Calea (Tao) care poate fi numita nu este Calea Ultima.

Numele dat Caii nu poate fi numele

vesnic.Fara nume este esenta Cerului si a Pamntului.Dnd Caii un nume este ceea ce creiaza
toate lucrurile.Cine n-are dorinte vede esenta lucrurilor.Cine are dorinte vede doar manifestarea
lor. Amndoua aspecte au aceiasi sursaDar devin diferite atunci cnd sunt percepute. Asemanarea
lor este in profunzimea profunzimilor Unde este poarta prin care totul ia fiinta.!.Cnd frumosul
este cunoscut ca frumos Atunci este cunoscut si urtul ca urt.Cnd "inele este cunoscut ca "ine
Atunci si raul este cunoscut ca rau. Astfel un aspect #si are opusul sau$reul si usorul se spri%ina
unul pe altul&un'ul si scurtul se opun unul altuia (naltul si %osul sunt diferite ca nivel)ocea se
spri%ina pe sunet (nceputul are totdeauna un sfrsit. (nteleptul astfel practica Non-actiunea*i
#nvata pe altii prin e+emplu nu prin vor"e.&ucrurile #n lume sunt toate #ntr-o stare relativa.
(nteleptul stiind aceasta nu-si arata preferintele.Priveste totul cu e'ala consideratie.Creeaza merite
dar nu si le #nsuseste.,l actioneaza optim ia lucrurile asa cum sunt.&e #ndeplineste dar ramne
mai presus de merite. Astfel ca meritele ramn cu el tot timpul.-.Conducatorul se manifesta cu
modestieNu arata pozitii de putere Astfel ca oamenii nu se vor confrunta.Nu pune pret pe lucruri
Astfel ca oamenii nu vor fura.Nu arata lucruri care pot fi dorite Astfel ca oamenii nu-si vor strica
inimile. (nteleptul conduce astfel oameniiTinandu-le inimile pure dndu-le mncareNecreindu-le
am"itii si #ntarindu-le sanatatea. Astfel .nteleptul #i #mpiedica sa cunoasca raulDorind mereu
"inele cei cu 'anduri rele nu pot actiona.,l conduce su"til toti traiesc astfel #n pace./.Calea (Tao)
este 'oala folosinta-i nesfarsita.,ste adnca pare ori'inea tuturor lucrurilor.Pare ca vesnic ramane
fara capat.Nu stiu cum a fost creataPare ca a e+istat c0iar #nainte de Creator.1.Natura n-are
preferinteConsidera totul cu e'alitate.Tot asa #nteleptul n-are preferinte pentru nimeniPentru el
toti sunt priviti #n e'ala masura.Universul este nesfrsit #n el se 'aseste totul.Cu ct misca mai
mult cu att mai mult este produs.Prea multa vor"a duce la o"oseala.2ai "ine se pastreaza calea
de mi%loc.3.*piritul nepatruns nu moare niciodata.*e poate numi 2ama tainicaCare este poarta
naturii tot timpul #n noi.Folosita din plin niciodata nu se sfrseste.4.Universul dainuieste
eternPentru ca nu e+ista pentru sine. Astfel si (nteleptul stand la urma a%un'e #n frunte.*e
ne'li%ea%a pe sine #nsusi si a%un'e sa fie ocrotit.Nu traieste pentru sine traieste astfel din
plin.5.)irtutea este fluida ca apa. Apa patrunde su"til peste tot.Tot astfel virtutea "iruieste fara
efort.Calea Tao este la fel.Cel care cauta #si 'aseste locul.*imtamintele creeaza o inima
adanca.Prietenia aduce "une relatii cu toti.)or"a onesta creeaza #ncredere.Cel ce conduce respecta
re'ulile. (n afaceri corectitudinea este cautataTimpul aseaza lucrurile.)irtutea actioneaza astfel
fara contradictii.6. (ntinderea prea mare a corziiCreeaza prea mare tensiune. Ascutirea prea deasa a
uneltei7 face curnd de nefolosit. Adunarea "o'atiilor #ntr-un locCurnd face locul nesi'ur. A fi
mandru de "o'atii si onoruri,ste cauza caderii #n dis'ratie. (nteleptul se retra'e dupa #ndeplinirea
faptei. Aceasta este Calea (Tao) a virtutii (Te).89.Putem oare sa ne unim sufletul*i sa nu ne a"atem
de la Cale (Tao) :Putem sa avem o respiratie calma ca a unui copil :Putem oare purifica viziunea
vietii Astfel ca cei ce vedem sa straluceasca :Putem oare iu"i si conduce oameniiCu su"tilitatea
Non-actiunii:Ne putem oare conduce sin'uri*i #nc0ide sau desc0ide posi"ilitati dupa voie :Putem
oare invata sa avem access la totulPrin puterea Caii (Tao) :Putem creea si 0rani:Putem sa ne
eli"eram de dorinta de a poseda :Putem face "ine fara a dori ceva #n sc0im" :Putem conduce fara
a apasa :Cine poate face acestea a do"ndit marea )irtute (Te).88.*unt -9 de spite #n "utucul
rotiiDar folosirea lui depinde de 'olul din centru.)asul facut din 0uma este utilPrin 'olul creeat
de forma lui.Casa cu ziduri ferestre si usi,ste utila prin 'olul creeat de acestea.Desi pretuim ceea
ce e+ista ne folosim de ceea ce nue+ista.8!.Culorile #l or"esc pe om sunetele #l asurzesc.$usturile
#i sla"esc simtul 'ustului. Aler'atul la vanatoare #l sal"aticesc.Ceea ce se o"tine 'reu #i
#n'reuneaza manifestarea. Astfel ca (nteleptul se detaseaza de simturi*i traieste #n lumea lui
interioara.8-. Att norocul ct si nesansa creeaza frica.$ndul "un sau 'ndul rau dualitateaCare
e+ista tot timpul #n mintea #ncordata.Cum pot norocul sau nesansa sa creieze neliniste :Cel
norocos #si asteapta csti'ul cu nera"dare..ar cel nenorocos este nelinistit pentru ce a pierdut.Cum
pot 'ndul "un sau cel rau*a e+iste #n mintea incordata :,ste pentru ca avem un ,'o.Daca n-am
acorda ,'o-ului importanta*i #ncordarea mintii s-ar diminua.