1

Motoare termice






De Maiovschi Stefan
Scoala Centrala
Clasa a-X-a E
4.01.2010
2
Cuprins

Scurt istoric
Cum functioneaza?
Alcatuire(Componente)
Ciclul Carnot
Ciclul Otto
Exemple de motoare termice
Legi fizice (de functionare)
Randament
Cu ce ne ajuta?
Bibliografie





3
Motorul termic
Scurt istoric
Otto si-a inceput viata profesionala in postul de comis-voiajor pentru o
bacanie din Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de tehnologiile care
abia apareau in epoca respectiva - mai exact gazele si aburul. Cea mai
mare noutate a vremii a fost inventia lui Jean-Joseph-Etienne Lenoir - un
motor care ardea gaze naturale. Acesta a fost atasat unei carute si, desi
vehiculul se putea misca astfel "pe cont propriu", motorul era extrem de
zgomotos si ineficient. Otto s-a gandit ca ar putea imbunatati situatia
folosind un combustibil lichid si a inceput sa faca experimente in acest
sens. El a construit primul motor cu gaz in anul 1861 si a format un
parteneriat cu industriasul german Eugen Langen. Cunoscuta initial sub
numele de N.A. Otto & Cie, compania respectiva functioneaza si in
prezent, sub numele de Deutz AG. In urma unui accident fericit, Otto a
ajuns sa recunoasca valoarea compresiei mixturii de combustibil cu aer
inainte de arderea combustibilului respectiv. Astfel s-a nascut ideea ciclului
in patru timpi - numit si astazi "Ciclul Otto". Otto si-a petrecut urmatorii
cinci ani punand la punct acest proiect, care i-a adus in final medalia de
aur pentru 'motorul cu gaz atmosferic' la Expozitia de la Paris, din anul
1867.


4
Cum functioneaza?
Alcatuire(componente)
Motorul este dispozitivul ce
transforma combustibil(prin
ardere,cedand caldura)in lucru
mecanic.
Componentele unui motor cu
ardere intern cu ciclu n
patru timpi:(E) Cam de
acionare a supapei de
evacuare, (I) Cam de
acionare a supapei de
admisie, (S) Bujie, (V)
Supape, (P) Piston, (R) Biel,
(C) Arbore cotit, (W) Cma
de ap pentru rcire.


5
Ciclul lui Carnot
n termodinamic, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus n 1820 de inginerul francez
Nicolas Lonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparrii randamentului termic al mainilor
termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o main Carnot legat la dou surse de cldur
de temperaturi diferite (sursa cald i sursa rece). Folosete ca agent de lucru un gaz
perfect prin transformrile cruia se obine lucrul mecanic.
Ca orice ciclu termodinamic, i ciclul Carnot poate fi parcurs n sens orar, fiind n acest caz un
ciclu motor, sau n sens antiorar (trigonometric), fiind n acest caz un ciclu generator. n cele
ce urmeaz va fi descris ciclul Carnot motor.
Ca orice ciclu termodinamic, i ciclul Carnot poate fi parcurs n sens orar, fiind n acest caz un
ciclu motor, sau n sens antiorar (trigonometric), fiind n acest caz un ciclu generator. n cele
ce urmeaz va fi descris ciclul Carnot motor.
Este un ciclu n patru transformri:
Destindere izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei calde, T . n aceast
transformare destinderea gazului este determinat de absorbia de cldur la temperatur
constant de la sursa cald, iar gazul efectueaz lucru mecanic asupra mediului. Cantitatea de
cldur absorbit de la sursa cald este notat n lucrrile n limba romn cu Q.
Destindere adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast transformare (B-
C n diagrama T-s) gazul continu s se destind efectund lucru mecanic asupra mediului.
Deoarece transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin destindere gazul se
rcete pn la temperatura sursei reci.
Comprimare izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei reci, T0. n aceast
transformare (C-D n diagrama T-s) mediul efectueaz lucru mecanic asupra gazului,
determinnd evacuarea cldurii din gaz la temperatura sursei reci. Cantitatea de cldur
evacuat la sursa rece este notat n lucrrile n limba romn cu Q0.
Comprimare adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast transformare
(D-A n diagrama T-s) mediul continu s efectueze lucru mecanic asupra gazului. Deoarece
transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin comprimare gazul se nclzete
pn la temperatura sursei calde.

6
"Ciclul Otto".
Timpul I Admisia;
Timpul II Compresia;
Timpul III Detenta
(arderea) i destinderea
Timpul IV Evacuarea

7
Timpul I: Absorbtia. Supapa de admisie este deschisa
iar supapa de evacuare este inchisa. Cand pistonul se
trage in cilindru, aspira amestecul exploziv de aer si
benzina din carburator.
Timpul II: Compresia. Supapa de admisie se inchide si
pistonul care intra in cilindru comprima continutul.
Timpul III: Aprinderea . Pistonul a ajuns in capatul de
sus al cilindrului. In acest moment, o scanteie electrica
se produce in bujie si aprinde amestecul, facandu-l sa
impinga pistonul in jos datorita cresterii bruste a
volumului amestecului ce tocmai a explodat.
Timpul IV: Evacuarea. Pistonul a ajuns in capatul de jos
al cilindrului. Supapa de evacuare se deschide iar
pistonul, in virtutea impulsului capatat, se intoarce si
evacueaza gazele de ardere prin supapade evacuare.


8
Legea fizica ce sta la baza
functionari motorului termic
Motorul cu ardere interna
Un amestec de aer si de vapori de benzina sau de alti
combustibili lichizi explodeaza atunci cand vine in contact
cu o flacara iar forta de expansiune a gazelor formate
prin ardere poate deveni forta motoare (lucru mecanic).
Pe acest principiu se bazeaza diverse tipuri de motoare
cu explozie. Motoarele termice cu piston,transforma
energia chimica a combustibilului in energie mecanica si
in energie calorica disipativa,energia mecanica
manifestandu-se sub forma miscarii rectilinii si
alternative a pistoanelor,care este modificata in miscare
de rotatie a arborelui cotit cu ajutorul mecanismului
biela-manivela.


9
Timpul motor

In Timpul III (3->4) Detenta
(arderea) i destinderea (timpul
motor):supapele sunt inchise,bujia
produe scanteia si amestecul
carburant arde=>caldura ,folosind
primul principiu al
termodinamici,caldura este
transformata in lucru
mecanic,provocand coborarea
pistonului;
Schimbul de enrgie, prin arderea
unui combustibil ,din caldura in
lucru mecanic sta la baza
functionari motorului termic .
10
Masinile termice au la baza lor de functionare principiile I si II ale
termodinamicii.
Intr-un sistem perfect izolat, suma energiilor de orice fel pe care le contine
ramane constanta.
Din caldura Q data corpului o parte se va transforma in L care se
manifesta ca lucru mecanic exterior, o parte U se absoarbe si produce o
variatie a energiei interne. Expunerea matematica este urmatoarea:
Q = U + L
Principiul I stabileste numai cantitativ cat lucru mecanic se poate
obtine dintr-o cantitate de caldura.
Principiul al II-lea este si calitativ, deoarece se ocupa de calitatea
energiilor, adica de posibilitatea unei transformari a lor in lucru mecanic util
si arata ca aceasta transformare nu este integral posibila pentru caldura.
Acest principiu se enunta astfel: Daca doua S.T. aflate in stare de
echilibru (incalzire) diferite, sunt puse in contact termic dupa un timp in
care fiecare dintre ele isi modifica starea de echilibru initala (unul se
incalzeste, celalalt se raceste) vor ajunge la o stare comuna de echilibru,
diferita de cele doua stari initiale.
Deci, toate masinile termice care functioneaza intre aceleasi limite de
temperatura au acelasi randament maxim, adica acelasi coeficient economic
ideal.
Principiul al II-lea al termodinamicii ne arata ca pentru ca o masina termica
sa poata functiona este absolut nevoie de doua surse de caldura(una calda
si alta rece).

11
In timp au existat si alte motoare termice de exemplu:
Maina lui Watt
La maina sa inventat n 1769, aburii treceau ntr-o camer separat pentru
condensare. Deoarece cilindrul nu era ncalzit i rcit alternativ, pirderile de cldur
ale mainii erau relativ sczute. De asemenea, maina lui Watt era mai rapid,
pentru c se puteau admite mai muli aburi n cilindru odat ce pistonul se
ntorcea n poziia iniial. Aceasta i alte mbuntiri concepute de Watt au fcut
ca maina cu aburi s poat fi folosit ntr-o gam larg de aplicaii.
n perioada victoriana, locomotive cu aburi puternice revoluionaser deja cltoria
pe uscat. Mainile cu aburi au fcut posibile i tiprirea ziarelor, torsul i esutul
textilelor i acionarea mainilor de splat n "spltoriile cu aburi". Mainile cu
aburi puneau n micare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia de abur
pentru a ara pmntul. Antreprenorii de curtorii aveau aspiratoare cu aburi, i la
cele mai bune frizerii din orae existau chiar i perii pentru masarea capului
acionate cu aburi.
Motoarele Diesel moderne
Motorul Diesel este un motor cu combustie intern, mai exact este un
motor cu aprindere prin compresie, n care combustibilul se detoneaz
doar prin temperatura ridicat creat de comprimarea amestecului aer-
carburant, i nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aa cum ar fi
bujia n cazul motorului pe benzin.
Motorul opereaz utiliznd ciclul Diesel.
Motoarele Diesel sau pe benzin sunt n 2 timpi sau n 4 timpi. Majoritatea
motoarelor sunt n 4 timpi, dar unele motoare mari funioneaz n 2 timpi, n
principal cele de pe nave. Majoritatea locomotivelor moderne folosesc motoare
Diesel n 2 timpi, cuplate la generatoare electrice ce acionez motoare electrice,
eliminnd nevoia transmisiei. Pentru cresterea presiunii n cilindrii s-a folosit
supraalimentarea, mai ales la motoarele Diesel n doi timpi care au dou curse
utile per rotaie a arborelului cotit.


12

n mod normal, cilindrii sunt multipli de doi, dar se pot folosi orice numr de
cilindri, att timp ct sunt eliminate vibraiile excesive. Cea mai folosit
configuraie este cea de 6 cilindrii n linie, dar sunt folosii i 8 cilindrii n V sau 4
n linie. Motoarele de mic capacitate (n special cele sub 5000 cmc) au de obicei
4 (majoritatea lor) sau 6 cilindrii, fiind folosite la autoturisme. Exist i motoare
cu 5 cilindrii, un compromis ntre funcionarea lin a unuia de 6 cilindrii i
dimensiunile reduse ale unuia de 4 cilindrii. Motoarele Diesel pentru ntrebuinri
curente (brci, generatoare, pompe) au 4, 3 si 2 cilindrii sau un singur cilindru
pentru capaciti mici.
n dorina de a mbuntii raportul greutate/putere s-au adus inovaii privind
dispunerea cilindrilor pentru a obine mai mult putere per cilindree. Cel mai
cunoscut este motorul Napier Deltic, cu trei cilindri dispui sub form de
triunghi, fiecare cilindru avnd 2 pistoane cu aciune opus, ntregul motor avnd
3 arbori cotii. Compania de camioane Commer din Marea Britanie a folosit un
motor asemntor pentru vehiculele sale, proiectat de Tillings-Stevens,
membru al Grupului Rootes, numit TS3. Motorul TS3 avea 3 cilindri n linie,
dispui orizontal, fiecare cu 2 pistoane cu aciune opus concectate la arborele
cotit printr-un mecanism de tip culbutor. Dei ambele soluii tehnice produceau
o putere mare pentru cilindreea lor, motoarele erau complexe, scumpe de produs
i ntreinut, iar cnd tehnica supraalimentarii s-a mbuntit n anii 1960,
aceasta a devenit o solutie viabil pentru creterea puterii.
nainte de 1949, Sulzer a construit, experimental, motoare n doi timpi
supraalimentate la 6 atmosfere a cror putere era obinut cu ajutorul unor
turbine acionate de gazele de evacuare.
13
Motoarele Diesel timpurii
Intenia lui Rudolph Diesel a fost aceea de a nlocui motorul cu aburi ca surs primar
de energie pentru industrie. Motoarele Diesel de la sfrtul secolului XIX i nceputul
secolului XX foloseau aceeai form i dispunere ca motoarele cu aburi industriale:
cilindri cu curs mare, supape exterioare, chiulase pentru fiecare cilindru i arbore
cotit fr carter, cuplat la un volant enorm. Curnd, vor aprea motoare mai mici, cu
cilindri verticali, n timp ce majoritatea motoarelor industriale de mrime mare i
medie aveau tot cilindri orizontali, i ntocmai ca motoarele cu aburi, aveau mai muli
cilindri. Cele mai mari motoare Diesel timpurii erau replici ale celor cu aburi, cu
lungimi impresionante, de civa metri buni. Acestea funcionau cu viteze foarte mici,
n special datorit motorinei injectate cu ajutorul aerului comprimat, dar i pentru c
trebuiau s corespund majoritii utilajelor industriale construite pentru motoarele
cu aburi, unde vitezele normale de operare se ncadrau ntre 100 si 300 rotaii pe
minut. Motoarele erau pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus in
cilindri i rotea motorul, dei cele mai mici puteau fi pornite i manual.
n primele decenii ale secolului XX, cnd marile motoare Diesel erau montate pe
nave, acestea aveau forma motoarelor cu aburi, pistonul mpingea o tij cuplat la o
biel ce rotea arborele motor. Urmnd modelul motoarelor cu aburi, s-au construit
motoare cu dubl aciune, unde arderea avea loc n ambele pri ale pistonului pentru
a mrii puterea. Acestea aveau doua rnduri de supape si dou sisteme de injecie.
Sistemul permitea, de asemenea, modificarea sensului de rotaie, prin modificarea
timpilor de injecie. Prin urmare, motorul putea fi cuplat direct la axul elicei, fr a
mai fi nevoie de o cutie de viteze. Dei aveau o putere mare i erau foarte eficiente,
marea problema motoarelor cu dubl aciune era etanietatea camerei inferioare de
ardere i a segmenilor. n anii 1930 s-a descoperit c montarea
turbocompresoarelor era o soluie mai uoar i eficient.
14
Randament

Randamentul caracterizeaza eficienta cu care un motortermic
transforma caldura in lucru mecanic intr-un proces ciclic .El e definit
ca raportul dintreceea ce se obtine(lucru mecanic util cedat
exteriorului)si ceea ce se consuma(caldura obtinuta,prin arderea
unui combustibil).
Matemati se pote scrie
= L/Q

Cu ce ne ajuta?
In viata cotidiana motorul termic e folosit frecvent in
mijloacele de transprt(public sau privat)de exemplu:
automobil ,vapor, tren ,autobuz,etc.
Arbore cotit i
pistoane
15
Bibliografie

Gheorghe Fril, Mariana Fril, S. Samoil
Automobile, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
2007
Doina Trcitu,Mihaela Iancu,Viorica Pop,Stelian Ursu,
Fizica manual clasa 7,editura radical 2005
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
http://portal.edu.ro/materiale_ael/DContent/fizica/C11/F
IZ13/M6/index.html
Din caiet
Constantin Mantea,Mihaela Garabet,Editura ALL ,clasa X
editura didactica si pedagogica
http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_diesel