OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

GALVANOPLASTIA SPIRITUALA
I
A INSTRUI MAI NTI PE PRINI
Este posibil ca unii dintre voi s se ntrebe de ce n calitatea mea de pedagog nu tratez
dect foarte rar educatia copiilor. Toti pedagogii se ocup de copii, iar eu nu fac exceptie.
De ce? Pentru c eu gndesc c treu!e nce"ut "r!n !nstru!re# "r!nt!$%r&
Eu nu cred n nici o teorie pedagogic ' eu cred d%#r n (%du$ de # tr#! #$ "r!nt!$%r'
n#!nte s! du"# n#stere# c%"!!$%r. Iat de ce eu nu am vrut niciodat s vorbesc prea mult
asupra educatiei copiilor. Dac printii nu fac nimic pentru a se educa pe ei nsisi, cum vor
face ei pentru asi educa copiii? !e vorbeste printilor de educatia copiilor ca si cum ei ar
fi ntradevr pregtiti pentru aceasta" din momentul n care au copii, se consider c sunt
pregtiti. #u, deseori ei nu sunt si ei sunt cei care mai ntii, trebuie instruiti si invtati cum
s se conduc pentru ai influenta benefic pe copiii lor.
Ei da, dar nu se cunoaste programul meu, sunt criticat $ %Pedagog? Pff & Dar nu este un
pedagog , el nu vorbeste niciodata despre educatia copiilor%. Inseamn c nu sa nteles
nca punctul meu de vedere . Att t!(" ct "r!nt!! nu sunt "regt!t!' $! se "%t d# ce$e (#!
une e)"$!c#t!! "ed#g%g!ce' #ce#st# nu *# ser*! $# n!(!c s! c+!#r *rnd s #"$!ce n%t!un!
"e c#re nu $e,#u nte$es' e! *%r -#ce (u$t ru c%"!!$%r $%r&
.t! %#(en! c#re *%r s# #!# c%"!! se "re%cu" de # st! d#c e! nde"$!nesc ntr,
#de*r c%nd!t!!$e "entru #ce#st#/ d#c #u % snt#te un s! (!0$%#ce$e (#ter!#$e
"entru #,! creste s! (#! #$es d#c "%sed# c#$!tt!$e neces#re #st-e$ nct s -!e "entru
#cest! c%"!! un e)e("$u' % secur!t#te' un #0ut%r n t%#te c!rcu(st#nte$e *!et!! . Ei aduc
pe lume copii si acesti copii vor creste singuri, lsati de capul lor, ei se vor descurca cum
vor putea si ntro zi vor avea ei nsisi copii, dar n conditii tot att de deplorabile ca si
printii lor .
!unt totdeauna mirat sa vd attia tineri bieti si fete care doresc s se nsoare fr a
se gndi sa se pregateasca pentru viitorul lor rol de tata si de mama. 'nd ntlnim anumite
tinere femei insrcinate, ntradevr ne ntrebam$ un copil care poarta alt copil& !e vede pe
fata lor, un copil. (tunci, ce rezultate asteptati ? Este "re-er#!$ s nu #*et! c%"!! #tt
t!(" ct nu suntet! "regt!t!' * #s!gur ' % *et! "$t! -%#rte scu("&
)eti spune $ %( ne pregti. Dar cum sa ne pregtim ?* ( se pregti, nseamn a avea
gnduri, sentimente , o atitudine care vor atrage n familie fiinte exceptionale. Da , !tiinta
initiatic ne nvat ca nu nt#("$t%r un c%"!$ s#u #$tu$ se n#ste ntr,% -#(!$!e$ constient
sau inconstient si cel mai adesea inconstient sunt printii cei care lau atras. De aceea
printii trebuie s cheme n mod constient genii, divinitati. Pentru ca ei pot sa-si aleaga
copiii lor: iata ceea ce majoritatatea nu cunoaste.
Trebuie deci totul revzut nc de la nceput , iar nceputul nseamna conceptia
copiilor. Pr!nt!! nu se gndesc c# treu!e s se "reg#te#sc $un!' #n! de 1!$e n#!nte' c#
"entru un #ct s#cru. +oarte des, ntro sear de c,efuri, dup ce au mncat prea mult si au
but prea mult alcool, ei concep un copil & Iata momentul pe care ei il aleg, dac nc se
poate spune ca lau %ales% & Ei puteau decide s astepte un moment de pace, de luciditate,
un moment n care domnea ntre ei o mare armonie. Dar nu, ei asteapt s fie excitati de
alcool si s nu mai stie unde se afl. -n aceast stare magnific ei concep un copil & Dar ce
fel de elemente credeti voi ca ei ntroduc n el ? .n copil care vine pe lume, ncrcat cu
/
asemenea elemente, nu poate fi dect prima victima a propriilor si printi. (tunci, pe cine
trebuie oare s educam ? Eu, v spun c nu pe copii, ci pe printi.
Dac acasa, printii nu nceteaz s dea copiilor lor spectacolul disputelor lor, al
minciunilor lor, al nesinceritatii lor, cum pot ei sasi imagineze ci vor educa 2 S,#
re(#rc#t c# un ee$us se "%#te (%$n*! s! s (#n!-este tu$urr! ner*%#se c#
ur(#re # d!s"ute$%r ntre "r!nt!! s!/ c,iar dac el nu a asistat, aceste certuri creeaz n
0urul lui o atmosfer de dezarmonie pe care o resimte, deoarece este nc foarte legat de
printii si. 3ee$usu$ nu este c%nst!ent' d#r n sc+!( este -%#rte rece"t!*' corpul sau
eteric este cel care primeste socurile.
Printii trebuie s ia cunostiinta de responsabilitatile lor. Ei nu au dreptul s invite
spirite s se ncarneze, dac ei sunt incapabili de a se ridica la naltimea sarcinii lor. )d
unii dntre ei conducnduse ntrun mod dea dreptul de necrezut, nct nu m pot
impiedica si ntreb$ % Dar n fine, oare voi i iubiti pe copiii vostri ?* Ei sunt indignati $ %
'um? Dac noi nu ne iubim copiii & Dar evident, noi i iubim &* Ei bine, eu nu o cred,
deoarece d#c !,#t! -! !u!t' *,#t! -! sc+!(#t #t!tud!ne#' #t! -! nce"ut s * c%rect#t! n
*%! #nu(!te s$!c!un! c#re se re-$ect -%#rte neg#t!* #su"r# $%r& V%! nu -#cet! n!c! un
e-%rt' #st# este !u!re# *%#str# ?
Eu stiu c viitorul +raternitatii se afl n copii, dar eu m ocup de printi $ eu vreau s
i fac s nteleag ca nu trebuie sa aduca copii pe lume doar pentru a da curs unui instinct
atavic de procreere. (cest instinct exista, binenteles, dar el trebuie s fie nteles ntro
manier mai spiritual/ treu!e c# gndirea ' su-$etu$ s"!r!tu$ s "#rt!c!"e $# #cest #ct'
"entru c#' c%"!$u$ s# -!e $eg#t $# % $u(e su"er!%#r. -n ma0oritatea cazurilor, oamenii se
multumesc cu bestialitatea$ ei mnnc, ei beau, ei procreaz ca animalele, nu exist nimic
spiritual n actele lor. Iubirea, aceasta nu are nici o important, plcerea este cea care
conteaz, iar aceasta "$cere de cte*# (!nute % *%r "$t! du" #cee# "e t!("u$ une!
ntreg! *!et! s! ! *%r -#ce s "$te#sc# s! "e c%"!!! $%r&
)oi vreti ca eu sa m ocup de copii ? Ei nu, de voi ma voi ocupa ntii si ocupandum
de voi, n mod indirect ma voi ocupa de copiii pe care i aveti si de cei pe care i veti avea.
II
O E4U.ATIE .ARE IN.EPE NAINTE 4E NASTERE
(tunci cnd vor un copil, ma0oritatea oamenilor si imagineaz c puterile lor se
limiteaz la a face fizic tot ceea ce trebuie pentru aceasta" tot restul, constitutia copilului,
caracterul sau, facultatile sale, calitatile sale, defectele sale depind de ,azard, su de vointa
unui Dumnezeu, despre care nu au o idee prea precisa. 'um ei au auzit totusi vorbinduse
de legile ereditatii, ei stiu ca acest copil v semn fizic si moral cu printii si, bunicii si,
cu un unc,i sau cu o mtusa. Dar ei nu se gndesc c pot sa facs altceva pentru a favoriza
sau impiedica aceasta asemnare, nici, ntrun mod general, s aleag ce va fi acest copil.
Ei bine, aici ei se nseal, "r!nt!! "%t s #ct!%ne1e #su"r# c%"!$u$u! c#re *# *en! s se
!nc#rne1e n -#(!$!# $%r&
4#r n#!nte# c%nce"t!e! de0a, printii trebuie s se "reg#te#sc "entru # "ute#
#tr#ge un s"!r!t su$!(' "entru c# % ent!t#te su"er!%#r nu "%#te #cce"t# s *!n s se
nc#rne1e dect $# -!!nte c#re #u #0uns de0# $# un #nu(!t gr#d de "ur!t#te s! de
st"n!re. 'eea ce este important pentru o astfel de entitate, nu este de a ntra ntro familie
bogata si glorioasa" ea prefera uneori c,iar familii modeste unde ea nu risc s fie tentat
de facilitate, dar ea are nevoie s primeasc, de la acesti printi la care ea va cobor sa se
incarneze, % ered!t#te c#re nu *# !("!ed!c# (unc# s"!r!tu#$ "entru c#re e# # dec!s s
*!n "e P(nt.
1
Foarte putini brbati si femei prezint calitatile necesare pentru incarnarea marilor
spirite si de aceea Pmntul este populat de attia oameni obisnuiti, de bolnavi si de
criminali, n loc s fie populat de divinitti.
-nvtmantul +raternitatiii (lbe .niversale nvat deci pe brbati si pe femei n ce
stare de spirit, n ce puritate ei trebuie s se pregateasc pentru a concepe un copil,
alegnd c,iar momentul acestei conceptii dup cele mai bune influente planetare. 'um au
putut oamenii s coboare att de 0os pentru a lsa ,azardului un eveniment att de
important$ conceptia unui copil? A!c! treu!e cerut #0ut%ru$ .eru$u!' "re1ent# Inger!$%r
"entru # "ute# s #tr#get! un s"!r!t "utern!c' $u(!n%s c#re *# -! !ne-#c#t%r #$
u(#n!tt!!& Ei nu, se cere a0utorul alcoolului sau a mai stiu eu ce si deseori c,iar, n acest
moment barbatul se poart ca un animal$ el se poart violent cu sotia sa care ncepe atunci
sa nutreasca fata de el sentimente de dispret, de dezgust, de rzbunare. 'um sa ne mirm
apoi c un monstru apare?
Dar s vedem mai detaliat aceast problem a conceptiei.
Pentru ca un copil s vin pe lume, trebuie ca tatl sai dea germenul mamei, iar mama
s aduc acest germen la maturitate. !e poate deci spune ca tatl este creator, iar mama
formatoare. Acest ger(en "e c#re !$ d# t#t$ este un rezumat' % c%ndens#re # "r%"r!e!
s#$e c+!ntesente& Tot ceea ce el a trit, tot ceea ce el trieste, se exprim aici, n germen.
Deci, dupa modul su de a trai, tatl d un germen de o mai bun sau mai putin bun
calitate.
)am explicat deseori cum (%du$ n%stru de *!#t# se nscrie, se nreg!stre#1 n noi,
n cr%(%1%(!! ce$u$e$%r n%#stre. +iecare celul posed o memorie. #u serveste la nimic
s 0ucati comedie n fata altora aratnduv onesti, gentili, caritabili$ cee# ce gnd!t!' cee#
ce s!(t!t! n -%ru$ *%stru !nter!%r este cee# ce se nreg!stre#1 s! se tr#ns(!te "r!n
(%sten!re d!n gener#t!e n gener#t!e& Iar dac sunt boli, vicii care sau nregistrat, odat
transmise, mergeti s cutati profesori, scoli si medici pentru a vindeca copilul& #imic nu
mai este de fcut, este prea tarziu. Totul se transmite, iar dac aceasta nu se manifest la
primul copil, se va manifesta la al doilea sau al treilea. Trebuie s ntelegeti c natura este
fidel si veridic.
Este deci o eroare de a crede ca ceea ce brbatul d femeii n momentul conceptiei este
ntotdeauna de aceeasi natur. 4#c un r#t nu # $ucr#t n!c!%d#t #su"r# $u! nsusi
"entru # se !nn%!$# s! # se "ur!-!c#' e$ *# d# (#(e! ger(enu$ une! -!!nte -%#rte
%rd!n#re s#u c+!#r #$ unu! cr!(!n#$&
! lum un exemplu" nul veti gasi poate prea poetic, dar cel putin este clar.
+unctiunea unui robinet este de a da apa, iar aceast ap poate fi murdar sau cristalina.
'el care ntretine n mod continuu n el gnduri rele, sentimente rele, nu poate rspndi
dect apa murdar, pe cnd cel care nu nceteaza sa lucreze dect pentru bine, pentru
lumin, distribuie apa cristalina, insufletitoare. Da, nu fiti mirati$ ger(enu$ "e c#re
#r#tu$ !$ d# -e(e!! n (%(entu$ c%nce"t!e! este -unct!e de gr#du$ s#u de e*%$ut!e&
2a fel cum smnta plantat n pamant poart n ea proiectul a ceea ce va fi arborele
sau floarea, germenul pe care tatl l d mamei poart deci de0a n el proiectul a ceea ce va
fi copilul, faculttile sale, darurile sale sau, din contra, lacunele sale, tarele sale. Pe cnd
mama, pe timpul celor nou luni de gestatie, ea aduce materialele care vor servi realizrii
acestui proiect si aici la fel va pot revela lucruri extrem de importante si interesante.
Pe timpul celor nou luni de gestatie, (#(# nu lucreaz doar pentru formarea
corpului fizic al copilului fr stirea ei, ea $ucre#1 #su"r# ger(enu$u! pe care brbatul
i l-a dat creind conditii favorabile sau defavorabile dezvoltarii diferitelor caracteristici
continute n acest germen. !i cum lucreaza ea" !i ea la fel, su"r#*eg+!ndu,s! gndur!$e'
sent!(ente$e' *!#t# "e c#re % duce. Este cee# ce eu #( nu(!t g#$*# n%"$#st!e s"!r!tu#$ .
)oi ncepe prin a v descrie procesul c,imic al galvanoplastiei spirituale care, n
aplicatiile sale spirituale, poate antrena consecinte de cea mai mare important pentru
ntreaga umanitate.
3
!e ntroduc doi electrozi ntr-o cuva umplut cu o solutie de sare metalica aceasta
poate fi din aur, din argint, din cupru. #nodul, polul pozitiv, este o placa din acelasi metal
ca si cel al srii dizolvate n cuva. $atodul, polul negativ, este un tipar n gutaperca
acoperit de plombagina si reprezentand o figura, o moneda, o medalie. 'u a0utorul unui fir
metalic, se leaga cei doi electrozi la cei doi poli ai unei baterii si se da drumul la curent$
metalul continut n baie se depune atunci pe catod, pe cnd anodul, descompunanduse,
regenereaza lic,idul solutiei. Putin cte putin tiparul se acoper cu metalul solutiei si se
obtine, n functie de ceea ce se dorea, o imagine acoperit cu aur, argint sau cupru.
Dac voi observati natura, veti constata ca acest fenomen al galvanoplastiei e%ista
pretutindeni. De exemplu, n spatiu, planeta noastra, P(ntu$' care primeste numeroase
influente ale altor corpuri ceresti, reprezint polul negativ, c#t%du$, principiul feminin" iar
cerul, adic soarele si astrele, reprezint polul pozitiv, #n%du$, principiul masculin. -ntre
Pmnt si !oare 4sau alt astru5, se fac sc,imburi, deoarece exist ntre ei o permanent
circulatie. (cesti doi poli sunt scufundati ntro s%$ut!e c%s(!c#/ eteru$' -$u!du$ un!*ers#$
c#re s"#$ s! !n*e$este t%#te c%r"ur!$e cerest!& -n fine, bateria, gratie careia se declanseaza
circulatia, este Dumnezeu la care cei doi poli sunt legati.
(tunci, sa presupunem c la catod, Pm6ntul, se plaseaz un tipar, un graunte de
exemplu" acest grunte se gseste dec! scu-und#t n s%$ut!# c%s(!c' !#r cnd trece
curentu$ e(#n#t de $# 4u(ne1eu' e$ "r%*%#c -en%(enu$ g#$*#n%"$#st!e!$ materiile
continute n solutie ncep s se depun la catod, pe graunte, iar anodul 4soarele sau alt
astru5, regenereaza solutia pe msura ce grauntele creste. +iecare graunte plantat n pmant
atrage deci din eterul n care el se scald toate elementele care corespund naturii sale.
(ceste elemente se depun pe grunte si astfel el se dezvolt dup elementele pe care lea
atras.
(cest fenomen al galvanoplastiei se regseste n femeia insrcinat, deoarece ea, la
fel, poart n ea gruntele, electrozii si solutia. 7runtele, este germenul viu pe care tatl l
a depus n uterul ei, catodul" acest germen este o imagine$ cateodat a unui betiv, a unui
criminal sau a unei fiinte cu totul si cu totul obisnuite, alteori a unui geniu, a unui sf6nt. De
ndat ce femeia este nsarcinat, un curent circul ntre creierul su &anod' si germen.
.re!eru$ este ntradevr legat la baterie$ Surs# de energ!e c%s(!c Dumnezeu, de la care
primeste curentul, iar acest curent c!rcu$ du" #cee# de $# cre!er $# e(r!%n& -n fine,
s%$ut!# este snge$e (#(e! n care sunt scldati anodul 4creierul5 si catodul 4uterul5,
deoarece sngele scald n mod egal toate organele si toate celulele"n el sunt dizolvate
toate materiile$ aur, argint, cupru etc.
An%du$' c#"u$' -urn!1e#1# dec! (et#$u$ 5g#ndur!$e6 c#re *# regener# sngele.
7ermenul poate fi magnific, dar dac mama pune n capul su gnduri de plumb 4simbolic5,
ea s nu fie mirat dac, mai trziu, copilul sau se va naste nvelit n plumb, adic de o
natur vicioas, pesimist, bolnavicioas. Trebuie sa ntelegeti c germenul nu este dect
tiparul si admitnd c,iar c acest tipar reprezint o fat magnific, dac el este dup
aceea reprodus ntrun metal urt, medalia pierde din valoare.
! presupunem c o mam cunoscnd legile galvanoplastiei decide s le utilizeze
pentru a aduce copilul su pe lume. De ndat ce a primit germenul n uterul su
4catodul5, ea pune n capul su 4anodul5, o lam de aur, adic gnduri si sentimente dntre
cele mai elevate. 'irculatia se stabileste, iar sngele care parcurge corpul aduce
germenului acest metal superior. 'opilul creste, nvelit n aceste vesminte de aur, iar cnd
se naste este robust, frumos, nobil, capabil de a nvinge dificultatile, bolile si toate
influentele rele.
8a0oritatea mamelor nusi dau seama de influenta strilor lor interioare asupra
copilului pe carel poarta" dupa ce el se va naste ele vor ncepe sa se ocupe de el, ele i vor
da educatori, profesori, etc. #u, du" ce c%"!$u$ se n#ste este de0# "re# t#r1!u' e$ este
de0# deter(!n#t& #ici un pedagog, nici un profesor nu poate transforma un copil cnd
elementele pe care lea primit n interiorul mamei sale sunt de o calitate inferioar.
9
.n nvttor, un profesor pot s fac mult, dar doar pentru instruirea copilului. Ei nu
pot s sc,imbe natura lui profund.Dac natura profund a copilului este defectuoas, i se
pot da cei mai buni educatori, el nu se va schimba. :ricare ar fi tratamentul pe care il
faceti asupra plumbului, el rmane plumb" puteti sl polizati, sl lustruiti, sl tiati
pentru al face sa strluceasc, n cteva minute dupa aceea el se ntunec din nou,
deoarece este plumb. Treu!e s -#cet! un c%"!$ d!n #ur s! nu d!n "$u(. Deoarece c,iar
dac el trebuie s triasc n cele mai rele conditii, un astfel de copil va rmne
incoruptibil, pentru c esenta sa este pur.
-ntelegeti acum care este importanta pentru femeie de a plasa n capul su gnduri
luminoase. 7ratie acestor gnduri, germenul care creste n ea va absorbi n fiecare zi aceste
materii pure si pretioase si astfel ea va da ntro zi un artist remarcabil, un savant luminat,
un sfnt, un mesager al lui Dumnezeu. M#(# "%#te -#ce (#r! (!r#c%$e de%#rece e#
"%sed c+e!# -%rte$%r *!et!!&
8ama mea mia povestit c atunci cnd ea ma conceput si mai trziu cnd ea ma
purtat, ea a fcuto cu gndul de a m consacra lui Dumnezeu. !e pare c,iar c preotul care
ma botezat era att de fericit n acea zi nct sa mbtat pentru prima dat n viata 4de
obicei el nu bea niciodat5. El a spus apoi ca dac sa mbtat, se pare ntradevr c din
cauz c as fi fost un copil diferit de altii si a fcut o profetie referitor la mine, dar nu sunt
obligat s vo spun. Dupa aceea, crescnd, am devenit un mic snapan$ vam povestit cum
furam mere de la un vecin si aprindeam focuri n ,ambare. Dar aceasta nu a durat mult
timp, deoarece germenii depusi n profunzime sunt cei care ramn, celelalte nu sunt dect
moduri de a fi superficiale care nu dureaz.
Dar nu vreau s spun c, deoarece mama mea ma consacrat lui Dumnezeu, sunt o
fiinta extraordinar. !e pot consacra copiii n serviciul lui Dumnezeu, dar nu se stie n ce
grad se vor situa ei n ierar,ia servitorilor. 8amele nu o stiu n mod sigur si eu nu cred ca
mama mea a stiuto. Deci, faptul c ea ma consacrat cerului nu vrea s spun nimic asupra
elevatiei mele personale. 8ulti crestini au fost consacrati de mama lor, dar ei rman n
bisericile lor fr a avansa mult. 'eea ce este sigur doar, este ca printii lor au cerut ca n ei
s existe o mica sc6nteie. Iar dac se sufl asupra acestei sc6ntei, ea poate deveni un foc
intens, dar o sc6nteie nu este nimic dac voi no alimentati. Pentru ca ea sa creasc, nu
trebuie s ncetati si aduceti lemne, simbolic si s suflati deasupra.
Este un fapt foarte cunoscut c, pe timpul sarcinii, multe femei sunt prad unor dorinte
bizare, unor impulsuri necontrolate pe care ele nu leau resimtit niciodat pna atunci" dar
ceea ce nu se cunoaste,este cauza acestor fenomene iar eu o sa vo spun. 7e(e!#
nsrcin#t este dese%r! *!1!t#t de ent!t#t! ru-#c#t%#re c#re d%resc s !# "#rte (#!
trziu $# *!#t# c%"!$u$u!. Ele imping deci mama s se conduc ntrun asemenea mod
nct galvanoplastia s se produc n ea n cea mai mare dezordine, cee# ce *# "er(!te (#!
trziu #cest%r ent!tt! s !ntre $# #cest c%"!$' s vin si s plece din sufletul su si s se
,rneasc prin el. Este posibil s v dati seama foarte repede.
-n general, toti copiii care se apropie de mine m iubesc mult, dar sa ntmplat de
trei sau de patru ori ca unii dntre ei s fug de mine si nimeni nu ntelegea motivul. Dar
eu ntelegeam, pentru c toate aceste fenomene ale vietii sunt foarte clare pentru mine.
Printii erau adnc m,niti, nefericiti iar eu eram obligat si explic mamei$ 8!#t' "e
t!("u$ gest#t!e!' n (%d s!gur *,#t! "er(!s #nu(!te $ucrur! s! #t! #tr#s ent!t#t! c#re nu
cere#u dect s r(n $ng# c%"!$' "entru # "r%-!t# de e$& Aceste ent!t#t! sunt #!c!'
#ste"t#nd (%(entu$ -#*%r#!$ "entru # se (#n!-est#& 4#r e$e s!(t n (!ne un !n#(!c'
de%#rece e$e st!u c# d#c #cest c%"!$ ntr# su !n-$uent# (e#' eu $e *%! #$ung#/ "r!n
#t!tud!ne# (e#' "r!n *%!nt# (e#' "r!n e(#n#t!!$e (e$e' "r!n t%t cee# ce eu d#u
c%"!$u$u!' e$e *%r -! e)"u$1#te& 54e #$t-e$' eu nu -#c dect #ce#st#' eu n$%cu!esc #nu(!te
ent!t#t! "r!n #$te$e' #ce#st# este "$#cere# (e#&&& S! eu $# -e$' *edet! *%!' #( "$cer!$e
(e$e96 S! #tunc! #ceste ent!t#t! nce#rc s nde"rte1e c%"!$u$ *%stru de "re1ent#
(e#&8 Dar eu, eu nu m dau btut si cum i iubesc mult pe printi, m decid si a0ut$ fac o
;
munc special si putin timp dupa aceea, acelasi copil care fugea de mine, se precipit spre
mine pentru a m imbrtisa.
!a ntmplat c,iar uneori sub oc,ii vostri, nui asa?
Pe tot timpul gestatiei, mama trebuie sa veg,eze ssi fereasca copilul. -n mod
constient, prin gndire, e# treu!e s cree1e n 0uru$ $u! % #t(%s-er de "ur!t#te s! de
$u(!n "entru #,$ "une $# #d"%st de #t#cur!$e ent!t#t!$%r ru-#ct%#re, dar si, pentru a
putea lucra n colaborare cu sufletul care se va ncarna.
Deoarece contrar la ceea ce gndesc unii, nu pe timpul gestatiei sufletul ntra n corpul
copilului. Este adevrat c n uterul mamei, copilul trieste, inima sa bate, el se ,raneste,
dar su-$etu$ su nu a patruns nca n corpul su' el nu ntr# n e$ dect n (%(entu$
n#ster!!' %d#t cu "r!(# s# res"!r#t!e& Pna atunci, el st n apropierea mamei si lucreaz
n colaborare cu ea la constructia diferitelor sale corpuri 4fizic, astral, mental...5. -n general
mama nusi d seama de aceast munc, deoarece ea nu este destul de sensibil, nici
luminat. Dar ea, c,iar dac nu poate vedea acest suflet, ea poate cel putin si vorbeasc,
si adreseze rugciuni, spunandui$ 8I#t' ti *%! d# ce$e (#! une (#ter!#$e' te *%!
#0ut#' d#r ncearc s! tu' s #duc! cut#re s#u cut#re c#$!t#t! "entru c#' c%"!$u$ s -!e
un #rt!st' un -!$%1%-' un s#*#nt s#u un s-nt8&
-n momentul n care mama pronunt cu toat iubirea sa aceste cuvinte care sunt
puternice, care sunt magice, ea eman de0a anumite particule, iar spiritul copilului care
trebuie s se ncarneze le ia ca materiale pentru asi construi diferitele corpuri& .%"!$u$' e$
nsusi nu "%sed n!(!c' e$ "r!(este t%#te (#ter!#$e$e de $# (#(# s#& De aceea,
danduile, ea trebuie sa fie foarte constient si prin gndurile si sentimentele sale, s nui
dea dect particulele cele mai luminoase, cele mai pure.
Toate aceste fenomene ale lumii invizibile sunt necunoscute de ma0oritatea oamenilor.
Dar este tocmai rolul Invtmntului, de a va face sensibili la toat aceast lume subtil,
impalpabil, dar real, mai real dect realitatea inssi. 7ratie lui veti deveni mai
constienti, mai atenti la toti curentii care v influenteaz, la toate prezentele care v
ncon0oara. (ceasta constiinta este cea care v face capabili s lucrati pentru bine.
3r#t!! s! -e(e!$e nu treu!e n!c!%d#t# s u!te c' c%"!!! "e c#re ! *%r #*e# ntr,%
1! *%r re-$ect# ntr,un (%d s#u #$tu$' "r%"r!u$ $%r (%d de # gnd! s! de # tr!. Deoarece
tot ceea ce se petrece n capul sau inima omului se realizeaza mai devreme sau mai trziu"
fiecare din gndurile sale, fiecare din dorintele sale, n momentul n care apar n el sunt vii,
iar copilul care vine exista de0a n capul sau inima tatlui sau mamei. Deci, dac crescnd
copilul vostru devine un inger care va a0ut, este pentru c el era o idee magnific pe care
ati conservato n voi pe timp de ani de zile, o idee care sa ncarnat acum n copilul vostru
si care, prin el, continu s v a0ute. Dar dac acest copil nu va provoaca dect necazuri,
s stiti c este ncarnarea unei idei criminale pe care la fel, ati alimentat-o.
.n copil care se naste, nu se naste din nimic, iar dac voi m ntrebati pentru ce motiv
copilul vostru sa nscut, v voi raspunde 8"entru c# *%! s st!t! cee# ce #*et! n c#"u$
*%stru8& (stfel brbatii si femeile nvat s se cunoasc$ prin copiii lor.

III
UN PLAN PENTRU VIITORUL UMANITATII
Pentru a remedia situatia national sau international, sunt prezentate planuri de toate
felurile$ politice, financiare, economice, militare si planuri de o asemenea conceptie, de o
asemenea inteligent, este nemaipomenit& !untem obligati s ne minunm. Doar ca, aceste
planuri nu au servit la mare lucru niciodat, deoarece ele nu privesc dect domeniul
<
material$ perfectionarea te,nic, ameliorarea productiei, construirea de laboratoare, de
universitti, cresterea sau diminuarea armamentului, etc., iar umanitatea este mereu n
aceleasi dezordini, n aceleasi nefericiri. (tunci, vaznd toate acestea, mam decis si eu s
prezint un plan, un proiect. )eti spune$ %dar ce vanitate, ce ngmfare&% Poate, dar dac ele
sunt utile, dac ele sunt eficace, toat lumea are dreptul s fac planuri. !i voi la fel. Dar
veti vedea, al meu este foarte simplu.
-n loc de a lsa statul s c,eltuiasc miliarde si miliarde pentru spitale, inc,isori,
tribunale, scoli, $,#s s-tu! s se %cu"e d%#r de -e(e!# nsrcin#t/ c+e$tu!e$!$e nu *%r
-! #tt de (#r!' !#r re1u$t#te$e *%r -! !n-!n!t su"er!%#re. (s cere deci statului s amena0eze
terenuri n regiuni foarte frumoase si foarte bine expuse si acolo, s construiasc locuinte
ntrun stil si colorit pe care le voi indica" vor fi si parcuri cu tot felul de arbori si flori,
bazine, fntani arteziene. (colo, -e(e!$e nsrcin#te *%r *en! s $%cu!#sc "e t%#t
"er!%#d# s#rc!n!! $%r' +rn!te s! c#1#te "e c+e$tu!#$# st#tu$u!.
Ele si vor petrece deci tot acest timp n frumusete si poezie, citind, plimbnduse,
ascultnd muzic=. Ele vor asista si la conferinte unde vor fi nvtte ce viat s duc pe
timpul gestatiei$ ce trebuie ele s mnnce, dar mai ales munca pe care ele pot s o fac cu
gndurile si sentimentele lor asupra copilului care se va naste. !otii vor putea, binenteles,
sa fac vizite sotiilor lor si vor fi instruiti asupra modului cum trebuie s se poarte cu ele
pentru a le a0uta n munca lor. Deci, vedeti voi, n aceste conditii de pace, de calm, de
frumusete, ele vor aduce pe lume copii prin care tot 'erul va veni s se reverse.
Pe cnd acum, dntre toate spiritele care coboar s se ncarneze, cateva doar, vin din
'er, iar toate celelalte, de unde vin ele? P%rt!$e sunt nc+!se "entru s"!r!te$e .eru$u!' e$e
nu "%t ntr# n c%r"ur! "regt!te n !("ur!t#te' rut#te s! de1%rd!ne. Iat de ce
umanitatea nu se amelioreaz. >inenteles, ea va sfrsi prin a se ameliora, dar n milenii de
ani, dup catastrofe si mari suferinte. Pe cnd eu v explic cum ea se poate ameliora foarte
rapid fr a trece prin toate aceste suferinte.
Toate sc,imbarile care sau ncercat s se aduc pn n prezent din punct de vedere
te,nic, economic, medical etc., nu au ameliorat rasa uman care traieste mereu n aceleasi
pasiuni, n aceleasi rutati ca nainte.!i poate c,iar mai ru dect nainte.'u toate acestea,
se poate ameliora umanitatea, dar cu conditia sa nceap de la nceput$ mama pe timpul ct
poart copilul su.
Dac ati sti voi n ce conditii traiesc uneori femeile nsrcinate& Ele locuiesc n
cocioabe, fr lumin si spatiu, iar ele sunt cele care trebuie s fac totul si sa suporte totul.
!i mai presus de toate, sotul care este beat, sau furios pentru ca nu a gasit de lucru, sau a
fost insultat de prietenii sai, vine sa se descarce asupra sotiei sale si c,iar o bate. (tunci, n
ce stare de spirit si poarta ea copilul2 n $%c de # c%nstru! s"!t#$e "entru #ceste (#(e'
#r -! (#! !ne s# $! se de# "%s!!$!t#te# de #,s! #ste"t# c%"!$u$ n c%nd!t!! !de#$e& Iar dup
aceea ele se pot ntoarce n cocioabe, dac trebuie$ copilul lor le va construi palate. Da, el
va fi cel care, gratie talentelor si capacittilor sale, si va scoate ntro zi printii din
mizerie.
#u ne preocupm de conditiile n care femeile si aduc copiii pe lume, iar apoi evident,
cnd ne aflm n fata unei asemenea multimi de smintiti, bolnavi si criminali, construim
case specializate, spitale, nc,isori, crestem numrul educatorilor, al medicilor, al
politistilor. Dar aceasta nu serveste la nimic. !i c,iar dac se continua s se fac miliarde
de c,eltuieli pentru a ameliora asazisa psi,ologie si pedagogie, nu se va reusi niciodat s
se sc,imbe aceast c,intesent pe care mama a dato la nceput. Doar metoda pe care eu o
propun este eficace.
N!c! un educ#t%r' n!c! un (ed!c nu "%t sc+!(# n#tur# "r%-und # unu! c%"!$& I se
poate da putin luciu, dar asta este totul" toate ameliorrile care sar ncerca s se aduc
dup aceea caracterului sau nu sunt dect un fel de dresa0. !e petrece acelasi lucru cu
slbaticii" se reuseste s fie un pic educati, sa fie nvtti cum s mnnce, cum s se
mbrace, dar aceasta nu dureaz$ de ndat ce ei se rentorc n tribul lor, ei redevin exact
cum erau nainte. Dac un om este un criminal, sau dac este un sfnt, nimeni nu va putea
?
s-l fac s se schimbe poate doar superficial si pentru foarte scurt timp, ar putea fi
influentat, dar profund el va rmne totdeauna ceea ce este.
8ulti vor spune c acest plan pe care eu l propun nu este stiintific. Dar nu au dreptul
smi critice planul nainte de al fi ncercat. >inenteles totul nu se va aran0a absolut dntr
o dat, trebuie pentru aceasta mai multe generatii& .+!#r d#c "r!nt!! -#c % (#re (unc
de "ur!-!c#re' e! nu *%r #0unge s# se de#r#se1e de (%sten!re# de s$#!c!un! s! de *!c!!
"e c#re #u "r!(!t,% de $# "r%"r!! $%r "r!nt!& Dar dac ei sunt atenti, deja la prima
generatie cu toate elementele defectuoase care vor ajunge nca sa se strecoare la copiii lor,
partea buna va prevala. ( doua generatie va fi mult mai bun, a treia si mai bun nc si
putin cate putin, toate aceste elemente defectuoase care rmaneau din trecut, vor dispare.
Trebuie deci ca oamenii inteligenti si responsabili, s se decid s nteleag importanta
muncii care se face n mam pe timpul gestatiei si cum o femeie instruit n legile
galvanoplastiei, incon0urat cu gri0a si afectiune si sustinut prin conditii materiale
adecvate, are posibilitatea de a forma nu doar corpul fizic al copilului, dar si corpul astral si
mental 4adic corpul sentimentelor si cel al gandurilor5, cu a0utorul celor mai bune
materiale.
Din nefericire, eu stiu dinainte c planul meu va fi respins, c nu va fi aprofundat,
pentru ca generatia actual este prea bine modelata si fasonat de alte filozofii, care n
capul sau, nu mai are loc pentru aceste idei. Evident, eu nu sunt att de naiv pentru a numi
da seama de inconvientele pe care, absenta unei mame pe timpul mai multor luni le poate
antrena ntrun cmin. Dar cu un pic mai multa iubire, inteligenta si bunavoint se vor
putea rezolva usor aceste probleme.
Esentialul pentru moment, este ca stiinta oficial s se decid s accepte idei, de care
este nc departe, att de departe& Dovada$ o sora a +raternitatii noastre a fost recent s
nasc ntro clinic. -ntro zi, n cursul conversatiei cu doctorul ea ia spus c apartine unui
-nvtmant spiritual unde i sa revelat c mam poate influenta benefic prin gndirea sa
copilul care se va naste. !titi voi cum acest medic a reactionat? El a izbucnit n ras
spunand$ %Toate acestea sunt imbecilitati& 'e vreti ca gndirea mamei sa poata face
asupra copilului?% )edeti voi la ce nivel sunt nc medicii& !i se spune c se asteapt
lumina de la toti acesti oameni.
Este adevrat ca anumiti biologi care au fcut experiente pe soareci, au descoperit c
strile de fric si de neliniste adnc trite de soricioaic pe timpul gestatiei se reflectau
dup aceea asupra progeniturii sale. Ei da, nc o dat, soarecii& Se stud!#1# s%#rec!! n $%c
s se stud!e1e -e(e!$e c#re #duc c%"!! "e $u(e de (!$!%#ne de #n!. !oarecii vor fi cei
care i vor nvta pe oameni ceea ce este adevrat si ceea ce este fals& !au construit
laboratoare pentru a studia soarecii si se acord o importanta fantastic acestor laboratoare,
pe cnd laboratoarele naturii care au fost create nca de la nceput si care sunt mult mai
bine populate dect laboratoarele oamenilor, sunt ignorate& (vem nevoie de marturia
soarecilor. !oarecii vor fi cei care vor instrui umanitatea acum. Iar femeile, atunci? Dar
este foarte 0ignitor pentru ele& 'um nu sunt ele indignate? Eu, eu las soarecii n pace.
(m observat anumite femei nsrcinate si cativa ani dupa aceea, iam observat pe
copii$ am vzut ca tulburrile, agitatiile, gri0ile mamei ntro lun sau alta a sarcinii se
reflect ntruna sau alta din epocile vietii copilului. Dar se asteapta raspunsul soarecilor si
asteptand, sa populat Pamantul cu monstri. (dmitand c,iar ca biologii au nteles acum
ceea ce nu este prea sigur ca ceea ce este adevarat pentru soareci este mult mai adevarat
pentru femei, ei sunt oricum n mare intarziere, pentru ca ei trebuie sa reeduce umanitatea,
cu lentoarea metodelor lor.Ei au nc secole de asteptat. De altfel, dac voi credeti ca ei vor
face mcar ceva pentru ca femeile s beneficieze de descoperirile lor& Ei vor continua s se
ocupe de soareci si nu vor instrui femeile asupra a ceea ce trebuie s fac pe timpul
perioadei de gestatie.
De aceea, eu lansez un apel femeilor din lumea ntreag/ 8Tre1!t!,* dr#g! sur%r!' $#
c%nst!!nt# #ceste! s#rc!n! gr#nd!%#se "e c#re 4u(ne1eu *,# !ncred!nt#t,%& V%! suntet!
de"%1!t#re$e secrete$%r ne(#!"%(en!te gr#t!e cr%r# *%! "utet! regener# u(#n!t#te#&
@
4#r *%! nu % st!t! s! * 0uc#t! cu #ceste secrete&&& 7!t! c%nst!ente de (!s!une# *%#str'
!#r de "#rte# $%r' brbati! *%r ncerc# s * "reg#te#sc ce$e (#! une c%nd!t!!
"%s!!$e #st-e$ c# *%! s "utet! nde"$!n! #ce#st# (unc gr#nd!%#s s! (#g!c&:
>inenteles, ascultandum, multe femei vor spune$%timp de secole noi am manifestat
iubirea si buntatea, dar brbatii nu neau nteles , neau bat0ocorit%. Da, eu o stiu,
(#0%r!t#te# brbati$%r se "%#rt c# n!ste c%"!! eg%!st!. Dar dac ei sunt astfel, este
pentru ca femeile nu au stiut ssi 0oace rolul de mame, c ele nu au aplicat legile
galvanoplastiei spirituale atunci cnd ele au fost nsrcinate si acum ele suport
consecintele proastei lor munci.
#atura a dat femeilor puteri pe care ele nu le exploateaz sau le exploateaz prost.
Trebuie ca ele sa fie constiente de aceste puteri, ca ele s stie c de ele depinde tot viitorul
neamului omenesc. Dac femeile vor sa ma nteleag, ele vor fi o putere nemaipomenit n
lume, nimic nu le va putea rezista. Dar ele trebuie s se uneasc pentru un ideal formidabil.
Pentru moment, ele nu sunt unite, mai putin atunci cnd este vorba de ai seduce pe
brbati si de ai atrage n cursele lor. De aceea ele nu sunt nc ntradevr puternice. De
acum nainte, trebuie ca toate femeile de pe Pmnt s se uneasc ntre ele cu vointa de a
regenera umanitatea. 'u toat inteligenta lor, cu toate capacitatile lor brbatii, ei, nu pot
mare lucru n acest domeniu. 7e(e!#' (#(#' este ce# c#re # "r!(!t #ce#st# (!s!une d!n
(%(ent ce n#tur# !,# d#t "utere# de # !n-$uent# c%"!$u$ c#re se *# n#ste&
De aceea va cer vou, surori din +raternitate, de a deveni constiente de aceast
misiune grandioas si de a lumina peste tot n lume pesurorile voastre care se afl nc n
ignoranta. (cest ideal aceasta dorinta de a fi utile, v va umple inima, sufletul si spiritul.
) veti simti totdeauna inspirate, totdeauna dispuse, totdeauna bogate, pentru c acest ideal
de a contribui la fericirea umanittii va va sustine, va va ,rni. (tt timp ct nu veti avea
acest ideal n sufletul vostru, nimic nu va va putea multumi. :rice ati avea, veti fi
totdeauna n aceeati stare de vid, de insatisfactie. Doar aceast preocupare de a ndeplini
misiunea pe care Dumnezeu va dato si de a face ceea ce 'erul asteapt de la voi, v va
face radioase, luminoase si fericite.
)
O.UPATI,VA 4E .OPIII VOSTRI &
n s%c!et#te se "r%duc sc+!(r! c#re nu sunt nt%tde#un# -#*%r#!$e educ#t!e!
c%"!!$%r. De exemplu, d!n ce n ce (#! (u$te -e(e! c#re $ucre#1; ele doresc s se simta
tot att de independente ca si brbatii si cum munca le da aceasta independenta, ele vor s
aib o meserie. 4#r #ce#st# (eser!e $e %$!g s#,s! neg$!0e1e c%"!!! care, deseori venind
de la scoal, nu gasesc pe nimeni acasa$ tatl si mama lor sunt la servici& (tunci copiii se
descurc cum pot si se descurc foarte bine pentru a face prostii, departe de printii lor fat
de care devin de altfel din ce n ce mai strini&
Eu nu spun ca mamele nu trebuie sa lucreze, dar eu constat doar consecintele acestor
noi obiceiuri asupra educatiei copiilor. -n calitatea mea de pedagog sunt obligat sa vd
aceste consecinte. Eu nu dau nici un sfat, fiecare trebuie sasi rezolve personal problema,
dar eu cred c nimic nu poate nlocui pentru copii prezenta unei mame acas, cu conditia
ca ea sa fie ntradevr prezent, binenteles si ca ea s stie ssi exercite veritabilul sau rol
de educatoare.
)eti spune$ %Da, dar aceste sc,imbri de mentalitate sunt datorate si industrializrii,
progresului te,nic.% Evident, ntotdeauna facem responsabili factorii exteriori. #u era
obligatoriu ca progresul te,nic s conduc omul la o situatie catastrofic. :amenii nsisi,
A
sunt cei care, din cauza ignorantei lor, a egoismuluilor, a poftelor lor sau pus n aceast
situatie. Se #cu1 c%nd!t!!$e' d#r c!ne $e,# cre#t2 Ele nu au czut din cer. Progresul te,nic
era un lucru bun, el putea tocmai s usureze sarcina omului, dar de ce umanitatea a fcut
astfel nct el s absoarb toate energiile ei si s fie cauza ruinei ei?
n %r!ce c#1 n!(!c nu 0ust!-!c#' su "rete)tu$ c sunt %cu"#t!' -#"tu$ c "r!nt!! s!
$#s c%"!!! s!ngur! s#u ! !ncred!nte#1 #$t%r#$ femeii de mena0, vecini, etc. De ce au adus
acesti copii pe lume? Dac nu trebuie sa se ocupe de ei, ar fi fost mai bine s i lase acolo
unde erau, vor primi lectii acesti printi si vor fi proprii lor copii aceia care le vor da, care
i vor face s sufere. Din moment ce ei iau c,emat pe Pmnt, leau dat un corp, e! treu!e
s se %cu"e de e! s! nu s se desc#rce #su"r# #$t%r "ers%#ne. Doar Dumnezeu stie ce
prostii sau porcrii le pot inocula aceste persoane. #u voi ntra n detalii.
Printii sunt de o asemenea inconstienta& n $%c s,s! #$"te1e e# !nss! ee$usu$'
(#(# !$ *# ncred!nt# "entru #ce#st# %r!cre! -e(e! gr#se c#re #re (u$t $#"te -r #
se "re%cu"# de %$!$e s#u *!c!!$e c#re "%#te s $e tr#ns(!t c%"!$u$u! "r!n #cest $#"te.
.%"!$u$ "r!(este "r!n $#"te cte ce*# d!n c#r#cteru$ -e(e!! c#re !$ +rneste. De aceea
este important ca (#(# s -!e ce# c#re s! +rneste c%"!$u$ s! c# e# s,% -#c gnd!ndu,se
c# ! d (u$t !u!re& (stfel, copilul nu o va abandona niciodata, niciodata nu o va face s
sufere, pentru ca odat cu laptele si iubirea mamei la ,rnit.
Priviti acum o problem foarte interesant. -naintea nasterii mama ,rneste copilul cu
sngele sau" apoi, odat nscut ea il ,rneste cu laptele su. !imbolic sngele, care este
rosu, re"re1!nt *!#t#, forta, activitatea. Iar $#"te$e, care este alb' re"re1!nt "#ce#'
"ur!t#te#; este un principiu de armonie care vine s ec,ilibreze tendintele pur biologice
reprezentate de snge. 4e #cee# t%t! c%"!!! c#re nu #u -%st +rn!t! cu $#"te$e "r%"r!!$%r
$%r (#(e nu se "%t (#n!-est# !de#$ (#! trziu. 2aptele altor femei sau cel al animalelor
nu contine pentru copil aceleasi elemente ca cel al mamei.
8ama care si ,rneste copilul i d prin laptele ei o iubire si o tandrete de care copilul
are absoluta nevoie pentru a se dezvolta. 4e #cee# e# nu treu!e s,$ +r#ne#sc cnd e#
este n-ur!#t s#u "r%st d!s"us' de%#rece #ceste str! neg#t!*e %tr*esc $#"te$e' !#r
c%"!$u$ "r!(este #tunc! e$e(ente c#re "%t s,$ -#c %$n#* -!1!c s! "s!+!c. 8amele
trebuie deci s fie foarte vigilente si s se pregateasc ntotdeauna s alpteze copilul n cea
mai bun dispozitie posibil.
8ulte mame, din ratiuni estetice, frivole, dau biberon copilului sau pun pe altcineva s
o fac. -n acest timp, ele merg la baluri, serate, reuniuni si gsesc mai amuzant ssi
pastreze pieptul pentru brbati, sotul sau amantul lor, deoarece li se pare ca suptul de la
sn stric pieptul& !e vd acum attea deviatii si dezordini n acest domeniu& De aceea, din
ce n ce mai mult, copiii devin strini printilor lor si se ndeparteaz de ei: c nu au fost
hrniti prin iubire, prin laptele mamei lor. 'redetim, eu nu inventez nimic, sunt fapte
care au fost verificate.
'nd mama si ,rneste copilul, ea trebuie s o fac n mod constient, gndinduse la
el, vorbindui, pentru ai da o parte din inima sa, din sufletul su, din c,intesenta sa. .n
copil ,rnit n acest mod si va iubi mama n mod etern" c,iar dac ea este ignoranta, c,iar
dac ea nu este frumoas, el o va adora. .%"!$u$ treu!e s -!e c%nce"ut n !u!re s!
+rn!t n !u!re& (,& 8amele nu au nc constiinta att de larg si impersonal, ele nusi
dau seama de importanta misiunii lor de educatoare. #imeni nu se ocup de adevarata
pedagogie si iat de ce la ora actual totul merge n deriv.
Priviti ceea ce devin toti acesti copii care au fost abandonati altora si care au dus lipsa
de iubirea tatalui si a mamei lor. -n !tatele .nite multi sunt acolo, pe strzi, unde asteapt
ca un brbat s le propuna s se culce cu ei pentru bani. !ute de copii de @lBl1 ani care
fac acum trotuarul. -nainte, erau mai ales fete, iar acum si foarte tineri bieti. !i ei o spun,
acesti copii, cnd i ntrebati$ %De ce i urmati voi pe acesti brbati? Pentru c ei sunt
drguti cu noi. #u c,iar att pentru bani. Dar ei ne dau afectiune, pe cnd printii nostrii ne
au btut, neau alungat, neau abandonat%. >inenteles, copiii au nevoie de iubire & !i dac
/B
acelasi lucru ar ncepe s se produca n +ranta ? Dar n mod sigur, aceasta se va ntampla,
deoarece tot ceea ce se face n (merica sfrsesete prin a a0unge n +ranta ntro zi sau alta.
:cupativ de copiii vostri & Eu stiu c actual, multi printi gsesc educatia inutil. Ei
au fost convinsi c trebuie s lase copilul s se dezvolte singur, fr interventie exterioar,
aceasta risc si distrug originalitatea" n libertate, aceste calitti vor apare n mod
natural. 'e eroare& n -!ec#re c%"!$ d%r(!te#1 ceru$ s! !n-ernu$' !#r *!!t%ru$ c%"!$u$u!
de"!nde de tend!nte$e "e c#re "r!nt!! *%r ncerc# s $e tre1e#sc s! s $e de1*%$te n e$.
) ddeam ntro zi acest exemplu$ luati o tnara fat, cea mai pur, cea mai inocent, cea
mai bine educat" ea pare incapabil de a face cea mai mic prostie, dar de ndat ce este
excitat, de ndat ce este pus n anumite conditii care i trezesc sexualitatea, veti fi
stupefiati de a vedea de ceea ce este ea capabil, aceasta creatura angelic& 7!ec#re este
c#"#!$ s -#c t%t !ne$e s! t%t ru$' #ce#st# de"!nde de c%nd!t!!$e n c#re *%! $ "unet!'
de tend!nte$e "e c#re $e tre1!t! n e$&
#atura uman are dou prti, dou fete, una celest, alta infernal si dupa metodele
pedagogice pe care le folosesc, printii favorizeaz fie una, fie cealalta" dac nu au gri0a
vor vedea ei ce va iesi. Trebuie s fiti foarte vigilenti, mai ales att timp ct formarea unui
copil nu este nc,eiat. 't timp el creste, se formeaz, el este plin de energii care caut un
drum. !i nu este momentul s aveti o ncredere si s credeti ca ati adus pe lume un mic
ngeras. E$ *# de*en! un nger' d#' d#r cu c%nd!t!# c# *%! s -!t! *!g!$ent!' !nte$!gent!'
!nte$e"t!' d#r d#c suntet! neg$!0ent! s#u !gn%r#nt!' un d!#*%$ *et! *ede# ce *# !es!9
V
O NOUA INTELEGERE A IU3IRII MATERNE
! presupunem o tnara fat care pune pe primul loc viata spiritual$ ea se roag, ea
mediteaz, ea face exercitii pentru a se apropia ct mai mult posibil de naltul ideal la care
aspir. Dar iat c ea se mrit, ea are un copil. Ei bine, ea va pune viata con0ugal, viata
familial, viata copilului pe primul loc si va abandona tot restul. ! analizm aceasta
atitudine.
Toat lumea, binenteles, va aproba aceast tnar femeie, va gsi normal ca pentru
copilul su ea ssi sacrifice viata spiritual" ea este mama, iar el este copilul ei. Toate
mamele si toti tatii i vor da dreptate$ n oc,ii unei mame nimic nu poate fi mai important
dect copilul sau, pentru el ea trebuie s ncalce toate legile divine, iar dac acest copil se
mbolnveste sau moare, ea va merge s se certe cu Dumnezeu, ea il va acuza de in0ustitie
si de cruzime. (stfel se ntelege iubirea si toat lumea este ncntat de aceast. iubire.
Dar nu eu, deoarece pentru ca o femeie s fie atasat de copilul su pn la punctul de al
uita pe Dumnezeu, n realitate nseamn c nu se iubeste dect pe sine inssi, ea nu se
gndeste dect la ea inssi si nu la copilul ei.
Ei da, este clar/ nde"rtndu,se de .er "entru # se c%ns#cr# c%"!$u$u! su' e# !$
s(u$ge *!et!! d!*!ne c#re este #de*r#t# *!#t' e# !$ s(u$ge #ceste! !(ens!tt! de $u(!n
s! de "#ce de c#re c%"!$u$ nu *# ene-!c!#. -n iubirea sa stupid ea la fcut s prseasc
singurul loc unde el ar fi fost fericit si n sigurant, unde ar fi devenit nemuritor. 'reznd c
il salveaz, ea l duce spre Infern din moment ce ea l tine n afara frumusetii si armoniei.
Deci, vedeti voi, exista o nentelegere mlenar care treneaz n societate. M#(# c#re s!
!ueste c%"!$u$ nu treu!e s,$ -#c s !#s d!n .er unde t%#te cre#tur!$e treu!e s
n-$%re#sc& Dac ea l uit pe Dumnezeu pentru a nu se gndi dect la copilul su,
gndirea sa nu mai contine aceste elemente imponderabile venite din regiunile luminoase,
venite de la Divinitatea insasi si deci l ,rneste cu o ,ran moart.
//
O (#( c#re nu "stre#1 %!ce!u$ de # (erge $ng# 4u(ne1eu' nu "%#te s
r#d!e1e n #"r%"!ere# c%"!$u$u! su "#rt!cu$e$e *!! s! $u(!n%#se c#re #r -#ce d!n e$ %
-!!nt# e)ce"t!%n#$& Ea va fi sraca, ea nu va putea si dea nimic. Iubirea ei obisnuit va
crea un copil obisnuit. El va fi poate sntos, bine mbrcat, dar el va rmne mediocru,
pentru c a fost educat departe de prezenta lui Dumnezeu. Pe cnd mama instruit n !tiinta
Initiatic va merge spre Dumnezeu si i va spune$ %Doamne, vin lnga Tine, astfel ca Tu s
mi dai pentru copilul meu lumina, iubirea, sntatea, frumusetea 'erului.% Iar cnd ea va
reveni, l va impregna cu elemente pe care mamele obisnuite nu leau cunoscut niciodat,
nici simtit. Ele spun c ele nu au timp. >a da, dar iubirea lor egoist nu le permite s aib o
asemenea filozofie, de aceea lumea continu s fie populat de fiinte mediocre.
M#(# nu treu!e n!c!%d#t s se %cu"e de c%"!$u$ su n#!nte de # -! (ers $ng#
4u(ne1eu' "entru # $u# *!#t# s! # !,% d#& De ce si imagineaz ea c dac ea l prseste
cteva minute, copilul su va muri? #u, c,iar dac, copilul este n pericol de moarte, pe
timpul ct mama sa este lnga Dumnezeu, cnd va reveni ea l va salva. 4#r d#c e#
neg$!0e#1 s (e#rg s"re 4u(ne1eu "entru # r(ne $ng c%"!$' n 1!u# n c#re ! se
*# nt("$# ce*# c%"!$u$u! e# nu *# "ute# -#ce n!(!c "entru e$&
(tt timp ct tatii si mamele sunt atasati familiei lor pn la punctul de a nu indrzni s
o prseasc din cnd n cnd pentru a se instrui, ei nu vor putea s o transforme, nici s o
fac ntradevr fericit. #u puteti transforma membrii familiei voastre att timp ct
rmneti prea aproape de ei. #u este vorba de ai prsi fizic, ci de ai prsi n conceptiile
lor, adic a abandona un mod eronat de ai iubi si de ai ntelege. )eti spune$ %Dar este o
cruciad impotriva copiilor nostri&% Deloc si poate c eu i iubesc mai mult pe copiii vostri
dect i iubiti voi insiv" aceasta, este de analizat. Dac este cineva care v iubeste copiii,
eu sunt acela, singurul" voi, voi nui iubiti.
# fost odata un fiu care cerea banii mamei sale pentru a face nebunii si care o
ameninta c se va sinucide dac ea nui va da. (tunci mama lui ia spus$ %Dute, copilul
meu, dute si sinucidete, nu avem nevoie pe Pmnt de oameni ca tine. Doream ca tu sa fii
o fiint nobil, mare, iar tu te porti ca un criminal, dute si sinucidete, este mai bine.)oi
multumi 'erului cnd tu vei disparea%. Ei bine, din cauza acestei ndrzneli, pentru prima
data fiul s-a cumintit si a devenit o fiint minunat. (ni mai trziu, el spunea$ %8ama mea
este cea care ma salvat%. Dar dac mama siar fi smuls prul din cap spunnd$ %:,,
srmanul meu fiu, nu face aceasta, iat banii%, ea ar fi fcut din el un clu.
!i asta fac ma0oritatea printilor, din cauza bunttii lor oarbe, a slbiciunii lor, a
moleselii lor, ei fac din copiii lor cli. Iar dup aceea ei spun$ %Da, dar noi i iubim.% Ei se
0ustific pentru lipsa lor de pedagogie si de psi,ologie prin aceast fraz$ %noi i iubim%.
Iat cum se ntelege iubirea& -n loc de a spune$ %'t de slabi si de stupizi suntem noi&%, ei
spun$ %noi i iubim%. Eu sunt singurul care nui cred. -n spatele acestor cuvinte$ %noi i
iubim%, eu nteleg$ %ct de idioti suntem&% Da, iat ce nteleg eu.
#braham l iubea pe (saac, dar a acceptat s-l sacrifice pentru a-i arata lui
Dumnezeu ca pe )l l iubea mai mult dect pe fiul su. Problema de a sti dac pe
Dumnezeu sau pe copilul vostru l iubiti mai mult se pune totdeauna, dar tatii, mamele
niciodat nu bnuiesc c si aici este o problema de pus. Dumnezeu a vrut sl ncerce pe
(bra,am si El ia cerut ssi sacrifice fiul. )eti spune$%'um? Dumnezeu nu era destul de
clarvztor pentru a cunoaste iubirea lui (bra,am, El avea nevoie so verifice?% #u,
Dumnezeu stia nc dinainte ce va face (bra,am, El vedea inima sa, gndurile sale, dar
(bra,am era cel care nu stia ceea ce era mai puternic n el si trebuia ca el s o afle. De
aceea Dumnezeu ia dat aceasta ncercare. #ceasta ncercare nu era destinata pentru a-l
lamuri pe Domnul, ci pe #braham nsusi.
4e #$t-e$ t%#te ncerc#r!$e "e c#re 4u(ne1eu n! $e tr!(!te ne ser*esc s ne
cun%#ste(. Pentru ca noi suntem cei care nu stim pn la ce punct putem fi rezistenti,
inteligenti, puternici, buni, generosi sau slabi, stupizi, va faceti iluzii, v spuneti$ %(m
nvins aceasta, am nvins aceea, nul iubesc dect pe Domnul%, dar n fata celei mai mici
ncercri capitulati si nu ntelegeti cum sa ntmplat aceasta. !i iat ca (bra,am iubea
/1
pe Domnul mai presus de toate, el stia c din moment ce Domnul ia dat acest fiu, Domnul
putea s il ia.
(tunci de ce mamele nu gndesc astfel? Ele vor ssi salveze copilul abandonandul pe
Domnul" ele gndesc c este suficient protectia lor pentru ca el sa fie la adpost. Dar ce
protectie i pot ele oferi cnd ele nsele nu sunt prote0ate, din moment ce ele ntorc spatele
marelui Protector? 'e orgoliu, ce vanitate&
#braham care era ntr-adevr un initiat, nu s-a revoltat mpotriva ordinului
Domnului, ci s-a pregtit s-si sacrifice fiul. !i cum Dumnezeu nu este un monstru
sanguinar, n ultimul minut, El la nlocuit pe Isaac cu un berbec. Din moment ce (bra,am
stia acum pn unde putea s mearg iubirea sa pentru Domnul, de ce sacrificiu era el
capabil, aceasta era suficient. : mam care nu este pregatit s acepte acelasi sacrificiu ca
(bra,am, n primul rnd nu este o mam inteligent, iar n al doilea rnd este prea
orgolioas. .u( ndr1neste e# s,s! !(#g!ne1e c st!e (#! !ne dect 4%(nu$' d#c'
c%"!$u$ e! treu!e s tr#!#sc s#u s (%#r#2 'u o conceptie att de ordinar despre iubire,
ea nu poate ssi a0ute ntradevr copilul pentru c n loc de asi aduce copilul spre lumin,
din contra, ea l ndeparteaz. -n gndirea ei, iubirea pentru ea inssi este pe primul loc,
iubirea de sine este totul. #u, iar ntro zi ea va trebui s plateasc aceast eroare ntrun
mod sau altul$ pentru ca ea nu sia ndeplinit datoria. Datoria sa era de a fi n 'er si de asi
aduce copilul mpreuna cu ea.
Nu treu!e n!c!%d#t# s ##nd%n#t! .eru$' "entru n!(!c #$tce*#' n!c! "entru un
c%"!$' n!c! "entru % s%t!e' n!c! "entru un s%t' de%#rece d%#r r(nnd n .er' s!(%$!c
*%r!nd' $e "utet! -#ce !ne& Dac voi prsiti lumina pentru a face plcere nu stiu cui, nu
veti avea nici cerul, nici pmntul, adic nul veti avea nici pe Dumnezeu, nici pe acesti
oameni pentru care ati fcut att de mari sacrificii si voi rmneti singuri. Trebuie s cutati
'erul si veti avea si pmntul deoarece pmntul urmeaz ntotdeauna 'erului, el vine s i
se supun si sl serveasc.
Dac ntotdeauna sentimentalismul, atasamentul orb sunt cele care predomin, nu
numai c nu-i veti ajuta pe ceilalti, dar veti suferi. Pentru # e*!t# #ceste su-er!nte' *#
treu! s "unet! !nte$!gent#' nte$e"c!une# s! "e 4u(ne1eu "e "r!(u$ $%c s! d!n #cest
(%(ent t%t cee# ce !u!t! * *# #"#rt!ne& Toti copiii pe care voi i iubiti n mod divin
sunt ai vostri si ei sunt n orice caz mai mult ai vostri dect ai mamelor lor dac ele i iubesc
n mod stupid. )eti spune$ %dar nu este posibil& 2egturile de snge sunt aici.% Dar aceste
legturi nu sunt cele mai puternice, credetim, exist legturi si legturi.
Doar pe cei pe care i stiti si iubiti, fie ca sunt copii, brbati sau femei, va apartin.
n #"#rent#' $egtur!$e crn!! sunt ce$e (#! "utern!ce' d#r n re#$!t#te se nt("$
dese%r! c# (e(r!! #ce$e!#s! -#(!$!! s nu #! n!c! % #-!n!t#te un!! cu ce!$#$t!' de%#rece
e! #"#rt!n $# d!-er!te -#(!$!! s"!r!tu#$e. )oi puteti, de exemplu, s apartineti fizic unei
familii de trani si spiritual unei familii de regi. !i din contra, voi puteti fi fizic copilul unei
familii regale, pe cnd n realitate apartineti unei familii de mizerabili si cersetori.
'um va actiona n caz de nevoie cel care si iubeste ntradevr familia? El va avea
cura0ul s o abandoneze un timp pentru a merge n strinatate s cstige bani. Pe cnd un
altul, care nu are aceeasi iubire, nu va avea cura0ul s plece. Deci vedeti, n aparenta,
primul sia abandonat familia, dar pentru a o a0uta$ el a mers n strinatate s cstige bani si
cnd el revine toti vor fi fericiti. Pe cnd cel care nu a vrut ssi prseasc familia, o las n
srcie cu el mpreun. (cum s traducem$ #de*rtu$ t#t' #de*#r#t# (#(' s! *#
##nd%n# c%"!$u$' s! *# ##nd%n# -#(!$!# s! "r!n (ed!t#t!e' "r!n rugc!une' *# (erge
8n str!n#t#te8' #d!c n $u(e# d!*!n unde *# strnge %gt!!' !#r cnd *# re*en!' t%t!
*%r -! n %"u$ent#; pe cnd cel care nu ntelege, va rmne lng familia sa, dar ce iar
putea el aduce? #u mare lucru, cateva lucruri, cateva resturi mucegaite care au ramas prin
dulapuri.
(devaratul tata, adevarata mama, merg %n strainatate%. 't timp? (ceasta depinde$
poate o /C1 ora, o ora... poate o zi sau trei luni, iar cnd revine, ei si revarsa toate bogatiile.
Deci, vedeti voi, eu am argumente formidabile pe care nici toata logica voastra nu le poate
/3
zdruncina. !i dac ele nu sunt de acord, fie ca mamele sa vina sa discute cu mine& 2e voi
spune$ %voi pretindeti ca va iubiti copilul, dar analizati dac l iubiti. Dac l iubiti, veti
merge acolo, %n strainatate%, cel putin zece minute, o /C1 de ora, iar n acest moment, da,
copilul vostru va fi n abundenta%.
-I
8ama face totul pentru copilul su" ea l iubeste si zi si noapte se ocup de el. Dar de
ce acest copil rmne un copil obisnuit, cnd nc el nu devine un vagabond sau un
criminal? Pentru c mama nu a nvtt c ea putea ssi proiecteze iubirea spre regiunile
sublime, spre a lua alte elemente de care copilul va avea nevoie mai trziu si s le
infuzeze$ particule care vor lucra asupra lui pentru ca el sa devin o fiint exceptional.
'um poate o mama s cread, cu ngustimea mintii sale, cu ignoranta sa, cu
preocuprile sale prozaice, c ea va putea obtine elementele indispensabile pentru ca mai
trziu copilul su s fac minunatii, s contribuie la binele societtii si a ntregii umanitati?
Att t!(" ct (#(# nu c#ut s #t!ng reg!un!$e ce$e (#! e$e*#te "entru # #tr#ge
"#rt!cu$e de $u(!n' de "ur!t#te' de etern!t#te' %r!ce #r -#ce e#' cee# ce *# d# c%"!$u$u!
s#u *# -! nt%tde#un# %!snu!t. #u cantitatea elementelor este cea care conteaz, ci
calitatea lor, iar aceast calitate trebuie ca ea so caute si so adauge. Este la fel ca n
matematici $ nici o cantitate de figuri din a doua dimensiune nu poate sa dea o figura din a
treia dimensiune. #ici o cantitate de corpuri din a treia dimensiune nu poate sa fabrice un
corp din a patra dimensiune. (dica, nici o cantitate de oameni obisnuiti nu va da un geniu,
nici o cantitate de genii nu va da o divinitate. Pentru # "ute# s "regt!t! % -!!nt d!*!n#'
treu!e s #dug#t! #$te e$e(ente c#re nu se gsesc dect n $u(e# s"!r!tu#$' n $u(e#
d!*!n& Treu!e s nteleget! #ce#st#&
Trebuie deci ca mamele s invete s lucreze asupra copiilor lor, ca din cnd n cnd,
cteva minute, de mai multe ori pe zi, prin gndurile lor, prin rugciunile lor, ele s se
prezinte n fata lui Dumnezeu spunandui$ 84%#(ne' *re#u c# #cest c%"!$ "e c#re Tu (!
$,#! d#t s -!e ser*!t%ru$ tu' d#r "entru #ce#st# #( ne*%!e de #$te e$e(ente c#re nu se
gsesc dect $ng T!ne& Ac%rd#,(!,$e' Te r%g' #$t-e$ #cest c%"!$ nu *# d# n!(!c un s!
nu *# -! #*#nt#0%s n!c! "entru e$' n!c! "entru T!ne' n!c! "entru (!ne8& Dumnezeu se va
scrpina n cap si va c,ema unii dntre servitorii si crora le va ordona s se ocupe de
mam.
!unteti mirati de modul meu de a prezenta lucrurile? Dar important, este ca voi s
ntelegeti si s avansati" prea putin conteaz c acesta este prezentat ntrun mod catolic,
literar, filozofic academic sau nu. Eu as vrea s fac totul pentru mame, le admir pentru
sacrificile de care ele sunt capabile, dar trebuie ca, constiinta lor s se lrgeasc si ca ele s
invete s lucreze pentru copiii lor cu mi0loace noi, mi0loace spirituale. Ele se gndesc
ntotdeauna c ingri0irile lor si sacrificiile lor sunt suficiente. -n realitate, nimic nu este
niciodat suficient" trebuie totdeauna s adugati particule, forte, puteri celeste. Un c%"!$'
c#re este n -!ec#re 1! +rn!t s! !("regn#t cu #ceste e$e(ente' *# (!r# (#! trziu
$u(e# ntre#g#&
)eti spune c nu este att de usor s mergi s te prezinti n fata lui Dumnezeu. Dar este
un mod de exprimare& De0a, legnduse prin gndire la regiunile celeste, mama atrage
elemente de natura mai subtila si le proiecteaza asupra copilului su& S,#u *1ut c#1ur!
cnd !u!re# une! (#(e reuse# s s(u$g# un c%"!$ d!n g+e#re$e (%rt!!. Da, aceasta
iubire este de o asemenea putere nct ea putea s produc transformri n copil. 7ratie
acestui puternic curent de iubire' (u$te e$e(ente n%c!*e er#u #st-e$ nde"rt#te s!
c%"!$u$ er# s#$*#t. Dar, evident, sunt cazuri exceptionale si fr a astepta circumstante att
de dramatice, n viata curent mamele au numeroase ocazii de asi manifesta iubirea fat
de copiii lor.
Dimineata la rsritul soarelui, de exemplu. Eu sunt foarte miscat s vd n fiecare
dimineat mamele aducndusi bebelusii pe !tnca, as vrea sa le dau mi0loace de a face o
/9
mai buna munc asupra lor si le voi spune deci aceasta$ %n loc de a v plimba copilul
incolo si incoace pentru al calma, al adormi sau mai stiu eu ce, asezativa linistita undeva
si adresativa lui$ %Tu, comoara mea, iubirea mea, splendoarea mea...% si vorbindui astfel
voi l spalati n lumina. .# S%#re$e' $ "enetr#t! cu !u!re# *%#str#' *%! !n*!t#t! t%t!
nger!! s! #r+#ng+e$!! "r!n "utere# !u!r!! *%#stre. )oi spuneti$ %Doamne, vreau ca acest
copil s fie servitorul Tu, ca el sa fie cel mai frumos, cel mai inteligent, cel mai radiant,
cel mai luminos, cel mai sntos% si sa vil imaginati n aceasta splendoare.
7e(e!# "%sed % (#re "utere de !(#g!n#t!e' gr#t!e cre!# e# (%de$e#1 c%"!$u$
su s! cu( t%#te sent!(ente$e s! d%r!nte$e s#$e se !nreg!stre#1 n c%r"ur!$e eter!c'
#str#$ s! (ent#$ #$ c%"!$u$u!' #ct!%nnd #st-e$' nu nu(#! c (#(# #0ut# en%r( c%"!$u$
n e*%$ut!# s#' d#r ntre e# s! e$ se cree#1 % $eg#tur -%#rte "utern!c&
.na din principalele cauze ale rupturii care se vede acum ntre copii si printi, este ca
printii nu au stiut sa influenteze copiii lor cu propriile lor vibratii, ei nau stiut sai
impregneze cu iubirea lor, ntelepciunea lor, cu forta lor, cu viata lor. 'um nu au descoperit
mamele aceasta pn acum? Dac, din cnd n cnd, atunci cnd ei sunt bolnavi sau cnd ele
vin s le mbrtiseze, ele au un pic de iubire pentru ei, dar este ineficace aceast iubire,
deoarece este nlocuit imediat cu alte sentimente. ( sti s lucrezi constient, inteligent, o,
este att de rar& Deci, iat ce trebuie s fac mamele la rsritul soarelui si vor fi mirate de a
vedea c ele devin neobosite din cauza iubirii lor. Deoarece iubirea este cea care trezeste,
care stimuleaz toate celulele creierului.
Intro alt conferint, n care va vorbeam de puterea gndului si a cuvntului, va
explicam cu( s * !n-$uent#t! c%"!$u$ *%r!ndu,! cnd d%#r(e n $e#g#n. ',iar dac el
nu aude, c,iar dac el nu ntelege, anumite legi ale universului fac ca tot ceea ce voi
sunteti pe cale s nregistrati n el, s ncolteasc cnd el va fi mai mare. Putet! s,! *%r!t!
de !ne' de #de*r' de $eg! (%r#$e' cu c%n*ngere# c# #ceste cu*!nte #$e *%#stre sunt
!nreg!str#te. Dealtfel, cine stie dac, dupa toate, el nu ntelege ceea ce voi spuneti? El
doar nu are nc posibilitatea de a se exprima si de a v arata c el ntelege pentru c
organele sale nu sunt nc pe deantregul formate.
',iar un copil ,andicapat este n realitate un spirit tot att de puternic, tot att de
inteligent ca si ceilalti, dar care nu se poate manifesta, deoarece creierul su, corpul su
fizic sunt deteriorate. 2uati cel mai mare virtuoz din lume, datii un pian dezacordat, oare
va putea el cnta? #u, binenteles" el este perfect capabil, dar pianul este ntro stare
proast. Ei bine, creierul este pianul, instrumentul prin care spiritul se manifest"
proprietarul sau poate fi un geniu, un virtuoz, dar att timp ct instrumentul nu este acordat
nu va putea cnta. Poate este la fel cu copiii" ei vd, ei nteleg multe lucruri dar nu se pot
exprima. !e relateaz cazuri stupefiante si inexplicabile. Dmn nc mistere de clarificat
pentru viitor. >ebelusii, se stiu nc att de putine lucruri despre ei& .neori, se vd unii care
au, timp de cteva clipe o expresie att de inteligent, nct rmi nmrmurit, iar imediat
dupa aceea ei si reiau fizionomia obisnuit de bebelusi. Eu observ copiii" pentru mine sunt
crti n care eu pot s citesc multe lucruri.
8 adresez deci mamelor$ vreti voi ntradevr ca, copilul vostru s devin un servitor
al lui Dumnezeu, un geniu, un sfnt, un binefactor al umanittii, o fiint magnific?
:cupativ de el, cu toata iubirea voastr. 4%#r !u!re# "%#te t%t& V%r!t!,! cnd d%#r(e'
(ng!#t!,$ $nd' "enetr#t!,$ cu t%#te cu$%r!$e $u(!n!!$ rosu, oran0, galben auriu, verde,
albastru, indigo, violet. Dar dac voi vreti s cunoasteti adevratele culori ale luminii
solare, trebuie s aveti o prisma, deoarece nicaieri n alta parte natura nu ofera culori att de
frumoase, att de puternice ca prntrun cristal. )oi veti putea astfel s contemplati culorile
indelung si s le regsiti apoi prin imaginatie. *u lucrati asupra copilului vostru cu orice
culoare, ci doar cu culorile prismei, deoarece sunt adevratele culori.
Incercati deci sa v impregnati copilul cu aceste raze luminoase, s v imaginati c ele
trec n toate celulele corpului su. -n acest moment sunteti pe cale s repetati cel mai mare
mister al creatiei, acela al lui Dumnezeu nsusi care penetreaza materia pentru a o anima.
/;
VI
.UVANTUL MAGI.
'te anomalii n atitudinea printilor fat de copiii lor& Su "rete)tu$ c un c%"!$ este
"re# (!c "entru # ntelege cee# ce se "etrece n 0uru$ $u!' e! s! "er(!t t%t -e$u$ de
cu*!nte' de gestur!' de c%("%rt#(ente' -r #,s! d# se#(# c #ce#st# #ct!%ne#1
-%#rte de-#*%r#!$ #su"r# "s!+!s(u$u! su& 4e%#rece c%"!$u$ este -%#rte *u$ner#!$'
t%tu$ se nscr!e n e$ s! dese%r! #nu(!te dereg$r! ce #"#r (#! trziu *!n de $# scene
s#u c%n*ers#t!! $# c#re e$ # #s!st#t cnd e$ nu er# dect un ee$us& 8ulti printi nu sunt
destul de atenti nici la modul n care vorbesc copiilor lor. Ei nu nceteaz si trateze drept
incapabili, puturosi, idioti, iar copiii, sugestionati, ,ipnotizati, devin dup un timp n mod
real stupizi si incapabili. (cesti printi nu stiu deci c, cuvntul este puternic, actioneaz si
c ceea ce spun poate avea o influent imens asupra copiilor lor. Printii sunt uneori
cei care si ucid copiii. Pentru ai determina s rmn linistiti sau ai obliga si asculte, de
ce trebuie ca ei si ameninte cu baubau, cu lupul, cu 0andarmul? De ce trebuie ca la cea
mai mica prostie s-i copleseasca cu reprosuri si cu blesteme" )i nu stiu c toata viata lor
acesti copii se vor simti amenintati, n pericol si c ei vor deveni nevrozati.
Trebuie ca printii s invete ca de acum nainte s se serveasc de puterea cuvntului
pentru a face bine copiilor lor si eu v pot da o metod. Ea este pentru mamele care au
copii foarte mici. Pe timpul ct bebelusul este adormit, mama poate s stea n apropierea
patului su, sau sl ia n brate si si spuna foarte bland$ %copilul meu, te iubesc mult, ma
gndesc la tine, vreau ca tu sa devii mare, nobil, luminos, divin, ca tu sa fi plin de
inteligent, de fort, de puritate, de buntate...% 'a ea si vorbeasc astfel de tot ceea ce ea
doreste mai bun pentru el. !e poate ca unii s gseasc aceast metod lipsit de sens, dar
cei care cunosc marile legi ale universului ma vor aproba, deoarece ei stiu c verbul este
atotputernic. ',iar dac pe moment copilul nu ntelege nimic, cu*!nte$e (#!(e! s#$e se
*%r !nreg!str# n suc%nst!entu$ su s! e$e *%r $ucr# #su"r# $u! n sensu$ n c#re e# #$es
s $e d!r!0e1e&
+ie ca mamele sa fac asta n fiecare zi, n fiecare sear, sau c,iar pe timpul noptii.+ie
ca ele s vorbeasc, copilului lor mngindui capul cu blndete, mentionnd toate fortele,
calitatile, virtutiile pe care el le posed si pe care le va dezvolta mai trziu. +ie ca ele
si vorbeasca de viitorul sau$ el va fi fericit, va fi mare, va deveni o fiint exceptional. 'a
ele sa pronunte cuvintele cele mai poetice, cele mai minunate.
-n general, se asteapta pentru ai educa pe copii ca ei sa fie capabili de o anumita
ntelegere intelectuala. -n acest moment li se dau explicatii si se crede ca aceasta este
educatia. #u, dealtfel, explicatiile nu au avut niciodata o mare valoare pedagogica. n
"ed#g%g!e' s!ngur# (et%d# cu #de*#r#t e-!c#ce' este e)e("$u$. (ratati concret copiilor
ceea ce ei trebuie sa fac, facetio n fata lor si nu le explicati nimic. (ratatile cum se
spala, cum se curata, cum se pune n ordine, cum se pregateste masa. 'opiii sunt mici
maimute$ de ndat ce ei va vd facand ceva, o vor face si ei.
Iar dac acum cineva imi spune$ %Dar nainte de a face ceea ce m sfatuiti, eu vreau
ntii de toate s nteleg exact cum aceasta se petrece si care sunt procesele declansate n
domeniul eteric.% :, la, la, dac voi asteptati s vedeti totul si s ntelegeti totul pentru a
ncepe sa exersati, veti astepta secole, iar n acest timp copilul vostru va deveni un snapan.
Datii drumul nc de acum, ocupativa de el, pentru ca aveti o mare responsabilitate.
!i ceea ce este minunat, este c n momentul n care voi pronuntati aceste cuvinte
magince pentru copilul vostru, culori ies si radiaza din inima voastr, din capul vostru si
chiar anumite entitati luminoase, atrase si miscate de toat aceasta frumusete, decid s
rmn lng copil pentru a lucra asupra lui. (tunci, v implor, impuneti un pic tcerea
intelectului vostru care este ntotdeauna pe cale s obiecteze si s pun ntrebri si sa
credeti n ceea ce v spun eu astazi" voi veti cstiga si mai ales copiii vostri vor cstiga.
:are cunoasteti suficient de mult toate legile lumii psi,ice, ale lumii spirituale, pentru
a veni s v pronuntati si s puneti la ndoial tot ceea ce eu v spun? (tt timp ct sunteti
nc ignoranti, aveti nevoie s credeti si s urmati pe cineva care a mers mai departe dect
voi pe calea cunoasterii. Deci, ca mamele s vorbeasc, copiilor lor, c,iar dac ei dorm,
c,iar dac ei nu nteleg. Une$e *%r s"une c e$e $e *%resc n gnd& 4#r #ce#st# nu
#0unge' de%#rece este % (#re d!-erent ntre gnd s! cu*nt&
Intro zi, m aflam la (msterdam unde tineam o conferint la care erau n auditoriu
reprezentanti ai mai multor miscri spiritualitate. Printre alte lucruri, eu spuneam c
(ed!t#t!# "r%duce % (#re #cu(u$#re de energ!! "s!+!ce s! c# (u$te "ers%#ne c#re se
(u$tu(esc s (ed!te1e -r # "r%nunt# n!c!%d#t cu*!nte' s!(t c# #ceste -%rte s-rsesc
"r!n #,! "ertur#& 4e ce2 Pentru ca ele nu au stiut s le dea o iesire, o orientare. Trebuie
deci ca ele s pronunte cteva cuvinte, pentru ca t%#te ent!t#t!$e #dun#te "r!n (ed!t#t!e
s se "rec!"!te n d!rect!# "e c#re cu*ntu$ $%r $e,# !nd!c#t,%&
De ce cuvntul? 7ndul singur nu este el foarte puternic? >a da, ns gndirea fr
cuvnt, este ca si cum ati scrie pe o ,artie tot felul de promisiuni si de anga0amente, dar fr
a v pune semnatura. (tt timp ct nu semnati, promisiunile nu sunt valabile. Puteti declara,
promite sau lsa prin testament tot ceea ce doriti, dar fr semntura voastr nimeni nu va
va lua ,artia n considerare. -n fata lumii, semntura este cea care conteaz. Ei bine,
"entru (unc# s"!r!tu#$ cu*ntu$ este c# % se(n#tur.
'nd am spus aceasta, presedintele !ocietatii (ntroposofice din :landa a exclamat$
%(,, iat ceva nou pentru noi&% El era cntat. Ei da& !unt adevruri pe care multi nu le
cunosc. 'uvntul este deci foarte important. )oi puteti gndi timp de ore ntregi dac vreti,
dar dac doriti s declansati ceva, s dati o impulsiune pentru ca gndirea voastr s se
concretizeze aici n planul fizic, cuvntul este cel care trebuie s intervin. Gnd!re# este
"utern!c n "$#nu$ "s!+!c' d#r cu*ntu$ este "utern!c n "$#nu$ -!1!c& Deci' luati acest
adevr si veti obtine mari rezultate. Doar c, binenteles, nu pronuntati cuvinte fr s fi
format n prealabil n voi, un gnd viu sustinut prntrun sentiment puternic, altfel cuvintele
voastre vor rmne vide, gunoase, fr fort si nu vor produce nici un rezultat.
',iar si copiii care m ascult, aici, nregistreaz totdeauna putin din ceea ce eu spun.
M#! trziu' t%t cee# ce e! *%r -! nreg!str#t #st-e$ -r # ntelege' *# #"#re n
c%nst!!nt# $%r s! n #cest (%(ent e! *%r "ute# "r%-!t#; e! se *%r ser*! s! *%r reus! (u$t
(#! !ne dect c%"!!! c#re #u -%st nde"#rt#t! de #nu(!te "re%cu"#r! su "rete)tu$ c
#ceste# nu er#u nc "entru *rst# $%r&
Este valabil si pentru copiii ai caror printi i aduc n fiecare dimineata pe !tnc
pentru a asista la rsritul soarelui. Puteti gndi c ar fi preferabil pentru acesti copii s
rmn linistiti n pat. Ei nu, deoarece c+!#r d#c e! #d%r( pe !tnc, ei se !("regne#1
cu #ce#st #(!#nt de rugc!une' de (ed!t#t!e' de c%nte("$#t!e" ei primesc razele
soarelui care sunt spirite constiente si aceste raze lucreaz asupra corpului lor eteric si las
urme. 'tiva ani dupa aceea, dac anumiti camarazi vor ncerca si antreneze n comiterea
unor acte reprobabile, acesti copii vor simti n ei o fort, o rezistent care i va mentine pe
drumul purittii, al luminii, al intelepciunii. ',iar dac ei nu stiu originea, aceasta influent
rmne att de inradacinata n ei si vor fi obligati sa o constate. Iat de ce educatia trebuie
s se fac nainte c,iar ca ntelegerea s apar la copil.
Eu am mers de altfel mult mai departe, spunnd c dup nastere este deja prea trziu
pentru a ncepe educatia copilului. Da, de0a din acest moment printii nu mai au nici o
putere s influenteze copilul. Ei trebuie s se apuce nainte de nastere si c,iar nainte de
conceptie. Din acel moment ncepe veritabila educatie, cea care este puternic, eficace,
real, indestructibil.
Pedagogia mea este nou, o stiu, bizar c,iar, dar ea d rezultate. 'nd un copil
mnnc, el nu ntelege nc toate energiile pe care ,rana i le va aduce si cum aceste
energii vor contribui la dezvoltarea sa fizic, moral, intelectual, dar nu se asteapt ca,
copilul s nteleag pentru a i se da de mncare. Ei bine, nu trebuie nici s asteptati ca el s
nteleag pentru a ntroduce n el elemente divine. Dac ar trebui s asteptati ca, copiii s
nteleag viata spiritual pentru a leo da lor, ei bine, vor fi repede morti, din punct de
vedere spiritual morti. !i este ceea ce se ntmpl deseori. !e asteap ca, copiii s aib
vrsta de a primi o educatie spiritual si n aceasta asteptare, sunt lsati s se nglodeze n
viata mediocr nct atunci cnd vreti si redresati este mult prea trziu, nu mai este nimic
de fcut.
VII
NU LASATI NI.IO4ATA UN .OPIL INA.TIV
)oi ati vzut cum copiii erau mndri de a fi cntat& Pentru ei era serios. :,& la, la, ei au
fcut ceva care conteaz& Toata viata lor ei si vor aminti c au cntat n fata unui public.
Pentru voi, poate, nu nseamn nimic, dar pentru ei este un eveniment" dac voi ntrati n
inima acestor copii veti vedea ca este un eveniment. (cum, voi trebuie si incura0ati, s le
spuneti ca a fost magnific, c noi avem nevoie si ascultam si c ei trebuie s nvete nc
alte cantece.
Treu!e s tre1!t! $# c%"!! d%r!nt# de # se #rt# ce! (#! c#"#!$! "%s!!$ ntr,%
#ct!*!t#te s#u #$t#& Este cel mai bun mi0loc de ai mpiedica sa fac prostii si de asi pierde
timpul lor n dreapta si stnga. #u trebuie niciodat s lsati un copil inactiv. Deseori
pentru ai cere unui copil sa rmn linistit, i spuneti$ %fii cuminte8& 4e ce se c%n-und
!nte$e"c!une# cu !(%!$!t#te#? ( nu se misca, a nu face nimic, aceasta este intelepciune?
! nu v mirati dac, copilul dup aceea detest ntelepciunea, deoarece n capul su ea
este legat la imobilitate, iar el este att de dinamic& De altfel, este mai bine s nui cereti
unui copil s nu se miste, ci totdeauna si dati ceva de fcut pentru al ocupa.
De aceea, printii trebuie s accepte ca, copiii lor sa sufere putin pentru a face ceea ce
li se cere la scoal sau n alta parte. 'opiii au attea resurse, o asemenea rezistent, nct
uit imediat acest efort. .u -!ec#re e-%rt c#r#cteru$ $%r este ce$ c#re se -%r(e#1 s!
#ce#st# treu!e s,! ucure "e t#t! s! "e (#(e. Dar dac din contr , ei spun$ %:,,
srmanul, nu trebuie sl obosim% pentru ai evita cateva mici eforturi, ei l vor face slab,
lenes, incapabil, egoist. Iat iubirea si pedagogia adultilor& Priviti, oare copiii care urc pe
!tnc pentru a asista la rsritul soarelui sunt de plans? !unt ei nefericiti de a nu fi rmas
n patul lor? #u , ei sunt fericiti, privitii& Printii trebuie ssi dea sema c deseori ei sunt
cei care, sub pretextul de a nui suprancrca, si mentin copiii n slbiciune. Ei trebuie s
si sc,imbe atitudinea, altfel ei vor fi cei care vor suferi toat viata de a fi fcut din copiii
lor fiinte egoiste si capricioase.
'unosc multi care au comis aceasta eroare si care acum si smulg prul din cap. Eu le
spun$ % Este din vina voastra& 7%#rte de*re(e treu!# s,! nvtt! "e c%"!!! *%str! s#
*# #0ute' s s"e$e cte*# -#r-ur!!' s "un# (#s#' s e)ecute une$e s#rc!n! us%#re%.
Evident ma0oritatea muncilor sunt prea dificile pentru cei foarte mici, ei nu au nici forta,
nici abilitatea suficient, dar puteti sa faceti n fata lor spunndule$ % mai trziu tu o vei
face%. -n asteptare, sunt multe mici servicii pe care pot de0a sa le fac. #umai ca printii nu
le dau nimic de fcut, pentru c este mai usor pentru ei de a executa rapid anumite munci,
dect a le arta copiilor cum s le execute si ai supraveg,ea pe timpul ct o fac. Dar nu
este o bun metod de educare, deoarece mai trziu copiii nu mai vor s fac ceea ce ar fi
trebuit s nvete atunci cnd erau mici$ faculttile lor nu au fost exersate destul de devreme.
-n acest moment printii vor putea spune$ %lenesule, dute s faci asta, dute s faci aia, ai
gri0a s inveti%... dar copilul nu va voi deoarece este prea trziu.
E)!st# %!ce!ur! une c#re treu!e !n%cu$#te c%"!!$%r cnd e! sunt nc -%#rte
t!ner!, deoarece aceste obiceiuri nu i vor mai prsi. :dat, am ntlnit un om care a fcut
mai multe zile de inc,isoare pentru furt si el mia mrturisit ca, c,iar n inc,isoare, el si
fcea dimineata si seara rugciunea. Era un obicei pe care tatl su i la dat cnd era mic si
nu se mai putea debarasa de el. Eu iam spus$ %Dar atunci, v rugati dimineata si seara si
continuati s furati? (,, asta este altceva%. Pentru el, a se ruga si a fura nu erau lucruri
incompatibile. Evident, ar fi fost preferabil ca tatal sau si dea si obiceiul de a nu fura&
Nu * d#t! se#(# ce este -%rt# %!ce!u$u!& 4#c un c%"!$ este %!snu!t c# "r!nt!!
s! s# cede1e c#"r!c!!$%r s#$e' s,# ter(!n#t; (#! trziu' c+!#r cnd nu *# *e# dre"t#te
s! cnd *# -! c%nst!ent c# nu #re dre"t#te' e$ *# c%nt!nu# s *re# s ! se cede1e& I#r n
#cest (%(ent *# -! "re# trziu "entru #,$ sc+!(#. .n copil care a fost rsftat, alintat,
rzgiat va va cere s aveti ntotdeauna aceast atitudine fat de el. Din nefericire nu va
exista n acel moment dect o fort capabil sl educe$ viata, pentru c viata este
neindurtoare. (tunci copilul va suferi si se va corecta. Dar ce suferinte inutile printii au
pregtit copiilor lor nestiind s se opun capriciilor lor&
De aceea eu le spun deseori printilor$ %(tentie, atentie, buntatea voastr nu este n
realitate dect slbiciune, ignoranta... 8ai trziu veti plnge pentru ca voi veti fi primele
victime ale buntatii voastre stupide%. 'ti printi nu au venit s mi se plng de atitudinea
copiilor lor& Eram obligat s le spun c ei erau vinovatii si evident ei nu m ntelegeau.
#u trebuie sa fiti slabi cu copiii, pentru c dup aceea abuzeaz ei si nu este din vina lor.
Dac nimeni nu arat unui copil c exist reguli de respectat si dac, foarte tnar de0a el are
impresia c totul se poate inclina n fata capriciilor sale, cum vreti voi ca apoi el sl
asculte pe cel care i face o mic observatie? El nu va asculta si este normal. El va dori s
infrunte totul, s sparga totul, s se piarda c,iar cu conditia s nu cedeze. Pentru c astfel el
a fost obisnuit si deci nu este vina sa.
4ec!' cnd "r!nt!! s! d#u se#(# c "r%#st# $%r educ#t!e # str!c#t c#r#cteru$
c%"!$u$u! $%r' nu $e (#! r(ne dect s r%#ge .eru$' s"!r!te$e !nte$e"c!un!!' "entru c#
e$e s,! de# % $ect!e c#re s,$ deter(!ne s re-$ecte1e. 'opilul va plnge un pic, voi l veti
consola, dar el va ntelege si astfel, dupa cteva bune mici lectii el va fi salvat. (m
observat cu atentie si am vzut deseori cum buntatea, buntatea stupid este cea care
incura0eaz viciile. Este (!nun#t unt#te#' d#r cu c%nd!t!# c# e# s -!e "us n
ser*!c!u$ nte$e"c!un!!&
-ntro zi m aflam ntro familie de oameni bogati si bine plasati n societate. Ei erau
foarte preocupati din cauza fiului lor unic, care nu le fcea dect probleme. Ei l rsfatau, i
ddeau multi bani si el, evident, se amuza si si negli0a studiile. (m vrut si a0ut, atunci eu
leam spus$ %)reti s v salvati fiul? 8ai ntii trebuie s ntelegeti c el nu este dotat
pentru studii. Dac as fi n locul vostru, las trimite ca ucenic ntrun gara0, la un patron
exigent care lar obliga s lucreze si as inceta si dau bani, deoarece aceasta usurint nu
dezvolta dect latura sa rea%. 2eam explicat ndelung toate acestea, dar ei nu mau nteles"
ei erau c,iar foarte nemultumiti de sfatul meu, deoarece se simteau umiliti la ideea c eu
voiam sa fac din fiul lor un muncitor, pe cnd ei sperau pentru el o situatie stralucit. Ei nu
mau ascultat deci si au continuat ssi trimit fiul n cele mai bune scoli din +ranta si
strinatate, si dea cei mai buni profesori si mai ales au continuat sl rsfete cu bani si cu
cadouri. 'tiva ani dup aceea, situatia devenise att de catastrofic nct ei siau amintit de
sfatul meu privitor la gara0. Dar si aici, ce surpriz pentru mine& Eu leam spus ssi trimit
fiul n ucenicie la un gara0ist, iar ei iau cumprat gara0ul cel mai mare, cel mai modern si
cel mai scump pe care lau putut gsi. Evident, nimic nu pregatea acest biat s fie patronul
unui asemenea gara0. !i sa ntmplat ceea ce trebuia s se intample$ putin timp dup
aceea el a dat faliment si ei au pierdut sume enorme. #u va voi mai povesti urmarea acestei
istorii dar iat printi care au fost cauza nenorocirii fiului lor, din cauza slabiciunii si iubirii
lor stupide.
(stazi, printii nu mai ndrznesc sa utilizeze metode care clesc caracterul copiilor.
Ei spun$ %(,, ei nu trebuie s sufere, ei trebuie s aib tot ceea ce vor%. Ei bine, ei si strica
copiii cu aceasta slbiciune. Intro buna zi nu vor mai putea obtine nimic de la ei, ei vor
avea n fata lor cli care i vor clca n picioare si vor primi lectii usturtoare din cauza
proastei lor pedagogii. Dar printii nu m cred, ei gndesc c eu sunt crud. Eu nu sunt crud,
eu cunosc cteva mici legi, care sunt mari legi.
-n trecut, multi oameni si cresteau astfel copiii, c,iar si regii, deoarece regii aveau
totdeauna n palatul lor intelepti, care i sftuiau. !i iat de exemplu sfatul pe care puteau
sl dea acesti intelepti$ %8aiestate, aveti un fiu care este destinat s domneasc. Dar va fi
el drept, va fi el cinstit, impartial? Iat ceea ce ar trebui s faceti$ nainte ca fiul
dumneavoastr s stie c este un print si viitorul mostenitor al tronului, trimitetil s
traiasc ntro familie srac pentru ca el s vad cum oamenii sufer si lupt pentru a
castiga cea mai mic buctic de p6ine. 'nd el va reveni si va urca pe tron, va guverna cu
dreptate, clement si mil%. Iar anumiti regi urmau aceste sfaturi.
-n zilele noastre, familiile bogate nu vor ssi mai trimit copiii la un mic patron, n
conditii dure si dificile, unde ei pot primi c,iar cteva lovituri. -i vor trimite n marile
capitale, sau n Elvetia, n pensiunile cele mai renumite, unde acestia vor frecventa printi,
vor 0uca tenis si vor face sc,i, natatie,etc. !i cnd va iesi de acolo, acest fiu iubit va fi
nvelit n puf. Iat pedagogia oamenilor foarte bogati si foarte %inteligenti%&
De altfel, un tat care este foarte bogat nu trebuie s o arate copiilor si deoarece ei
vor tine prea mult cont de viitoarea mostenire si nu vor face nici un efort pentru a munci si
a nvt s se descurce singuri" ei vor crede c toate capriciile si plcerile le sunt permise,
ei vor deveni lenesi, iar aceasta este cea mai rea dntre educatii& Pr!nt!! s,! $#se dec! ct
(#! (u$t t!(" "%s!!$ "e c%"!!! $%r n !gn%r#nt# %g#t!!$%r c#re ! #ste#"t#. 'nd acestia
vor fi luat obiceiuri bune de munc, de stpnire de sine, atunci da, printii vor putea s le
vorbeasc de bogatia pe care o vor mosteni mai trziu, dar nu nainte. Este de altfel ceea
ce face Dumnezeu cu noi toti.
4u(ne1eu este ce$ (#! (#re educ#t%r' ce$ (#! (#re "ed#g%g. El nu ne arat
imediat mostenirea care ne asteapt acolo sus, n bncile celeste. (tunci, cum noi ne
credem saraci si mizerabili, noi muncim, noi ne c,inuim si n fine, cnd cu strigte si
lacrimi am reusit s ne facem demni de mostenirea noastr. El ne arat toate comorile
adunate pentru noi. -n acel moment, noi ntelegem ntelepciunea Eternului, care nu nea
dezvluit nimic dinainte. In!t!#t!!' c#re *%r s $ucre1e c# 4u(ne1eu' #scund s! e! (u$te
$ucrur! n !nteresu$ d!sc!"%$!$%r $%r' "entru c# e! s se de1*%$te !ne.
Printii care vor ssi vad copiii asumndusi mai trziu mari responsabilitati treu!e
s# $e de# % educ#t!e c#re s,! -#c s cun%#sc d!-!cu$tt!$e *!et!!' altfel, cum ar
ntelege ei c,inul muncitorilor lor, soldatilor lor, al subordonatilor lor2 .e! c#re #u
"$ec#t dntr,un (ed!u -%#rte sr#c s! s,#u r!d!c#t "r!n (unc# $%r' sunt -!!nte
nteleg#t%#re s! c%("t!(!t%#re -#t de su-er!nt# #$tu!#' "entru c #u su-er!t e!
ns!s!. Pe cnd ceilalti vor spune ca regina 8aria (ntoaneta$ %Ei nu au p6ine? Dar atunci, s
mnnce cozonac&% Ea nu putea s nteleag.
VIII
PREGTITI .OPIII
PENTRU VIITOAREA LOR VIATA 4E A4ULTI
Eu stiu prea bine c problemele filozofice nu sunt c,iar potrivite vrstei copiilor si
adolescentilor care sunt aici si ca ei sunt mai degraba interesati de tot felul de amuzamente
si distractii. Dar cu toate acestea, ramanand printre adulti, care fac tot posibilul de a tri
dup regulile -nvtmntului, c,iar dac ei nu nteleg nc profunzimea si sensul, totul se
nregistreaz n ei. Iar cnd, mai trziu, se vor gsi n fata unor grave probleme de rezolvat,
ei vor sti s actioneze si s se diri0eze mai bine dect ceilalti, pentru c au primit aici o
impulsiune spre bine" prea putin conteaz ca nu au simtit nimic pe moment, ceea ce ei au
vzut si auzit va continua si influenteze toat viata lor. Iat de ce tinerii trebuie s
participe la munca noastr.
',iar dac aveti impresia c ei sunt prea tineri, trebuie s pregtiti copiii pentru viata
pe care o vor duce mai trziu si este deci preferabil pentru aprofundarea ntelegerii lor ca
ei sa poat s arunce o privire n lumea adultilor. De altfel, priviti$ ce face o mic fetit?
Instinctiv ea cere s aibe ppusi pe care le leagan, le ,rneste, le spal. (ceasta ocupatie
este o pregtire pentru rolul su de viitoare mam. Exist deci ceva n ea care o impinge s
exploreze de0a terenul pentru viitor. Trebuie s reflectati la toate acestea.
Se #duc c%"!!! $# !ser!c unde t%tus! e! nu "%t ntelege (#re $ucru d!n cee# ce
se "etrece& 4#r s%$e(n!t#te# cere(%n!e!' recu$egere# #du$t!$%r "r%duc n su-$etu$ $%r
!("res!! c#re *%r -! #"r%-und#te (#! trziu. Iar altii, din cauza mortii unui printe sau
unui prieten asist la o nmormntare unde ei ncep s se ntrebe ce este o disparitie.
8oartea este un eveniment cu care ei vor fi n mod obligatoriu confruntati mai trziu si
este util pentru ei de a fi pregtiti. (stfel este pentru tot n viata. 7!ec#re c%"!$ este ntr,%
#nu(!t (sur# %$!g#t s #nt!c!"e1e e*en!(ente c#re nu sunt nc "entru *rst# s#
s! "entru #ce#st# e$ treu!e s ene-!c!e1e de e)"er!net# #du$t!$%r.
! luam nc un e)e("$u foarte simplu$ un student n c,imie ncepe prin a studia tot
ceea ce a fost descoperit n aceasta stiint pn astazi" iar dac el este capabil va aduga
propriile sale descoperiri. Dar el ncepe prin a se apleca asupra experientelor si
descoperirilor altora, el nu decide s le ignore pentru a gsi el nsusi totul, iar la capatul a
1B sau 3B de ani de cercetare s sfrseasc prin a descoperi 4dac nc o descoper&5 c o
molecula de ap este compus dntrun atom de oxigen si doi atomi de ,idrogen. El accept
aceasta notiune si este mai ntelept, aceasta i permite s cstige timp.
Dac obisnuiti un copil s participe la viata adultilor, n clipa n care va trebui s fac
fata el nsusi la anumite evenimente el va fi de0a pregtit deoarece si va aminti si va imita
ceea ce a vzut fcnduse. De aceea este foarte util ca tineretul s nu fie limitat la
activitatile care se cred a fi de vrsta lui. Intro zi, vorbeam mamei a dou tinere fete
ncnttoare n varsta de l; ani. Eu i spuneam$ %2ear face bine fiicelor dvs. s vin la
+raternitate pentru a asculta adevruri care le vor a0uta mai trziu n viat. !i stiti voi ce
mia raspuns ea? %:,, nu, ele sunt prea tinere, la vrsta lor trebuie ca ele s se amuze$ lor le
plac balurile, petrecerile, ele vor avea destul timp pentru a se gndi la lucruri serioase&% Ei
bine, iat o mam care pregatea catastrofe pentru copiii si.
>inenteles, trebuie s lsati tineretul s danseze, eu nu sunt mpotriva dansului, dar
trebuie sl obisnuiti s aib si preocupari de alt ordin& N#tur# u(#n nu este -cut d%#r
"entru (unc' e-%rt' re-$ect!e' este de $# s!ne nte$es; s! c+!#r !n!t!#t!! #u -%st ce! c#re'
n trecut #u !nst!tu!t sr#t%r! unde "%"%ru$' "r!n cntece' d#nsur!' deg+!1#r!' "ute# s
de# % c#$e de !es!re tutur%r #cest%r -%rte c#re c%("r!(# (unc# s! gr!0!$e *!et!!
c%t!d!ene. Dar a se gndi c esentialul este de a se amuza si distra, nseamn ntradevr a
si rata existenta.
)u nu sunt mpotriva unei mame care vrea ca fiica ei s se amuze. !i eu m amuz, eu
nu ma gndesc dect sa m amuz, ce credeti voi? Dar exista amuzamente si amuzamente si
trebuie s vedeti pericolul amuzamentelor care nu sunt ec,ilibrate prin reflectie. +oarte
repede aceast fiic pe care mama s o trimite s se amuze, va fi murdrit si mncat de
prima ,aimana venit si nu numai c ea si va pierde sarmul si prospetimea, dar ea si va
pierde si luciditatea si va merge foarte repede s ngroase lumea tuturor acestor femei
care traverseaz e%istenta fr a sti niciodat unde ele se afla.
#u va gnditi ca eu sunt limitat. #u exista om mai larg dect mine& Eu *re#u d%#r c#
t%t! !et!! s! -ete$e s "etre#c' s cnte s! s d#nse1e' d#r n #ce$#s! t!(" c# e! s
#cce"te s stud!e1e st!!nt# In!t!#t!$%r' c# e! s !n*ete s se $ege $# -%rte$e n%!$e s!
!nsu-$et!t%#re #$e n#tur!!& n #cest (%(ent e! *%r de*en! -!!nte -%r(!d#!$e' c#"#!$e de
# #ct!%n# ene-!c "entru -#(!$!# $%r' t#r# $%r s! c+!#r "entru $u(e# ntre#g#&
Deci iat, au fost cteva cuvinte pentru a v spune c nu trebuie s lsati tineretul s
caute n mod unic ceea cei place lui, ceea cei este agreabil, la gradul la care el a a0uns, ci
s vizati un pic mai departe si s anticipati viitorul. :,& Eu stiu bine, multi copii
anticipeaz, dar nu asa cum ar trebui. De exemplu, o mic fat delicat, gratioas, vrea sa
devin c mtusa ei pentru ca are buzele si ung,iile vopsite, iar degetele pline de inele" iar
un mic biat vrea s devin ca bunicul su din cauza pipei sale si a marilor sale mustti.
Tinerii anticipeaz deci deseori fr a o sti, dar ei sunt prea grbiti de a deveni btrani, de a
avea aerul important, blazat. ! nu se grbeasc, Dumnezeule, aceasta va veni c,iar fr
voia lor. Dac exista un lucru absolut cert, este ca ei vor imbtrni, nimic nu va putea
impiedica aceasta.
4ec!' t!neretu$ s ncerce s r(n tn#r ct (#! (u$t t!(" "%s!!$9 Eu vreau sa
spun tnr n !n!(# s#$ spontan, simplu, surztor. Eu, eu prefer s rmn copil, din toate
fortele mele eu mentin n mine spiritul copilariei. Tinerii vor sa devin batrani, iar eu vreau
sa prelungesc tineretea, pentru c tineretea a trecut att de repede& Este de altfel ca
primavara... (tt de efemera&
I<
PASTRATI SIMTUL 7ANTASTI.ULUI LA .OPIL
Priviti acesti copii care m ascult$ dac ati sti cum ei imi nteleg cuvintele& +ata lor
vibreaza. -n momentul n care trebuie sa rd, ei rd" n momentul n care ei trebuie sa
gndeasc ei gndesc. Ei reactioneaz ntrun mod magnific. (m aici un auditoriu care v
depseste. #umai Dumnezeu stie ce se petrece n micile lor capete, cum vd si nteleg ei
lucrurile& Poate ei gsesc adevrul de prima data, pe cnd voua, v vor trebui nc ani de
zile. Da, eu sunt s!gur c e! *d #de*ru$ (#! r#"!d s! (#! !ne dect #du$t!!&
n re"$!c!$e c%"!!$%r e)!st (u$te $ucrur! "e c#re #du$t!! $e gsesc #surde'
de%#rece e! nu $e nteleg. De cte ori nu am fost stupefiat n fata profunzimii anumitor
reflectii ale lor. (ceasta pentru c ei sunt nc simpli, naturali si apropiati de regiunile
celeste de unde au coborat. 8ai trziu, familia, societatea reusesc s le inoculeze propriul
lor mod de a vedea lucrurile si de rationament,iar copiii sfrsesc prin a accepta aceste
puncte de vedere eronate.Da, #du$t!! nu -#c dese%r! dect s de-%r(e1e c%"!!!&
.nd c%"!!! sunt -%#rte (!c!' e! #u un s!(t !nnscut #$ su"r#n#tur#$u$u!, ei cred c
totul este viu, ca totul este inteligent$ ei vorbesc insectelor, pietrelor, plantelor, animalelor.
'nd ei se lovesc de o piatr, ei i dau o lovitur de picior adresandui reprosuri deoarece ei
gndesc c piatra ia lovit n mod intentionat& Iar cnd li se povestesc povestiri cu zne,
uriasi si animale extraordinare, ei cred, este formidabil& .t!*# #n! (#! trziu' e! "!erd
#cest s!(t #$ -#nt#st!cu$u!' "entru c #du$t!! s! #t 0%c de credu$!t#te# $%r si c,iar dac
ei nusi bat 0oc, atitudinea lor materialist si grosier sfrseste prin a se repercuta si asupra
lor. Iar odata ce copiii au pierdut acest simt al minunatului, ei au pierdut ntradevr
esentialul. Deoarece nu trebuie s v imaginati c este o mare dovad de superioritate, din
partea adultilor, de a crede c universul nu are nici suflet, nici inteligent, c omul este
singura fiint vie si gnditoare din creatie.
Toat natura este vie, inteligent si populat de creaturi vii si inteligente, iar unele
mult mai inteligente dect omul. Din ziua n care omul neag aceast viat si aceast
inteligent, n el moartea ncepe s se instaleze. Dac voi credeti c totul este mort n 0urul
vostru, moartea se instaleaz n voi, nu uitati niciodat aceasta. Dar s credet! c t%tu$ este
!nte$!gent s! *!u s! *et! (r! n *%! !nte$!gent# s! *!#t#&
Iat un adevr asupra cruia psi,ologii si pedagogii trebuie s se opreasc, pentru c ei
nu au studiat nc consecintele magice ale unui simplu gnd. Dac voi credeti c toti
oamenii de pe Pmnt sunt ri, urti, depravati, criminali, este foarte ru, deoarece nu
numai c aceasta se reflect asupra voastr, dar mai devreme sau mai trziu veti deveni ca
ei. Iar dac voi credeti c lumina, frumusetea, splendoarea, grandoarea domnesc peste tot,
voi lucrati asupra voastra insiv si deveniti din zi n zi mai frumosi, mai nobili, mai
expresivi.
Nu uc!det! dec! n!c!%d#t s!(tu$ -#nt#st!cu$u! $# c%"!!& .u$t!*#t!,$ c+!#r' "entru c#
e! s se +rne#sc d!n e$ t%#t *!#t# $%r& S! t%c(#! "%*est!$e "stre#1 *!u n e! s!(tu$
$u(!! !n*!1!!$e s! #$ -!!nte$%r c#re % $%cu!esc&
-n copilria mea, am cunoscut prntre membrii familiei noastre anumite persoane
foarte vrstnice ale cror cuvinte erau ntotdeauna pline de o mare ntelepciune. Ele nu
aveau nici o instruire, ma0oritatea nu au fost nici mcar la scoal 4ntrun mic sat pierdut
din 8acedonia, acum mai mult de un secol, asta nu este de mirare5 dar toata atitudinea lor
era de o asemenea demnitate, de o asemenea stpnire, nct eu admiram aceste fiinte, ele
erau pentru mine modele. 'nd ei veneau s ne fac vizite acas 4aveam sase sau sapte ani5,
cu ce fericire si cu ce bucurie i primeam, cu ce atentie i ascultam& Eu le ceream totdeauna
smi spun povesti. Era mai ales unul care se numea 8iE,ael si care m impresiona mult.
El era foarte ntelept. 'nd vorbea, el si msura ntotdeauna cuvintele si gesturile. 'a si
bunica mea, mi povestea istorii extraordinare unde se derulau lupte ntre bine si ru,
lumina si tenebre, magicieni albi si vr0itori si ntotdeauna binele era cel care sfrsea prin a
nvinge. Toat viata mea dup aceea, am simtit c, cu aceste povesti bunica mea si el mi
au dat o impulsiune spre bine, spre lumin, dorinta spre a face s triumfe ntotdeauna
lumina.
Eu mi dau seama acum c trebuie s aud aceste povestiri, pentru c ele au lsat o
amprent profund n mine. Tot ceea ce am nvtt din crti si la universitate sa sters,
singurele care au rmas au fost aceste povesti n care lumina sfrsea ntotdeauna prin a
nvinge tenebrele.
Pr!nt!!' rude$e #"r%"!#te !n-$uente#1 (u$t c%"!!!& 4e #cee# nu $s#t! c%"!!! *%str!
s -rec*ente1e %#(en! c#re ! *%r !("!nge "e % c#$e nd%!e$n!c' "%*est!ndu,$e %r!ce& 2a
aceasta vrst, ceea ce ei vd, ceea ce aud, se imprim n el si ei vor fi influentati pentru
toat viata. Trebuie deci s veg,eati asupra copiilor vostri. (legetile c,iar si camarazii,
dac este posibil$ ncercati totdeauna s stiti ce biat, ce fat, copiii vostri sunt pe cale s
frecventeze. Deoarece si voi, dac v uitati n urma, veti gsi n copilria voastr ratiuni ale
gusturilor voastre, ale tendintelor, comportamentelor voastre actuale.
.%"!$r!# este ce# c#re deter(!n ntre#g# *!#t. (mprentele primite pe timpul
copilriei nu se sterg niciodat. De aceea responsabilitatea adultilor este imens. Dac
influenteaz un copil prin vulgaritate si urtenie, el va rmne marcat pentru totdeauna. Ei
trebuie deci s se supraveg,eze si s tremure de fric de a le da o proast orientare n viat.
(cum, s m ntelegeti bine. Trebuie s cunoasteti si anumite legi ale psi,ologiei
initiatice. Eu nu s"un c treu!e s crestet! un c%"!$ n (%d un!c ntr,un c$!(#t de *!s'
de "%e1!e' !re#$ s! !(#g!n#r& Ar -! s! un (#re "er!c%$ "entru e$& 7!ec#re (et%d #re
nt%tde#un# % "#rte un s! % "#rte re# s! treu!e s st!t! cnd s! cu( s % #"$!c#t!&
Printii, pedagogii trebuie s trezeasc intelectul copilului si simtul su practic, sl nvete
s se descurce n planul material si sl pregateasc pentru a face fat mai trziu realitatilor
vietii, dar ei nu trebuie s ucid gustul su pentru fantastic si sensibilitatea sa fat de lumea
invizibil. Ei pot si vorbeasc de spiritele naturii$ spiritele pmantului 4gnomii5, spiritele
apei 4ondinele5, spiritele aerului 4silfe5, spiritele focului 4salamandrele5 si de munca pe care
ele o fac n univers. Dar mai ales ei trebuie si dea simtul lumii divine si pentru aceasta ei
pot ncepe prin ai vorbi despre (rborele vietii, de ierar,iile celeste.
>inenteles, treu!e s * c%%rt! $# n!*e$u$ c%"!$u$u!. #u se pune problema de ai
enumera toate numele cabalistice ale (rborelui sefirotic, dar este posibil sl faceti s
nteleag notiunea de ierar,ie, spunndui$ %Iat, tu stii c deasupra animalelor, exist
oamenii, care sunt mai inteligenti% si i explicati de ce. %Iar printre oameni, unii dntre ei i
depsesc pe altii$ ei sunt mai buni sau mai intelepti%. 'opilul recunoaste c este adevrat.
%(cum, de ce nu ar exista si alte fiinte care i depsesc c,iar pe oamenii cei mai buni si mai
intelepti?% 'opilul accept si astfel el ncepe s aibe notiuni de existenta -ngerilor,
(r,ang,elilor si a tuturor entittilor ierar,iilor spirituale. .n copil care va fi educat astfel
va pstra ntotdeauna constiinta unei lumi superioare n intelepciune si lumin si dorinta de
a tinde spre aceasta lume.
O(u$ c#re ne#g e)!stent# $u(!$%r s! ent!t#t!$%r c#re $ de"sesc se $!(!te#1 s! se
ntunec& Dac multi oameni nu avanseaz, nu evolueaz, este pentru c ei ignor sau
nu vor sa admit c de#su"r# %#(en!$%r e)!st #ce#st !er#r+!e su$!(' # Inger!$%r' #
Ar+#ng+e$!$%r "n $# Tr%nu$ $u! 4u(ne1eu. !i de aici ei nu au nici un scop, nici un
ideal foarte elevat de care s se agate pentru a cpta energii de un ordin superior.
>inenteles, ei triesc, ei se descurc, dar din punct de vedere spiritual ei nu avanseaz, ei
nu accept nici mcar idea existentei 8aestrilor pentru ai instrui, iar unii sunt c,iar morti,
morti spiritual. Pe cnd cei care accept n mod constient existenta acestor ierar,ii
spirituale au un scop superior si acesta le da un elan pentru a ntreprinde mari realizri.
<
O IU3IRE 7R SLA3I.IUNE
2ectura gndului zilei$
%T#t$ s! (#(# nu treu!e n!c!%d#t s cede1e c#"r!c!!$%r c%"!$u$u! $%r& E! treu!e
s -!e t#ndr!' "$!n! de !u!re' d#r !n-$e)!!$!. 'nd au dat un ordin copilului, ei trebuie s
pretind ca el s asculte. (numite mame cedeaz n fata copilului pentru c el plnge si ele
nu vor si fac ru. Iat o induiosare stupid, deoarece mai trziu, copilul, prost obisnuit,
se v urc n capul printilor si& M#(# treu!e s r(n "$!n de $ndete' s nu se
!n-ur!e' s nu #t c%"!$u$' d#r n!c! s nu cede1e, exact ca si natura pe care nici o dorinta
sau capriciu uman nu o pot face s cedeze.
Dac, copilul pune degetul n foc sau pe g,eata, legile cldurii si ale frigului nu se
modific pentru al cruta. #atura asist impasibil la actele copilului, de aceea el nvt
s o respecte. Pentru copil, mama reprezint natura iar dac ea nu o reprezint corect,
copilul va ignora ca exista limite care nu trebuie depasite si el va fi pierdut. Deseori din
cauza slbiciunii mamei lor anumiti copii devin mai trziu adevarati cli%.
Da, deseori iubirea prost luminata a printilor este cea care face nefericirea unei
familii, pentru ca ei nu au stiut sa arate copiilor lor ca exista legi n fata carora toata lumea
este obligata sa se supuna, att printii ct si copiii& Un c%"!$ c#re # -%st $#s#t s# -#c t%tu$'
nu *# st! n!c!%d#t cee# ce este un s! cee# ce este ru s! nu *# -! d!n *!n# s#' # -%st
"r%st %!snu!t& -nc de mic, copilul trebuie s inceap s invete ca exista legi si ca printii
lui sunt cei care trebuie sl invete. %Da, dar sarmanul, dac plnge?...% Ei bine, s plnga&
De ndat ce copilul plnge, mama cedeaz pentru c micul scump s nu fie nefericit.
(tunci, sa terminat, ea va ceda toata viata sa, ea va deveni sclava, copilul sau se va purta
ru cu ea si ea va fi cea care va suferi pentru ca a confundat iubirea cu slbiciunea. 'opilul
plnge? 2satil s plng, aceasta i exerseaz plmnii si n tot acest timp el ntelege ca
exista reguli de respectat si de aplicat. Dac la prima lacrim voi reveniti asupra deciziei
voastre, copilul va continua totdeauna s utilizeze plansul pentru a va face sa cedati si ssi
satisfac toate capriciile& St!t! *%! c#' c%"!$u$ este (#! !nte$!gent s! (#! *!c$e#n dect
(#(# s#2 El stie sa se serveasc de lacrimi pentru a o obliga s cedeze si dup aceea se va
urca pe capul ei pentru a face pipi... -n fine, ce vreti, astfel si mamele si nvt lectia&
Printii nu trebuie sa astepte pentru a face un copil sa nteleag ca ei nu vor ceda n
fata capriciilor sale, altfel, ziua n care ei se vor decide s reactioneze, va fi prea trziu.
'nd ei si dau seama de gravitatea situatiei anumiti printi devin dntro data inflexibili si
atunci, ce lupta& Ei lovesc c,iar copilul, dar nu pot obtine nimic deoarece au ntrziat prea
mult. (tunci cnd el este foarte mic ei trebuie s arate fermitate, trebuie ca printii sa
a0unga sa nvinga aceasta slabiciune de a vrea sa fac plcere copilului pentru ca el este
mic, deoarece ei trezesc astfel tendinte rele n inima si n sufletul sau. Din contra, tocmai
pentru ca este mic, el va accepta constrngerile, observatiile, ordinele. Iar mai trziu, cnd
va ntelege, si va iubi printii si le va fi recunoscator de al fi scutit astfel de mari
suferinte.
(numiti printi nu stiu ce sa fac pentru a place copiilor lor pentru ai amuza iar
rezultatul acestei dorinte att de exagerate de a place copiilor are consecinte catastrofale.
! lum doar problema 0ucariilor. $e jucrii se fabric pentru a-i amuza pe copii"
+evolvere, tancuri, tunuri, arme de toate felurile. !a mers c,iar pn la a se vinde
g,ilotine n miniatur. Iar printii, ce fac ei? -n loc s se uneasc pentru a protesta si a face
s se interzic acest gen de 0ucrii, ei c,iar le si cumpra. Iat cum se pregtesc mici
golani. 'e stupiditate, ce ignoranta& 'um nu sa gndit nimeni ca aceste 0ocuri vor avea
repercursiuni asupra comportamentului si mentalitatii copiilor? Dac unii dntre ei devin
monstri, este din cauza c au primit o educatie aberant din partea oamenilor care nu
cunosc marile adevruri initiatice.
#m vzut ieri un copil care facea grimase e%trem de dezagreabile si inestetice. (m
ntrebato pe mama sa$ %unde a nvtt el asta? :,& ,atal sau a fcut-o pentru a-l
amuza si el l-a imitat. Priviti deci cum sunt educati copiii& Pentru ai amuza, pentru ai face
sa rada, li se arata orice grimasa stupida pe care ei o vor imita. N!c!%d#t# nu treu!e s#
#r#t#t! ce*# ur#t s#u stu"!d c%"!!$%r' n!c! (#c#r "entru #,! #(u1#. Exista alte moduri
de ai amuza.
Printii nu trebuie sa fac dect ceea ce este educativ, inteligent, c,iar dac aceasta nu
face plcere copilului. 'opilul este cel care trebuie s accepte, s se obisnuiasca. 2umea
ntreag nu caut dect plcerea, dar plcerea este cel mai ru dntre g,izi, ea urteste omul
si l face sa se intoarca la stadiul animal. Printii ignoranti fac placere copiilor lor pentru c
ei i %iubesc%. Dar exist iubire si iubire. Treu!e s #$eget! !u!re# c#re educ'
!n-ru(usete#1' -%rt!-!c c%"!$u$ *%stru s! $ -#ce "er-ect. +iint uman este n mod
natural egoist, ingrat si acest egoism si aceast ingratitudine voi riscati s le incura0ati
prin prea multa indulgent. Pentru c iubiti copiii, vreti s le dati totul, dar intelepciunea
sfatuieste si privati putin de anumite lucruri.
Eu vorbesc, eu vorbesc, dar stiu ca printii numi vor da dreptate, ei vor gsi c
sfaturile mele sunt n contradictie cu metodele lor. Dar din moment ce ei au probleme cu
copiii lor, asta dovedeste c parerile lor au nevoie sa fie ameliorate, nu?
-n pagina pe care vam citito, spunem c nu trebuie s loviti copiii. -n realitate n
cazuri exceptionale, o palm sau o btaie la fund nu poate sa le fac ru. 4%#r c#' !#t'
d#c $%*!t! un c%"!$ -!t! #tent! $# "r!*!re# *%#str& 4#' "r!*!re# *%#str nu treu!e s
e)"r!(e n!c! -ur!e' n!c! %st!$!t#te' n!c! un -e$ de sent!(ent neg#t!*' de%#rece c%"!$u$ *#
u!t# re"ede "#$(# s#u t#!# $# -und "e c#re !,#t! d#t,%' d#r nu *# u!t# n!c!%d#t# %
"r!*!re re#/ el v va purta pica pentru aceasta si mai devreme sau mai trziu va ncerca sa
se rzbune. Atent!e $# "r!*!re# *%#str# d#c *# $%*!t! c%"!!!9
Deseori printii lovesc un copil deoarece sunt exasperati de el, siau pierdut rbdarea,
ceea ce este o foarte proast reactie. Palmele si btaile la fund nu trebuie sa fie rezultatul
enervrii printilor , ener*#re# nu este un sent!(ent "ed#g%g!c ci dorinta lor de al face
pe copil sa nteleag existenta unor reguli ce trebuie respectate. De aceea am dat uneori
aceast metod pe care multi eu o stiu, au gsito bizar. $nd o mam trebuie s-si
corijeze copilul, trebuie ca ea sa rmn stpn pe ea inssi, s arate copilului ct de
trist este de a-l lovi, chiar s plng n fata lui spunandu-i: -nu voiam s te bat, dar sunt
obligat pentru c tu ai actionat ru si trebuie sa fi pedepsit%. Iar apoi, datii drumul$
btaia la fund& (tunci, copilul simte c mama sa este nefericit, c ea sufer si c din vina
lui ea este obligat s actioneze asa cum o face. (stfel copilul va reflecta si va ntelege c
exist= legi care nu trebuie nclcate. Insist asupra acestui punct, deoarece eu stiu c printii
nu au obiceiul de a fi atenti la modul n care si cori0eaza copilul. Ei nu trebuie niciodata
sl bata cnd sunt furiosi, deoarece las n capul su o impresie de ur, de rutate si nu de
0ustitie, pe cnd tocmai pentru buna sa educatie el trebuie s simt c tatl si mama sa l
pedepsesc pentru c sunt drepti. Dar acest mod de a proceda este foarte ru si din punct de
vedere magic si eu v voi explica de ce.
.nd $%*!t! un c%"!$ "e un -%nd de -ur!e' curentu$ d!1#r(%n!%s "r%dus de
sent!(ente$e *%#stre ! se tr#ns(!te $u! s! "r%*%#c e-ecte e)tre( de d!struct!*e. +uria
care a iesit din voi sub forma unui curent de ostilitate va continua s actioneze n mod
defavorabil asupra lui timp de luni, ani de zile si astfel, fr sa o stiti, ati lsat copilul
vostru prad fortelor negative care l vor acapara. Iat ignoranta printilor care, n loc ssi
a0ute si prote0eze copilul, distrug n el elemente sacre, divine, deoarece ei iau comunicat
prea multe forte negative iesite din inima lor. Printii trebuie de acum nainte ssi interzic
aceste iesiri de furie.
'um noi nu putem educa printii din lumea ntreag, cel putin aceast lumin s fie
acceptat de fratii si surorile din +raternitatea (lb .niversal. +ie ca ei ssi cori0eze
copiii din moment ce este necesar, dar fr a simti acest sentiment distructiv care expune
copiii influentei spiritelor tenebroase. Deoarece iat ceea ce se va ntmpla$ cnd mai trziu
vor voi ssi cori0eze copiii, ei nu vor putea" n loc de a fi docili si asculttori n minile lor,
ei vor asculta de aceste spirite tenebroase. Iat o problem asupra careia voi trebuie s
reflectati. 'ori0ativ deci copiii doar pentru ai face constienti c exist legi pe care ei nu
le pot nclca fr a se expune la mari pericole.
2a fel face si natura. Este iarna, este frig si voi v spargeti fereastra$ ei bine, dac voi
nu o nlocuiti va trebui s suportati consecintele$ veti tremura de frig. Puteti foarte bine
spune naturii. Ea va rmne impasibil, implacabil si voi veti fi obligati sa reflectati
asupra neindemnrii voastre, s reparati geamul si s ncercati sa fiti mai indemanatici pe
viitor. 7#t de c%"!$' (#(# treu!e s -!e c# s! n#tur#/ !("#s!!$ s! !("$#c#!$ s! n
#ce$#s! t!(" s,! #r#te c s! e# se su"une $eg!$%r. .n acest moment ea inoculeaz
copilului ideea unei ordini, a unei ierarhii si se pot astepta minuni din partea unui copil
care a fost crescut n aceast constiinta si n acest respect al legilor.
Evident nu sunt toti copiii la fel. !unteti deci obligati de ai educa functie de gradul lor
de evolutie, de temperamentul lor, de forta lor, de sntatea lor si nc multi alti factori.
Exist attea cazuri diferite nct nu se pot da reguli generale, nici sa se spuna$ %faceti asa%.
Treu!e % (et%d "ed#g%g!c "#rt!cu$#r "entru -!ec#re c%"!$, iar printii sunt cei care
trebuie ssi studieze copiii si s se arate destul de inteligenti si luminati pentru a sti ce
metod trebuie s foloseasc cu ei.
Dar sigur este ca n toate cazurile printii trebuie s fie implacabili n fata copiilor lor,
s nusi arate nici o slbiciune, nici o lacuna. !e cunosc cazuri de mame care aveau amanti,
sau c,iar care pe timpul rzboiului se culcau pe c6mp cu soldatii trii inamice. 'opilul mic
era acolo, pentru c mama nu putea sl lase singur acas si el privea fr a ntelege. Dar
cativa ani mai trziu, cnd el si amintea si ntelegea, se puteau vedea n comportamentul
su fata de mam pagubele pe care aceast scen leau produs n el. De ce mamele sunt att
de inconstiente? Ele comit orice act negativ n fata micilor copii creznd c ei nu
nregistreaz nimic. Ei ba da, tocmai c ei nregistreaz totul. !unt evenimente din al
treilea, al patrulea, al cincilea an pe care un om nu le poate uita vreodat. El va uita ceea
ce sa ntmplat ieri, dar si va aminti totdeauna ceea ce a trait acum <B sau @B de ani.
.nd "r!nt!! $#s s se *#d c #u s$!c!un!' c%"!!! sunt tu$ur#t!' de1%r!ent#t!' e!
nu (#! #u de ce s se #g#te& 'opiii cauta totdeauna din instinct s se spri0ine de fiinte care
ncarneaz dreptatea, nobletea, puterea, perfectiunea" ei poart cu totii n ei o nevoie
instinctiv de dreptate si adevr, iar cnd ei i vd pe printii lor comitnd acte reprobabile,
ceva se deregleaza n ei. 'opilului care se simte mic, slab, i place s simt deasupra lui o
autoritatea infailibil care l prote0eaz. El este ignorant de toate, dar stie c este slab, de
aceea el are nevoie de protectie si se adposteste lng mama sa pentru ai simti cldura. !i
nu numai n domeniul fizic el caut un spri0in, dar si n domeniul psi,ic. De aceea cnd un
copil ntelege c mama sau tatl sau nu sunt la nltimea situatiei, el se simte pierdut sau
se revolta si iat originea a numeroase tragedii.
Un c%"!$ #re ne*%!e c# "r!nt!! s! s nu $#se s #"#r n!c! % s$!c!une s! de #cee#
este -%#rte ru c# du" ce #u d#t un %rd!n c%"!$u$u!' "r!nt!! s #cce"te c# e$ s nu
#scu$te& 'nd printii au dat un ordin, ei trebuie s pretind ca, copilul sl execute, altfel el
si va da seama ca printii si nu au nici o fermitate, nici o stabilitate si aceast imagine pe
care o va avea fata de ei i va impiedica educatia. +at de acest subiect as vrea s m opresc
asupra unei probleme foarte interesante.
'nd un adult vrea s actioneze, el trebuie nainte s reflecteze. 'opilul nu are de
reflectat deoarece creierul su nu este pregtit pentru reflectie. 2a copil, actiunea este cea
care primeaz, el trebuie deci s actioneze executnd fr a discuta ceea ce adultii i cer.
Demersul copiilor este invers de cel al adultilor. Dac copilul vrea nainte de toate s
nteleag nainte de a actiona, el nu va face niciodat nimic. El trebuie s actioneze nainte
de a ntelege, pentru c sunt altii care au nteles naintea lui si avand ncredere n ei, el
faciliteaza propriul sau proces de ntelegere care nu se va manifesta dect mai trziu.
Act!%nnd e)#ct du" cu( "r!nt!! $e cer' c%"!!! #u "%s!!$!t#te# de # de*en!
!nte$!gent!. Deoarece inteligenta, cea adevrat, este de0a o munc. Dealizarea presupune
ntotdeauna c o inteligent a precedat executiei. 'nd o munca este bine facut, se spune
c a fost opera unei inteligente" c aceast inteligent este vizibil sau invizibil, constienta
sau inconstienta, asta este alt problema.
'opilul trebuie deci s execute ceea ce i se cere fr a avea nevoie de explicatii. 'nd
mama si duce micul biat cu ea, nu este necesar ca ea si explice n detaliu unde l va
duce. El are ncredere si d mnuta mamei sale stiind c ea nul va conduce ntrun loc
unde sunt serpi, ursi sau mistreti care l vor devora simbolic vorbind si astfel copilul
progreseaz. Dar copiii care nu au ncredere n printii lor, sau care s fie independenti,
liberi, nusi pot dezvolta corect inteligenta.
(cum nu ncepeti smi spuneti poveiti $% da,dar noi cunoattem familii unde copiii
sunt cu mult mai inteligenti dect printii lor , de aceea ei le tin piept . Eu stiu bine c se
pot ntlni copii ntradevr exceptionali, dar sant cazuri extrem de rare . Eu , eu v
vorbesc n general si n general nu cred de loc ceea ce vreti s m faceti s cred$ c
ma0oritatea copiilor sunt abrutizati. #u, din moment ce un copil sa nscut ntro familie
sau alta, nseamn c exist un motiv, acum c este aici, este prea trziu pentru a 0udeca si
critica. Dac este att de genial, de ce a venit el sa se ncarneze ntro familie de tampiti?
Dac el a venit aici, este tocmai pentru a face un stagiu si fcnd un stagiu el trebuie ssi
asculte printii. Dup aceea, vom vedea. (u existat fii de regi care au fost trimisi n armat
ca simpli soldati pentru a fi tratati si cateodata maltratati ca toti ceilalti&
Deci, copilul nu trebuie sa discute si s critice, lui nu i se cere s aduc dezordine si
anarhie. Din moment ce a venit aici, n aceast familie, el trebuie s inceap prin a merge
n acord cu ea. 'nd el va dovedi adevrata superioritate, el va putea face ceea ce vrea, dar
nu nainte. 'nd copilul i ascult pe printii si si accepta s fac ceea ce ei i cer,
inteligenta sa ncepe s se trezeasca. (poi, putin cte putin, copilul insuti ntelege ratiunea
a ceea ce face.
Evident, exist cazuri cnd ntransigenta printilor poate fi catastrofal. ! presupunem
c ceea ce copilul cere este de natura spiritual si ca el are printi grosieri, ignoranti si
necinstiti care l impiedic ssi realizeze idealul pentru c aceasta depseste prea mult
ntelegerea lor. Dac ei se arat inflexibili, ei i pot face mult ru. De aceea, de fiecare
dat cnd se d o regul general, trebuie aduse nuante si explicatii.
n#!nte de # se "r%nunt#' de # d# % "er(!s!une s#u de # % re-u1# n (%d c#teg%r!c'
"r!nt!! treu!e s cntre#sc -%#rte !ne c%nsec!nte$e. Dar cum o vor face, dac ei nu
au discernmnt? Ei trebuie s nceap un mare numr de factori de luat n considerare$
dac copilul este destul de puternic, dac este momentul propice, dac este pentru binele
su dac el posed daruri particulare care trebuie prote0ate. $hiar si n ceea ce priveste
hrana, printii trebuie s ia anumite elemente n considerare si sa nu forteze copiii s
mnnce ceea ce ei gsesc bun pentru ei nsisi.
Deci, repet: un tata, o mama, nu trebuie sa pretinda o ascultare absoluta copilului nainte
de a-si fi pus ntrebarea: -oare eu i cer ceva bun, drept, divin" /are sufletul sau o
doreste, nzuieste profund, sau va fi nociv pentru evolutia sa"- :dat ce ei sau
documentat bine, c au vzut si nteles n mod clar ce ar fi bun pentrucopil, ei si dea
ordin fie c este o permisiune sau un refuz n mod categoric, irevocabil, iar copilul trebuie
s se supun.
'opilul trebuie s nteleag c exist legi crora printii nsisi sunt obligati s se
supun. ',iar si initiatii ascult de aceste mari legi ale naturii si de altfel ei sunt primii care
le respect. Ei respect poate mai putin legile umane care nu sunt totdeauna 0uste, dar n
fata legilor divine, legile eterne, universale, ei sunt ntotdeauna plini de respect si de
supunere. Discipolii +raternitatii (lbe .niversale trebuie a nvete si acest respect si sl
transmit mai departe copiilor lor.
Deci, iat, ntelegetim bine. Trebuie s aveti mult iubire pentru copii, este de la
sine nteles, dar trebuie s stiti cnd si cum s o manifestati. Exist momente n care nu
trebuie s v artati iubirea ci s v serviti de intelepciune" numai cu aceast conditie puteti
vorbi ntradevr de o iubire luminat si benefica. Iu!re# s$# s! stu"!d# este %
c#t#str%-&
<I
E4U.ATIE SI INSTRUIRE
F
Deseori mi sau pus ntrebri referitor la educatia copiilor iar eu spuneam$ %vedeti voi,
sa fcut mult n scoli n acesti ultimi ani, pentru copii si adolescenti. Dar ce sa ameliorat?$
partea exterioara. 2i sau dat scoli mai mari, mai frumoase, cu laboratoare, radio, cinema,
T), terenuri de sport, piscine... dar cu toate acestea copiii nu su ameliorat.*
n trecut' nu se #c%rd# #tt# !("%rt#nt $#tur!! e)ter!%#re. :rice cas, orice gra0d
c,iar puteau servi drept scoala" vntul sufla prin ferestre astupate cu putin ,rtie" nu exista
provizie de lemne iar copiii care veneau de departe aduceau fiecare cte un bustean pentru
a ntretine focul. 'teodat ei nu aveau nici mcar crti, doar profesional avea una. Dar iat
ca din aceste scoli ieseau fiinte excepsionale, caractere puternice, nobile, modele. -n timp
ce astzi cnd sau asigurat toate conditiile materiale, pungasi, fiinte viclene, interesate,
necinstite, ies din scoli. (,& ei sunt foarte instruiti, da" pentru a recita, pentru a va uimi, ei
sunt capabili, dar caracterul lor nu este att de solid sau nobil.
!i dac va povestesc cum eu mergeam la scoala& Tatal meu a murit cnd eu eram nc
foarte mic si noi eram sraci, att de saraci, nct mama mea nu putea smi cumpere crti.
Deseori c,iar, plecam la colegiu dimineata fr a mnca si pe timpul cursurilor eram
somnolent, aproape adormeam. -n timpul recreatiei mprumutam crtile colegilor mei,
ncercnd s nvt rapid cte ceva din lectie, iar cnd profesorul m ntreba ncercam s
regsesc cte ceva din ceea ce am citit pe timpul acelor ctorva minute. (cum vd ca toate
aceste dificultati pe care a trebuit s le nfrunt au trezit n mine anumite facultti de care
am beneficiat mai trziu.
'nd triesti confortabil, te cloroformezi. #u oamenii foarte bine instalati n viat au
fost cei care au dat mari lucruri umanitatii. Toti cei care nu au dus lips de nimic, mergeti
s vedeti ceea ce ei vorbesc, cu ce se ocup& 'u lucruri nensemnate, idiotenii. .nii vor
spune$%dar toate aceste scoli bine ec,ipate sunt foarte utile, copiii nostri vor deveni
te,nicieni, ingineri%. Da, de acord, ei vor deveni tot ceea ce veti dori voi. Dar oare fericirea
umanittii depinde absolut de progresul te,nic, de confort, de vitez2 Eu nu sunt
("%tr!*# "r%gresu$u!' d#r treu!e s st!t! ce d!rect!e !# e$& (ctualmente, oamenii nu se
intereseaz dect de progresul material ca si cum nu ar exista multe alte domenii unde de
asemenea ar trebui s progreseze. Eu sunt ntrutotul de acord cu progresul, dar ce fel de
progres? 'u toate ameliorrile te,nice care au fost realizate, viata nu sa ameliorat$
oamenii nu sunt mai fericiti, mai linistiti, mai luminosi, nici mcar mai sntoti&
n d%r!nt#' $#ud#!$ !nente$es de # #(e$!%r# "#rte# e)ter!%#r' s,# u!t#t "#rte#
!nter!%#r' c#r#cteru$. -nvttorii, profesorii si c,iar printii au gndit c este suficient sa
dea copiilor cele mai bune crti, un material mai perfectionat, dar din nefericire aceasta nu
a dat att de bune rezultate. 8ulti, binenteles si dau seama, ei vd c, cu toate aceste
ameliorri si n pofida tuturor observatiilor si pedepselor, copiii nu se amelioreaz, din
contra. De ce? Pentru c ei nu au n fata lor exemple vii.
Pentru # %t!ne re1u$t#te une treu!e c# nvtt%r!!' educ#t%r!! s -!e (%de$e.
!i cum primii educatori sunt printii, dac printii si rateaz vocatia, dac ei dau sfaturi
si fac contrariul a ceea ce ei spun, copiii si dau seama c ceva nu este n regul. -n acest
moment, nu numai ca printii si pierd autoritatea, dar copiii ncep s le urmeze exemplul$
ei si dau seama ca exista doua adevruri, unul pentru altii si unul pentru sine insuti si c
pot face tot ceea ce vor cu conditia s salveze aparentele. Deci, toti se exerseaz pentru a
deveni capabili de a nsela, de a face fraude,deoarece acesta este exemplul pe care l au n
fata oc,ilor.
2a ora actual, ma0oritatea pedagogilor sunt intelectuali care nu au o adevarat vocatie
pentru meseria lor$ ei au citit crti care leau dat cteva cunostinte superficiale, dar n
interiorul lor nu aunimic pedagogic. Un *er!t#!$ "ed#g%g treu!e s -!e nscut "ed#g%g
s! d%#r "r!n "re1ent# s#' "r!*!re# s#' "r!n e(#n#t!!$e s#$e' c%"!!! sunt educ#t!. !au
vzut n instorie brbati si femei care sau nscut cu aceasta iubire, aceasta calitate
moral care influenteaza copiii. Deoarece copiii sunt sensibili, ei sunt ca animalele care
simit de departe dac voi sunteti un stpn sau nu. Priviti calul$ dac, clretul este un
fricos calul o simte si ,op, la Pmnt& altfel, el se supune. Iar copiii au si ei aceast intuitie
natural.
Din ce n ce mai mult, se vd totusi profesori si nvttori care pun la ndoial
metodele lor pedagogice si putin mai trziu ei vor ntelege c pentru a educa tinerii
trebuie s fii tu insuti impecabil, altfel nu se poate avea o bun influent asupra lor. !i de
ce este astfel? 'opiii, vam spuso, au flerul animalelor si 0udecata lor este infailibil. #u
mi este teama de 0udecata adultilor, dar mie fric de cea a unui copil deoarece este o
0udecat teribil. :pinia copiilor este foarte important pentru mine, pentru ca ei vd, ei
simt, ei au simtul adevrului.
'nd eram elev la colegiul din )arna, pe timpul rzboiului din /9/@, ma0oritatea
profesorilor nostri au trebuit s plece pe front si aveam nlocuitori care veneau pentru un
anumit timp sa ne tin cursurile. Intrun an am avut succesiv doi profesori de matematici.
Primul, de ndat ce ntra n clasa declansa un vacarm asurzitor$ elevii ncepeau sa rd,
s glumeasc, putea sa fac orice pentru a restabili linistea$ s strige, sa gesticuleze, s
ameninte. Inutil. El mergea c,iar sl caute pe director, dar odat directorul plecat,
zgomotele si rsetele rencepeau. El era totusi blnd si mi era mil de el si nu ntelegeam
de ce camarazii mei erau att de cruzi. : dat am fost c,iar att de indignat de atitudinea
lor, nct n absenta sa am luat cuvntul pentru a le spune c ceea ce ei fceau nu era prea
frumos. Ei au fost de acord s se cuminteasc si pe timpul a o zi sau doua a fost mai bine.
(poi, din nou dezordinea a renceput. -n realitate sar fi zis c, prin modul su de a fi,
profesorul nsusi era cel care provoc reactia elevilor, ca si cum ceva se dega0 din el spre
a provoca vacarmul si ilaritatea. -ntro zi el a plecat si a fost nlocuit de un omulet care
ntra n clas usor fr ca mcar s ne priveasc. Dar de ndat ce el aprea, elevii se
asezau la locurile lor n tcere si nu mai miscau" el si punea registrul pe birou si ncepea
lectia cu o voce linistit. N!c!%d#t nu se !n-ur!#' n!c!%d#t nu ne #(en!nt#' n!c!%d#t
nu ne "ede"se#. )l cunostea perfect tot ceea ce ne nvta, el nu ezita niciodat si noi
eram cu totii obligati s muncim. 2a aceasta epoc aveam /;/< ani si aceasta ma
impresionat foarte mult. Iar acest omulet care nu avea n exterior nimic remarcabil, mia
rmas n memorie. #u numai cunostintele sale ne impuneau, dar si prezenta sa, ce emana
din el. -n scoli, n universitati, se ntalnesc unele cazuri asemntoare de profesori care,
imediat, fr a face aproape nimic pentru aceasta, se impun elevilor si studentilor.
)ste si cazul acelor 0oghini care traiesc n pdurile (ndiei, n mijlocul tigrilor,
cobrelor, fr ca acestia s indrazneasca vreodat sa se apropie de ei pentru a le face ru.
Din cauza purittii lor, a virtutilor lor, acesti 0oghini au vibratii pe care animalele le simt
si de aceea ele i respect, pe cnd pe ceilalti ele i ataca pentru a-i musca sau devora.
Dac instruirea ia din ce n ce mai mult important, este pentru ca toti stiu c gratie
ei, vor putea a0unge la cele mai bune situatii, cele mai glorioase, cele mai bine pltite. -n
acest timp educatia este negli0at pentru c ea nu d niciunul din aceste avanta0e. Din
contra c,iar, cel care a dat preferinta calitatilor morale este aproape totdeauna nlturat de
indivizi descurcareti si fr scrupule. !i apoi este (#! d!-!c!$ s $ucre1! "entru #,t!
#(e$!%r# c#r#cteru$ dect "entru # %t!ne d!"$%(e un!*ers!t#re&
:ricum, aici este si greseala printilor. >inenteles, ei sunt multumiti s aibe copii
ascultatori, sinceri, respectuosi, cinstiti, dar ei sunt si mai multumiti dac acestia sunt
primii n clas sau dac se pot remarca recitnd cteva poezii sau 0ucnd mici piese. Pentru
printi, esentiale sunt calittile intelectuale ale copiilor lor si nu cele morale" aceasta eu am
vzuto, am constatato si mai trziu, cnd copiii sunt instruiti, reuditi c,iar si influentati
de nu se stie ce filozofie, ei se ntorc mpotriva printilor lor pentru ai critica si a le face
reprosuri. !i atunci, sracii printi sunt stupefiati$ ei au fcut attea sacrificii pentru asi
instrui copiii si iat cum acestia se servesc de aceast instruire pentru ai lovi mai bine&
De aceea eu spun tuturor celor care au copii$ 84#c *%! *ret! c# !nstru!re# "e c#re %
d#t! c%"!!$%r *%str! s nu se !nt%#rc ntr,% 1! ("%tr!*# *%#str' #cce"t#t! #de*rur!$e
St!!nte! In!t!#t!ce' (r!t! $u(!n# n *%! s! *et! "ute# (#rc# s"!r!tu$ c%"!!$%r *%str! de %
sut de %r! (#! !ne dect "r%-es%r!! $%r8&
*u trebuie ca printii s-si imagineze c au fcut esentialul pentru copiii lor
asigurandu-le instruirea. #u, aceast iluzie nu poate dect s provoace rzboiul ntre cele
dou generatii, pentru c n scoli copiii vor ac,izitiona cunostinte pe care printii sunt
departe de a le avea si cnd ei vor reveni cu diplomele si cu asa zisa lor superioritate, ce nu
vor auzi printii& Ei vor fi tristi si nemultumiti de a vedea c, copiii lor se arat ingrati,
grosolani, violenti, dar a cui este vina? ( lor nsisi& De ce nu au fcut ei nimic pentru a
obtine o lumina si virtutii astfel nct, cu toat cunoasterea lor copiii si simt ntotdeauna
superiori lor? Da, aici trebuie s fie scopul tuturor printilor$ sa devin att de nobili, de
elevati, luminosi, puternici nct sa fie absolut de netrecut.
Dac printii vor ntradevr ssi pstreze copiii foarte aproape de ei, dac vor ca ei
si iubeasca, si admire si s nui abandoneze niciodat, trebuie ca ei sa le dea un
exemplu extraordinar. (ltfel, eu i previn, copiii vor fi pierduti pentru ei. 'ontnd doar pe
solutii de facilitate, ei devin slabi, vulnerabili si ziua n care problemele se prezinta i va
gsi prbusiti. !i care este utilitatea de a fi prbusit? #u trebuie s a0ung acolo, ci s
reflecteze si s fac n asa fel nct s depaseasc dificultatile, n momentul n care ele se
vor prezenta.
2a ora actual, asistam la tot felul de manifestri anormale ce au drept cauza
important exagerat acordat instruirii. >inenteles, instruirea este necesar,
indispensabil, dar suntem pe cale s ucidem copiii si studentii cu prea multe cunostinte
inutile. De altfel, de ndat ce siau terminat studiile si au trecut examenele, ei se grabesc
s stearg totul din creierul lor. De ce s fi strns attea cunostinte inutile, de ce s fi
pierdut attia ani, dac n definitiv este pentru a se grbi s uite totul si s nu fi nvtt
nimic din ceea ce este esential n viat? Iar ceea ce este esential, v voi spune prezentandu
v acum modul n care vd Initiatii aceast problem a educatiei.
In!t!#t!! st!u c -!!nt u(#n este c%("#r#!$ cu % ("rt!e #! cre! $%cu!t%r!
sunt "r%"r!!$e s#$e ce$u$e' !#r e$ este rege$e& Din nefericire, n ma0oritatea cazurilor nu
este dect un rege detronat, deoarece el a fost rsturnat de poporul sau pe care nu a stiut sl
guverneze n mod ntelept$ el nu a nteles c trebuia ssi educe celulele astfel ca ele ssi
poat ndeplini, toate, n mod corect sarcina. -n loc s intre n locul su de monar,, el era
ocupat s alerge n cutarea plcerilor de toate felurile, nct nui mai rmnea timp pentru a
se apleca asupra nevoilor poporului su. Pe timpul ct era acolo, scufundat n activittile
sale inutile sau c,iar criminale, antura0ul su nusi ddea seama de nimic, era poate pe cale
sl admire, dar propriile sale celule l spionau, deoarece el nu se putea ascunde de ele si
ntro zi ele au decis sl rastoarne pe acest suveran nedemn.
.e$u$e$e n%#stre sunt *!!' !nte$!gente s! e$e ne su"r#*eg+e#1& $um ele sunt
ntotdeauna n comunicare cu noi, nu putem sa scapam vigilentei lor$ 'ele mai mici
fraude, cele mai mici viclenii se nregistreaz asupra lor, si ctva timp dup aceea, ele ne
urmeaz exemplul ele si spun$%,aideti, s bem, s mncm, s stricm, stpanul nostru este
ca noi si noi suntem ca el&% Iat ceea ce nu se stie$ c celulele noastre ne urmeaz
exemplul.
-nainte de a ne lansa n educatia altora, fiecare trebuie s fie pedagogul propriilor sale
celule stiind ca un popor al crui rege i da un exemplu prost, l imit, iar mai apoi l
detroneaz. Pe cnd un rege dac d un exemplu de buntate, de noblete, de cinste, celulele
sale, care l imit, fac totul pentru al sustine, ele devin att de asculttoare, att de radiante
nct aceasta radiatie a0unge s se manifeste c,iar n exterior. (ceast radiatie, aceast
emanatie este cea care actioneaz asupra oamenilor, animalelor si c,iar asupra vegetatiei.
.ee# ce %(u$ # cre#t !nter!%r "r!n (unc# s#' "r!n (ed!t#t!!$e s#$e' "r!n "ur!t#te#
s#' se re-$ect n#!nte de t%#te n !nter!%r' #su"r# "r%"r!!$%r ce$u$e; #!# du" #cee#
cre#t!!$e s#$e !es "entru #,! !n-$uent# "e ce!$#$t!. Dac voi nu cunoasteti aceasta lege, nu
veti a0unge niciodat la nici o realizare veritabil, deoarece mai ntii n interior lucrurile
trebuie s se creeze si s se organizeze, ntainte de a se concretiza n planul fizic. ! nu
credeti ca doar celorlalti le dati bunul sau prostul exemplu. #u, voi l dati ntii celulelor
voastre, iar cnd ele vd c voi triti n anar,ie, ele la fel devin anar,ice, imposibil s le
faceti s v asculte& -n momentul cnd vreti s v impuneti, ele nu v ascult si astfel nu
mai este posibil s v stpniti senzualitatea, furia, lcomia etc... Pe cnd, dac reusiti s
cstigati ncrederea celulelor voastre, voi puteti avea o mare putere asupra lor$ dac vi se
ntmpla s fiti ntro proast dispozitie, dup cteva minute de concentrare, ele v ascult si
voi regsiti pacea si lumina.
Deci, dac ati dat pn acum un exemplu ru celulelor voastre, trebuie ca de acum
nainte s le artati o mai bun atitudine, un mai bun mod de comportare. Deoarece
celulele v privesc, vor lua aceste sc,imbri n considerare si v vor imita. 8ai ntii,
binenteles, noul vostru comportament nu li se va prea prea natural, dar putin cte putin el
va deveni astfel si veti fi fr ncetare sustinut, mpins n aceeasi directie.
Un %( c#re # $ucr#t (#! nt!! #su"r# "r%"r!!$%r s! c%"!! d!n !nter!%ru$ $u!' cnd
treu!e s educe "e #$t! c%"!! n e)ter!%r' s#u c+!#r brbati s! -e(e!' nu #re n!(!c g%$
n e$' n!(!c nu este *!d/ d!n c%ntr#' este "$!n' "utern!c' *!r#nt s! t%t! s!(t c# este un
#de*r#t "ed#g%g' c e)!st n e$ % !ntegr!t#te' % un!t#te' c# nu se "re-#ce. Da, deoarece
n interiorul lui toti locuitorii si l sustin si i dau forte. De aceea prezenta sa este magic"
orice ar spune, el obtine rezultate, pentru c toat fiinta sa este obisnuit s lucreze n
aceast directie, el nu este divizat$ exterior asa, iar interior contrariul.
Trebuie s a0ungeti la aceasta integritate, la aceast unitate$ asa cum v artati n
exterior, sa v aratati si n interior. -n acest moment, deveniti foarte puternici ca pedagogi,
ca educatori. (ceasta este adevrata putere, puterea magic, deoarece toate celulele omului
dega0a ceva veridic. (ltfel, doar partea care vorbeste dega0a cteva raze de adevr, dar tot
restul strig$ %#u, nu, nu, este fals&%
-n adevr, n un!t#te se gseste #de*r#t# (#g!e& M#g!# suntelege nt%tde#un#
% un!-!c#re # tutur%r -%rte$%r' a tuturor energiilor" n dislocare, n risipire, nu exist nici o
magie. Dar cnd eu vorbesc de magie, voi trebuie sa m ntelegeti$ eu nu m ocup de
magie, eu nu citesc crti de magie sau de vr0itorie. Este mult timp de cnd am rsfoit
cteva pentru a avea o idee, dar eu nu am timp de pierdut cu aceste lecturi. Pentru mine, tot
universul, toat viata este magie$ adevarat carte de magie este etalat aici, n fata tuturor,
dar nu stiti s o cititi.
-n realitate, e)!st tre! c#teg%r!! de educ#t%r!$ cei care pretind de la copiii lor sau de
la elevii lor respectul anumitor reguli, dar n acelasi timp aratnd c ei nsisi nu respect
nimic" cei care dau ntradevr exemplu altora prin amor propriu, prin vanitate, pentru asi
conserva prestigiul, dar care n secret si permit multe inclcri" si n fine a treia categorie,
Initiatii, adevaratii pedagogi care, nu sunt divizati$ ceea ce spun, ceea ce doresc, este c,iar
ei, c,intesenta lor. Trebuie s a0ungeti aici.
De aceea v voi spune c pentru mine' ce$ (#! (#re "ed#g%g este S%#re$e& Da, iar el
este 8aestrul meu. El mia spus$ %credem, toti asa zisii pedagogi nu cunosc nimic din
adevrata pedagogie. Ei nu stiu c pentru ai inclzi pe ceilalti, trebuie s fii cald, c pentru
ai lumina pe ceilalti trebuie s fii luminos, c pentru ai insufletii pe altii trebuie s fii viu.
Educatorii vor s impun tinerelor generatii calitti morale pe care ei nsisi nu le posed, si
deci pe care nu pot s le dea exemplu. 'um vrei tu ca tinerii s nu se revolte? Este normal
ca ei s nu mai asculte%. Da, iat ce mia spus !oarele.
.n adevrat pedagog trebuie s emane calitatile care vrea sa le insufle, trebuie s fac
n asa fel nct s fie contagios, stimulant, irezistibil& .n adevarat poet, un adevarat
muzician i impinge pe ceilalti s devin poeti, muzicieni. .n adevrat purttor , un
adevrat muzician i impinge pe ceilalti s devin poeti, muzicieni. .n adevrat purttor de
iubire, i face pe ceilalti plini de iubire. .n general indrznet, plin de bravur, influenteaz
soldatii si$ ei se arunc la asalt si obtin victoria. Imaginativ un fricos, un temtor care
strig$ %nainte&% cu o voce tremurtoare, nimeni nul va urma. Educatorii spun$ %trebuie s
fii bun, s fii cinstit, s fii...% dar ei sunt oare? (tunci, cum vreti voi ca tinerele generatii sa
fie antrenate?
Educatia actual rmne la suprafat, la periferie. Dar adevrata pedagogie este o
pedagogie de centru. Dac interior sunteti nobil, drept si cinstit, c,iar fr a spune nimic,
veti face fiintele din 0urul vostru nobile, drepte si cinstite.
( da exemplu, toat puterea magic a pedagogiei se afl aici, eu nu o voi repeta
niciodat indea0uns. Destul nu sunt dect amuzamente, baliverne. !e stie, se citeste, se
scrie, se explic, se fac teorii si sunt incapabili s dea un exemplu. #u, eu nu mai citesc
crti de pedagogie, sunt prea multe si se contrazic. Dac voi mi puneti ntrebri asupra
educatiei din diferite tri, asupra noilor sisteme, asupra tendintelor moderne, v voi spune
c nu cunosc nimic din toate aceastea. 2a mine, toata energia mea, toat vointa mea, sunt
concentrate asupra acestei singure idei" cum s a0ung s fiu un model. (sta este tot.
Dac la sfarsitul anului scolar, nvttorii, profesorii sunt att de obositi, nu nseamn
c a se ocupa de copii este o munc epuizant, ci c prea deseori si fac meseria cu spirit de
mercenari$ ei se gndesc nainte de toate ssi cstige existenta. #u copiii sunt cei care i
preocup si ei ncearc ssi termine lucrul ct mai rapid posibil fr a lua vreodat
cunostint de grandoarea misiunii lor, de a lucra asupra sufletului tuturor acestor copii care
leau fost incredintati de 'er.
.%"!!! #u (u$te de-ecte' !nente$es' d#r d!n (%(entu$ n c#re #u (rt!s#t
c#r!er# de educ#t%r!' sunt %$!g#t! s se gnde#sc $# *!!t%ru$ #cest%r c%"!!' s# -!e'
#tent!' s,! !ue#sc&&& !#r cu( c%"!!! sunt sens!!$! $# !u!re s! $# t#ndrete' du" un
#nu(!t t!(" *%r s-rs! "r!n # se sc+!(#&
'nd eram nc n >ulgaria, acum mai mult de ;B de ani, am cunoscut o foarte btrn
femeie care, spre sfrsitul vietii sale, a decis s invete s citeasc si s scrie. #iciodat nu a
putut sa o fac cnd era tnar si la vrsta de ?B de ani a cerut s mearg la scoal. Era ntr
un foarte mic sat si nvttorul a acceptat. Dar v dati voi seama... reactia copiilor fat de
o femeie btrn asezat ca si ei n bncile scolii & -si bteau 0oc de ea si i fceau necazuri.
Iar ea, nu numai c nu se supra, dar i mngaia, i sruta, le aducea mici cadouri. (tt de
bine nct dup ctva timp copiii nusi mai bteau 0oc de ea si o adorau. -ntro zi cnd ea sa
imbolnvit si nu a mai putut s vin la scoal, toti copiii au fost la ea pentru a o implora s
se vindece repede$ ei nu mai voiau s mai studieze dac ea nu era acolo cu ei.
Ei da, dar pentru a putea produce un asemenea efect asupra copiilor, trebuie s ai o
mare iubire, o mare rbdare. (u existat uneori educatori extraordinari, ca Pestalozzi care
nu era att de instruit, dar care, gratie iubirii sale, a obtinut numeroase succese cu copii
foarte dificili" dar este rar. Eu nteleg ce sarcin enorm este de a educa copiii, dar dac
pot s vorbesc asa cum o fac, este pentru c n >ulgaria am fost si eu nvttor, apoi
director de colegiu si am vzut rezultatele pe care iubirea si rbdarea le produc asupra
copiilor. Din cauza a tot ceea ce copiii le povesteau, printii veneau smi multumeasc si
smi aduc cadouri. Eu nu stiam c,iar ce s mai fac& Iar cnd am plecat n +ranta, totti au
venit s m conduc la gar si plngeau& #u voi uita aceasta niciodat. !i c,iar deseori ma
gndesc la acesti copii, care multi de0a au devenit bunici&
4#c "ed#g%g!! s,#r gnd! s ntr%duc n (%d c%nst!ent e$e(ente s"!r!tu#$e n
!n!(!$e s! su-$ete$e c%"!!$%r' cu( #ceste e$e(ente c%nt!nu du" #cee# s #ct!%ne1e'
t%#t *!#t# $%r #cest! c%"!! s! *%r #(!nt! de #cest! brbati s! -e(e! c#re #u (unc!t
#su"r# $%r& -n starea acutal a lucrurilor copiii nu si mai amintesc nici mcar de
nvttorii si profesorii lor sau dac si amintesc, este aproape totdeauna pentru ai detesta
si asi bate 0oc de ei nc ani multi dup aceea. 8unca lor nu a avut deci nici un sens,
deoarece nu continea nici lumin nici constiinta, nici iubire.
'nd iubim copiii, nu ne simtim osteniti pentru c neam pstrat sistemul nostru intact.
Dar inlaturati iubirea, inlaturati rabdarea, inlaturati credinta, c veti reusi si c va veti
cstiga prieteni care toat viata si vor aminti de voi si veti fi pierduti. Dar mai ales cnd
copiii sunt nc foarte mici, cei pe care i cstigati iubindui sunt ngerii lor pzitori.
7!ec#re c%"!$ #re un nger "1!t%r c#re se %cu" de e$' c#re *eg+e#1 #su"r# $u!' c#re
*re# s,$ educe d#r dese%r! e$ nt("!n (#r! d!-!cu$tt! de%#rece c%"!$u$ este su"us
#$t%r !n-$uente& ngeru$ "1!t%r *eg+e#1' $ su"r#*eg+e#1' d#r nu "%#te s -#c t%tu$
de #cee# e$ este #tt de -er!c!t cnd *ede c c!ne*# #0ut c%"!$u$ # cru! rs"undere %
#re s! $ rec%("ense#1. (tunci, prin munca voastr bun, nu numai ca voi cstigati copiii
si printii deoarece copiii povestesc totul printilor despre nvttorii si profesorii lor
dar si pe ngerul pzitor al copiilor. :are asta nu merit efortul, n loc s v gnditi s
scpati de copii ct mai repede posibil? -n acest caz este mai bine s nu fiti pedagog,
trebuie s v sc,imbati meseria.
Exist deci metode de cunoscut pentru a lucra cu copiii. Dac voi vreti, nu v gnditi
nici mcar la ei , gnditiv la voi. Pentru a nu termina extenuati, prbusiti, ncercati s fiti
mai calmi, mai rbdatori, mai atenti si voi veti economisi mult energie. (ltfel veti fi
totdeauna enervati, veti fi totdeauna ncordati si veti sfrsi prin a v mbolnvi.
8ulti nvttori si profesori si pierd timpul nfuriinduse mpotriva copiilor
deoarece nu reusesc si sc,imbe. Dar ce perfectiune prezint ei nsisi pentru ai vrea si
sc,imbe? 8a0oritatea sunt att de ordinari, att de mediocri, cum pot ei pretinde si educe
pe copiii? #u este nici mcar vocatia lor. .nii erau construiti pentru a fi mcelari si iat
educatori& N!c!%d#t e! nu s,#u gnd!t c s#rc!n# $%r este s# $ucre1e #su"r# su-$etu$u! s!
s"!r!tu$u! c%"!!$%r s!' "r!n "utere# !u!r!!' s $e !("r!(e ce*# d!*!n. .n ce universitate se
relev viitorilor pedagogi puterea iubirii c iubirea este cea care transform, care educ,
care amelioreaz"
(m spuso totdeauna, cea mai bun meserie, cea mai nobil este cea de educator, de
pedagog. Evident, nu este prerea ntregii lumi. 8a0oritatea nu stimeaz aceast meserie. (
fi fizician, avocat, medic, asta da, merit osteneala. Pe cnd nvttorii si c,iar profesorii
sunt putin dispretuiti. ( se ocupa de copii, ce nseamn aceasta? (proape nimic. !i iat c
este tocmai meseria cea mai important, cea mai semnificativ. ( educa pe copii, este o
munc divin& De aceea am spus ntotdeauna c va veni o epoc n care psi,ologia si
pedagogia, care sunt nc subestimate vor fi pe primul loc. Iar acest moment se apropie.
(ud c din ce n ce mai mult atentia se concentreaz n 0urul acestei probleme$ fiinta
uman, psi,ologia sa, educatia sa. Deoarece siau dat seama c nu poate exist nici succes,
nici fericire, stabil pentru umanitate atta timp ct aceast problem nu este pus la punct.
'urnd, cu totii nu vor vorbi dect despre aceasta. #umai c, un lucru este de a simti c
sc,imbrile sunt necesare, iar alt lucru de a putea s aduci ntradevr aceste sc,imbri.
Priviti ceea ce se ntmpl n politica. Toti vorbesc de sc,imbare$ trebuie s sc,imbi asta,
trebuie s sc,imbi cealalt. Este usor s vorbesti de sc,imbri, dar cnd nu esti pregtit s
le aduci, devii grotesc, asta este tot.
Pentru # #su(# #ce#st s#rc!n de "ed#g%g' nu este dec! su-!c!ent # stud!# tre!
s#u "#tru #n! $# un!*ers!t#te' treu!e % ntre#g *!#t s! c+!#r (#! (u$te *!et!&
4e%#rece secretu$ "ed#g%g!e! se gseste n St!!nt# !n!t!#t!c#. Inuntru, n inima, n suflet,
n spirit, trebuie s posedati un element pedagogic si acest element care vibreaz, care
eman, i influenteaza pe ceilalti" fr c,iar ca voi s desc,ideti gura, ei au dorinta de a v
imita. Ei si dau seama c exist ceva n voi luminos, clduros, viu si aceast lumin,
aceast cldura, aceast viat i a0uta mai bine s nteleag tot ceea ce voi vreti s le
explicati.
De altfel, nu etalanduv cunostintele puteti actiona asupra oamenilor. 'unostintele
sunt binenteles mi0loace puternice" oamenii pot fi fcuti sa nteleag multe lucruri cu
argumente bune, dar aceasta nu este de a0uns$ ei pot foarte bine sa nteleag, dar ei nu se
vor misca. 4%#r !u!re#' c%n*!ngere#' ncredere# sunt "uter! c#re st!(u$e#1' c#re
!ns"!r& !unt forte vii. Iubirea si credinta, iat puterea adevrat& -n fata dificulttilor
vietii, cel care posed cunoasterea intelectual, dar care nu posed dect aceasta, este slab,
temtor, se clatin, pe cnd cel care posed iubirea si credinta, c,iar fr a sti mare lucru,
continu s mearg, s se ridice, s infrunte toate obstacolele.
Este spus n Evang,elii$ 8 4#c #*et! % cred!nt ct un % de gru' *et! "ute#
s"une #cestu! (unte (!sc#,te s! e$ se *# (!sc#8& E*!dent' este s!(%$!c& Iisus nu a vurt
niciodat ca oamenii s se apuce s mute muntii de la locurile lor. 8untii stau bine acolo
unde sunt, nu ncercati si puneti n alt parte, lasatii linistiti. #atura ia plasat cu foarte
mult ntelepciune pentru a transmite anumiti curenti si radiatii. Munt!! de c#re *%reste
I!sus' sunt #$t-e$ de (unt! s!tu#t! n !nte$ect' n !n!(' n *%!nt#. !unt negli0ati acesti
munti de obscuritate , de egoism, de lene si voi vreti s atacati frumosii munti inocenti pe
care Dumnezeu ia fcut& :are Iisus a deplasat munti? #u, el nu se ocup de astfel de
lucruri, dar el a deplasat munti, impratii si continente ntregi n capul si inima fiintelor" el
a zdruncinat tot Pmntul.
Intelegetim bine astzi$ nu este su-!c!ent de # #cu(u$# cun%st!nte' treu!e s
$ucr#t! #su"r# !u!r!!' cred!nte!' ndr#1ne$!!' #$t-e$ *et! r(ne s$#!. )eti fi ca cel care
si petrece tot timpul sau n biblioteci si care, att de scufundat n cartile sale, uita sa
mnnce$ el citeste, el citeste , dar devine pal, slab, fr viata si dup un anumit timp este
obligat s abandoneze totul, c,iar lecturile sale. (cum, dac voi preferati cunostintele
livresti, datii drumul, dar v veti usca, nu veti emana nici iubire , nici bunatate$ nu vom
intalni dect un intelect rece si sec care discut, critic, disec, dar care este incapabil de a
iesi din dezordinea care este el.
Este ceea ce se ntmpla deseori studentilor n filozofie. 'nd ei si termina studiile la
.niversitate, ei sunt complet dezorientati de toate aceste idei, toate aceste ,eteroclite si
contradictorii pe care leau studiat. !i este normal, deoarece n studiile de filozofie veti gsi
totul, mai putin adevrata filozofie. )i se prezint toate elucubratiile umane din toate
secolele si din toate tarile, dar acesti pretinsi filozofi nu sunt deseori dect oameni destul de
obisnuiti care nu au vzut lucrurile dect prin intelectul lor limitat. Exceptand pe cei care
posedau adevrata cunoastere a lumii superioare si eu iam mentionat n conferintele pe
care leam fcut despre initierile egiptene, gnditorii pe care i studiaz tineretul sfrsesc
prin ai dezaxa, prin a le indeprta capacitatea de a discerne adevratul de fals si prin a le
ndeprta credinta.
.e se "%#te -#ce cu un t!neret c#re nu (#! crede n nu(!c' c#re tr!este n
de1%rd!ne2 Acest# este %#re sc%"u$ -!$%1%-!e!2 .e !nteres #*et! de # st! c un #nu(e
!nd!*!d # gnd!t #s#' !#r #$tu$' #$t-e$& Treu!e s d( t!ner!$%r % s!ngur -!$%1%-!e'
#de*#r#t' un!c#/ ce# c#re este c%nt!nut n (#re# c#rte # n#tur!! *!!& Dar profesorii nu
o cunosc ei nsisi si ei prezint un amestec de idei false si adevrate, putin adevr si mult
fals. Trebuie s stiti c dac, continuati si instruiti pe studenti n acest mod, pregtiti
valuri de anar,ie si sinucideri.
-ntelegeti deci, de acum nainte, c adevarata filozofie este cea care v d viat,
iubirea, credinta. -ncercati s nu o abandonati pentru a v arunca nebuneste n elucubratii,
originale poate, dar care nu v vor aduce nimic bun. Dovada, este c voi nu sunteti nici mai
puternici, nici mai frumosi, nici mai luminosi, deoarece voi nu mncati viata, voi nu beti
lumina$ voi v multumiti cu mici detalii superficiale n loc s munciti n profunzime.
-n fine, -!ec#re este $! er s -#c cee# ce *re#, dar eu stiu dinainte care vor fi
rezultatele dac voi v ,rniti cu adevrata viat sau dac v veti petrece timpul citind
crti. Pn n prezent voi nu ati vzut bine diferenta care exista ntre a se ,rni si a citi. Eu
nu citesc, eu nu am timp, dar eu citesc cartea naturii si mai citesc si pe fetele si n inimile
voastre. Dar mai ales, eu citesc n soare$ el este cartea pe care o citesc n fiecare zi. Gilnic
el mi face noi revelatii si din cnd n cnd, eu vi le comunic. )oi la fel, mai trziu, veti citi
mai putine crti pentru c veti nvt s cititi cartea naturii vii.
Dimineata, voi ncepeti ziua luind micul de0un pentru a avea forte necesare ndeplinirii
tuturor sarcinilor voastre. Dac va veti petrece ziua ntro bibliotec fr a fi mncat n
prealabil, veti fi somnolent si nu veti ntelege nimic din ceea ce cititi. Pentru a munci,
trebuie s aveti forte, iar pentru a avea forte, trebuie s mncati, toata lumea o stie. (tunci,
de ce s nu ntelegeti c aceeasi lege este si n plan spiritual?
In*t#t! dec! s cut#t! % +r#n# s"!r!tu#$ *!e' "r%#s"#t s! #s%r!t!,% #s# cu(
#s%r!t! r#1e$e s%#re$u!' d!(!ne#t#& V%! #*et! ne*%!e de % +r#n "ur c#re *!ne de $#
surs' c#re este c# *!#t# !nss!/ % +r#n s!("$' "utern!c' c#re s#tur' c#re n*!e 9
(ceast ,ran este cea pe care o primiti aici. De altfel, eu vam spus deseori$ aici, nu este o
.niversitate, este un restaurant.
4ec!' *ese$!t!,*' de%#rece c+!#r d#c *%! nu nvtt! n!(!c #!c!' "r!(!t! ce$ "ut!n
un e$#n' entu1!#s(u$' *!#t# s! #ce#st# este esent!#$& V%! treu!e' n#!nte de t%#te' s -!t!
*!u s! du" #cee# "utet! (erge s nvtt! t%t ce *ret!9
'(PIT:2E2E$
( I#!TD.I 8(I -#T-I PE P=DI#HI
: ED.'(TIE '(DE I#'EPE -#(I#TE DE #(!TEDE
.# P2(# PE#TD. )IIT:D.2 .8(#IT(TII
:'.P(TI)( DE ':PIII ):!TDI &
: #:.( I#TE2E7EDE ( I.>IDII 8(TED#E
'.)(#T.2 8(7I'
#. 2(!(TI #I'I:D(T( .# ':PI2 I#('TI)
PDE7=TITI ':PIII PE#TD. )IIT:(DE( 2:D )I(T( DE (D.2TI
P(!TD(TI !I8T.2 +(#T(!TI'.2.I 2( ':PI2
: I.>IDE +=D= !2(>I'I.#E
ED.'(TIE !I I#!TD.IDE