De ce cad frunzele?

Teoria clasic spune c fenomenul cderii frunzelor este o consecin a scderii temperaturii n
timpul toamnei, permind plantei s intre ntr-o faz de odihn i s economiseasc energie (cam ca
hibernarea la animale).
n reputat om de tiin, !rian "ord, propune o e#plicaie ieit din comun pentru schimbarea
culorii frunzelor i cderea acestora$ este o form de e#creie a plantelor.
%i&elul metalelor grele din frunz este mai mare atunci cnd aceasta nglbenete i cade, fa de
perioada n care frunza este &erde. 'e asemenea, substane to#ice de genul acidului o#alic i tanic au
concentraii mari n aceast perioad.
(ste cunoscut c, fa de tulpin i fructe, frunzele unei plante rein concentraii mai mari de metale
grele. )el mai ntlnit metal din aceast categorie este plumbul, urmat ce cupru, zinc i cadmiu.
*cidul o#alic este o substan folosit n special n &opsitorie, dar i la scoaterea petelor de rugin.
*cidul tanic (sau taninul) este un produs &egetal folosit la tbcirea pieilor i n fabricarea cernelurilor
negre. +entru cei care i amintesc fructe de pdure ca porumbele i coarnele, taninul este elementul
care le d gustul astringent.
,ecanismul natural care gu&erneaza acest fenomen este legat de faptul ca, in anumite situatii
climaterice, caractarizat de un numar scazut de ore de lumina naturala pe zi si o temperatura scazuta,
copacul nu mai este capabil sa se hraneasca prin intermediul functiei clorofiliene. *dica, crearea de
zaharuri compe#e plecand de la elementele de baza$ apa, mineralele, soarele, anhidrida carbonica.
*sa cum anumite animale trec in letargie pentru a-si reduce la minimum consumul de energie, in
acelasi mod multe specii &egetale in cursul e&olutiei s-au adaptat la alternanta climatica proprie zonelor
temperate ale planetei$ intra intr-o stare care dureaza pana cand soarele mai ferbinte si zilele ce se &or
mari &or permite din nou reacti&area fazei &egetati&e.
-n realitate, fenomenul poate fi si in&ers$ e#ista specii care, intr-un mediu cu o clima calda si
uscata, isi pierd frunzele atunci cand temperaturile sunt atat de ridicate si atat de putina umiditate este
in aer, incat prefera letargia &egetati&a. *ceasta se intampla in zonele subdesertice$ o perioada ploioasa
&a permite plantei sa re&ina la &iata.
(liberandu-se de frunze, copacii si arbustii au posiblitatea sa se elibereze si de substantele inutile
si to#ice, precum si de parazitii pe care i-au acumulat pe frunze, directionand intre timp organelor
permanente ale plantei (tulpina, ramuri, radacini) substantele ce contribuie la formarea importantelor
rezer&e pentru iarna.
(#ista apoi alte rationamente ce e#plica fa&orizarea stabilizarii acestui fenomen mostenit din cel mai
indepartat trecut, cand speciile de arbori actuali au inceput sa se raspandeasca pe planeta. *rborii
pri&ati de frunze ofera un obstacol mult mai mic actiunii &antului, reducandu-se astfel posibilitatea de a
fi dezradacinati. )ei uscati sau bolna&i sunt zdrobiti si culcati la pamant, &antul si &iscolele iernii
purtandu-i departe. *stfel se genereaza un fenomen de curatire naturala a copacilor, actiune necesara,
chiar indispensabila in ambientul natural.
.a&anii au descoperit c mecanismul celular natural care pro&oac nlturarea frunziului n
lunile reci este determinat genetic.
De ce marea este albastra?
-n ceea ce pri&este straturile profunde, culoarea albastra este data de razele de soare care patrund
pana in adancime. *tunci cand o raza de soare atinge suprafata apei, aceasta nu isi opreste drumul
dintr-o data, ci se descompune in diferite culori pe masura ce coboara mai in profunzime. +e parcursul
primilor metri dispare culoarea galbena, apoi cea rosie si cea &erde. %u mai ramane decat albastrul.
'eci &ariatiile de profunzime ale marii ii dau diferitele nuante pe care le cunoastem. )u cat marea este
mai putin adanca, cu atat albastrul este mai clar, chiar &erde. )u cat este mai adanca, cu atat albastrul
este mai intunecat, batand cateodata spre negru.
*cum ma &eti intreba de ce e#ista ,area /osie si ,area %eagra. (i bine, celelalte culori pe care
le putem intalni pe mare sunt legate de natura fundului marin (corali, nisip ... ) sau a elementelor care se
afla in suspensie in apa (pamant, alge, agenti poluanti).
Deci, de ce este apa albastr? +entru c atunci cnd lumina zilei, care conine toate culorile
amestecate laolalt, atinge apa, anumite culori sunt absorbite de moleculele apei. 0umina care se
reflect din cad i a1unge n cmpul &ostru &izual, dup ce trece prin ap, este diminuat n acele
culori particulare, aa c are o alt compoziie coloristic dect lumina autentic a zilei.
2n mod specific, moleculele de ap manifest o preferin anume de a absorbi poriunile portocalii
i roii ale luminii solare. 0umina care are cantiti diminuate de portocaliu i rou pare a a&ea prea
mult albastru, n comparaie cu ceea ce noi numim 3lumina alb3. *a c apa apare albastr.
*pa de mare mai conine i alte di&erse materii organice dizol&ate, pe care oamenii de tiin le
numesc dup denumirea lor german,gelbstoff. 2n traducere liber, nseamn "porcrii galbene",
pentru c aa i arat, atunci cnd sunt uscate.
*tunci cnd lumina zilei strbate apa, fitoplanctonul absoarbe cel mai mult lumina albastr, plus
un pic de lumin roie, n timp ce gelbstoff-ul absoarbe n special lumina albastr. *ceste absorbiri
schimb echilibrul luminii rmase dinspre albastrul-pal al apei pure nspre un albastru mai profund,
mai purpuriu. 4i de asta oceanele sunt mai nchise la culoare dect apa din cada ta, care sper c nu are
nici un fel de gelbstoff.
*adar nu este &orba doar de absorbia luminii care confer culoare apei de mare, ci este &orba i
despremprtierea luminii. *numite culori ale luminii sunt dispersate de ctre particule microscopice
de materie din ap *tunci cnd un foton se lo&ete de una dintre aceste particule, care poate s fie
orice, de la o singur molecul pn la miliarde, poate ricoa n alt direcie, ceea ce schimb
distribuia culorilor care a1ung n cmpul nostru &izual.
"itoplanctonul, care determin n special mprtierea luminii &erzi i galbene, este responsabil n
mare parte, de culoarea minunat de un &erde turcoaz a apelor care ncon1oar insulele din )araibe i
sudul +acificului. )limatul tropical i lumina solar abundent de acolo creeaz ade&rate pepiniere de
plancton.