Ganciarov E.B.

Edith Ruxandra Geanina, An I ID, Grupa 1

Diencefalul
Traducere din Kolb, Bryan & Whishaw, Ian Q. - Fundametals Of uman !euro"sycholo#y, $
th
%dition
&on-line edition'
(iencefalul consta in trei structuri talamice) talamusul &camera interioara', epitalamusul &camera
su*erioara' si hipotalamusul &camera inferioara'
Talamusul este alcatuit dintr-o serie de nuclei, fiecare cu *roiectii catre o arie s*ecifica a
neocorte+ului. ,cesti nuclei conduc informatii de la trei surse catre corte+.
-. .n #ru* de nuclei schimba informatii de la sistemele sen/oriale catre tintele lor a*ro*iate. (e
e+em*lu, cor*ul lateral #eniculat *rimeste *roiectii 0i/uale1 cor*ul medial #eniculat *rimeste *roiectii
#eniculate1 nuclei lateral 0entral 2 *osterior *rimesc atin#erile, *resiunile, durerea si *roiectiile de
tem*erature ale cor*ului. In schimb, aceste arii *roiectea/a catre re#iunile 0i/uale, auditi0e si
somatosen/oriale ale corte+ului
3. .nii nuclei schimba informatii intre ariile corticale. (e e+em*lu, o arie lar#a a corte+ului *osterior
trimite *roiectii catre si *rimeste *roiectii ina*oi de la nucleul *ul0inar.
4. .nii dintre nuclei talamici schimba informatii de la alte re#iuni ale creierului anterior si trunchiului
cerebral.
Functiile epitalamusului nu sunt bine intelese, dar una dintre structurile sale, cor*ul *ineal, *are sa
re#ulari/e/e ritmurile oca/ionale ale cor*ului. 5a ne aducem aminte ca (escartes, im*resionat de
caracterul unitar al cor*ului *ineal in com*aratie cu alte structuri ale creierului, su#era ca este
intalnirea dintre minte si materie si sursa fluidelor s*inale cerebrale, *e care el le credea ca *ro0oaca
miscarile.
Hipotalamusul este com*us din a*ro+imati0 33 de nuclei mici, sistemele fibroase care trec *rintre
acestia si #landa *ituitara. 6u toate ca re*re/inta doar 7,48 din #reutatea creierului, hi*otalamusul ia
*arte in a*roa*e toate as*ectele ale com*ortamentul moti0ational, inclu/and hranirea, com*ortamentul
se+ual, somnul, re#larea tem*eraturii, com*ortamentul emotional, functiile endocrine si miscarea.
isteme multiple ale memoriei
%+ista e0idente din ce in ce mai mari ca nu doar o sin#ura re#iune a creierului este res*onsabila *entru
memorie, ci fiecare re#iune din acesta isi adduce o contributie s*ecifica. 6hiar si in interiorul lobilor
tem*orali si frontali, subre#iuni 0ariate au functii de memorie care *ot fi diferite de functiile re#iunilor
imediat adiacente lor.
Diencefalul din punct de vedere al memoriei
(o0e/i ale amne/iei diencefalice 0in din doua surse) dins*re *acientii cu le/iuni focale ale talamusului
medial si dins*re *acientii cu sindromul Korsa9off. :e/iunile focale ale talamusului medial sunt cel
mai adesea re/ultatul accidentelor 0asculare si cu si#uranta *roduc *robleme de memorie dar *utine
lucruri s-au facut *rin e+aminarile com*ortamentale si *ost-mortem1 deci le/iunile critice raman un
mister. 5e cunosc mai multe insa des*re afectiunile diencefalului cau/ate de abu/ul de alcool, cu toate
ca locatia anatomica a cestei le/iuni ramane in discutie.
,lcoolismul *e termen lun#, in mod s*ecial atunci cand este asociat cu subnutritia, se cunoaste de mult
tim* ca *roduce defecte ale memoriei. 5*re sfarsitul anilor -;77, medicul rus Korsa9off a atras atentia
unui sindrom desco*erit de el care acom*ania alcoolismul cronic si al carui cel mai e0ident sim*tom
era o se0era *ierdere a memoriei. %l scria)
<Tulburarile de memorie se manifesta ele insele *rintr-o amne/ie s*eciala, in care memoria
e0enimentelor recente, cele care doar ce s-au intam*lat, sunt in *rimul rand deran=ate, in tim* ce
trecutul inde*artat este amintit destul de bine. ,cest lucru este desco*erit *rima data, *rin fa*tul ca
*acientul intreaba in mod constant aceleasi lucruri si re*eta aceleasi *o0estiri. :a ince*utul
con0ersatiei cu un astfel de *acient, este dificil de obser0at *re/enta unor tulburari *sihice1 *acientul
lasa im*resia unei *ersonae in de*lina *osesie a facultatilor mintale1 el rationea/a des*re orice foarte
bine, are deductii corecte, face remarci s*irituale, =oaca sah sau carti, intr-un cu0ant se *oarta absolut
ca o *ersoana normala. !umai du*a o lun#a con0ersatie cu *acientul, unii ar *utea obser0a ca uneori
este absolut confu/ si nu isi aminteste nimic din ce se inatm*la in =urul lui 2 nu isi mai adduce aminte
daca a luat masa, sau daca s-a dat =os din *at. .neori *acientul uita ce s-a intam*lat cu el chiar cu un
moment in urma) ai intrat, ai con0ersat cu el, ai iesit afara *entru un minut1 du*a aceea te-ai intors iar
*acientul nu are absolute nici o amintire ca ai mai fost acolo cu el>.. 6u toate acestea, fa*tul
remarcabil este ca, uitand toate e0enimentele care doar ce s-au intam*lat, *acientii de obicei isi aduc
aminte e0enimente trecute, care s-au intam*lat cu mult inainte de boala. &Oscar-Berman, -?;7, *. @-7'
5indromul Korsa9off a fost studiat intensi0 de cand a fost *ublicat un articol de catre 5anders si
Warrin#ton in -?A-, deoarece *acientii cu acest sindrom sunt cu mult mai mult dis*onibili decat sunt
*ersoanele cu alte forme de amne/ie #lobala.
5unt sase sim*tome ma=ore ale acestui sindrom)
-. amne/ie recenta1
3. amne/ie se0era1
4. confa!ularea, in care *acientii *roduc instantaneu *o0estiri des*re e0enimente trecute, decat
sa admita *ierderea memoriei &*o0estirile sunt *lau/ibile deoarece tind sa fie ba/ate *e
e+*erience trecute'
@. minimi/ea/a continutul con0ersatiei1
$. slaba intuitie1
B. a*atie &*acientii isi *ierd re*ed interesul si in #eneral sunt indiferenti fata de schimbare'.
5im*tomele sindromului Korsa9off *ot a*area instantaneu, in decurs de cate0a /ile. 6au/a o re*re/inta
deficienta de tiamina &0itamina B-', ca re/ultat al in#erari de alcool tim* indelun#at. 5indromul, care
de obicei este *ro#resi0, *oate fi incetinit cu o do/a masi0a de 0itamina B-, dar nu *oate fi re0ersibil.
"ro#no/a este insa mica, cu un *rocent de a*ro+imati0 378 de imbunatarire a recu*erarii
satisfacatoare a *acientilor intr-un an, cu o dieta imbo#atita cu 0itamina B-. .nii *acienti nu *re/inta
imbunatatiri nici du*a -7 2 37 de ani.
6u toate ca sunt unele contro0erse in ceea ce *ri0este efectul e+act al deficientei de 0inamine in creier,
se crede ca se *roduc deficiente in talamusul medial si *osibil in cor*urile mamilare ale
hi*otalamusului, si de asemenea o atrofie #enerali/ata cerebrala.
Investi"area Anatomiei emotionale
"siholo#ii au ince*ut sa s*ecule/e des*re emotie la ince*utul secolului 37, dar cu foarte *utine
cunostinte des*re ba/a neurala a com*ortamentului emotional.
5*re sfarsitul anilor 37, *siholo#ii au ince*ut sa e+amine/e relatia dintre factorii refle+i0itatii,
endocrine si neurohumorali si au conclu/ionat le#aturi de ordin emotional, cu accentuarea *e
masurarea unor indici ca *resiunea san#elui, tem*erature cor*ului &a se 0edea lucrarile de (unbar si
Brady'.
"hili* Bard a facut una dintre cele mai mari desco*eriri anatomice des*re emotie in tim* ce lucra in
laboratorul Walter 6annon s*re sfarsitul anilor 37. studiile lui Friedrich Colt/ din anii ;7 au aratat ca
cainilor carora li se e+tir*ase corte+ul au a0ut un *uternic ras*uns de furie la, du*a cate se *are, stimuli
banali. 6ainii s-au com*ortat ca si cum s-ar fi confruntat cu stimuli amenintatori.
:ucrand cu *isici, Bard a aratat ca acest ras*uns de*inde de diencefal, care include talamusul si
hi*otalamusul. %l a aflat ca, daca diencefalul ramane intact, animalele arata un *uternic ras*uns
emotional, dar dac animalele sunt decerebrate, lasand diencefalul deconectat de creierul mi=lociu, ele
isi *ierd emotiile.
De/ultatele unor studii mai recente facute de multi s*ecialisti &in mod s*ecial de catre %c9hard ess in
anii @7 si Eohn Flynn in anii B7' arata ca stimularea diferitelor re#iuni ale hi*otalamusului dau diferite
ras*unsuri afecti0e la *isici. "ot a*area com*ortamente asociate cu atacarea altor *isici &/burlirea,
suieratul, aratarea dintilor' sau atacarea unui animal &*anda, datul urechilor *e s*ate' 2 inclu/and
mancarea animalului, *e lan#a altele.
5tudiile care au inclus le/area si stimularea diencefalului au fost im*ortante *entru ca ele au condus la
idea ca talamusul si hi*otalamusul contin circuite neurale *entru e+*rimarea emotiilor si *entru
ras*unsuri refle+e ca schimbarea tensiunii arteriale, schimbarea batailor inimii si a res*iratiei. 6orte+ul
a fost ima#inat ca inhibator al talamusului si hi*otalamusului. In mod contrar, talamusul a fost 0a/ut ca
acti0ator al corte+ului in tim*ul e+citarilor anatomice.