Universitatea de Medicin i Farmacie

Gr. T. Popa Iai

Disciplina: Psihologie Medical
Anul I, Sem. I
lector univ. Dr.
Lavinia Maria Pruteanu
lavinia_pruteanu@yahoo.com
0743074944

Coninutul cursului
1. Psihologia medical: Definiii,obiective.
Relaia psihologiei medicale cu alte tiine
2. Normal/Anormal. Sntate /Boal
3. Empatie. Comunicarea empatic
4. Tanato-psihologie. Psiho-oncologie
5. Compliana terapeutic/Aderena. Relaia
medic-pacient
Recomandri bibliografice
Athanasiu, A. (1998), Tratat de psihologie medical, Editura Oscar
Print, Bucureti;
Chiri Roxana, Chiri Vasile, (2002)
Manual de psihiatrie clinica si psihologie medical
Dafinoiu, I. (2002), Personalitatea metode de abordare clinic,
Editura Polirom, Iai;
Enchescu, C. (2004), Tratat de igien mintal, Editura Polirom, Iai
Enchescu C., Enchescu Liliana., (2008), Psihosomatica, Ed.
Polirom, Iai
Iamandescu I. Bradu, Psihologie medical,( 2005)Editura Infomedica
Ionescu, G. (1995), Tratat de psihologie medical i psihoterapie,
Editura Asklepios, Bucureti;

Miclea, M. (1997), Stres i aprare psihic, Ed. Presa
Universitar Clujean, Cluj-Napoca;

Oancea C, Ungureanu C., Iosifescu Renata, (2012),
Consilierea i tehnici inrudite in practica medical, Ed.
Semne, Bucureti

Pasca Maria Dorina, (2006)
Noi perspective in psihologia medical, Ed. Ardealul, Tg.
Mures

Rcanu Ruxandra,(1997), Psihologie medical i Asisten
social, Ed. Societatea tiin i Tehnic, Bucureti

chiopu, U. (2002), Introducere n psihodiagnostic, Ed.
Fundaiei Humanitas, Bucureti;




Tudose, F. (2000), O abordare modern a psihologiei
medicale, Ed. Info Medica, Bucureti

chiopu Ursula (coordonator), (1997)-
Dicionar de Psihologie, Ed. Babel, Bucureti

chiopu, Ursula (2002), Introducere n
psihodiagnostic, Ed. Fundaiei Humanitas,
Bucureti;

Cursul nr. 1-Psihologia medical : definiii,
obiective. Relaia psihologiei medicale cu alte
tiine
Hipocrate: medicul trateaz bolnavi, nu boli.
Psihologia medical se regsete in toate faptele
practicii medicale unde intervine un factor psihologic:
relaia medic-pacient
diagnosticul, tratamentul, urmrirea bolilor
eveniment traumatizant din punct de vedere afectiv
(doliu, desprire) cu derularea unei afeciuni
somatice
Actul medical implic ntotdeauna relaie si
comunicare, se poate spune c medicina nu se
poate practica fr psihologie.

Psihologia medical a revenit in atenie abia n
secolul XX, ultimii 50 de ani transformnd
radical att practica medical, ct si intervenia
din direcia psihologiei n actul medical.

Factorul psihic poate fi privit ntr-o dubl
perspectiv:
ca agent etiologic n majoritatea bolilor
somatice plurifactoriale,
ca agent furnizor de sntate exclusiv ca
n cazul psihoterapiei sau adjuvant la terapia
medicamentoas ori de alt factur (Bradu
Iamandescu I si Luban-Plozza, 2002).

O serie de autori americani atenioneaz asupra
rspunsurilor corecte la solicitrile reale ale
bolnavilor, deoarece acetia ncep s o evite
ndreptndu-se ctre practici non-medicale
(vindectori, bioenergeticieni, vrjitori).


P. Popescu Neveanu obiectul psihologiei
generale trateaz procesele, sistemele i nsuirile
psihice integrnd si problematica generic a
personalitii,
-studiul psihologiei medicale se poate restrnge la
domeniile relaiilor interpersonale si ale grupurilor
mici (P.Golu) si are ca obiect de studiu psihologia
bolnavului si relaiile sale cu ambiana, legturile
sale subiective cu personalul medico-sanitar (n
mod predominant cu medicul) i cu familia.



G. Besanon - psihologia medical, adic
spiritul su, este sau ar trebui s fie prezent n
practica medical, cotidian si obinuit
(medicina general sau de familie) sau mai
sofisticat (grefe, tratament complex al
cancerelor, cronicitate, abordarea morii etc.).
V. Shleanu i A. Athanasiu consider c
psihologia medical trebuie s fie psihologia care
are n centrul ei drama persoanei umane,
punnd accentul att pe datele obiective, ct si
pe cele subiective, n primul rnd introspecia
bolnavului si intuiia medical

RELAIA PSIHOLOGIEI
MEDICALE CU ALTE TIINE
Psihologia medical se dezvolt din
ntreptrunderea cu alte domenii de cunoatere i
cercetare, cum ar fi: psihopatologia, psihologia
holistic, antropologia, psihanaliza, psihologia
dezvoltrii, sociologia, psihologia
experimental, neurofiziologia, etc.

Psihologia general prin aspectele legate de
comunicare,
psihologia dezvoltrii,
personalitate.
Psihologia social
relaia medic-pacient,
impactul profesiunii medicale cu alte profesiuni conexe medici, farmacisti,
biologi, chimisti,
modelul bio-psiho-social al bolii
modelele terapeutice privind lumea medicamentului (psihologia reclamei,
marketing),
calitatea vieii ca indicator modern de apreciere a interveneiei terapeutice si a
activitii medicale,
interrelaiile existente n interiorul instituiilor de asisten (medical, social, etc)
atitudinea mass-mediei fa de boal si suferin.


psihologiei experimental, care, folosind metodele
psihometrice, psihodiagnoza se ncadreaz n principiile
generale de evaluare, etalonare si diagnoz.
Psihologia clinic-termenul clinic nu se refer doar la
asistarea bolnavului imobilizat la pat (cf.gr.klinikos = de
pat), ci la observaia direct, imediat si nemijlocit pe
care studiul de caz individual o presupune att n
medicin ct si n psihologie.


Def. Larousse-psihologia clinic - metod
specific de nelegere a conduitelor umane care
urmreste s determine simultan ceea ce este tipic
si ceea ce este individual la un subiect considerat
ca o fiin care trieste o situaie definit.
(Sillamy N., 1995)
Huber Winfrid (1993) definete termenul de
psihologie clinic si arat c aceasta are patru
domenii de intervenie:
dezvoltarea si promovarea sntii,
prevenia
funcia terapeutic
funcia de reabilitare.

Psihologia moral. Aceasta are, n viziunea lui
Enchescu C. (2002), ca obiect att Eul ct i
SupraEul i i concentreaz studiul su asupra
Cunoaterii valorilor morale prin care
persoana si construieste propriile sentimente
morale,
este complementar n acest fel psihanalizei.
nelege natura individului din punct de
vedere sufletesc i moral
rspunde dilemelor legate de sensul vieii si
destin.
Relaia cu psihiatria este incontestabil cea mai
profund dintre cele stabilite cu disciplinele
medicale att din punct de vedere istoric, ct i
metodologic.
Pentru T.Pirozynski (1988) domeniul de aciune,
desi n mod diferit denumit, constituie totui o zon
comun preocuprilor psihiatriei: nevrozele pentru
Kretschmer, medicina psihosomatic pentru
Commonwealth Found., efectele secundare
neprevzute si nedorite ale remediilor medicale
pentru Balint, iar pentru toi relaia medic-bolnav.
Relaia cu psihosomatica

Unii autori consider psihosomatica o
adevrat mentalitate de abordare a
pacientului. Iamandescu I.B. (1999). Acest autor
consider c urmtoarele caractere generale
caracterizeaz concepia psihosomatic n
medicin:
1. Concepie holistic (integrativ) unitatea dintre SOMA si PSIHIC.

2. Bazat pe observaii clinice (confirmate de cercetri epidemiologice),
date experimentale psiho-fiziologice, neuroendocrinologice etc.

3. Includerea influenei mediului social (mediat prin psihicul
bolnavului) asupra bolii (Von Uexkuell)

4. Reliefarea la bolnavii psihosomatici a unei duble vulnerabiliti la
stres:
- psihic
- de organ

5. Impunerea stresului psihic ca factor de risc major n patogenez:
- aparent exclusiv
- sumativ

SUBIECTE MAJORE N STUDIUL PSIHOLOGIEI
MEDICALE
(dup British Psychological Society)

funciile psihice elementare
psihologia social
psihologia dezvoltrii
diferenele individuale
psihologia n relaiile cu medicina (efectele psihologice
ale bolii, relaiile medic-bolnav)
Sntatea a fost redefinit de Organizaia Mondial a
Sntii (OMS) ca fiind nu doar absena bolii, ci
existena unei stri de bine si confort psihologic,
somatic si social al individului.

DOMENIILE DIN CARE PSIHOLOGIA
MEDICAL SI EXTRAGE DATELE
ancheta social
tehnici experimentale
observare comportamental
convorbirea direct (de la om la om)
date de biotipologie
date psihanalitice.

I.B.Iamandescu conchide asupra necesitii
unei dozri optime intre tiinele medicale i
psihologie pentru cel care aspir s devin un
foarte bun medic, eliminnd dou atitudini
extreme:
Absolutizarea laturii tehniciste a medicinei,
atitudinea biologizant-considerarea
bolnavului ca aparat ce necesit reparaii i
permite manipularea lui ca obiect

Absolutizarea laturii psihologice a actului
medical, atitudinea psihologizant, ce
accentueaz excesiv aspectul relaional cu
subiectul/pacientul in defavoarea bolii i/sau
evoluiei acesteia.
V mulumesc!