Subiectul 11

1.Putrefactia Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate avea implicatii
juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cauzele mortii.Etapele
biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (e.!tafilococ" 2-anaeroba
cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina# $2!# %h&# etc" sub actiunea
bacteriior anaerobe ('lostridium"Etapele macroscopice: 1- descompunere initiala ( descompunere interna
sub actiunea bacteriilor endocavitare )E-'oli# protozoare si a enzimelor propii* o descompunere cu aspectul
eterior normal pe fondul pre+atit de autoliza. 2- putrefactie initiala(cadavrul se umfla sub actiunea
+azelor(,miros de putrefactie# 3- putrefactie neagra(pe masura ce +azele ies corpul colapseaza tesuturile
devin moi# inchise la culoare si cu miros accentuat. 4-Fermentatie butirica(uscarea cadavrului# miros rinced#
muce+ai pe partea opusa decliva.5- descompunere uscata
2.Moartea subita: definitie, clasificare
-ef.(moarte neviolent. de cauz. patolo+ic. instalat. cel mai adesea brusc# survenit. pe nea/teptate la persoane
de s.n.tate aparent. sau la bolnavi care anterior decesului nu au avut o simptomatolo+ie s. determine o a+ravare
a bolii de baz. sau evolu0ie letal..
'lasificare (dup. !imonen":
1. 2! cu leziuni or+anice incompatibile cu viata
- ruptura cardiac.
- ruptura de anevrisme
3. 2! cu leziuni or+anice cronice
- ciroza hepatica
- ateromatoza +eneralizata sau localizata
- moartea subita func0ionala: leziuni or+anice de fond 4 factor favorizant
'. 2! cu leziuni nespecifice pentru o anumita boal.: staza san+hina# sufuziuni san+hine
subseroase /.a.
-. 2! cu absenta elementelor anormale(5autopsia alba6"
3. Clasif ag. traumatici. Plaga
'lasif a+. traumatici
7. 1+. traumatici fizici: a+enti traumatici mecanici* variatii etreme de temperatura* electricitate* variatii
etreme ale pres. atm.* unde sonore# ultrasunete# infrasunete* radiatii electroma+netice* campuri
ma+netice* radiatii ionizante
2. 1+. traumatici chimici
&. 1+. traumatici biolo+ici ( bacterii# virusuri# otravuri ve+etale sau animale# lez. produse de animale"
4. 1+. traumatici psihici
Plaga(leziune traumatica primara# cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Pla+ile pot fi# in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde# care pot fi: 8nepenetrante* 8penetrante (in cavitatile craniene# toracice# abdominale" si care pot fi:
perforate (lezind viscere cavitare - stomac# intestin# vezica urinara"* transfiiante# cind traverseaza un or+an
(spre eemplu ficatul".
-in punct de vedere al evolutiei# pla+ile pot fi simple sau complicate (cu infectie# in +eneral# caz in care evolutia
e prelun+ita. 9n +eneral# evolutia este influentata de localizare# profunzime si reactivitatea or+anismului.
Pla+ile simple# neinfectate# necesita in +eneral 7-8 zile de in+rijiri medicale.
9n functie de aspectul macroscopic# se descrie:
a. Pla+a zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de" un corp dur# cu suprafata plana sau nere+ulata.
!e caracterizeaza prin profunzime# in +eneral mica# mar+ini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de
echimoze si ecoriatii. Pla+ile zdrobite pot prezenta mai multe varietati# in raport cu mecanismul de
producere# instrumentul vulnerant si localizare:- pla+a plesnita*- pla+a muscata *- pla+a sfisiata*- scalparea.
b. Pla+i produse prin instrumente ascutite
7 . Pla+a intepata : - are aspect circular# fara lipsa de substanta*- trebuie diferentiata de pla+a impuscata
2 . Pla+a taiata : - poate fi produsa de lame sau brice*- a+. vulnerant are o act. tan+entiala asupra pielii*
- uneori adancimea pla+ii scade pro+resiv si se termina printr-o escoriatie# iar la un capat al pla+ii apare 5codita
de soricel6(ofera informatii despre directia de actiune a a+. vulnerant" * - frecvent# mar+inile pla+ii se retracta
&. Pla+a taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente
4. Pla+a despicata : - forma relativ dreptun+hiulara# cu mar+ini intens traumatizate
- pla+a este foarte profunda# cu distru+eri tisulare mari
c. Pla+a impuscata

4.Orificiul de iesire in impuscare
-nu prezint. lips. de substan0.
-form. variabil.: fant.# cruce# stea# form. nere+ulat.
-mar+ini nere+ulate# r.sfr:nte ;nspre ;n afar.-,ombilicare spre eterior
-mar+inile se pot apropia cu u/urin0.
-form. particular. de pla+.-,plaga n seton: for0. vie mic.* ac0ioneaz. aproape tan+en0ial* dup. perforarea
pielii +lontele alunec. pe planul osos prin 0esutul celular subcutanat /i se opre/te dup. un anumit traiect sau
p.r.se/te corpul
5.lasificarea ano!iilor. "pan#urarea
<ct. de niv. la care are loc: 7.1no. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare* 2. 1no. de transport-
implicat s+.4$b* &. 1no. histetoice(de utilizare"- mec. resp. cel. de la niv. intracelular
-.p.d.v. juridic=2>(, violente=neviolente
"pan#urarea( comprimarea re+. cervivale cu un lat actionat de +reutatea propriului corp
-juridic(,accident = sinucidere = omucidere
'>1!9<9'1?E: -<unctie de aportul latului cu cartilajul tiroidian (, spanzurare inalta=medie=joasa.
-spanzurare tipica (nod la ceafa" = atipica (nod nu la ceafa"
-spanzurare completa ( nu atin+e planul de sustinere "=incompleta (atin+e planul de sustinere"
2E'1%9!2E :
7. asfiic pur ) traheea e colabata de lat nu eista @2 asfiie acuta
2. hemodinamic pur ) circulatie spre creier e completa = incompleta intrerupta*'?! neafectate * a. carot.
comuna se colabeaza la 4-A B+.* a. vert. se colabeaza la 72-74 B+.(+reutatea etremitatii cefalice C 8 B+"
&. neuro-refle )direct de catre lat ( asfiii int si et e absent "
'>9%9':spanzuratii albi ( prin mechanism neurorfle" = albastri( cianotici"
1!PE'DE 2>.: - sanse de spanzurare cervical ) sant per+amentat# oblic spre nod ( aici e interrupt circulara
incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului"* latime sant corespunzatoare lat
!E2%E>E 2@?D99 ?E1>E : lividitati# ri+iditate foarte intensa# rapid instalata# tablou asfiic intern# infiltrat
hemora+ic sub santul de spanzurare prin elon+atie +at (marturia reactiei vitale# ruptura transversala a carotidelor
$.Intoxicatia cu alcool metilic
- se poate forma si prin fermentati alcoolica naturala
- fizic si or+anoleptic nu se deosebeste de etanol
- efect cumulativ# eliminarea incepind dupa 4-7 zile
- efectul toic este realizat de catre metabolitii sai (formaldehida# acid formic":
- acidifierea p$-ului san+vin
- acidul formic are efect toic direct asupra retinei
- simptomatolo+ia apare la cantitati reduse de metanol# mai repede (&EF" in cazul dozelor mari si mai lent (dupa
24 ore" in cazul dozelor mici: astenie# cefalee# +returi# varsaturi# dispnee# cianoza# tulburari de vedere (, orbire
ev. permanenta (apar destul de precoce"# coma# convulsii# deces
- -2> ( &E-7EE ml (concentratie serica de 8E m+G"* 7E ml determina orbire
%.Clasif. sist. serologice in filiatie
Hn prezent se folosesc ;n epertiza filiatiei circa IE-7E de sisteme +enetice# ale+erea unuia sau altuia dintre
acestea fiind ;n functie de laboratorul ;n care se lucreazJ. Hn +eneral# ;n ale+erea unui test se urmJreste
;ndeplinirea unor criterii pe care acestea trebuie sJ le ;ntruneascJ# cum ar fi: numJrul de alele eplorate#
frecventa lor# problemele pe care le ridicJ si costul metodei.
!istemele san+uine reprezintJ asocierea +rupelor san+uine pe baza relatiilor dintre ele. Kn sistem san+uin are ;n
structura sa un anumit tip de anti+en determinat +enetic.
1cest anti+en constituie un marBer +enetic si astfel permite diferentierea indivizilor dupJ apartenenta lor la o
+rupJ sau alta.
Lrupele san+uine se transmit dupJ legea tot sau nimic (adicJ pe parcursul +eneratiilor nu apar forme
intermediare". 1paritia mutatiilor ;n +rupele san+uine este un fenomen eceptional de rar.
7AA
"istemele serice
.1. Haptoglobinele
'ercetarea hapto+lobinelor a cunoscut multiple pro+rese ;n decursul timpului. $apto+lobinele reprezintJ o
fractiune mucoproteicJ# apartin:nd alfa 2 +lobulinelor. Ele formeazJ complee stabile cu hemo+lobina ($p=$b"#
le+Jtura ;ntre ele fiind realizatJ prin forte Man der Nals. 1cest comple are rolul de a transporta hemo+lobina
liberJ din ser# de la splinJ (unde a avut loc hemoliza" spre sistemul reticuloendotelial. 'ompleul astfel realizat
este stabil si datoritJ hemo+lobinei prezintJ activitate peroidazicJ evidentiatJ prin colorarea cu benzidinJ sau
ortodianizidinJ.
.2. Sistemul m !In"#
1cest sistem are localizare si efecte asemJnJtoare cu ale sistemului Lm. Este constituit din doi factori 9nM(a"
9nM(b"# determinati de +ene autosomale codominante.
1cesti factori sunt prezenti la nastere.
.$. Sistemul %c !componente specifice de grup#
<actorii sistemului Lc apartin alfa-2 +lobulinelor. !unt prezenti la nou-nJscuti si mi+reazJ electroforetic ;n
apropierea $p. !inteza lor este dirijatJ de douJ +ene codominante Lc7 si Lc2.
.&. Sistemul transferinic !siderofilinic# !'f#
3eta-7 transferinele apartin beta-+lobulinelor# av:nd rol ;n transportul <e plasmatic. !istemul transferinic este
controlat de trei alele autosomale. <actorii sJi apar ;n viata intrauterinJ la v:rsta de & luni. -upJ viteza de
mi+rare electroforeticJ s-au identificat initial trei tipuri: 3 (varianta rapidJ"# ' (varianta cu vitezJ intermediarJ"
si - (varianta cu vitezJ lentJ".
.(. Sistemul %m !imunoglobulinic#
9dentificarea acestui sistem a plecat de la constatarea cJ ;n serul uman eistJ +ama+lobuline care a+lutineazJ
hematiile @ ?h4# prealabil sensibilizate cu ser incomplet anti--. -eterminantii anti+enici sunt codificati de trei
+ene: Lma# Lmb si Lm. 'ei trei factori corespunzJtori apar la copii de 8-7E luni. !e pare cJ# ;ntre Lma si Lm
eistJ o str:nsJ le+JturJ ;n sensul cJ Lm este asociat todeauna cu Lma# pe c:nd Lma poate fi si independent.
-e aici s-a tras concluzia cJ Lma si Lmb ocupJ alternativ un locus# care este ;nvecinat cu Lm.
'elor trei +enotipuri le corespund urmJ-toarele fenotipuri: Lm(a4b-4"# Lm(a4b-"#
Lm(a4b44"# Lm(a4b4-"# Lm(a-b4-". 'opiii Lm(a4" nu pot proveni din pJrinti
Lm(b4".
&.Capacitatea sexuala la barbat: elemente medico)legale
- capac. de copulare sa coabitare (potenta coeundi": criterii de seualizare sec depline (definitoriu penisul viril"#
tulb de dinamica seuala: impotenta psihica si or+anica
- 'apac de procreere=conceptie (potenta +enerandi": testicule prezente# spermatozoizi prezenti# canale
permeabile# refle ejaculator normal prezent
- !permo+rama: 2#A-&ml# albicioasa# translucida# opalescenta# IE-74E mil spermatozoizi=ml# di care min IEG
mobili# cu ma 2AG forme anormale.1ctualmente se considera ca normalul incepe de la 2A mil=ml. %umai
azoospermicii nu pot concepe.
'.Situatii in care autopsia este obligatorie
7. 2oartea violenta# chiar si atunci cand eista o anumita perioada intre evenimentul cauzal si deces
@mucideri* suicid* accidente
2. 'auza mortii este necunoscuta
&. 'ircumstantele mortii sunt suspecte
moarte subita
decesul unei pers# a carei sanatate# prin natura serviciului# este verf. periodic dpdv medical
deces care survine in custodie (arest preventiv# spital penitenciar# spital de psihiatrie# inchisoare# arestul
politiei" sau deces care ridica suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau
inuman
deces care intervine in timpul unei misiuni de servici sau in incinta unei institutii
multiple decese repetate# in serie sau concomitent
cadavre neidentificate sau scheletizate
decese survenite in locuri publice sau izolate
deficiente in acordarea asistentei medicale
deces survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interv. dia+nostica sau terapeutica medico-ch
1(.*g. de moarte
Diagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criterii
(conform @2!":
7. pierderea complet. a vie0ii de rela0ie
2. arefleie /i atonie muscular. total.
&. pr.bu/irea D1 c:nd se ;ntrerupe sus0inerea iatro+en.
4. oprirea respira0iilor spontane
A. lini/te electric. persistent. pe EEL (se specific. /i condi0iile de ;nre+istrare EEL"
I. la nivelul circula0iei cerebrale:
- sc.derea diferen0ei arterio-venoase cerebrale a @2 de la A#8 volG O 2 volG*
- sc.derea diferen0ei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic*
- sc.derea diferen0ei arterio-venoase cerebrale a +lucozei.
Krm.rirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite# dup. le+isla0ie (4 -
72h"