METODE DE RECUPERARE

MEDICALE B.F.T. IN ARTCULAIA

PUMNULUI I MINII
POSTTRAUMATICE
PARTEA I.
I. GENERALITAII- Definiie, cl!ific"e,
#$e
e%i#e&i'l'(ice
Fractura este o discontinuitate la nivelul unui os ca urmare a unui
traumatism .
Entorsa este o leziune capsulo-ligamentara dat de omicare forat,
anormal.
Dac extremitile osoasecare alctuiesc o articulaiesunt indeprtate (prin
traumatism)de la raporturile lor normale i sunt meninute permanent n
aceast situaie, inseamn c au suferi o luxaie (cand cele dou suprafee
articulare nu mai au nici un contact intre ele !lucxaie complet, dac mai
exist nu oarecare contact , leziunea se numete luxaie incomplet sau
sublucxaie.
Fractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercursiune
local, ci un proces patologic complex, care anga"eaz intreg organismul.
Fractura este de i o #oal general(dereglri posttraumatice generale),
declanat mai ales prin intermediul sistemului nervos.
$n mod clasic fracturile se inpart n
- fracturi nchise (segmentele sunt acoperite integral de piele)
- fracturi deschise (tegumentul i straturile de su# el au fost lezate fie
de agentul vulnerant,fie de fragmentele osoase % dinuntru in afar %
i osul a"unge n contact cu exteriorul).
&ana omului a constituit o#iectul a numeroase studii de
paleontologie,antropologie si em#riologie.
'ceste lucrari su#liniaza in general un paradox(daca din punct de vedere
morfologic mana pastreaza vestigii anatomice ancestrale (fiind derivata
fara transformari prea mari dintr-un timp primitiv in filogenia speciilor ), in
sc)im# , din punct de vedere functional, mana este apogeul proceselor de
*
evolutie orientata catre pre)ensiune delicata si de forta cat si catre o
perceptie senzoriala fina.
+mportanta functionala a mainilor pentru viata sociala si profesionala a
omului este cosidera#ila.
,raumatismul mainii propriu-zise este un ansam#lu al tul#urarilor de
ordin local si general produse prin actiunea unui agent voluntar a carui
forta depaseste rezistenta tesuturilor asupra carora actioneaza producand
printre altele entorse,luxatii ,fracturi,etc.
&ana mai prezinta o serie de sindroame , #oli disfunctionale , in a carei
etiopatologie micro-traumatismul "oaca un rol determinant.
,raumatismul determina in fond a#aterea de la normalitatea morfo-
functionala a mainii.

'ceasta normalitate o putem defini prin urmatoarele criterii prezente atat
in pre)ensiune cat si in alte miscari pe care le face mana(
- a#senta dureii
- ec)ili#rul muscular
- mo#ilitatea articulara .
,endonul -creer-mana -sta la #aza intregii creatii umane.
.a urmare a inaltei specializari, a motricitatii si sensi#ilitatii, ansam#lul
ci#ernetic -creer-mana- organ de executie ,permite actul complex a
pre)ensiunii si in plus,ca organ de informare,degetele sunt un adevarat
receptor sensorial care permite omului sa palpeze o#iectele din "ur si sa
interpreteze informatii vizuale.
/rogresele mecanizarii si automatizarii au dus la reducerea meseriilor
manuale si artizanale fara a scadea prin aceasta importanta functionala
considera#ila a mainilor.
0rice alterare a elementelor structurale ale mainilor poate compromite
partial sau total una dintre functiile complexe cu consecinte dintre cele mai
grave pentru activitatea profesionala, pentru viata sociala si c)iar pentru
comportamentul psi)ic al muncitorului manual sau intellectual.
,ipurile lezionale ale macro-traumatismelor mainii sut cele mai
o#isnuite (plagi, contuzii, luxatii ,entorse,fracturi1 care pot interesa
articulatiile , oasele, vasele, nervii.
Fractura este o intrerupere a continuitatii osului( uneori acesta intrerupere
poate fi incomplete (fisura, fractura in -lemn verde- la copii infundari ale
2
oaselor craniului) sau completa cu traiect (transversal, o#lic, spiroid,
longitudinal).De asemenea , fracturile pot fi ( desc)ise cu distrugerea
tegumentului si inc)ise cu pastrarea integritatii tegumentulu
ETIOLOGIE
+n etiologia traumatismelor se intalnesc factori mecanici , fizici, c)imici
si #iologici.
Factorii mecanici produc traumatisme prin o#iecte taioase sau ascutite ,
prin caderi sau loviri.
Factorii fizici produc leziuni traumatice diverse( arsuri , degeraturi,
iradieri, electrocutari.
Fatorii c)imici produc leziuni traumatice numite coroziuni.
Factorii #iologici produc leziuni traumatice prin intepaturi, striviri,
muscaturi, etc.
Fracturile sunt produse de traumatisme prin actiune directa sau indirecta(
- fracturile directe sunt cele produse cand agentul traumatic fractureaza
osul, c)iar la nivelul de aplicare a socului violent.
3unt mai frecvent intalnite la oasele neacoperite de musc)i( clavicula,
ti#ia (
- fracturile indirecte sunt cele in care traiectul de fractura se afla la
distanta de punctul de aplicare al traumatismului .
Ele se produc prin flexie , rasucire , tractiune, presiune ,etc
ANOTOMIE PATOLOGICA
Fracturile mainii sunt( ale #azei metacarpului (capatul distal) ale
diafizei falangelor , ale colului metacarpienelor (capatul proximal)
si in al patrulea rand fractura policelui.
Fracturile metacrpienelor difizare sau de col , sunt imo#ilizate cu
atela pe fata dorsala pe o durata de trei saptamani.
Doar fracturile colului si capului distal metacarpian pot da uneori(daca
apar deplasari) redori in articulatiile metacarpofalangiene.
4
Fracturile falangelor cele mai o#isnuite sunt ale falangei proximale
si mi"locii .
.apul proximal al fracturii falangei proximale deviaza dorsal(tras de
extensori), iar al falangei mi"locii poate devia dorsal sau volal in functie de
sediul fracturii , in raport cu insertia flexorului superficial al degetelor.
Fracturile care intereseaza articulatiile interfalangiene, interesarea
capetelor articulare ale interfalangienelor, cu lezarea consecutiva a
capsulei articulare duce in marea ma"oritate a cazurilor la redoare
articulara.
Fractura poilicelui cunoscuta ca fractura 5ennett, este o fractura a
metacarpului - capatul distal - cu dizlocare carpometacarpiana.
Fractura scafoidului este cea mai frecventa fractura a oaselor
carpului .
SIMPTOMATOLOGIE
0rganismul raspunde la actiunea agentului traumatic prin manifestari
locale si generale, in care este implicat in primul rand sistemul nervos.
&anifestarea generala cea mai importanta este socul traumatic care se
instaleaza in traumatisme de o anumita intensitate .
/e plan local , prin acelas mec)anism complex se produc modificari
neuro-vasculare in general manifestarea locala comuna esta necroza
tisulara ,care este rezultatul actiunii directe a agentului traumatic asupra
celulelor si rezultatul isc)emiei tisulare prin distrugerea capilarelor
intercelulare. 6ecroza tisulara este urmata de )iperemie, locala , edem ,
exudat si infiltrate celular.
+ndiferent de amplasarea leziunilor locale , fracturile negli"ate sau
iuncorect tratate lasa deseori o serie de sec)ele suparatoare, uneori foarte
grave.
+3,07+.89 509++
Din interogatoriu e necesar sa rezulte data , ora , conditiile accidentului
(trafic rutier, caderi, sport ) si modul de#utului #rusc in accidente , sau lent in
:
complicatiile tardive ale fracturilor.3e mai inregistreaza dureri su#iective si
caracterul lor, intensitatea ,traiect ,
importanta functionala , deformare loco-regionala , evolutie.
3e precizeza tratamentele efectuate pana la internare(primul a"utor)si modul
transportului(salvare, trecatori).
'6'&6E;' <E6E7'9'
'namneza ne furnnizeaza date importante privind etiologia afectiunii iar in
cazuri de traumatism deseori mecanismul de producere al acestuia .
3exul ( la cel feminin pot predomina luxatia congenitala a soldului ,
poliartrita reumatoida , fractura soldului , entorsele1
la cel masculine )emofilia este exclusive , predomina traumatismele.
=arsta ( la copii pot fi gasite frecvent #oli congenitale , infectii osoase ,
ra)itism , distrofii osoase 1
la adolescenti , dezlipiri epifizale , cifoscolioze ,tumori osoase1
la adulti predomina fracturile, luxatiile entorsele si complicatiile lor1
la varstnici se intalnesc fracturile soldului si sec)elele lor1 necroza de cap
femoral , coxartroza, fracturile epifizei radiale distale, fracturi patologice ,
osteoporoza generalizata.
/rofesia ( cei ce fac eforturi fizice pot prezenta frecvent leziuni
meniscoligamentare , osteoporoze , discartroze .
3,'7E /7E;E6,'
+n fracturi #olnavul , acuza dureri vii intr-un punct fix,impotenta functionala
, prezinta deformarea si scurtarea segmentului respectiv,
ec)imoze locale , mo#ilitate anormala a unui segment , iar la palpari si
imo#ilizari se percep erepitatii osoase si intreruperea reliefului osos.
3ec)elele fracturilor mainii nu sunt altele decat descrise in partea generala a
acestei monografii si anume (
- durerea
- edemul
- redoarea articulara
- scaderea fortei musculare
>
- pierderea a#ilitatii miscarilor .
'dugam alegoneurodistrofia care este discutata separat .
Dintre toate insa ,redoarea articulara reprezinta elementul sec)elelor
central motiv pentru care sec)elele fracturii mainii intra in sindromul
-mainii rigide-.
3emnele clinice in cazul unei fracturi(
prin comparatie cu mem#rul sanatos ,cel fracturat apare rasucit in afara sau
inauntru.+n caz de incalecari ale fragmentelor de fractura,mem#rul
traumatizat poate sa prezinte si o scurtare.
9a incercarile de mo#ilizare a fracturilor se constata o senzatie rugoasa
(aspra) sau eruptie osoasa.
Fracturile pot fi(
-inc)ise
-desc)ise
-fracturi unice sau multiple
-fracturi cu sau fara deplasari ale fragmentelor osoase.
9a examenul clinic al traumatismelor tre#uie avut in vedere urmatoarele
elemente(localizarea,forma,dimensiunea,directia,aspectul,culoare,relief,pro
funzime,prezenta si tipul )emoragiei,alte particularitati in raport cu felul
traumatismului eventual prezenta corpurilor straine.

CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI
E?'&E6 .9+6+.
Examinarea mainii #olnave se #azeaza pe culegerea de date in numar cat
mai mare,necesare pentru sta#ilirea diagnosticului si conditia
tratamentului.
Examenul va cuprinde pe de o parte investigatiile
anamnezice,clinice,neurologice,vasculare si examene paraclinice.
3e va acorda atentie miscarilor posi#ile pe care le poate efectua #olnavul
si felul cum reactioneaza la comenzi.
=or fi notate modificarile tisulare din imediata apropiere a leziunii
traumatice(
-ec)imoze
@
-edem
-)emartroza sau )idrartroza.
E?'&E689 7'D+090<+.
3emnele radiologice completeaza examenul clinic si orienteaza conduita
de tratament.
3e pot produce tul#urari functionale trcatoare,solutii de continuitate in
diverse structuri anatomice pana la distrugeri locale.
+n fracturi examenul radiologic precizeaza diagnosticul,evidentiaza felul
fracturi si constituie un a"utor pretios in sta#ilirea conduitei de tratament.
E?'&E6 DE 9'507',07
-testele #iologice de inflamatie sunt intotdeauna negatve( =.3.A.-ul,
fi#rinogenul sunt normale. '.3.9.0. este normal testul B)aler-7ese si
testul fixari latexului sunt negative, iar anticorpii antinucleari lipsesc.
,estele de studii ale meta#olismului fosfo-calcic sunt normale. 9ic)idul
sinovial extras din articulatie, are caracterle unul transudat( clar, vascos,
sarac in celule (nu depaseste cifra de *>CC-2CCC de mm
2
), cu predominanta
mononucleara, adesea contine fi#re de cartila".
DIAGNOSTIC PO)ITI* SI DIFERENTIAL
D+'<603,+.89 /0;+,+= al fracturii post traumatice este relativ usor si
are la #aza anamneza evocatoare,semnele functionale,semnele clinice
o#iective si semnele radiologice edificatoare.
D+'<603,+.89 D+FE7E6,+'9
Diagnosticul diferential are in vedere entorsa,contuzia,fractura.
+n ma"oritatea cazurilor erorile de diagnostic sunt legate de examenul clinic
superficial si interpretarea eroanta a imaginilor radiologice.
D
E*OLUTIE SI PROGNOSTIC
Evolutia fracturilor simple este favora#ila si vindecarea se
produce in :-> saptamini, atunci cind tratamentul este corect.
+n fractura complicata, negli"ata sau incorect tratata, evolutia este dificila,
uneori defavora#ila, impune un tratament indelungat, prognosticul fiind
rezervat.
5eneficiind de tratament ortopedic,c)irurgical si medicamentos de
urgenta, fracturile cunosc in general o evolutie favora#ila, in cazul in care
fragmentele osoase isi resta#ilesc continuitatea, ligamentele, tesuturile
con"unctive cutanate, isi refac integritatea anatomica si isi reiau functiile.
TRATAMENT PROFILACTIC- CURATI*
a) ,7','&E6, +<+E60-D+E,E,+.
7egimul igieno-dietetic al #olnavului in perioada post traumatica
vizeaza repausul zonei afectate.
7egimul dietetic va avea in vedere ca aportul caloric sa evite
supraincarcarea supraponderala.
3e recomanda alimente #ogate in calciu , dar si in vitamine si minerale
.
#) .07E.,+' 3,'7++ /3+A+.E
+n urma traumatismului pot aparea stari depresive manifestate prin
dezinteres , indiferenta sau neincredere in posi#ilitatea de recuperare.
'ceasta stare este un )andicap pentru recuperator deoarece #olnavul
refuza sa participe la procesul recuperator.
'ceasta stare este mai accentuata la varstnici.
.a remediu se foloseste psi)oterapia.
c) ,7','&E6, &ED+.'&E6,03
E
&dicatia dupa traumatisme se face in general in directia com#aterii
durerii si reducerii proceselor inflamatorii.
/entru aceste o#iective folosim (
- medicatia antialgica
- medicatia antiiflamatorie
&edicatia antialgica se foloseste frecvent in durerile cu intesitati mai mari .
3unt folosite ( infiltratiile de xilina *F cu sau fara )idrocortizon in zone
limitate ( termoleptice (antideprin , teperin) 1
- neuoleptice (taridozin)in cazurile de durere articulara.
&edicatia antiinflamatorie sunt utilizate mai frecvent ( fenil#utazona ,
indometacin , piramidon , #rufen , percluson , precum si diferiti unguenti
ca ( )idrocortizon , fenil#utazona sau silina .
,ratamentul medicamentos atialgic sau atiinflamator tre#uie insotit
neaparat de un regim desodat .
d) ,7','&E6, 07,0/ED+.

3e face imo#ilizarea prin aparat gipsat care tre#uie executata corect fara sa
stan"eneasca circulatia .

e) ,7','&E6,89 .A+787<+.'9
Este indicat cand nu putem o#tine prin tractiune o #una captare a
fragmentelor osoase .
,ratamentul c)irurgical al complicatiilor tardive este complex si selectiv
dupa dupa cum avem de a face cu o pseudoartroza ,calus exu#erant , dezaxare
sau consolidare vicioasa .
f) ,7','&E6,89 7E.8/E7',07 5.F.,.
+n recuperarea manii propriu-zise un rol important il are tratamentul
#alneo- fizeoterapic .
,ratamentul are cele mai largi recomandari cu cele mai eficiente rezultate .
,ratamentul fizio-terapic care foloseste agenti fizici are o influenta
favora#ila asupra fracturilor.
G
a ) A+D70,E7&0,E7'/+'
'plicarea de caldura locala amelioreaza circulatia de aport si de ntoarcere i
scade tonusul muscular crescut, ameliorHnd mo#ilitatea articular. $n stadiu de
activare acut aplicaiile reci pot fi mai utile.
$mpac)etarea cu nmol- const n aplicarea pe o regiune limitat (n cazul
nostru regiunea mHinii propriu-zise) sau pe ntreg corpul a nmolului
nclzit la o anumit temperatur.
&aterialele necesare( un pat sau o canapea, o ptur, o pHnz impermea#il,
un cearsaf, o compres, un du, un termometru i un ceas semnalizator.
,e)nica de aplicare - se aeaz ptura pe pat pe aceast pHnz impermea#il
iar apoi deasupra cearsaful. 6molul pregtit la temperatura precis prin nclzire
electric cu a#uri sau cu amestec cu ap fier#inte.
3e pune pe cearaf ntr-un strat de 2-4cm
5olnavul este invitat sa se aseze cu regiunea pe care vrem so mpac)etam peste
acest strat .3e aplica repede namolul si pe fata anterioara si pe partile laterale ale
regiunii.3e nveleste cu cearsaf apoi cu material impermea#il si apoi cu patura .3e
aplica o compresa rece la cap pentru evitarea congestiei cere#rale . ,emperatura
la care se poate aplica namolul oscileaza ntre 4E-:E grade
Durata mpac)etarii este ntre 2C-:C minute .
Dup terminarea procedurii , #olnavului i se aplica dus cald .


5aia Iinetoterapeutica
5aia cu miscari este o #aie calda la care se asociaza miscari n toate
articulatiile #olnavului.
3e efectuiaza ntr-o cada mai mare ca cele o#isnuite care se umple trei
sferturi de apa la temperatura 4@-4D grade si mai rar4E grade ,
5olnavul este invitat sa se urce in cada, timp de > minute este lasat linistit.
Dupa aceasta, te)nicianul executa ( su# apa ) la toate articulatiile, toate
miscarile posi#ile. ,e)nicianul sta la dreapta #olnavului.
,oate aceste miscari se executa intr -o perioada de timp, de > minute. Dupa
aceia #olnavul sta in repaus, dupa care este invitat sa repete singur miscarile
imprimate de te)nician. Durata #aii este de 2C - 4C minute, dupa care #olnavul
este sters si lasat sa se odi)neasca.
5aia de soare
*C
/rin #aia de soare se intelege expunerea totala sau partiala a corpului la
actiunea razelor solare directe si a aerului.
&aterialele necesare ( un spatiu special amena"at, acoperit cu nisip, o
um#rela de protectie sau dispozitive speciale pentru acest scop, palarie de
panza sau de paie, galeata cu apa, prosop, compresa pentru frunte.
,e)nica de aplicare ( expunerea corpului la soare se face luand in
considerare varsta #olnavului, starea fiziologica, afectiunea si stadiul ei.
Este #ine ca inainte de a indica #aia de soare sa cunoastem sensi#ilitatea
#olnavului la ultraviolete.
+n functie de aceasta vom indica timpul de expunere. 'cesta variaza in
functie de anotimp si de ceilalti factori meteorologici. Expunerea se face
atat ca suprafata expusa cat si ca durata.
0rientativ se incepe cu expuneri la trei sau cinci minute, intercalata de
pauze la *> minute la um#ra. Durata creste progresiv cu 2 -4 minute pana in
ziua a treia. +n zilele urmatoarev se creste cu cateva minute nedepasindu - se
in total *2C minute pe zi. ,impul cel mai indicat penru expuneri este iuntre D
si *C dimineata.
/ozitia in timpul #ailor de soare este #ine sa fie in decu#it. +radierile se fac
uniform, pe toata suprafata corpului.
5olnavul va purta o palarie de protectie pentru a se evita insolatia si in
timpul expunerilor prelungite, o compresa rece la frunte.
5aia de soare se inc)eie cu o procedura de racire, care in functie de starea
#olnavului va putea fi o #aie de mare sau lac, un dus sau o spalare cu apa
incalzita la soare.
5aile radioactive
3unt proceduri generale sau partiale al caror efect se #azeaza pe prezenta in
apa a unor izotopi radioactivi.
.el mai frecvent se foloseste radiul cu produsul rezultat din dezintegrarea lui,
radomul.
&ateriale necesare ( o cada de dimensiuni o#isnute, dispozitiv pentru
pregatirea solutiilor de radom necesate pentru #aie, sticla speciala cu sifon
pentru introducerea radomului in #aie.
&od de pregatire ( se pregateste intr -un la#orator special, solutia de
concentratia mare de radom, rezultat din dezintegrarea radiului.
Din aceasta solutie, o data pe saptamana se pregateste o concentratie mai
mica necesara #ailor din care se ia zilnic o anumita cantitate. 'ceasta cantitate
este introdusa cu a"utorul unui dispozitiv special su# apa din #aie.
**
5aia se pregateste la temperatura de 4> - 4@ grade durata variind intre *C -
4C minute. .oncentratia radomului din #aie poate fi cuprinsa intre >C - :CC de
unitati &ac)e.
# ) E9E.,70,E7'/+'
Electroterapia reprezinta folosirea curentului electric in scop terapeutic.
,erapia cu agenti fizici urmareste cresterea de putere a rezistentei
orgasnismului. Ea tre#uie administrata simultan sau succesiv dupa terapia
medicamentoasa.
,ratamentul #alneo - fizioterapic este un tratament simptomatic, deci vom
aplica tratamentul in functie de simtomele fracturii mainii propiu - zise.
<alvanizarea
( foloseste curentul continuu )
Electrozii sunt placi metalice din plum# laminat de diferite dimensiuni, in
functie de regiunea anatomica de tratat si de efectele de polaritate. 9a nivelul
mainii propiu - zise se folosesc electrozi su# forma dreptung)iulara cu marimi
mai mici.
+n functie de efectele terapeutice pentru efectul analgezic este electrodul
pozitiv cel activ si de regula de dimensiuni mici comparativ cu cel negativ.
'plicarea electrozilor la pacient se face transeversal cand electrozii sunt
situati de o parte si de alta a mainii. +n mod o#ligatoriu tre#uie sa folosim un
strat )idrofil intre electrod si tegument, ce tre#uie spalata dupa fiecare
utilizare.
+ntensitatea curentului e strans legata de sensi#ilitatea si de toleranta
pacientului.
Durata unei galvanizari simple este aproximativ de trei minute.
6umarul si ritmul sedintelor este de *E - 2C sedinte in ritm zilnic pentru
fracturi.
+onoforeza
+onizarea reprezinta acea procedura prin care introducem in organism cu
a"utorul curentului continuu, diferite su#stante medicamentoase cu actiune
farmacologica. /entru fractura mainii propiu - zise se fac ionizari cu
feni#utazona si calciu.
3olutia continand ionul medicamentos se in#i#a stratul )idrofil de su#
electrodul activ. De aici aceasta migreaza prin tegumentul intact prin orificiile
*2
glandelor sudoripare si catre polul opus a"ungand astfel in interiorul
organismului, de unde ionii medicamentosi sunt preluati de reteaua limfatica
si circulatia sanguina locala a"ungand in circulatia generala. Dovada
patrunderii in organism a ionilor terapeutici ( calciu sau feni#utazona ) este
regasirea in urina a unor elemente c)imice medicamentoase utilizate.
,e)nica de aplicare a ionoforezei este diferita de galvanizarea simpla prin
faptul ca se im#i#a stratul )idrofil cu o solutie medicamentoasa in loc de apa.
/olul activ este dependent de incarcarea electrica a solutiei
medicamentoase.
3u#stantele incarcate pozitiv, numite cationi se vor pune intotdeauna la
polul pozitiv adica anod, ies su#stantele incarcate negativ adica anioni, se vor
pune la catod adica polul negativ.
'ceste solutii folosite la ionoforeza se fac preferential cu apa distilata, apa
fiind cel mai #un electrolit.
.oncentratia in ioni tre#uie sa fie cat mai mica incat disocierea electrolitica
este cu atat mai puternica, incat solutia este mai diluata.
c ) ,EA6+.' /7+6 &'3'J
&asa"ul consta in efectuarea unor miscari manuale sau mecanice care
mo#ilizeaza tegumentele ,fasciile ,musc)ii si tendoanele actionind si asupra
circulatiiei locale ,nervilor periferici si receptorilor.
Efectele fiziologice ale masa"ului.
'ctiunile locale (
- actiune sedativa asupra durerilor de tip neurologic, musculare sau
articulare1
- actiune )iperemianta locala de in#unatatire a circulatiei locale care se
manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se
executa masa"ul
- inlaturarea lic)idelor interstitiale de staza cu accelerarea procesului de
resor#tie.
De asemenea masa"ul are si o serie de efecte generalale asupra
organismului.
- stimularea aparatului circulator si respirator
- cresterea meta#olismului #azal
- in#unatatirea somnului si indepartarea o#oselii musculare ale
pacientului.
&asa"ul stimuleaza prin aceasta procesul circulatiei sanguine si
limfatice, com#aterea lic)idului de staza si a edemului, activeaza secretia
*4
diferitelor glande, stimuleaza elasticitatea tesuturilor su#cutanate,
impiedicand depunerea grasimilor, indeparteaza senzatia de o#oseala si
a"uta la refacerea organismului.
&asa"ul actioneaza indeose#i in actiunea reflexa. /ielea este un organ
#ogat vascularizat si mai ales inervat, in piele existand numeroase
terminatii nervoase (exterioceptori) punct de plecare a unor serii de reflexe.
9a acestea tre#uie adaugat si efectele excitante pe care le exercita masa"ul
asupra trminatiilor nervoase din musc)i, ligamente si tendoane
(proprioceptori). ,oate aceste actiuni ale masa"ului sunt necesare intr-o
serie de afectiuni precum si utilizarea lui in scop igienic, cat si in viata
sportiva.
&asa"ul mainii propriu-zise. &asa"ul se face intotdeauna in sensul
circulatiei venoase .
&asa"ul mainii se incepe cu neteziri usoare pe articulatia radio-carpiana
cu policele am#elor maini ale maseurului pe partea anterioara si posterioara a
articulatiei. 3e continua apoi cu netezirea pieptene pe partea palmara de cinci-
sase ori pe partea dorsala cu netezirea cu palma inc)isa degetele fiind
indepartate executandu-se de cinci-sase ori. 3e framanta apoi regiunea
palmara si (pe musc)ii tenari si )ipotenari), se executa cu policele si trei
degete.'poi se continua cu geluirea pe spatiile interfalangiene si metacarpiene
tot de cinci-sase ori. Frictiunea se executa pe regiunea palmara cu cotul
degetelor prin miscari circulare apoi pe regiunea dorsala in spatiile
metacarpiene cu doua degete departate.
8ltima forma de masa" este vi#ratia care este mai greu de executat deoarece
zona masata este mai mica. +ntr manevrele enumerate mai sus se intercaleaza
si netezire de intrerupere.
&asa"ul degetelor se face incepand cu netezirea cu doua degete intre police
si indexul maseurului, apoi continuam cu presiuni, framantari, eventual su#
forma de mangaluire. Frictiuni pe articulatiile metacarpiene, falangiene, si
interfalangiene.

d ) K+6E,0,E7'/+'.
Exercitiile Iinetice urmaresc(viteza, cresterea amplitudinii in articulatiile
respective afectate si tonifierea musculaturii.
*:
+n fracturile mainilor exercitiile li#ere au la #aza miscarile de pre)ensiune,
stimulii senzoriali din palma in momentul miscarii au un rol important in
recuperarea functionala a mainii.

'#senta unor fenomene inflamatorii permite o gama variata de exercitii. +n
cazurile in care prezinta durri articulare foarte exprimate cum este uneori
cazul in rizartroza policelui, imo#ilizarea articulatiei in atela (paralel cu
medicatia antiinflamatorie) ameliorarea situatiei locale permitand ulterior
exercitiile propuse.
e ) E?E7.+,++ ..F.&.
/entru recuperarea mainii se fac urmatoarele exercitii(
*. .u palma spri"inita de masa si cu degetele inc)ise se face extensia activa a
fiecarui deget.
2. 'cellasi exercitiu cu a"utorul celeilalte maini se face pe rand extensia
degetelor.
4. .u ante#ratul spri"init pe masa se executa flexia cu o apasare pe a treia
falanga.
:. .u coatele spri"inite pe masa, palmele fata-n fata si apropiate se executa cu
contra rezistenta flexia si extensia degetelor din articulatiile metacarpiene.
>. Din aceeasi pozitie se executa miscarea de lateralitate stanga si dreapta din
articulatiia mainii.
@. .u coatele spri"inite pe masa, degetele incordate si usor flectate se executa
rotatii din articulatia mainii.
D. .u coatele spri"inite pe masa in supinatie mana inc)isa, se executa flexii si
extensii din articulatia mainii.
E. .u coatele spri"inite pe masa palmele inc)ise in continuarea ante#ratului se
executa strangerea in pumn-falanga dupa falanga.
G. .u palmele spri"inite pe cate un #urete de #aie, ante#ratul spri"init pe masa,
se executa apucarea stransa a #uretelui cu toate degetele odata cu extensia din
articulatia mainii.
*C. .u palma fixata pe un suport special amena"at, alcatuit din cinci #enzi de
elastic se executa flexia si extensia.
f ) ,E7'/+' 0.8/',+06'9'.
*>
6otiunea de -ocupatie- nu tre#uie inteleasa ca referindu-se strict la munca
propriu-zisa la serviciul pe care il are un individ.
,ermenul de -ocupatie- ca apelativ al acestei terapii se refera la -o suma de
activitati din cele mai variate domenii pe care individul le realizeaza in cursul
zilei si care dau inteles vietii lui-.
'sfel de activitati ocupationale sunt( scrisul la calculator ,diferite activitati
care sa necesite folosirea mHinilor .
-autoangri"irea zilnica (igiena personala, )rana, im#racatul, mo#ilizarea-
transportul)1
-munca, ca anga"at sau munca organizata de el1
-activitatile educationale (scolarizare)1
-activitati de divertisment in timpul li#er ("ocuri, sport, excursii etc.)1
-)o##L-uri diverse1
-alte activitati1
'tunci cand apare o reducere a mo#ilitatii articulatiei mainii (mai ales la
pre)ensiune) pot fi folosite de #olnav anumite dispozitive speciale care il a"uta
in viata de zi cu zi.
'stfel de dispozitive sunt(
-g)iara cu maner lung pentru im#racat 1
-piesa-orteza de mana pentru fixarea diverselor o#iecte( creion, periuta de
dinti, pieptenul, aparatul de ras etc1
-manere pentru spri"in (pentru telefon, pentru tacamuri)1
-colac cu manere pentru closed la inaltimea functionala1
-placa de lucru in #ucatarie cu posi#ilitatea de fixare a produselor alimentare
in preparare (taiat, curatat)1
-containere pentru #ucatarie care se desc)id usor (mecanisme variate in
functie de pacient)1
-farfurii cu margini inalte adaugate pentru a nu aluneca mancarea1
-#astonas pentru intors foile la carte.
3e iau si alte masuri pentru usurarea manipularii o#iectelor casnice, de
im#racaminte, de gatit, igiena personala.
.ateva exemple(
-simplificari de im#racaminte fara nasturi, ci cu fermoar, sau #enzi adezive1
-incaltaminte fara sireturi1
-vase de #ucatarie (cu doua urec)i)1
-manere groase la tacamuri1
-farfurii cu margini mai inalte1
-perii de par cu maner lung1
-#ureti cu manere lungi pentru #aie.
*@
CURA BALNEOCLIMATERICA
/oate fi foarte utila daca(
-in alegerea statiunilor ne vom orienta dupa reactivitatea #olnavului si #olile
asociate. +n sensul acesta vom indica #aile sarate iodurate de tip 5asna si
<ovora, #aile sulfuroase de tip Aerculane. ,ratamentul #alnear se face
toata viata.
+n functie de su#stantele c)imice pe care le contin apele minerale amintim
urmatoarele statiuni(
-5aile Felix, #ai oligo metalice sla# mineralizate si radio-ionice1
-5aile Aerculane, /ucioasa, =ulcana, #ai termale si sulfuroase1
-<ovora, #ai sulfuroase, iodate si sarate1
-5azna, #ai iodate si sarate1
-3ovata, 'mara, 9itoralul (Eforie si ,ec)irg)iol) #ai sarate si cu namol1
BIBLIOGRAFIE.
*. 7ecuperare medicala a sec)elelor post-traumatice ale mem#relor
-,udor 3#eng)e, Editura medicala, 5ucuresti *GE*
2. Kinetoterapia profilactica teropentica si de recuperare
-,udor3#eng)e, Editura medicala, 5ucuresti *GED
*D
4. 5alneofizioterapia
-/rof.Dr.Doc. ,raian Dinciulescu
-Dr. &arin 5erlescu, Editura medicala, *G@@-*GD2
:. 'natomia si fiziologia omului
-+. =oiculescu, Editura medicala
>. 7ecuperarea functionala in practica reumatologica
-Dr. +. 3toiescu
-Dr. &. 6egoiescu, Editura medicala, *GDE
@. ,raumatologie clinica
-/rof.Dr. 7. Deninsc)i
-Dr. +. +onescu
-Dr. =. 6eagu, Editura medicala, *G@D.
*E