CE ESTE SANATATEA PSIHICA?

07.12.2009

In ultima vreme am ajuns sa consideram ca sanatatea mentala nu este altceva decat
produsul unui regim alimentar special, unul care sa includa in proportii adecvate
dragoste si siguranta, jucarii inteligente, prieteni de joaca sanatosi, o instruire sexuala
candida, mijloace de exprimare emotionala si de control emotional, toate puse laolalta
intr-un meniu echilibrat si sanatos. In mod inevitabil, aceasta imagine a unei diete
mentale echilibrate evoca o alta, aceea a farfuriei de legume fierte din bucataria
dieteticianului, care hraneste, dar nu stimuleaza apetitul.
Produsul unei asemenea diete mentale poate creste si deveni un om foarte bine
adaptat, dar cu totul plicticos. Calitatile care deosebesc o personalitate de alta sunt
calitati mentale, iar starea despre care vorbim numind-o sanatate mentala nu este doar
produsul unei diete mentale hranitoare- oricat de importanta ar fi aceasta -, ci opera
unui sistem mental complex, ce actioneaza asupra experientei, reactioneaza la
experiente, ce adapteaza, depoziteaza, integreaza, intr-un efort permanent de a
mentine echilibrul intre nevoile noastre interioare si cererile venite din exterior.
Sanatatea mentala depinde de echilibrul dintre nevoile si impulsurile corpului, pe de o
parte, si solicitarile lumii exterioare pe de alta parte, dar acest echilibru nu trebuie
inteles a fi static. Procesul armonizarii impulsurilor, apetitului, dorintelor, placerilor pur
egocentrice tinand cont de cerintele sociale, se produce in centrele superioare ale
gandirii. Acea parte a personalitatii, aflata in cea mai stransa relatie cu constiinta si cu
realitatea, este cea care indeplineste aceasta functie vitala. Eul constient este cel care
preia aceste functii de reglare si de mediere si face acest lucru pe tot parcursul timpului
de veghe din partea omului. Cel mai inalt nivel de sanatate mentala trebuie sa includa
libertatea omului de a-si folosi inteligenta pentru solutionarea problemelor umane, ale lui
si ale societatii.
Educarea unui copil pentru a avea sanatate mentala include exersarea intelectului.
Bunastarea emotionala a unui copil depinde in egala masura de utilizarea la maximum
a capacitatii lui intelectuale, ca si de satisfacerea nevoilor fundamentale ale
organismului. Cel mai inalt nivel de sanatate mentala trebuie sa includa un sistem de
valori solid si integrat, o organizare in cadrul personalitatii care sa cuprinda atat
constiinta, cat si sinele ideal, cu radacinile atat de adanc infipte in structura
personalitatii, incat sa nu poata fi incalcata sau corupta. Nu putem vorbi de sanatate
mentala la o personalitate lipsita de sistem etic. Daca folosim criterii vagi precum
'satisfactia personala' sau 'adaptarea la grup' pentru evaluarea sanatatii mentale, atunci
ne putem gandi ca un delicvent poate atinge cel mai inalt nivel de satisfactie peronala in
urmarirea propriilor obiective si ca adaptarea lui la grup, la grupul de delicventi , este
cum nu se poate imagina mai buna.
Prin urmare, din punct de vedere teoretic, sanatatea mentala depinde echilibrul stabilit
in cadrul personalitatii, intre nevoile umane fundamentale si dorintele egocentrice, pe de
o parte si solicitarile societatii si ale constiintei, pe de alta parte. In conditii normale nu
ne dam seama de actiunea acestor forte in cadrul personalitatii noastre. Dar intr-o
situatie de conflict apare un impuls sau o dorinta care intra in contradictie cu
standardele constiintei sau care, din alte ratiuni, nu poate fi satisfacuta in realitate. In
asemenea situatii suntem constienti de conflict, iar eul preia rolul de judecator sau de
mediator intre cele doua forte opozante. Un eu sanatos se comporta ca un judecator
rational si corect, care se straduieste sa gaseasca o solutie pentru a satisface ambele
parti aflate in disputa. El permite satisfacerea directa atunci cand aceasta nu intra in
conflict cu constiinta sau cu cerintele sociale, iar flexibilitatea permite satisfacerea
indirecta, atunci cand judecata decide invers. Un eu mai putin sanatos, incapabil de
mediere, neajutorat in fata unui asemenea conflict isi poate abandona pozitia,
permitand conflictului sa-si gaseasca o solutie nevrotica.
Nevroza este o solutie proasta pentru un conflict sau, mai corect spus, nu este deloc
o solutie, ci un compromis prost. Conflictul persisista subteran, in forma deghizata si,
deoarece conflictul real nu este rezolvat, nevroza se perpetueaza printr-o serie de
tentative de compromis, simptomele nevrotice. Pentru sustinerea acestui compromis
temporar, ca sa nu izbucneasca conflictul constient, este nevoie de o mare cantitate de
energie psihica, care astfel este blocata in aparare. O nevroza, deci, consuma o mare
cantitate de energie a personalitatii umane pentru prevenirea izbucnirii conflictului.
Energia ce ar trebui cheltuita pentru interesele vitale ale personalitatii si pentru
dezvoltarea personalitatii trebuie directionata in mari cantitati catre scopul apararii.
Rezultatul este saracia eului, adica o restrangere serioasa a functionarii omului.





















Dificultile sntii psihice
Termenul de sntate psihic descrie bun starea. El implic capacitatea de a tri ntr-
un mod plin de resurse i de ndepliniri avnd mobilitatea spiritual de a face fa
provocrilor i obstacolelor pe care i le pune viaa i studiul.
Scurta descriere a dificultatilor sanatatii psihice
Descriere detaliata a dificultatilor sanatatii psihice
Cum dificultatile sanatatii psihice au impact asupra invatarii, predarii si instruirii
Scurt descriere a dificultile sntii psihice
Termenul de sntate psihic descrie bun starea. El implic capacitatea de a tri ntr-un mod plin
de resurse i de ndepliniri avnd mobilitatea spiritual de a face fa provocrilor i obstacolelor pe
care i le pune viaa i studiul. Depresia, stresul i anxietatea sunt cele mai obinuite tipuri de boli
mintale cu care se confrunt cei implicai n educaie. Este ceva obinuit pentru elevi s i piard
ncrederea i s aib prea puin respect fa de sine dei au aceleai abiliti intelectuale ca toat
lumea.
Descriere detaliat a dificultilor sntii psihice
Definiia dificultilor i bolilor mentale (psihice) aa cum este inclus n publicaia AMOSSHE Elevii
cu deficiene ale sntii mentale, 2002:
Aceia care au o boal psihic diagnosticat anterior pentru care o persoan poate sau nu poate primi
tratament medical sau psihologic. Pentru astfel de persoane deficienele apar atunci cnd condiia lor de
sntate devine instabil n diferite moduri i revin simptomele care pot fi ca rezultat al unor factori externi
sau schimbri ca rspuns la tratament;
Aceia care fr o boal diagnosticat, dar care au un atac emoional sau deficiene psihologice care le
afecteaz n mod semnificativ capacitatea de a funciona. Aceasta poate fi o reacie temporar fa de un
eveniment dureros sub o presiune extern de orice fel indus de factori psihologice cum ar fi droguri, lipsa
somnului, schimbarea unei diete sau a unei boli fizice sau pot fi semnalul unui atac de boal psihiatric.
Depresia
Indicatorii depresiei printre elevi pot include: stare proast, lipsa de motivaie, sim de pustiire
(deertciune), nchidere n sine, schimb de apetit, neglijare a propriei persoane, auto-dezgust sau
gnduri de auto-rnire sau sinucidere. Totui trebuie recunoscut c multe persoane experimenteaz
unele dintre aceste simptome n anumite momente din via, dar ntr-adevr doar unele sunt reacii
tipice pentru anumite mprejurri.
Gradul de severitate al bolii este reflectat de intensitatea simptomelor i de impactul asupra
capacitii individului de a funciona. De exemplu, o persoan care se simte depresiv poate simi
temporar c este prost dispus n timp ce altcineva poate folosi acest termen atunci cnd este
complet inapt i incapabil s aib grij de nevoile sale personale de baz.
Anxietatea
Simptomele anxietii pot include: agitaie, somn tulburat, schimbare de apetit, dureri de cap,
dificulti digestive sau atacuri de panic. Aceste simptome sunt uor interpretate de persoanele cu
anxietate ca eviden au unor boli psihice serioase - ngrijorarea lor poate nruti simptomele.
Valuri de anxietate neateptate i brute sunt denumite panic i de obicei dispar repede atunci
cnd persoana iese din situaia n care se afl. Anxietatea i panica sunt deseori nsoite de
sentimentul de depresie.
Stresul
Sunt multe situaii obinuite care pot face individul s se simt stresat pentru o anumit perioad de
timp. De exemplu, dac activitatea permite amnri; n timpul pregtirii examenelor sau n timpul
organizrii activitii.
Efectele stresului depind de linitea asigurat, de perioada de timp ct dureaz i de implicarea
individului. Modul cum face fa o persoan stresului depinde de personalitatea sa, de abilitatea de a
face fa situaiilor i dac exist cineva care s i asculte.
Cum dificultile bolilor psihice au impact asupra procesului de nvare,
predare i instruire
Adulii care au dificulti n ceea ce privete sntatea psihic pot avea anxieti mult mai mari n
procesul de nvare dect ceilali. Unii pot fi sub o medicaie care le afecteaz concentrarea,
memoria i abilitatea de a participa. Memoria pe termen scurt poate fi afectat n mod special.
Pentru multe persoane sntatea psihic poate varia, cu zile bune sau zile rele. Acest lucru poate
afecta prezena, punctualitatea i comportamentul. Unele persoane nu se pot angaja n procesul de
nvare pn cnd nu sunt rezolvate unele teme emoionale relevante. Succes poate nsemna
atunci cnd unii elevi nu vor s mearg mai departe.
Discuia privind nevoia unui sprijin n procesul de nvare nu trebuie s implice diagnostice sau
etichetri. Nu este necesar s facem nici unul din aceste lucruri pentru a putea ntreba persoana ce
l-ar putea ajuta. Experiena educaional ar putea fi prima oportunitate pentru cei cu istoric de boal
psihic ce trebuie s lase eticheta la o parte i s se concentreze asupra potenialului colar.
Persoane cu dificulti ale sntii psihice pot manifesta deseori o lips de ncredere; dac
profesorii i instructorii recunosc acest lucru i i promoveaz respectul pentru sine nsui; acest
lucru va avea drept consecin un rezultat pozitiv n ceea ce privete nvarea efectiv.
Grupul de lucru
Pot aprea probleme ntr-o situaie de grup dac pentru cei cu probleme psihice inclusiv un
prejudiciu din partea altor membri ai grupului, dificulti n comunicare sau lucrri practice
incompatibile n special dac unele persoane cu probleme psihice pot aprea retrai sau distrugtori.
Deoarece o component important a activitilor de grup este dezvoltarea responsabilitii i
controlul participanilor, profesorii i instructorii ar trebui s fie preocupai de scopul lor n ceea ce
privete intervenia i s ia msuri pentru a-i include pe toi. Pentru a diminua aceast situaie
trebuie s existe sisteme care s ncurajeze grupurile s i asume responsabilitatea pentru
includerea tuturor elevilor.
Examinrile / Evaluarea
Dat fiind c perioadele de examene i evaluri sunt n general cele mai stresante pentru oameni, cei
cu probleme psihice ar putea avea nevoie de un sprijin special. Aceste nevoi trebuie discutate i
agreate cu fiecare individ ct mai curnd posibil.
Atunci cnd sunt folosite cazri sau modificri ale locaiei, cei care asigur educaia se vor preocupa
s asigure o paritate ntre elevii cu dizabiliti i perechile lor fr probleme. Este util s se analizeze
cu atenie cerinele de baz ale cursului i rolul pe care l joac evaluarea.
Provocri
Empatia
Relaia cu anxietatea/stresul
Memoria/reamintirea
Motivaia
Organizarea
Rezistena la oboseal