Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
c
V = +
B
E
D
J
J E
, (M 1)
ca functii spatio-temporale, definim o retea de celule Yee convenabila in raport cu care
descretizam apoi aceste ecuatii prin metoda elementului finit prezentata mai devreme.
Considerand reteaua definita prin ( )
( )
4
, , ,
, , ,
i j k n
i x j y k z n t
e
A A A A sistemul de ecuatii al lui Maxwell
se discretizeaza dupa cum urmeaza
7
(16)
(17)
(18)
(19)
8
(20)
(21)
9
(22)
(23)
(24)
Relatiile tocmai gasite permit determinarea recurisva a evolutiei in timp a campului
electromagnetic. Intr-adevar, cunoscand campurile H si J la momentul n-0.5 si campul electric E
la momentul n, din ecuatiile (16) (18) putem determina campul magnetic H la momentul n+0,5,
iar din ecuatiile (19) (21) putem determina campul J la momentul n+0,5. Folosind rezultatele
obtinute, putem determina apoi campul E la momentul n+1. Dupa parcurgerea acestor etape,
procesul poate fi reluat pentru H si J cunoscute la momentul n+0.5 si E cunoscut la momentul
n+1.
Pentru aproximarea lui E si H din sistemul
10
j
j
e
ec
o
V =
V = +
E B
J
J E
, (M 2)
(transformatele Fourier ale ecuatiile lui Maxwell) ca functii in domeniul frecventelor, definim o
retea de celule Yee convenabila in raport cu care descretizam apoi aceste ecuatii prin metoda
elementului finit prezentata mai devreme. Considerand reteaua definita prin
( )
( )
3
, ,
, ,
i j k
i x j y k z
e
A A A sistemul de ecuatii al lui Maxwell se discretizeaza dupa cum urmeaza
(25)
(26)
(27)
11
(28)
(29)
(30)
(31)
12
(32)
(33)
In cazul sistemului actual, ca si in cazul sistemului (16) (24), necunoscutele sunt componentele
campurilor H si J la momentul n+0.5 si componentele campului E la momentul n+1,
considerandu-se cunoscute toate componentele campurilor H si J la momentul n-0.5 precum si
toate componentele campului E la momentul n, dar spre deosebire de sistemul (16) (24) care
permite determinarea campurilor H, J si E in doua etape: mai intai H si J si apoi E, sistemul (25)
(33) nu poate fi rezolvat prin explicitarea succesiva a necunoscutelor sale ci numai pintr-o
abordare globala.
Conditii la limita absorbante
In multe situatii regiunea spatiala in care dorim sa modelam un fenomen optoelectronic
este nemarginita in cel putin o directie. De exemplu in cazul ghidului de unda natural pamant-
ionosfera regiunea in care trebuie sa modelam este nemarginita pe orizontala. Alt exemplu
(ilustrat in figura 4 a)) este dat de o antena dipol care emite intr-un spatiu omogen nemarginit.
Datorita constrangerilor impuse de duratele de functionare si de capacitatile de memorie ale
13
tehnologiilor de calcul folosite - care sunt limitate, va trebui sa trunchem zona de manifestare a
procesului studiat astfel incat determinarea acestuia sa se faca numai intr-o zona de interes
marginita. In cazul figurii 4 b) aceasta zona este demarcata de dreptunchiul punctat. In aceasta
figura mediul care inconjoara dreptunghiul punctat trebuie sa absoarba undele incidente la
laturile acestui dreptunghi astfel incat campul electromagnetic modelat sa se comporte identic
cazului in care experimentl s-ar face intr-un mediu nemarginit.
Materialul folosit la truncherea zonei de interes se numeste nivel (strat) perfect adaptat.
Ideea unei astfel de tehnici de modelare locala a campului electromagnetic a fost introdusa in
1994 de catre Berenger, Chew si Weedon.
Indiferent de metoda de lucru folosita (rezolvarea sistemului lui Maxwell in domeniul
timp sau in domeniul frecventelor) si de tipul stratului absorbant folosit, acesta reflecta totusi o
parte din undele care il ating (procentul undelor reflectate depinde de tipul undelor incidente).
Optimizarea straturilor absorbante constituie inca un subiect de interes pentru cercetatori.
a) b)
Figura 4. a) Domeniu infinit. b) Domeniu marginit prin introducerea de conditii la limita
absorbante.
Aproximarea campului electromagnetic prin metoda PML (Perfectly Matched Layer)
In cazul folosirii conditiilor la limita absorbante ecuatiile lui Maxwell pentru domeniul
frecventelor au urmatoarele expresii
Stratul perfect adaptat (conditii la
limita absorbante)
14
(34)
unde
(35)
( ) ( ) ( ) , ,
x y z
g j g j g j e e e , reprezentand un set de trei functii de variabila complexa dependente
de frecventa, iar , , x y z a a a , versorii axelor de coordonate. Undele plane care verifica sistemul
(34) au forma
(36)
unde c este permitivitatea mediului (care poate fi si izotropic) in care se propaga unda,
0
este
permeabilitatea vidului, o este conductivitatea electrica a mediului si poate fi un tensor, k este
numarul de unda care poate fi functie de , , e u | . Semnificatie ultimilor trei parametrii este
urmatoarea : e reprezinta frecventa radiala a undeli emergente, u este unghiul dintre directia de
propagare a undei si axa Oz , iar | este unghiul azimutal al directiei de propagare a undei
unghiul dintre proiectia acestei directii pe planul Oxy si axa Ox .
Este simplu de observat ca in cazul ( ) ( ) ( ) 0
x y z
g j g j g j e e e = = = sistemul (36) se
reduce la forma traditionala a ecuatiilor lui Maxwell, iar expresia (36) la o unda plana standard.
15
De asemenea se poate observa usor ca unda plana furnizata de sistemul (34) difera de unda plana
furnizata de ecuatiile (8) si (9) prin factorul exponential
care are rolul de a ajusta disiparile produse de utilizarea metodei PML (utilizarii conditiilor la
limita absorbante). Diferitele impedante (exprimate prin rapoarte de forma
x
y
E
H
, etc.) care se pot
forma cu ajutorul componentelor campului electromagnetic furnizat de sistemul (34) sunt
identice cu cele care se pot forma cu ajutorul componentelor campului electromagnetic furnizat
de sistemul (M 2).
Figura 5 ilustreaza relatiile pe care trebuie sa le verifice functiile ( )
x x
g g je = si
( )
y y
g g je = in cazul 2-dimensional pentru asigurarea conditiilor la limita absorbante : adica a
conditiilor de ne-reflexie a undelor plane incidente la interfetele stratului absorbant care
inconjoara zona de interes indiferent de unghiul de incidenta.
Figura 5. Conditii la limita absorbante.
16
Observatie: Pentru evitarea in continuare a folosirii tehnicii de splitare a campului
electromagnetic rescriem operatorul (35) sub forma
(37)
Daca vom considera
unde , ,
x y z
o o o sunt trei constante reale pozitive, operatorul
PML
V (utilizabil in domeniul
frecventelor) poate fi adus (pentru utilizare in domeniul timp) la forma
(38)
unde - reprezinta produsul de convolutie iar functia u se defineste prin ( ) 0 u t = , daca 0 x <
si ( ) 1 u t = , daca 0 x > . Operatorul (38) implica cate un produs de convolutie dintre o functie
care descreste exponential la 0 si derivatele partiele ale componentelor campului
electromagnetic. Acest operator poate fi aplicat campurilor care se propaga in medii liniare
indiferent daca aceste medii sunt izotrope sau anizotrope. Datorita proprietatilor de liniaritate
ecuatiile (1) si (2) pot fi rescrise cu ajutorul operatorului (38) sub forma
17
(39)
unde
(40)
expresia cantitatii | |
PML
V V E obtinanduse din relatia de mai sus prin simpla inlocuire a
campului magnetic H cu campul electric E.
Produsele de convolutie care apar in ecuatiile (39) pot fi eficient calculate utilizand
tehnica liniar-recursiva de calcul pe portiuni a produselor de convolutie dezvoltata de Kelley si
Luebbers in 1996.
Pentru mediile dispersive mai complicate, precum plasmele magnetizate, metoda
dezvoltata anterior prin utilizarea operatorului (38) nu asigura obtinerea unor coeficienti de
reflexie adegvati pentru benzile de frecvente dorite. Pentru a iesi din acest impas va trebui ca in
exprimarea functiilor ( ) ( ) ( ) , ,
x y z
g j g j g j e e e sa folosim mai multi termeni. In mod concret
noi vom considera ca
( ) ( ) ( )
1 1 1
1 1 1
1 , 1 , 1
1 1 1
N N N
yn yn
xn xn zn zn
n n n
x xn y yn z zn
b
b b
g j j g j j g j j
o
o o
e e o e e o e e o
= = =
= = =
+ + + + + +
. (41)
18
In aceste conditii noul operator
PML
V se va scrie
(42)
Prin utilizarea acestui nou operator cantitatea | |
PML
V V H devine
(43)
In relatiile de mai sus s-a aplicat operatorul parte rela termenilor care pot lua valori complexe
pentru ca procesul de calcul al produselor de convolutie sa solicite cat mai putina memorie RAM
din partea unitatii de calcul folosite. Cantitatea | |
PML
V V se exprima pintr-o relatie
asemanatoare celei de mai sus cu deosebirea ca in locul componentelor campului magnetic vor
apare componntele campului electric.
Observatie: Dezavantajele folosirii noului operator constau in majorarea volumului de calcul pe
care il impune. De exemplu, pentru evaluarea relatiei (43) numarul produselor de convolutie care
trebuiesc evaluate este de N ori mai mare decat cele necesare pentru evaluarea relatiei (40).
19
Aplicatie
Simulam fenomenul de propagare a undelor emise de o antena care produce un semnal
sinusoidal. In acest sens ni se dau locul in care este situata antena si campul electric produs de
aceasta antena in timp. Pentru a simplifica modelul matematic al acestei probleme vom considera
ca ne situam in cazul tranzversal electromagnetic
1
, adica in cazul undelor plane. Daca o unda de
acest tip se propaga paralel cu axa 0x atunci 0
x z
E E = = , 0
x y
H H = = . Dupa cum este normal,
vom presupune ca antena emite in atmosfera, dar pentru a ne apropia cat mai mult de conditiile
unei situatii reale, vom considera de asemenea ca in drumul ei unda va strabate si un mediu
dielectric.
Ipoteze de lucru
Pentru simplificarea calculelor vom considera parametrii constitutivi ai atmosferei
(spatiul in care transmite antena) egali cu cei ai vidului, adica
12
0
8,854185 10 F/m c
= ,
9
0
400 10 H/m t
= . Din acelasi motiv vom presupune ca dielectricul considerat in problema
1
Modul transversal de polarizare a luminii admite mai multe tipuri de clasificari:
- Modul transversal electric, sau modul TE (Transverse electric) se caracterizeaza prin
absenta campului electric in directia de propagare a undei. Acest mod se mai numeste
adesea si modul H deoarece de-a lungul directei de propagare a undei apare numai
campul magnetic .
- Modul transversal magnetic, sau modul TM (Transverse Magnetic) se caracterizeaza prin
absenta campului magnetic in directia de propagare a undei. Acest mod se mai numeste si
modul E deoarece de-a lungul directei de propagare a undei apare numai campul electric.
- Modul transversal electromagnetic, sau modul TEM (Transverse electromagnetic) se
caracterizeaza prin absenta atat a campului electric cat si a campului magnetic in directia
de propagare a undei.
- Modul hibrid se caracterizeaza prin prezenta atat a campului electric cat si a celui
magnetic (ambele sunt considerate nenule) in directia de propagare a undei.
Dupa unii autori se considera ca directia de polarizare a unei unde electromagnetice este
data de directia campului magnetic, iar planul de polarizare este planul definit de directia de
propagare a undei si de directia campului magnetic.
Alt mod de a defini modul TE si modul TM: Consideram o unda electromagnetica
armonica in timp care se propaga pintr-un mediu multistratificat. n cazul special in care unda
este liniar polarizata dupa campul electric perpendicular pe planul de incidenta spunem ca unda
este polarizata transversal electric, iar atunci cand unda este liniar polarizata dupa campul sau
magnetic perpendicular pe planul de incidenta vom spune ca unda este polarizata transversal
magnetic. Orice unda plan polarizata poate fi descompusa in doua unde, una Te si alta TM.
20
nu are proprietati magnetice, adica
0 d
= . In ceea ce priveste permitivitatea electrica a
dielectricului vom presupune ca este de 4 ori mai mare decat cea a vidului, adica
0
4
d
c c = .
Caracteristicile tehnice ale antenei pe care urmeaza sa o studiem sunt sisntetizate in faptul
ca impulsurile emise de catre aceasta sunt descrise de ecuatia ( )
0 0
, sin
y
E x t E t e = , unde
0
2
c
t
e
= ,
0
500nm = .
Modelul matematic
Fata de datele problemei, fenomenul pe care dorim sa il simulam este modelat matematic
prin urmatorul sistem de ecuatii Maxwell
t
c
A =
c
H
E ,
t
c
c
A =
c
E
H , (44)
unde c si vor lua dupa caz valorile
0 0
, c c = = , ,
d d
c c = = , respectiv,
0 0
, c c = = .
Cum in cazul pe care il studiem 0
x z
E E = = , 0
x y
H H = = , sistemul (44) se transcrie
,
y y
z z
E E
H H
x t x t
c
c c
c c
= =
c c c c
. (45)
Prin substitutii simple, sistemul de ecuatii (45) poate fi adus la forma
2 2
2 2
2 2 2 2
0, 0
y y
z z
E E
H H
x t x t
c c
c c
c c
= =
c c c c
. (46)
21
ntr-adevar, derivnd n raport cu x prima ecuaie a setului (45), obinem
2 2 2 2
2
2 2 2 2
0
y y y y
z
E E E E
H
x x t t x t
c c
c c c c
c
= = =
c c c c c c
. Analog, derivnd n raport cu x cea de a
doua ecuaie a setului (45), obinem
2 2 2 2 2
2 2 2 2
0
z z z z z
H H H H H
x x t t x t
c c c
c c c c c
= = =
c c c c c c
.
Solutia generala complexificata a ecuaiei (46a) este de forma
( ) ( ) ,
j t
y
E x t E x e
e
= , ( )
1 2
x x
E x Ce C e
= + , (47)
unde
1
C si
2
C sunt doua constante de integrare arbitrare, iar j e c = . Impunnd condiia ca
partea reala a acestei soluii s verifice condiia la limit ( )
0 0
, sin , 0
y
E x t E t t e = > , obinem
0
2 1
0
2sin
E
C C
x |
= = , unde | e c = . Astfel partea real a functiei
( ) ( )
1 2
,
x x j t
y
E x t Ce C e e
e
= + ,
verifica verifica atat ecuatia (46a) cat si relatia
( )
0 0
, sin , 0
y
E x t E t t e = > .
Ecuatia (46b) fiind identica cu ecuatia (46a) va admite ca solutie generala o expresie de
forma
( ) ( ) ,
j t
z
H x t H x e
e
= , ( )
1 2
x x
H x De D e
= + , (48)
unde la fel ca mai devreme,
1
D si
2
D sunt doua constante de integrare arbitrare, iar j e c = .
Pentru a stabili legatura dintre cele doua componente
y
E si
z
H ale campului electric si magnetic
va trebui s introducem expresiile acestora in sistemul (45). Ca rezultat obtinem
( ) ( )
1 2 1 2
x x j t x x j t
Ce C e e j De D e e
e e
e
= , de unde prin identificare gasim
1 2
1 2
,
C C
D D
c c
= = . (50)
Observatii: 1) Cum
0
2 1
0
2sin
E
C C
x |
= = , datorit relatiilor (50) deducem ca nici coeficenii
1
D si
2
D nu sunt independenti unul fata de celalat, chiar daca campului magnetic nu i se impune,
aparent, nici o constrangere.
22
2) Perechea ( ) ( )
1 1
, , ,
x j t x j t
y z
E x t Ce e H x t De e
e e
= = caracterizeaza o unda care se deplaseaza
paralel cu axa 0x catre dreapta, iar perechea ( ) ( )
2 2
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , o unda
care se deplaseaza paralel cu aceeasi directie, dar catre stanga.
3) Dupa cum se stie impedanta mediului in care se propaga o unda transversal electromagnetica
ca cea analizata de noi se defineste prin relatia
y
z
E
Z
H
= . Astfel (datorita relatiilor (50)) in cazul
unei unde care se deplaseaza catre dreapta, impedanta mediului este egala cu
c
, iar in cazul
unei unde care se deplaseaza catre stanga, cu
c
.
Folosind rezultatele obtinute pana in prezent putem concluziona ca in fiecare din cele
patru regiuni ale figurii alaturate campul electromagnetic emis de antena este exprimat analitic
prin urmatoarele relatii :
( ) ( )
1 1
, , ,
x j t x j t
y z
E x t Ce e H x t De e
e e
= = , in regiunea 1;
( ) ( )
2 2
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , in regiunea 2;
( ) ( )
3 3
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , in regiunea 3;
( ) ( )
4 4
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , in regiunea 4.
Figura 5.
23
Legatura dintre cele partu randuri de solutii se facre prin intermediul relatiilor de
continuitate care trebuiesc satisfacute la nivelul fiecarei interfete de separatie de catre perechile
adiacente de solutii. Pentru a stabili aceste laegaturi analizam cazul unei unde electromagnetice
care se propaga dintr-un mediu in altul ca in figura de mai jos.
Figura 6.
Conditiile de continuitate la nivelul interfetei de separatie dintre mediile 1 si 2 sunt
,
yi yr yt zi zr zt
E E E H H H + = + = . (51)
Efectuand notatiile
yi
i
zi
E
Z
H
= ,
yr
r
zr
E
Z
H
= ,
yt
t
zt
E
Z
H
= si observand ca
r i
Z Z = , in virtutea relatiilor
(51) putem determina coeficientii de transmitanta
2
yt
t
yi t i
E
Z
E Z Z
t = =
+
, (52)
si de reflectanta
yr
t i
yi t i
E
Z Z
E Z Z
= =
+
, (53)
ai undei emergente. ntr-adevar, sistemul (51) se transforma mai intai in sistemul
,
yi yr yt
yi yr yt
i r t
E E E
E E E
Z Z Z
+ = + = , iar apoi in sistemul
1
1 ,
yr yt
yr yt yi yi
yi yi i r t
E E
E E E E
E E Z Z Z
+ = + = . Folosind
24
notatiile
yt
yi
E
E
t = ,
yr
yi
E
E
= , ultimul dintre aceste sisteme devine
1
1 ,
i r t
Z Z Z
t
t + = + = . Tinand
seama de faptul ca
r i
Z Z = , acest ultim sistem ne furnizeaza solutia (52) si (53).
Observatie: Este usor de constatat ca 1 t = + .
Abordarea numerica a problemei
Alegand ca domeniu de integrare produsul cartezian | | | | 0, 0, L T , ecuatiile (45) pot fi
discretizate prin intermediul urmatoarelor relatii de recurenta
( )
( )
0.5 0.5
0.5 0.5 1
1 0.5 0.5
0.5 0.5
1
,
1
,
, ,
n n n n
z i z i x i x i
i
n n n n
x i x i z i z i
i
t
H H E E
x
t
E E H H
x
i n
c
+
+ + +
+ + +
+
A
=
A
A
=
A
e e
(54)
unde axa 0x a fost esantionata in punctele ,
i
x i x i = A e , semiaxa pozitiva [0t a fost esantionata
in punctele ,
n
t n t n = A e , paii celor doua diviziuni fiind alesi astfel incat conditia de
stabilitate Couran-Friedrichs-Lewy :
t
1
x
c
A
s
A
, (55)
sa fie satisfacuta, iar
( ) ( ) ( )
, 0.5 ,
i i
i x i x i c c = A = + A e .
Interdependenta dintre cele doua relatii de recurenta (54) este ilustrata in figura 7 prezentata mai
jos. Pentru a vizualiza mai bine acest lucru rescriem relatiile (54) sub forma
25
( ) ( )
0.5 0.5 1 0.5 0.5
0.5 0.5 1 0.5 0.5
, , , , , , ,
n n n n n n n n
z i z i x i x i x i x i z i z i
H f H E E E g E H H i n
+ + + +
+ + + +
= = e e .
Figura 7.
Observaie: n figura de mai sus cerculeul abstractizeaz valoarea cmpului electric n punctul
de coordonate ( ) , t x n care este reprezentat, iar patraelul, valoarea cmpului magnetic,
calculat de asemenea n punctul de coordonate ( ) , t x .
Datorita faptului ca cele doua relatii de recurenta (54) sunt indexate dupa multimile
nemarginite si , folosirea lor in practica este imposibila. Obsevam totusi ca daca am
considera ca in afara unui interval marginit al axei 0x campul magnetic este nul la orice moemnt
de timp atunci relatiile de recurenta (54) ar putea furniza informatiile necesare procesarii
fenomenului care ne intereseaza in interiorul acelui interval. Pentru a fixa ideile sa consideram ca
zona spatio-temporala de interes pentru simularea unui anumit proces electromagnetic este
delimitata de produsul cartezian | | | | 0, 0, L T . Consideram ca intervalul | | 0, L este impartit in
26
0 M > subintervale de lungime x A si ca intervalul | | 0, T este impartit in 0 N > subintervale de
lungime t A astfel incat conditia de stabilitate (55) sa fie satisfacuta. In aceste conditii urmarind
diagrama din figura 7 putem observa cu usurinta ca in ipotezele
( ) ( ) ( )
0.5 , 0.5 , 0, 0
z z
H x t H M x t t A = + A = > , (56)
( )
0 0
, sin , 0
y
E x t E t t e = > , (56)
relatiile de recurenta (54) pot fi folosite pentru aproximarea solutiei sistemului (45) situata in
domeniul | | | | 0, 0, L T .
Yee a propus pentru asigurarea conditiilor (56) considerarea de o parte si de alta a
segmentului | | 0, L a cate unei regiuni, ca cele prezentate in figura 8, nereflectante cu
proprietatea de absortie a campului electromagnetic.
Figura 8.
Pentru modelarea matematica a probelemelor ridicate de determainarea parametrilor
constitutivi ai celor doua medii absorbante care incadreaza regiunea noastra de interes, ecuatiile
(45) trebuiesc inlocuite prin ecuatiile
,
y y
z z
y
E E
H H
E
x t x t
c o
c c
c c
= = +
c c c c
, (57)
Regiunea 1
Regi-
unea 2 Regiunea 3 Regiunea 4 Regiunea 5
27
unde conductivitatea electrica o introdusa are menirea de a face ca mediul in care se propaga
undele electromagnetice sa fie cu pierderi (energia de propagare a undei electromagnetice sa fie
transformata in caldura).
Ca si mai devreme ecuatiile sistemului (57) se pot aduce la forma explicita
2 2
2 2
2 2 2 2
,
y y y
z z z
E E E
H H H
x t t x t t
c o c o
c c c
c c c
= + = +
c c c c c c
. (58)
De asemenea se poate arata ca solutiile generale complexificate ale celor doua ecuatii (58) avand
respectiv formele ( ) ( ) ,
j t
z
H x t H x e
e
= si ( ) ( ) ,
j t
y
E x t E x e
e
= sunt date de relatiile
( )
1 2
x x
E x Ce C e
= + , ( )
1 2
x x
H x De D e
= + (59)
unde
1
C ,
2
C ,
1
D , si
2
D sunt constante de integrare arbitrare, iar
( )
2 2
j j ce oe e ce o = + = + . (60)
Deoarece perechea ( ) ( )
1 1
, , ,
x j t x j t
y z
E x t Ce e H x t De e
e e
= = caracterizeaza o unda care se
deplaseaza paralel cu axa 0x catre dreapta, iar ( ) ( )
2 2
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , o unda
care se deplaseaza paralel cu aceeasi directie, dar catre stanga, in virtutea rezultatelor obtinute
mai devreme putem concluziona ca in fiecare din cele cinci regiuni ale figurii 8 campul
electromagnetic emis de antena este exprimat analitic prin urmatoarele relatii:
( ) ( )
1 1
, , ,
x j t x j t
y z
E x t Ce e H x t De e
e e
= = , in regiunea 1 ;
( ) ( )
2 2
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , in regiunea 2 ;
( ) ( )
3 3
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , in regiunea 3 ;
( ) ( )
4 4
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , in regiunea 4 ;
28
( ) ( )
5 5
, , ,
x j t x j t
y z
E x t C e e H x t D e e
e e
= = , in regiunea 5.
Ca si mai devreme, legatura dintre cele cinci randuri de solutii se facre prin intermediul
relatiilor de continuitate care trebuiesc satisfacute la nivelul fiecarei interfete de separatie de
catre perechile adiacente de solutii. Efectuand notatiile
yi
i
zi
E
Z
H
= ,
yr
r
zr
E
Z
H
= ,
yt
t
zt
E
Z
H
= si
observand ca
r i
Z Z = , in virtutea relatiilor (51) putem determina din nou coeficientii de
transmitanta
2
yt
t
yi t i
E
Z
E Z Z
t = =
+
, (61)
si de reflectanta
yr
t i
yi t i
E
Z Z
E Z Z
= =
+
, (62)
ai unei unde emergente intre doua regiuni adiacente. Diferenta intre formulele (52), (53) si
formulele (61), (62) consta in expresiile diferite ale impedentelor care in situatia actuala au
valorile
2 2
,
i
i i i i i i
i
j
Z j
e
c e o e
= = + ,
r i
Z Z = , (63)
2 2
,
t
t t t t t t
t
j
Z j
e
c e o e
= = + .
Precizare: In formulele (61) (63) este considerat cazul unei unde care se deplaseaza catre
dreapta din regiunea 3 in regiunea 4. In cazul unei unde care se deplaseaza catre stanga din
regiunea 2 in regiunea 1 relatiile (63) s-ar schimba in relatiile
2 2
,
i
i i i i i i
i
j
Z j
e
c e o e
= = + ,
r i
Z Z = , (63)
29
2 2
,
t
t t t t t t
t
j
Z j
e
c e o e
= = + .
Consideram acum ca ne situam in una dintre zonele delimitate de regiunile 1 si 2, sau de
regiunile 4 si 5. Pentru a evita distorsionarea solutiilor oferite de relatiile de recurenta (54)
punem conditia ca 0 = (undele incidente pe interfata dintre regiunile 1 si 2, sau dintre
regiunile 4 si 5 sa nu fie reflectate inapoi). Aceasta conditie este echivalenta cu faptul ca
impedantele celor doua regiuni adiacente sunt egale intre ele, adica cu faptul ca
i t
i t
c c
= .
Pentru asigurarea satisfacerii conditiilor (56) consideram ca mediul absorbant care ocupa
regiunea 1 sau regiunea 5 (in functie de alegerea cazului tratat) are conductanta electrica
( )
t i
o c e c e = = . In aceasta situatie
2 1 2 2 1 2
2 2 2 2 2 1 2 1
t t t i i
j j
e c e c
| | | | | |
| | | = + = +
| | |
\ . \ . \ .
, (64)
daca ne referim la zona delimitata de mediul situat in regiunea 1, sau
2 1 2 2 1 2
2 2 2 2 2 1 2 1
t t t i i
j j
e c e c
| | | | | |
| | | = + = +
| | |
\ . \ . \ .
, (65)
daca ne referim la zona delimitata de mediul situat in regiunea 2.
Notand ( ) Re
t
o = si ( ) Im
t
| = , avem
( )
( )
( )
( )
1 1
, , ,
j x t j x t x x
y z
E x t Ce e H x t De e
| e | e o o
= = , (65)
daca x apartine segmentului delimitat pe axa 0x de regiunea 1, sau
30
( )
( )
( )
( )
5 5
, , ,
j x t j x t x x
y z
E x t C e e H x t D e e
| e | e o o
= = , (66)
daca x apartine segmentului delimitat pe axa 0x de regiunea 5.
In cazul primului strat absorbant, deoarece mediul din regiunea 2 este spatiul liber, avem
0 0
0
2 1 2 2 1
2 2
t
o e c
= = .
Astfel, daca luam
0
2
2
2 1
x =
= = .
Astfel, daca luam
0
2
2 1
x =
= = = e ,
unde parametrii
0
, E m si 0 o > sunt considerati cunoscuti.
4) Simulati fenomenul de propagare a unei unde electromagnetice pentru care componenta
electrica E verifica conditiile
( ) ( ) ( )
0
, 0, , 0, , 0, , [0, )
x y z
E x t E x t E x t x t t = = = e e ,
si
( ) ( )
( )
( )
2
0
2
2
0 0 0 0
, 0, , , , 0,
t t
x y z
E x t E x t Ae E x t t t
o
= = = > ,
35
unde parametrii
0
0, 0, 0 A t o > > > se considera cunoscuti.