdominale &dureri de burta' - se pune pe abdomen o compresa cu infu$ie
combinata de fori de tei &ceva mai concentrata - ,5 de grame la cana', peste care
se adauga o sticla sau o punga cu apa "erbinte, asa incat sa incal$easca bine $ona.
In ca$ul colitei, se face si o cura interna cu infu$ie combinata de fori de tei &la
concentratie normala': o cana de trei-patru ori pe $i.
:;U#U0ETE
TEIUL - arborele care vindeca sufetul

8 Cearcanele - se estompea$a daca se aplica pe $ona oc*ilor o compresa cu infu$ie
combinata cu fori de tei, dimineata si seara, cate un sfert de ora.
8 Ten iritat - se "erb , lingurite de fori de tei si 1 lingurita de fori de musetel intr-un
pa*ar cu lapte, vreme de un minut, apoi se lasa la racit. 0e "ltrea$a preparatul si se
aplica sub forma de compresa, pe locurile afectate.
8 /rospetimea obra$ului - decoct din fori de tei, folosit ca lotiune tonica si pentru
eliminarea ridurilor.
/recautii si contraindicatii la tratamentul cu fori de tei
0e recomanda sa nu "e administrate intern do$e de tei mai mari decat cele
preci$ate in acest articol, in ca$ contrar putand aparea insomnia.
dministrat in do$e normale, nici un studiu facut pana acum nu a pus in evidenta
vreo forma de to%icitate a teiului, nici macar asupra femeilor care alaptea$a sau a
celor insarcinate.
:oarte rar pot aparea ca$uri de alergie la tei, care se manifesta mai ales cutanat.
TEIUL 0I #<I
8 In mitologia ;omei ntice, teiul simboli$a iubirea con!ugala si "delitatea in cuplu,
"ind in acelasi timp si arborele lui >enus &$eita iubirii' si al Aunonei &$eita
intelepciunii'. #ai ales cuplurile tinere isi impodobeau altarul casei cu ramuri de tei
inforite, pentru a bene"cia de intelepciune si stabilitate in iubire.
8 /oetul +vidiu, cel e%ilat pe tarmul /ontului Eu%in, a"rma ca de sarbatoarea
dedicata $eitei fertilitatii, fecioarele se impodobeau cu coroane de fori de tei.
8 Triburile germanice de acum doua milenii considerau teiul un arbore al pacii si al
dreptatii. In "ecare an, vara, la inforirea lui, el era adorat ca arbore sacru si
sarbatorit cu dansuri si mu$ica. Audecata tribala se facea la tulpina unui tei, pentru a
a!uta !udele sa dea verdictul corect.
8 /re$icatorii sciti imparteau o frun$a de tei in trei bucati egale, pe care le infasurau
in !urul degetelor de la mana stanga, pentru a obtine inspiratia si a capata puterea
de a g*ici viitorul.
8 In folclorul polone$ e%ista si acum credinta ca teiul plantat in fata casei apara
familia de spiritele rele, aduce noroc si pace, a!uta oamenii sa nu-si piarda credinta
in Dumne$eu si sa nu cede$e diferitelor ispite.
8 Conform unei credinte populare france$e, o casatorie nu se mai destrama
niciodata, daca mirii treceau la nunta pe sub doi tei cu coroanele impreunate.
TEIUL - arborele care vindeca sufetul

8 In Estonia si in Lituania e%ista obiceiul ca femeile tinere sa aduca ofrande de *rana
la un tei inforit, cerand fertilitate si liniste in familie.
8 La romani, ramurile de tei inforite sunt aduse acasa de ;usalii, dupa ce au fost
s"ntite de preot la biserica, "ind tinute la intrare ori, mai adesea, langa icoane. Ele
se pastrea$a toata vara, avand darul de a alunga grindina si furtunile distrugatoare,
dar mentinand si @seninul@ din casa.
8 In multe sate din 7ucovina se impodobesc mormintele apropiatilor cu ramuri de tei
inforite, pentru a le aduce pacea si impacarea. 0e crede ca stramosii imbunati cu
fori de tei veg*ea$a asupra celor vii si ii feresc de neca$uri.
8 In multe situri ar*eologice din Elvetia s-au descoperit vesminte imprimate cu
e%tracte de tei. +biceiul a fost pastrat si de popoarele slave, pana in timpurile
moderne.
8 In crestinismul primitiv, lemnul de tei era considerat sfant si e%ista obligatia ca
statuetele :ecioarei #aria si catapesmele sa "e cioplite din lemn de tei &lignum
sacrum'.
8 In astrologie, teiul e asociat cu luna, miresmei sale "indu-i atribuit un efect
afrodisiac.
8 In antic*itate, asupra teiului erau transferate boli, de catre vindecatori. #ulti
parinti plantau un tei cand li se nastea un copil, convinsi ca astfel va " ocrotit de
boli. In ca$ ca, totusi, se imbolnaveau, erau intinsi la umbra unui tei inforit.
Leac taranesc
Inca din evul mediu, carbunele din lemn de tei era folosit in satele romanesti ca leac
sigur contra ulcerului stomacal, a fatulentei, dar si a constipatiei. 0e administrau 1-
, lingurite de carbune pisat, amestecat in lapte sau apa.