Torcretul

Un alt elementul de sustinere, cel mai eficient i in acelai timp cel mai des intrebuintat
in realizarea unui gol subteran prin NATM este torcretul sau pri betonul.
Torcretul nearmat ori armat cu o armatur uoara din plasa de sirma este suficient pentru
a asigura, cel puin provizoriu stabilitatea oricrui gol subteran artificial. !ele mai
"grele" susineri ale e#cavatiilor subterane utilizate in metodele convenionale erau
realizate in e#clusivitate din lemn, un material mult mai fragil dec$t torcretul.
Torcretul este aplicat pentru a preveni slbirea masei de roca %ncon&urtoare si ca
element de susinere. 'tratul de torcret acoper si inc(ide rosturile rocii si previne
cderile si surprile. )astrind rezistenta iniiala a rocii contribuie la formarea arcului de
roca din apropierea profilului e#cavatiei.
*n principiu, camasuiala de torcret din tunelele obinuite poate fi asimilata cu un beton
monolit. +#periena practica arata ca o camasuiala de tunel nu cedeaz la %ncovoiere ci
la eforturi e#cesive de compresiune, rezultind o cedare prin forfecare. Momentele
incovoietoare e#cesive sunt reduse de curgerea lenta si redistribuite prin apariia de
crpaturi, acestea formind un sistem de articulaii.
Fig.1 Curbele granulometrice pentru stabilirea amestecului optim de agregate pentru torcret
+ste important sa e#iste un contact continuu intre camasuiala si masiv, astfel incit sa nu
e#iste goluri intre suprafaa rocii si torcret, ori intre diferitele strate de torcret. Acest
deziderat se obine prin,
- fi#area plasei aproape si ferm de suprafaa rocii
- folosirea unei cantiti suficiente de accelerator care sa scurteze timpul de priza si sa
previn tasarea torcretului
- aplicarea corecta a torcretului si un ec(ipament corespunztor
Agregatele ce se folosesc pentru torcret sunt nisipul si mrgritarul in diferite doza&e,
avind mrimea ma#ima a agregatului de ./ mm. 0istribuia mrimii particulelor, curba
granulometrica, are o importanta asupra calitii torcretului, a cantitii de ricoeu si a
consumului de ciment. *n testele de pre1e#ecutie distribuia agregatului trebuie
determinata si optimizata prin analize granulometrice in apropiere de linia 2 ./ 3cea din
mi&loc4 care este cea mai optima din figura.
Aplicarea torcretului se face prin doua precedee "umed" sau "uscat".
0enumirea de procedeu "semi1umed", cum este folosit uneori, nu inseamna o metoda
principial diferita, diferit este numai faptul ca apa este adugata amestecului la o
distanta de 5 la 6 m de doza, cu intentia de a umecta cimentul si agregatele mai devreme
si astfel de a permite eliminarea dezvoltrii prafului din timpul aplicrii
*n procedeul umed un beton preamestecat compus din agregate, ciment, apa si aditivi cu
a&utorul unei pompe de beton este transportat prin conducte sau furtune la duza.
Acceleratorul lic(id pentru priza rapida este adugat la duza impreuna cu aerul
comprimat.
)rincipalele componente ale sistemului de lucru cu amestec umed sunt,
maina pentru torcret umed cu acionare (idraulica
conductele sau furtunele inclusiv doza
sursa de aer
distribuitorul de accelerator
Fig. 2 Instalaie de torcretare n sistemul umed
0iferit de procedeul uscat, avem in acest caz mai puin praf, mai puin ricoeu si un
doza& de apa mai e#act. Aceasta metoda asigura o calitate mai buna si mai constanta a
betonului. !omparativ cu procedeul uscat nu este posibil de aplicat intr1un singur pas
straturi cu o grosime mai mare de .71.8cm, iar lungimea de transport prin tevi sau
furtune este limitata. Un mare dezavanta& al procedeului umed consta in aceea ca nu se
poate pstra o cantitate mica de torcret in frontul de %naintare, %n cazul unor condiii
geologice nefavorabile. *n plus este foarte dificil de aplicat torcret umed pe suprafee de
roca umeda.
Fig. 2 Schema instalaiei de torcretare n sistem umed
9n procedeul uscat un amestec de beton uscat, agregate, ciment si accelerator, este
alimetat in maina de torcret si transportat cu a&utorul aerului prin conducte si furtune
pina la doza unde are loc amestecul cu apa.
Adaosurile acceleratoare solide sunt adugate la pompa de torcret sau sub forma lic(ida
in apa de amestec. 0imensiunile mari ale agregatului au o influenta negativa asupra
cantitii de ricoeu.
9n figura 6 este ilustrat principiul de funcionare a unei pompe de torcret uscat
Fig. 3 Schema de funcionare a unei pompe de torcret uscat
Punerea in opera a torcretului
!alitatea torcretului depinde de calitatea amestecului si de modul lui de aplicare.
:peratorul duzei si operatorul mainii sunt rspunztori de calitatea lucrrii si ei pot
influenta aceasta prin,
modul de aplicare a stratelor de torcret
poziia si micarea duzei
cantitatea de apa adugata
cantitatea de aer
0e asemenea calitatea este influenat de maina propriu1zisa sub aspectul cantitii si
presiunii aerului si de presiunea apei.
)oziia duzei influeneaz cantitatea de ricoeu, care la rindul ei influeneaz calitatea
torcretului 3modificri in curba granulometrica4. 0istanta de la duza la suprafaa pe care
se aplica torcretul trebuie sa fie de circa . m, iar ung(iul trebuie sa fie perpendicular pe
suprafaa.
;icoseul este de asemenea influenat de direcia radiala a aplicrii. ;icoseul in zona de
c(eie a bolii este mai mare decit pe suprafeele laterale.
Atunci cind se stabilete cantitatea de material necesara trebuie luate in consideraie,
ricoseul 3la o medie de 67 la <7= din volumul iniial al amestecului4, compactarea
torcretului 3raportul dintre amestecul uscat infoiat, mai puin ricoseul si torcretul final,
de circa .,684 si completarea, umplerea neregularitatilor suprafeei si supraprofilului.
!antitatea de apa ce se introduce in amestec este controlata printr1un robinet fi#at la
duza 3la fel si la procedeul semiumed unde inelul de umectare este situat la 61< m de
doza4. ;eglarea apei trebuie facuta astfel incit,
sa se obin un amestec uniform
sa nu apara pete uscate
consistenta torcretului sa fie uscata, sa nu curga
suprafaa torcretului sa fie puin lucioasa
!antitatea de accelerator adugata amestecului uscat este fcuta de operator, dar decisa
de cel care manueste duza. )entru a preveni o desprindere a torcretului de pe suprafaa
pe care se aplica, este necesara o cantitate mai mare de accelerator pentru suprafeele
din bolta decat pentru pereii verticali ori pe suprafee umede fata de cele uscate.
!antitatea de accelerator influeneaz cantitatea de recul.
: prevedere uzuala este aceea ca distanta fata de suprafaa pe care se aplica torcretul sa
fie de . m sau ma#imum ..8 m si ung(iul sub care se aplica torcretul sa fie
perpendicular pe suprafaa.
Aceste condiii sunt aplicabile numai in cazuri particulare 3cind se folosete un robot
sau se torcreteaza suprafee verticale4, in cele mai multe situaii trebuie sa ne mulumim
cu o distanta de 515.8m si un ung(i de /71>7?. ;icoseul se imprastie si se supune legilor
gravitaiei si balisticii.
!ind distanta este cea recomandata, operatorul este lovit in fata motiv pentru care el
incearca sa si1o prote&eze cu o cagula care1i acoper obra&ii si partea inferioara a fetei.
)entru oc(i se recomanda fie oc(elari de protecie fie casca cu viziera. Numai ca
ma&oritatea operatorilor nu le 9ntrebuineaz pentru ca in mai puin de cinci minute de
aplicare a torcretului acestea sunt acoperite de o crusta de ciment si accelerator care le
fac opace. !a urmare se mrete distanta si se 9nclina direcia de aplicare. Acest fapt
este cu atit mai accentuat cu cit 9nclinaia este mai mare si are amplitudinea ma#ima in
zona de cretet, acolo unde aplicarea se face de &os in sus, adic peste cap.
*n ceea ce privete grosimea stratului de torcret, se recomanda sa nu se aplice strate mai
groase de .71.8cm. Acest fenomen este generat, in principal, de doua cauze,
- praful sau zgura care se depune pe suprafaa interioara. 'plarea sau
suflarea suprafeei %nainte de aplicarea unui nou strat este o recomandare teoretica, de
care nimeni nu tine cont in practica.
- la aplicarea celui de1al doilea strat numai cimentul si agregatul mic se
"lipete" de suprafaa, agregatul cu dimensiunea mare este ricoat pina cind grosimea
acestui strat de mortar nu atinge o valoare care sa permit si fi#area1inglobarea lui. 0aca
s1ar incerca la incovoiere grinzi e#ecutate din strate paralele s1ar observa ca cedarea se
va produce prin planul de separaie dintre strate. *n practica acest fenomen nu se
constata prea des din simplul motiv ca eforturile de incovoiere sunt foarte rare in
constructiile subterane. 0ar, atunci cind are loc o strapungere1penetrare a susinerii
aceasta e#foliere a stratelor este vizibila. @ !um grosimea stratului de torcret nu este
ceva uniform, pentru ca e#cavatia are o forma neregulata, mai ales in cazul cind se
folosete puscarea, grosimea reala a stratului de torcret variaz intre .71.8 cm
3grosimea proiectata4 si 67187 cm grosimea in poriunile cu supraprofil. *n mod normal
se poate aplica si grosimi ale unui singur strat avind aceste dimensiuni. !alitatea unui
astfel de strat depinde insa de calitatea torcretului si modul in care este aplicat torcretul.
*n primul rind trebuie folosita o cantitate mai mare de accelerator iar aplicarea
torcretului trebuie fcuta cu pauze care sa permit 9nceperea prizei cimentului de la
grosimea mai mica spre cea mare. *n astfel de situaii plasa de sirma isi arata utilitatea
pentru ca ea acioneaz pentru a tine in loc stratul de torcret. 0e acum treburile devin
mai delicate 3in ce privete utilitatea plasei4 deoarece de nenumrate ori plasa cedeaz si
torcretul se desprinde de roca sau de torcretul mai batrin aparind pungi de aer 3goluri4
de ordinul centimetrilor, care, atunci cind sunt identificate, impun 9ndeprtarea
torcretului compromis si aplicarea unuia nou. !e se intimpla insa in cazul in care
aceasta desprindere este numai de ordinul milimetrilor si nu este sezizata sau atunci cind
operatorul intenionat nu o sesizeaz. 0aca plasa de sirma nu ar e#ista, torcretul ar
cdea, volumul ricoseului s1ar mari, dar si calitatea lui ar fi alta. Acest fenomen apare
cel mai fi@ecvent tot in zona de c(eie a arcului.
Riscul pierderii stabilitii torcretulului
0intre componentele sistemului de susinere folosit in NATM torcretul este considerat
ca fiind cel mai eficient element de prevenire a pierderilor de stabilitate.
Aparent, afirmaia anterioara este contrazisa de desele referiri ce se fac in literatura de
specialitate atunci cind se descrie rolul ancorelor. 0oua sunt argumentele care ne fac sa
acordam prioritate torcretului,
)rimul este luat din sistemul de susinere preconizat de ctre cei ce sunt adepii
ancora&elor. +i menioneaz sistemul de ancorare @in combinaie cu torcretul@ fara a
specifica care dintre componente este instalat cu prioritate.
Al doilea argument se refera la factorul timp. Aplicarea unui strat de torcret de 6A8cm
grosime pe suprafaa rocii dureaz .7A57minute la seciuni de peste 87m , iar acesta
devine eficient intr1un interval de &umtate de ora de la %nceperea aplicrii. *nstalarea
unui sistem de ancorare, presupunind ca se folosesc un numr oarecare de ancore
dureaz ore. !ele mai rapide ancore sunt cele din clasa 'Belle# care devin eficiente
imediat ce se face e#pandarea lor. 0ar si in acest caz insumind durata de forare de
introducere in gaura si de e#pandare vom vedea ca pentru o singura ancora este nevoie
de .7A.8minute. !ind sistemul de susinere este format din mai multe zeci de ancore
este uor de evaluat ca, c(iar si in cazul folosirii celui mai perfecionat sistem de
instalare si a unei organizri perfecte a procesului de lucru, durata instalrii ancorelor se
e#tinde la mai multe ore.
Un alt argument ce nu trebuie pierdut din vedere este acela ca ancorele se pot instala,
atunci cind se folosesc ec(ipamente de tipul Cumbo, numai dupa terminarea evacurii,
adic la 516 ore dupa e#cavatie. 0aca torcretul se aplica de pe steril el are de&a o virsta
de mai multe ore atunci cind se incepe instalarea ancorelor, deci este de&a eficient.
!onsideram ca cele prezentate mai sus sunt argumente suficiente pentru a &ustifica rolul
principal al torcretului in prevenirea pierderilor de stabilitate din feza incipienta a
construciei sistemului de susinere.
. Aspectul pe care dorim sa1. abordam in cele ce urmeaz se refera la tipul de torcret. A
prezenta eficienta torcretului la modul generic, fara a aborda aspectul tipului de torcret
poate constitui o capcana in care, din pcate, muli specialiti pot cdea.
*n practica curenta pentru torcret sunt folosite doua procedee sau tipuri de amestecuri,
cel uscat si cel umed.
@Duide to s(otcrete@ 3A!* 87/;1E74 publicat de American !oncrete *nstitute nu fece
nici o diferena intre torcretul uscat sau umed, Torcretul eficient pentru nevoile normale
ale construciei poate fi produs prin oricare procedeu 3n.n. uscat sau umed4. !u toate ca
avanta&e in costul investiiei si al %ntreinerii, costul ec(ipamentului, caracteristici de
operare, caracterisiticile agregatelor ce stau la dispoziie cit si caracteristici de aplicare
pot face ca unul sa fie mai atractiv pentru un caz particular.
0in descrierea generala prezentata anterior, cititorul nefemiliarizat cu particularitile
susinerilor subterane ar fi tentat sa prefere procedeul care asigura cel mai ridicat grad
de eficienta economica si asigura condiiile calitative impuse de client. !ind problema
este abordata in acest fel opiunea, cel puin pentru lucrrile de volum insemnat, se va
9ndrepta ctre torcretul umed.
. Aceiai obtiune o au si un numr destul de insemnat de specialiti, pentru ca numai
astfel se poate e#plica faptul ca in metoda cunoscuta sub numele de
Norvegian Tunnelling Met(od 3Metoda Norvegiana de Tuneluiretorcretul umed este
prezentat ca singura alternativa, fara a se face nici o meniune la procedeul uscat.
)rocedeul umed, asa cum am artat anterior este mai productiv, mai putin poluant, dar
sufer de unele dezavanta&e care1. fac "riscant" in cazul unor condiii geologice care nu
sunt cel putin "bune" anume, doza&ul de apa nu poate fi adaptat condiiilor locale de
umiditate, foarte variabile in subteran, si nu i se pot modifica caracteristicile de
rezistenta iniiala, condiie uneori eseniala atunci cind geologia este sc(imbtoare,
fenomenul ades intilnit in cazul e#cavatiilor subterane obinuite.
Atunci cind timpul de autoportanta se afla in limitele condiiilor geologice "slabe" sau "
foarte slabe", adic de ordinul minutelor sau a orelor, folosirea torcretului umed implica
un risc suplimentar ne&ustificat. Acest risc este cu atit mai mare cu cit in cazul
seciunilor de dimensiuni mari, cazul tunelelor feroviare duble sau de sosea, se prefera
aplicarea torcretului cu ec(ipamente sofisticate cu comanda de la distanta . ;iscul
provine din faptul ca aceste utila&e, la fel ca si cele de instalare a ancorelor, nu au acces
in fi1ontul de inaintare decit dupa efectuarea evacurii sterilului, adic cu o intirziere de
citeva ore.
Un e#emplu concret il reprezint tunelele feroviare de pe calea ferata de mare viteza
'eoul 1 )usan din Forea, unde folosirea torcretului uscat a fost restrinsa prin !aietul de
'arcini la "cazuri speciale". !a urmare toti antreprenorii s1au dotat cu ec(ipamente de
mare productivitate de aplicare a torcretului umed, si au pierdut din vedere ca in
conformitate cu predictia geologica pot inti(ii si condiii geologice din spectrul celor
"mediocre" sau "slabe".
;iscul pierderilor de stabilitate datorate tipului de torcret s1a resimit in cazul condiiilor
din spectrul celor "mediocre" si a unor cazuri particulare din sfera celor "bune". *n astfel
de condiii geologice e#cavatia mecanica cu a&utGul ec(ipamGtelor obinuite este fie
imposibila, fie de durata. !a urmare se prefera e#cavatia prin puscare cu intirzierile
inerente e#plicate anterior.
Dezavantaje ale torcretul
0ezavanta&ele torcretului constau %n numeroasele defectele pe care le are acesta. Unele
dintre acestea precum rezistenta sczuta, microfisurile, sau volumul de goluri nu pot fi
observate cu oc(iul liber, ele ies la iveala in cursul %ncercrilor de laborator.
Altele in sc(imb pot fi observate cu oc(iul liber si se intilnesc destul de frecvent. 0intre
acestea am aminti, fisurile, golurile si desprinderile.
Hisurile au la origine numeroase cauze altele decit solicitri provenite din incarcarea
data de masa de roca. !el mai frecvent apariia lor se intilneste la imbinarea a doua
strate de torcret sau la petrecerea plasei de sirma si in vecintatea cintrelor metalice.