Parintele Teofan Munteanu in Familia

ortodoxa despre LUCRAREA RUGACIUNII

in vremea firescului caderii enerale!
PRIG"ANA si PIEIREA NEAMULUI#
Suntem putini, suntem turma mica. Si
vom deveni si mai putini
Din: Familia ortodoxa , nr. 2 (61)/2014:
Parintele Teofan de la Manastirea Nera:
Sa ne deschidem inima prin rugaciune spre suferinta celuilalt!
Pe de o parte, tot punem intrebari dar nu pentru ca nu am avea suficiente
informatii si nu am sti. Pe de ata parte, cand primesti un cuvant a credintei in
anumite momente ae vietii ai sen!atia ca "ai au!it pentru prima oara, c#iar daca,
de pida, acea pericopa evan$#eica ai mai au!it"o de !eci de ori. Acelasi lucru l-am
simtit vorbind cu Parintele Teofan de la Nera. i asta pentru ca nu informatia ne ipseste
ci duhul, puterea credintei, incercarea credintei sau, sa spunem, o anumita
simpitate si sinceritate a raportarii noastre a Dumne!eu. %i mai este ceva: durerea
inimii, impreuna"patimire cu cei afati in dureri si suferinta, fara de care chiar s-ar
putea spune ca inca nu L-am cunoscut pe umne!eu.
- Ce este rugaciunea? De ce
trebuie sa ne rugam? Sunt intrebari simple, dar ca sa ajungem la intrebarile mai
complicate trebuie sa plecam de la cele simple.
- e la raspunsurile clasice pe care "fintii Parinti le dau le#at de ru#aciune $ ca este
vorbirea sufletului cu Dumnezeu % as vrea sa a&un# la un raspuns poate mai deplin
pentru noi in !iua de asta!i, pentru intele#erea noastra in !iua de asta!i, pentru neputinta
noastra'
&u$aciunea e $raiu fiintei noastre ' si a trupuui, si a sufetuui, si a du#uui
nostru. ( $rairea noastra cu Dumne!eu. )dica nu numai sufetu se roa$a, se roa$a
si trupu $ ca daca nu se roa#a si trupul, nu mai putem vorbi de ru#aciune in sensul
propriu al cuvantului. )dica ru$aciunea este ace act prin care eu ma desc#id in
cautarea mea de Dumne!eu, si"* ro$, si"+ cer, si"astept, si"ascut ucrarea *ui cu
mine. Asta ar fi ru#aciunea. Nu m-am #andit sa dau o definitie % asa o traiesc, si-asa am
inteles-o la "fintii Parinti: este ace act prin care eu ma desc#id Domnuui intr-o
cautare. Nu-i o deschidere cum intalnim in meditatia transcendentala % ca incerc o
tehnica de-a ma #oli de #anduri, de a-mi domoli pana la e(tinctie cele ale personalitatii
mele spre a ma uni cu o )pace* care vine din afara % pentru noi stim cat de dubioasa este
o asemenea )pace*' Nu la asta se refera ru#aciunea.
Toata viata noastra trebuie sa fie rugaciune
in cau!a asta, ru$aciune este si metania facuta cu prosternare pana a pamant
inaintea Domnuui, ru$aciune este si orice ascutare pe care o faci cu binecuvantarea
du#ovnicuui atunci cand cureti un cartof sau fierbi un ou, pentru tine, pentru
obstea ta sau pentru sotia ta, pentru famiia ta, pentru copiii tai ' si faci asta
pentru dra$ostea Domnuui si pentru su,irea omuui.
+...,
Toata viata noastra trebuie sa fie ru#aciune % inclusiv serviciul pe care il avem
trebuie sa fie dus tot cu ru#aciune inaintea lui umne!eu si tot ru#aciune trebuie sa fie,
pentru ca altfel riscam sa a,un$em ' imbatranind si adancindu"ne in sc#i!ofrenia
asta de care pomenea, de e-empu, Parintee .erafim &ose ' intre doua vieti cu
totu si cu totu separate, apartinand fiecare atui taram, cand suntem crestini
Duminica, ducandu"ne a biserica si doua ore stand a Dumne!eiasca *itur$#ie, si
restu timpuui petrecandu"ne viata intr"un alt univers, dupa alte principii, cu alte
pri oritati, cu alta temeie si cu alta destinatie.
-r nu trebuie sa fie asa. /oi stim ca *itur$#ia este continua, nu numai su,ba
propriu"!isa, sistemati!ata dupa "fantul .oan /ura-de-Aur incoace pana in secolul 0.1.
umne!eiasca Litur#hie incepe si se sfarseste' nu stim unde si cand. ( un act continuu
pe care trebuie sa" avem. Pana la urma, )litur#hie*, in limba #reaca, ce inseamna2
)"lu&ire*, )functionare*3 /oi trebuie sa 0functionam1 efectiv itur$ic, cu toate ae
noastre. De asta 2iserica sfinteste o$oru, binecuvintea!a bucatee, binecuvintea!a
inceputu, binecuvintea!a sfarsitu, binecuvintea!a traseu dintre inceput si sfarsit,
pana a capat, intotdeauna, depin, totu ' de a bote! si pana a inmormantare3
4oata viata noastra trebuie sa fie o ru$aciune.
)dica ru$aciune nu este numai pravia pe care ne"o facem, prin care ma straduiesc
sa"mi tin mintea adunata ' ru$aciune este toata viata mea in cautarea mea de
Domnul. 4otu trebuie sa fie ru$aciune, imbibat de ucrarea Du#uui .fant.
ugaciunea nu se poate invata decat prin rugaciune
- !ista carti despre rugaciune, e!ista c"iar o
carte care se numeste !Scoala rugaciunii Dar stim noi oare sa ne rugam? #dica
toata lumea vorbeste despre rugaciune, dar nu e rugaciunea un lucru care trebuie si
invatat?
- .n mod si#ur, e(ista o perioada pre#atitoare, asa cum referitor la invatatura de credinta a
4isericii e(ista scoala catehetica, care se ocupa foarte temeinic, de-a lun#ul a ani de !ile
de multe ori, de pre#atirea catehumenilor pentru 4ote!, si nu se lasa asta doar in #ri&a
omnului, 5are prin uhul "fant sa insufle do#mele in sufletele neofitilor % la fel in ce
priveste ru#aciunea, ar trebui sa e(iste o )scoala a rugaciunii.
Numai ca ru$aciunea nu se invata a scoaa, ru$aciunea se invata in practica. eci
ceea ce te poate invata scoala este o ba!a ascetica care trebuie sa stea la temelia unei
cautari serioase, temeinice, a lui umne!eu prin ru#aciune. Asta poti sa o faci la o
scoala a rugaciunii. ar ru$aciunea nu se poate invata decat prin rugaciune. -r
pentru ru#aciune nu poate e(ista )scoala*, in sensul propriu al cuvantului. "au e(ista $
dar doar uhul "fant este 5el care preda la o astfel de scoala.
- $i ce ar trebui sa invete un om legat de rugaciune?
% Ar trebui sa invete ce inseamna ru#aciunea, macar in mare: cateva principii de ba!a ale
ru#aciunii, de ce trebuie sa e(iste ru#aciunea, de cate feluri ar fi ru#aciunea 6ca la "fintii
Parinti se intalnesc multe feluri de ru#aciune, dupa cum intalnesti multe feluri de lacrimi
sau de nevointe7 % impartirile acestea sunt scolastice, sunt lucruri care tin de partea
noastra rationala, dar nici ea nu e de i#norat, ca si ea face parte din fiinta noastra.
Daca e privesti pe toate ca etape pregatitoare pentru adevarata ru$aciune, isi afa
rostu or. Daca te duci numai sa e predai pentru a predate, ee devin un materia
didactic pictisitor, care nu fooseste pe ce ce nu este interesat de e. 5e minunat e sa
poti sa afli despre ru#aciune ca se imparte in rugaciune de slavoslovie, de multumire, de
cerere, de mijlocire' Asta-i foarte frumos, poate ca un om pe care mintea nu-l a&uta asa
de mult n-ar putea sa si le sistemati!e!e atat de bine, si poate nici nu-si da seama ca ar
trebui sa faca ru#aciune de mai multe feluri inaintea omnului, si aduce numai
ru#aciunea pentru sine.
8 adevarat ca, la capatul unei stradanii sincere, umne!eu te luminea!a si nu mai ai ne-
voie sa-ti spuna cineva ca ru#aciunea este de patru sau cinci feluri, si te invata uhul
"fant ca trebuie sa fii nu numai cerand lui umne!eu, ci si multumind pentru ceea ce de&a
ai primit' "au dandu-. slava, ca pur si simplu umne!eu este, si ne tra#e si pe noi catre
8l3 "au nu mer#and numai tu catre 8l, ci tra#andu-i si pe celalti, incercand sa-i iei si pe
ceilalti dupa tine, macar in inima ta, daca de mana nu poti sa-i iei si sa-i tra#i catre
umne!eu'
*ucrarea &u$aciunii ui +isus
- &egat de 'ugaciunea lui (isus, care a venit imediat dupa 'evolutie intr%un fel de
actualitate a discursului bisericesc al tinerilor, apoi s%a retras, a disparut, si acum iarasi
revine Cum trebuie sa vedem rolul 'ugaciunii lui (isus in lumea in care traim?
% 8 adevarat, cateodata Parintii contempo rani, cum e Parintee .erafim &ose, au aver "
ti!at asupra riscuui ca aceasta mare stiinta a Parintior sa devina un fe de moda, in
con te-tu in care nu e intees rostu ei.
9ncepand cu "fantul .#natie 4riancianinov si continuand cu multi Parinti pana
in contemporaneitate, s-a simtit nevoia, din cau!a felului in care s-a strambat
omul din toate punctele de vedere, sa fie ree(plicata aceasta randuiala a
:u#aciunii inimii pentru omul instrainat de umne!eu din !ilele noastre. 5aci
omu instrainat de Dumne!eu din !iee noastre arata atfe, e mut mai
mutiat si mai !drentuit decat era omu despartit de Dumne!eu din
veacurie trecute. /oi, pana si pe cee bune e uam si e rastamacim si e
strambam mai rau decat o faceau stramosii. /e"am compicat ' acum
trebuie sa inceapa simpificarea. 5hiar imi aduc aminte de un parinte
minunat, Parintee 5acarie .imonopetritu , care, intr-o vi!ita pe care i-am
facut-o acum doua!eci de ani, eu fiind pe atunci un tanar dornic de a )manca*
cat mai multe carti duhovnicesti, imi spunea: )cuma, in afara de "ateric si
Scara, nu prea mai citesc nimic1. ),un$i a o masura a care se mai
esentiai!ea!a ucrurie si nu mai ai nevoie de multe, ci de mult.
/e"am compicat, si nu numai atat, dar intee$em stramb foarte mute
ucruri, neavand o educatie si o sanatate auntrica ' mutiam (van$#eia
si o ciopartim si o adaptam dupa caapodu nevoior noastre6 in oc sa ne
adaptam noi a (van$#eie, in loc sa ne adaptam noi la cerintele a ceea ce in-
seamna lucrarea :u#aciunii lui .isus 6si !ic lucrare, nu !ic numai rugaciune, ca
are o intrea#a lucrare7, adaptam &u$aciunea ui +isus a noi, si de asta de"
vine 0moda1. 7 adaptam a nevoie noastre: a nevoia de transcendent, a
nevoia noastra de a face ru$aciune, fara sa ne adaptam noi intrea$a fiinta,
cu principiie ce stau a ba!a fiintarii noastre, sa ne adaptam ucrarii
&u$aciunii ui +isus. De asta apar probeme8
:u#aciunea lui .isus este
ru#aciunea cea de toata vremea, fara de care nu se poate. ;orma asta la care a a&uns acum
este cea mai potrivita, desi .fantu +oan 9assian spunea ca marii asceti din ($ipt se
ru$au pe vremea aceea cu ate sti#uri din Psatire, de e-empu: 0Dumne#eul meu,
spre a$utorul meu ia aminte si repetau asta des, de mute ori peste !i6 mai
sc#imbau, aduceau at sti#8 (ra tot o &u$aciune a ui +isus si aceasta.
*a Parinti lucrarea era atat de importanta, incat forma ru$aciunii conta mai putin.
*a noi contea!a foarte mut forma (c#iar cateodata a,un$i sa te si smintesti de cata
importanta se da acestei forme3) si mai putin ucrarea &u$aciunii in intre$u ei, cu
tot ce presupune asta.
- De ce este nevoie sa lucreze omul 'ugaciunea lui (isus, mai ales in vremea noastra?
(ntreb asta pentru ca oamenii deosebesc programul de rugaciune de celelalte ale vietii.
% As incepe, asa cum incep de obicei si "fintii Parinti, cu treapta cea mai de ,os, cea
ascetic 0ne$ativa1, a ucrarii &u$aciunii ui +isus, si anume aceea de a tine, pe de o
parte, in frau mintea a poarta inimii si a feri si mintea si inima de atacurie vra,ma"
suui, si pe de ata parte, de"a ovi, ca arma, in aceste ener$ii demonice care se
revarsa asupra fiintei noastre. Deci ru$aciunea este frau pe de"o parte, si sabie pe de
ata parte. :u#aciunea este toia# cu care calatorim pe calea catre omnul. :u#aciunea
este forma in care punem acest stri#at al fiintei noastre in cautarea ei de omnul. /e si
aparam, si stri$am prin ea6 ne tinem si pe noi in frau, ii si ovim pe vra,masi6 ne si
spri,inim de ea, facand pasii urmatori catre Domnu. 8 calea cea mai si#ura pe care
Parintii ne-au predanisit-o in be!na acestui veac.
ugaciunea e forta care ne scoate din %campul gravitational& al 'aderii
% Cu ce nu face casa buna 'ugaciunea?
- aca as indra!ni sa raspund cu cuvintele Parintelui "ofronie, as !ice ca nu
face casa buna cu intrea$a noastra fire ca!uta. :u#aciunea nu-si are locul in
firea noastra si-n cosmosul asta ca!ut3 Toate, !ice Parintele
"ofronie,
dar toate ( si firea noastra in caderea ei, si cosmosu intre$ se opun
&u$aciunii, pentru ca s"au instrainat de Dumne!eu. %i in c#inu nostru si
in !buciumu nostru de"a ne intoarce catre Dumn!eu, toate ni se
impotrivesc, totu3 /u numai du#urie necurate, stresu, atmosfera,
radiatiie eectroma$netice ' ci, in primu rand, insasi firea noastra
ca!uta se impotriveste &u$aciunii, cu toate ae ei. De asta, a incerca sa faci
ru$aciune e ca si cand ai incerca sa de!voti o ener$ie care sa te scoata din
!atmosfera pamantului, sa te a,ute sa te rupi de 0pamant1. )i nevoie de o
forta foarte mare sa te scoata din acest 0camp $ravitationa1 a 9aderii.
)sta inseamna ru$aciune. *a feu in care traieste cosmosu si omu in
cipa de fata, totul este o gravitatie a 'aderii : cadem in c#ip 0firesc1, nu
trebuie sa facem nici un demers ca sa cadem6 in sc#imb, ca sa ne ri dicam,
ca sa stri$am ru$aciunea catre Domnu, trebuie sa de!votam o ener$ie
foarte mare8 %i, pe masura ce trec !iee, oree, minutee, aceasta ener$ie
trebuie sa fie tot mai mare, pentru a rupe acest !camp de forta1 a 9aderii,
aceasta 0$ravitatie1 a 9aderii8
% Care este virtutea care ajuta cel mai mult 'ugaciunea?
- Potrivit Parintilor, smerenia . ar s"au spus atat de mute despre smerenie, ca
aproape s"a :demoneti!at; aceasta notiune. ( atat de putin traita, mai aes in !iua de
asta!i, cand toata educatia noastra se face spre a ne 0promova1 (pana a ridico)
aptitudinie sau pseudo"aptitudinie noastre, capacitatie, stradaniie, i!ban!ie, si
de"a acoperi si de"a cosmeti!a si de"a mac#ia cat mai bine esecurie. Aseara citeam la
)ateric un curant al )vvei <inon din Antiohia, care, primind spovedaniile unui parinte
e#iptean, spunea: <)ite, egiptenii se prihanesc pe sine, si virtutile si le ascund* pe cand
cei din Siria si din "alestina isi ascund neputintele, si virtutile pe care nu le au, pe
acelea incearca sa le arate!+=. aca problema era de pe atunci, putem vedea si sin#uri in
ce hal am a&uns noi asta!i'
" De ce smerenia a$uta rugaciunea,
- (ste terenu firesc din care se naste ru$aciunea, in$rasamantu firesc a ru$aciunii.
- *iindca Dumnezeu e smerit?
- .n primul rand.
% Si nu poti comunica cu Cineva smerit daca nu esti smerit+
% ' "au poti comunica, numai ca +i comunici tu ce vrei si daca nu a,un$e a ( (e
drept ca de a,uns toate a,un$ a (, dar nu a,un$ sub forma de ru$aciune, a,un$ sub
forma de #ua, de basfemie, de ra!vrat), atunci nici cuvantu *ui nu a,un$e a tine
decat sub forma de bici, sau de mustrare. /u se mai pune probema de
0comunicare1 in sensu propriu a cuvantuui.
Daca nu ne tre#im, pierim ca neam
- Traim astazi, ca neam, o perioada tare zbuciumata , vreme de douazeci de ani de la
iesirea din negura comunismului, ne%am trait libertatea fara Dumnezeu. Ce%ar trebui sa
faca fiecare dintre noi ca sa iesim cumva de%aici? Ca, vedeti, in politici, in manevre sau
solutii social%economice e greu sa mai crezi astazi Dati-ne un cuvant de indemn
pentru cititorii nostri- ce anume sa schimbam ca Dumne#eu sa caute la rugaciunea
noastra,
% Pentru ca ati pomenit de poporul roman, nu pot
acum decat sa dau un cuvant al unui Parinte care mult a iubit poporul acesta si
mult l-a slu&it, si mult il iubeste si de-acolo de unde este, fiindca nada&duim ca
este in Lumina omnului. 8ste vorba de marele Parinte si maree Profesor
+ie 5odovan 6> ? februarie @AB@7, care, intr-unul din multele lui cuvinte catre
noi, spunea si asta:
!Daca poporul roman nu va lua aminte la toate cate trebuie sa ia aminte la
sfarsitul acesta de veac, se va pedepsi pe sine cu pieirea. "ierim ca neam!
Daca nu ne tre#im, pierim ca neam.
)s putea spune ca de,a suntem pieriti, si ne mai savam prin cei care,
putini % cati sunt ei, C.AAA, @A.AAA, omnul ii stie cati au fost si cati sunt %
incearca sa mai faca ceva. Dar, daca nu ne pocaim, o sa fim copesiti de
marea ma,oritate, care traieste altfel, si va trebui, a un moment dat, si din
punct de vedere e $a sa ne faca ceva ca sa ne scoata cu totu din societate
si din istorie, ca sa nu e mai stam in cae. =ie va fi o pri$oana care sa ne
treaca inca o data prin sabie, pentru a nu"stiu"cata oara in istorie, si poate
ultima, fie va trebui sa ne inchida in niste tarcuri ca pe vechile civili!atii
indiene, sa ne lase sa vietuim in felul nostru )nebun* pentru ei si sa nu-i mai
incurcam in societate. .untem putini, suntem !turma mica1
*uca 12:>2
8 .i vom
deveni si mai putini.
- Durerea mare este ca, totusi, avem libertatea sa mergem la biserica, avem
libertatea sa ne rugam, avem libertatea sa-. marturisim pe /ristos in
societate, nu te ia nimeni de gat* din punct de vedere crestin, trecem printr-o
perioada in care suntem lasati s-o facem ( si n-o facem! Daca va veni
prigoana, o vom face,
" /u. Decat ceor carora Du#u .fant e va putea da s"o faca6 daca nu nu.
+n cei in care Du#u .fant va putea sa marturiseasca, va marturisi. +n cei
in care nu va putea, nu va $asi oc de marturisire ' nu. ar ma #andesc, in
le#atura cu ce spuneati despre aceasta libertate, ca nu numai ibertate avem:
avem si capacitate3 )vem crestini ortodocsi cu totu minunati, oameni care
ar putea fi ai 2isericii, oameni de o frumuseste si de"o nobete fantastica8
%i nu sunt capacitati de catre cei care ar trebui sa o faca eu, tu, preotu
cutare, episcopu cutare, profesoru cutare nu facem ucru acesta8 ?ite,
un sin$ur e-empu: in &usia sunt or$ani!ate anumite academii de vara,
asa"numitee 0academii de misionarism, in care sunt adunati oameni din
toate profesiie ' profesori, medici, ,uristi, economisti, poitisti, procurori,
,udecatori, oameni din administratia pubica ' toti acestia sunt c#emati si
se fac cursuri de cate#e!a cu ei6 efectiv, se intorc a ocu or cate#i!ati si
misionari3 (i duc mai departe mesa,u crestin sanatos ' nu superstitii, nu
variante8 'restinism sanatos, crestinism cu temelie sanatoasa. /oi nu
avem ucru acesta. %i avem oameni minunati, oameni care ar vrea sa faca
binee3 .unt oameni de bine peste tot, dar nu se face nimic ca sa fie
capacitati: ei insisi a,utati si apoi, a randu or, sa a,ute. Avem nu numai
libertatea % avem si cu cine s-o punem in valoare3
0proapele este temelia pe care eu imi #idesc mantuirea1
% Sfintii )arinti insista mult asupra rugaciunii pentru lume. Ce inseamna sa te rogi
pentru lume, cand abia stim sau putem
sa ne rugam
pentru noi?
- Probabil ca una din cau!ee pentru care !abia putem sa ne rugam pentru noi1 este si
faptu ca traim sub aceasta nenorocita !odie a ui !pentru noi- cu inima inc#isa fata
de ceiati, centrati asupra noastra (sau mai de$raba asupra nevoior noastre,
incusiv cee !spirituale) nu e de mirare ca nu i!bandim cine stie ce in stradaniie
privind ru$aciunea. 8 cumva ca in istorisirea Parintelui Paulin Lecca, ce povestea ca,
dupa ce #emuse o noapte intrea#a de durere in chilia sa, a doua !i l-a intrebat pe vecinul
de chilie daca nu l-a au!it si de ce nu a venit sa il a&uteD raspunsul e repre!entativ pentru
multi )ortodocsi*: sigur ca il au#ise, dar era ocupat cu pravila!1
/u inseamna asta nicidecum ca trebuie sa inc#idem cartie de pravia, sa ne ridicam
din cotu de ru$aciune si sa pecam in cautarea acteor de caritate, caci aceasta a
facut"o )pusu, si vedem ce"a ramas din fiantropia ui de!"du#ovnicita8 upa cum
ne invata Parintii )atericului si toti ceilalti, aproapele este temelia pe care eu imi !idesc
mantuirea 6sau pier!ania37, de la aproapele ne vine viata 6sau moartea37, iar lumea nu este
altceva decat tot )aproapele*'
Desc#iderea inimii in ru$aciune pentru ceaat e caea pe care se cade a mer$e6 noi
sa punem inceput cu Domnu, si ( +nsusi se va in$ri,i de caatoria noastra.
% De unde isi trage seva rugaciunea pentru lume?
- in insasi firea noastra: nu suntem monade, indivi!i, ci persoane in devenire si
madulare fiecare in parte ale Trupului lui /ristos
B 5orinteni B@:@C
D sau, cum spunea Parintele
"ofronie, frun#ulite din marele copac al omenirii, ae acestui 5are )dam in care se
re$asesc toti oamenii, de a inceput si pana a utimu ce va sa se nasca din femeie.
&u$aciunea pentru ume este seva care ne ea$a in c#ip tot mai constient, prin
ucrarea Du#uui .fant, pe unii de atii.
'ei ce care platesc cateodata cu propria viata pre#enta la Dumne#eiasca
.iturghie1
% )arinte, in Siria au fost omorati in anul
din urma peste -././// de oameni, mii de crestini mutilati, decapitati, omorati pentru ca
nu se leapada de 0ristos. 'e putem face noi, cum sa ne simtim solidari, cum se poate
ca rugaciunea noastra sa fie lucratoare, cum sa ne rugam pentru ca sa ne auda
Domnul,1
- Nu vreau sa fie nepotrivita aceasta mica interventie, dar as amenda putin sfarsitul in-
trebarii, repre!entativ de altminteri pentru $ro!avia de superstitii cu care ne ornam (iar
cateodata c#iar inocuim3) crestinismu, proiectand asupra Domnuui o sumedenie
aproape nesfarsita de nedesavarsiri, mete#ne, apucaturi si sabiciuni ce nu tin decat
de firea noastra ca!uta, sarmana3
Dumne!eu, 2unu nostru Parinte, ne aude intotdeauna ru$aciunie. De au!it, noi ar
trebui sa incepem a ni e au!i si a e ascuta, asumandu"ne pe !i ce trece tot mai
constient, serios si an$a,ant cee pe care e boborosim a 0pravia1 si canonu nostru
de ru$aciune.
9ntorcandu-ma la esentialul intrebarii, va marturisesc ca !ilele trecute ma minunam inca o
data de purtarea de #ri&a a omnului si de ne#raita "a intelepciune, socotind cum poate
( sa scoata atatea fooase din aceasta mare dracovenie a globali#arii (care, de atfe,
se pare ca va fi utima din istorie, pre$atind nimic atceva decat sfarsitu), din acest
utim 4urn 2abe a care ne $rabim cu totii sa caram $rame!i de carami!i: daca mai
inainte treceau ani, si !eci, si cateodata chiar sute de ani pana ce se vadea vreo crima,
vreo nedreptate, vreun abu! 6chiar si la scara mare, de #enocid: de cate !eci de ani a fost
nevoie pentru a se scoate la lumina atrocitatile comunismului2 i asta in plin secol 0037,
in !iee noastre informatia circua enorm de repede, si vadirea ucrarii diavouui se
face mut mai $rabnic.
( suficient sa ne desc#idem inima prin ru$aciune spre suferinta ceuiat, a ceor
despre care faceati pomenire si care patesc cateodata cu propria viata pre!enta a
Dumne!eiasca *itur$#ie sau simpa asumare a conditiei de crestin in ($ipt, in
/i$eria, in .iria sau oriunde atundeva , iar Domnu ne va inmuia incet"incet
peretee $ros a nesimtirii inimii, in spatee caruia ne"am in$#esuit cu toate
mesc#inariie si asitatie noastre3
6din revista @ Familia ortodoxa @, nr. 2 (61)/2014 " contine si 9D cu ectura
unor fra$mente din cartea @ "arintele Selafiil, 2unelul meu din vecinicie.
Scrisori din Siberia @, 8ditura 5uvantul -rtodo(, @ABE7