Cap.

11 Controlul sistemelor pneumatice

Exist dou metode de baz de a dezvolta circuitele de control funcionale:
1) O metod intuitiv adesea chemat ncercarea!ieroarea metod"
#) $etodic %sistematic) proiectarea schemei sa bazat pe nele&erea de a asocia
re&uli !i instruciuni.
'n primul caz proiectantul necesit( experiena considerabil( !i intuiia" plus faptul
care aceast( metoda este timpul consumator unde circuitele complicate sunt implicate.
C)nd proiect)nd conform cu a doua metoda* o informaie din principiile de baz !i
tehnicile de succesiune de proiectare sunt suficiente.
+c)nd abstracie de metoda folosit* obiectivul final este s( proiecteze n mod corect
!i fiabil unui sistem n funcionare. 'n trecut dezvoltarea sa dedicat mai mult sistemului
cu o cantitate minim de elemente* acum punctual cheie sa mutat spre si&urana de
executare !i durabilitate care poate s fie realizat cu a,utorul proiectrii metodice. Ca
rezultat al acestui model succesiunea de tehnicii funcionale ale unui sistem este clar
reflectat la u!ordecitit circuitele !i documentaia tehnic.
'n acest caz sistemul de control este proiectat conform cu o procedur( specific( care
are drept rezultat mai pu-in ncredere p)n( c)nd factorul uman este aplicat. Oricum
exist multe cazuri unde proiectarea metodic folose!te un numr mare de elemente n
sistem dec)t a metodei intuitive.
.roiectarea unui circuit de sistem &eneral pneumatic este executat n urmtoarele
etapele:
1) /escriere de func-ionarea a circuitului"
#) .roiect al dia&ramei **nlocuirepasul00 %dia&rama de succesiune) pentru
punere n funciune procesul n ntrebare"
1) 2eprezentare de elementele pneumatice n schema de monta, de baz("
3) 2eprezentare de elementele electrice n schema de monta, de baz("
4) Compilare din documentaia de serviciu"
5) Cre)nd o pies de schimb !i o list de informaie tehnic.
C)nd proiect)nd circuitele pneumatice de baz mer&)nd pe urma recomandrilor
urmeaz s s fie lipite de %fi&ura 1):
124
a) /ispunerea fizic a unor elemente n schema de monta, ar trebui s(
activeze debitul remarcabil pentru a fi n direcie opus"
b) Cilindrii !i distribuitoarele de control sunt localizate orizontal n
schema de monta, !i ti,ele de cilindru urmeaz s se extind de la
st)n&a la dreapta.
6n numr a sistemului de numeraie se ntrebuineaz s identifice componentele
individuale ntro schem de monta, pneumatic dup cum urmeaz:
7888888 9nstalaia de serviciu pneumatic"
1.7* #.7 etc. Conduc)nd mecanisme"
. 188888.. :erificai elementele"
.71* .7# etc. .rile componente ntre elementele de control
!i stimul)nd dispozitivele.
'n cazul schemelor de circuit electric %+i&ura #*a):
a) ;ran,area de componente n
schema electric ar trebui s
activeze o direcie de sus de
,os al semnalului s rezulte"
b) Circuitele de sistem av)nd
intermediar sau un control de
retransmisie ca s poat s fie
mprit n lo&ic !i o pies de
control. 'n ultimele elemente
de control %bobinele cilindrice*
mecanismul de declan!are a
releelor basculante) ale
schemelor n mi!care sunt
localizate de la st)n&a la
dreapta conform cu secvena
de acionare de sistem.
.roiectarea de astfel de
dia&rame de circuit are nevoie
de o cale creatoare de atunci separarea corect !i de loialitate fa de
nlocuirea exi&entpasul dia&rama %dia&rama de succesiune) este din
punct de vedere practic imposibil.
Componentele unei scheme de monta, are o numire alfanumeric n conformitate
cu direcia semnalului s cur& de st)n&a la dreapta. Comutatoarele execut)nd
funcionrile cheie ca de exemplu pornirea sau oprirea indicat n discreia de
proiectantului. Componentele electrice sunt reprezentate n schema de monta, n poziia
lor iniial. /ac poziia comutatoarelor iniiale este artat ca activat se afl o s&eat
n st)n&a ei %fi&ura #*b) curent trecut prin acest comutator n poziia iniial.
1. Controlul direct i indirect a unui cilindru pneumatic
C)nd ale&)nd o metod( de control n partea electric a unui sistem %control direct
sau indirect) ca urmare ar trebui s fie luat n consideraie:
125
1) <chimb)nd fora supapei de control pneumatic"
#) /imensiunea bobinei cilindrice !i volta,"
1) Complexitatea schemei electrice.
/ac acolo nu furnizeaz repede mi!carea unui piston de cilindru n sistemul
pneumatic* distribuitorul de control care controleaz nevoia de cilindru numai are
dimensiunile mici !i fora necesar pentru comutatorul lui este ne&li,abil.
'n acest caz metoda de control este utilizat. 6n exemplu pentru a ilustra
folosirea de controlul direct este pentru ca sarcinii de a fixa piesa de prelucrat ntrun un
dispozitiv de rotire %fi&ura 1*a).
'ntrun cilindru cu simpla actiune un cilindru 1.7 cu un diametru de piston de #4
mm urmeaz sa fixeze piesa de prelucrat c)nd un buton este apsat. /ac butonul este
eliberat str)n&erea piesei de prelucrat este slabit.
.entru a controla cilindrul cu simpla actiune este folosit a 1=# parte a controlului
supapei direcionale %fi&ura 1*b). /e atunci n acest caz special cilindrul este mic* o vitez
mic a curentului de aer este necesar pentru a o controla. ;ciunea de prindere poate s
fie comandat direct cu un ntreruptor s schimbe direcia comutatorelor pe solenoidul
supapei de control directional %fi&ura 1*d).
;ps)nd ntreruptorul <1* curentul se va scur&e prin nf!urarea bobinei
cilindrice >1 care comut supapa de control 1.1. ;erul comprimat se va scur&e prin
supapa din intrarea 1 in intrarea # si va face ca pistonul sa se miste* astfel se va extinde
ti,a pistonului si va comprima resortul. /aca se elibereaza intrerupatorul 1* curentul nu va
mai cur&e catre solenoid si supapa* sub actiunea resortului sau* revine la pozitia initiala.
?i,a cilindrului se va retra&e si aerul din recipientul functional %fara ti,a) va cur&e afara in
atmosfera prin evacuarea 1 a supapei.
126
.rin folosirea supapei tip 4=# %fi&ura 1.c) circuitul funcioneaza ca mai sus.
<upapa 1.1 este activat@ prin acionarea intrerup@torului <1. ;erul comprimat din intrarea
1 cur&e c@tre ie!irea 3* mi!c)nd astfel pistonul si extinz)nd ti,a. /upa ce intrerup@torul
este eliberat* supapa trece napoi in poziia iniial@* aerul trec)nd din 1 prin # a,un&e in
recipientul de la cap@tul ti,ei* unde ti,a pistonului se retra&e !i aerul din recipientul
functonal %f@r@ stin&hie) cur&e in atmosfer@ prin evacuarea 4.
/ezavanta,ele unui astfel de circuit de control sunt urm@toarele:
/ac@ intrerup@torul este ap@sat pentru o perioad@ scurt@ de timp* ti,a pistonului va
avansa partial !i apoi se va retra&e. ;cest lucru se intampl@ deoarece solenoidul se stin&e
si permite resortului de ntoarcere s@ readuc@ supapa napoi n poziia iniial@. /e aceea
este posibil ca ti,a pistonului s@ nu nainteze niciodat@ p)n@ la cap@t deoarece raspunde
direct de acionarea asupra <1.
/ac@ este nevoie de un curent mai puternic pentru a activa solenoidul* contactele
intrerup@torului se pot arde sau exploda. 'n acest caz* contactele se vor nchide !i ti,a va fi
pastrat@ in poziia extins@.
/ac@ cilindrul are un diametru mare !i o curs@ lun&@ a pistonului* ar trebui
folosit@ o supap@ de control cu o seciune de cur&ere mai lar&@ !i deci va avea nevoie de
un solenoid mai puternic pentru a face comutarea. .rin contactele ntrerup@torului nu va
putea trece un astfel de curent* a!adar ar trebui folosit@ metoda de control indirect.
Controlul indirect este de asemenea folosit !i in cazul sistemelor comandate de la
distan@.
9n cazul controlului indirect* in mod normal* se renun@ la contactele
ntrerup@torului in favoarea releurilor.
<pre exemplu* putem considera controlul cilindrului cu actiune simpla al unei
prese de foie metalice. ?i,a pistonului acestui cilindru trebuie s@ se extind@ c)nd
ntrerup@torul este acionat si sa se retra&a atunci cand este eliberat %fi&ura 3.a). Cilindrul
are diametrul de #47mm !i de aceea are nevoie de o rat@ mare de cur&ere a aerului pentru
a putea fi operat.
127
<chema circuitului de control este ilustrat@ in fi&ura 3d. C)nd ntrerup@torul <1
este acionat* curentul este trimis catre inf@!urarea releului A1. Contactele A1 ale acestui
releu* c)nd sunt nchise* permit curentului s@ treac@ spre inf@!urarea bobinei >1. :alva de
control de tip 1=# %1.1) se comut@ %fi&ura 3b) si presiunea aerului a,un&e la valva ie!irii #*
ntorc)nduse la poziia iniial@. 2ecipientul de la cap@tul funcional este conectat la
ie!irea 1 prin portul # si ti,a pistonului revine la poziia iniial@ sub aciunea resortului.
9n scopul rezolv@rii problemei* fi&ura 3c reprezint@ folosirea unei supape de
control tip 4=# cu un sin&ur solenoid" pentru a conecta aceast solenoid se folose!te
dia&rama ciruitului electric din fi&ura 3c.
2. Realizarea funciilor logice de baz
'n sistemele de control industriale* contactele ntrerup@torului si releele se
folosesc in diferite combinaii* care n schema circuitului se marcheaza cu blocuri. Ele
sunt folosite pentru a rezolva anumite probleme* ca: furnizarea blocurilor in concordan@
cu cerinele de si&urana* blocuri pentru dispozitivele de furnizare a semnalului manual*
mentenana releelor si a indicatoarelor de oprit=pornit.
Blocurile pot fi imparite in 1 cate&orii mari:
1. blocuri lo&ice
128
#. blocuri de memorie
1. blocuri de comutare.
2.1 Blocuri logice
/in punct de vedere funcional* blocul lo&ic este alc@tuit din unul sau mai multe
perechi de contact.
+unciile lo&ice elementare care formeaz@ blocurile sunt: ;C/* O2* CO?.
2eprezentarea lor &rafic@ este oferita in fi&ura 4.
+unciile lor lo&ice pot fi realizate atat prin componente pneumatice* c)t si
electrice.
Pentru a realiza functia logica AN! "poart logica# este insuficient s@
conect@m contactele n serie %fi&. 5a). 'nchiderea contactului <1 nu va furniza un semnal
la ie!ire deoarece contactul <# va r@m)ne deschis. /ac@ se nchide doar contactul # nu se
va obine semnalul final. ;cest semnal se va realiza numai dac@ ambele <1 si <# sunt
nchise.
'n practic@* astfel de funcii lo&ice pot avea mai multe intrari. +i&ura 5b reprezint@
realizarea funciei lo&ice D;C/E conceput@ pentru 1 ie!iri cu contactele le&ate in serie.
.entru a obtine semnalul final este necesar sa se nchid@ simultan toate 1 contactele <1*
<# si <1.
2ealizarea practic@ a funciei lo&ice D;C/E poate fi ilustrat@ folosind exemplul
unei prese de !tanat. Ftana coboara numai c)nd &arda este nchis@" acest lucru se poate
face prin ap@sarea ntrerup@toarelor <1 si <# %fi&ura 5c). /ac@ vreuna din aceste cerine
nu este satisfacut@* !tana se ridic@ imediat si se blocheaz@ in poziie ridicat@. Cilindrul
pneumatic 1.7 este acionat de o valv@ de control tip 4=# cu un solenoid* cu ntoarcerea
resortului %fi&. 5d).
<chema ciruitului electric ce realizeaz@ al&oritmul de control pentru acest caz este
reprezentat@ in fi&ura 5e.
129
;t)ta timp c)t 'ntrerup@toarele <1 si <# nu sunt acionate* circuitele 1 si # sunt
deschise. C)nd se apas@ unul din aceste intrerup@toare* circuitele r@m)n deschise. C)nd
&arda este nchis@ %cobor)t@* <1 este acionat) si operatorul acioneaz@ ntrerup@torul <#*
curentul cur&e spre nf@!urarea releului A1. Contactul A1 se nchide* solenoidul >1 este
activat comut)nd astfel supapa de control 1.1. ;erul comprimat trece acum din intrarea 1
in ie!irea 3 a supapei si ti,a cilindrului 1.7 se extinde. ;erul din recipientul de la cap@tul
ti,ei cilindrului trece in atmosfera prin ie!irea 1. /ac@ <1 si <# sunt eliberate* contactul
A1 se opre!te si solenoidul va fi dezactivat. 2esortul ntoarce supapa la poziia iniial@ !i
aerul comprimat este redirecionat c@tre iesirea #. ?i,a pistonului se retra&e si aerul din
recipientul de la cap@tul f@r@ ti,@ trece in atmosfer@ prin portul 4.
'ntrerup@toarele <1 si <# sunt conectate n serie dar ele nu realizeaz@ funcia unui
aparat si&ur at)ta timp c)t ambele m)ini ale operatorului sunt folosite s@ opereze presa. 'n
practic@* astfel de conect@ri nu ar trebui fi folosite n acest scop. Este mai adecvat a se
folosi conexiunea cu 1 ie!iri: un semnal s@ vin@ de la &arda si celelalte # de la m)inile
operatorului. %fi&. 5b)
.entru a realiza funcia lo&ic@ DO2E* contactele sunt conectate ntre ele n paralel
%fi&. Ga). /ac@ ambele contacte sunt dechise nu exist@ semnal la ie!ire. /ar dac@ cel puin
unul din cele # contacte se nchide %<1 sau <#)* semnalul apare la ie!ire.
130
2ealizarea funciei este demonstrat@ folosinduse exemplul unui
mpin&@tor de carton de pe o band@ transportoare pe alta %fi&ura Gb)* care este controlat
de ntrerup@toarele <1 si <#. /ac@ ambele ntrerup@toare sunt ap@sate simultan* cilindrul
1.7 mpin&e cartonul. ;mbele ntrerup@toare sunt ap@sate de o supap@ tip 4=# cu un
solenoid %fi&ura Gc).
;t)ta timp c)t ntrerup@toarele <1 si <# nu sunt ap@sate* curentul nu a,un&e la
nf@surarea releului A1 %fi&ura Gd). /ac@ ntrerup@torul <1 este activat* curentul trece spre
nf@!urarea A1 prin circuitul 1* iar dac@ <# este activat* prin circuitul #.
;ctivarea oricaruia dintre <1 sau <# rezulta n nchiderea contactului A1 si
curentul trece prin circuitul 1 la solenoidul >1* comut)nd supapa 1.1. ;erul comprimat
circula de la sursa de curent c@tre intrarea 1* apoi c@tre 3: ti,a pistonului cilindrului se
extinde. 'n acest timp* aerul va trece din recipientul de la cap@tul ti,ei in atmosfer@ prin
portul 1. /ac@ ambele ntrerup@toare sunt eliberate* contactul A1 se va opri* solenoidul se
va stin&e si supapa de control va reveni n poziia iniial@* caz n care aerul comprimat de
la intrare cur&e c@tre ie!irea #. ?i,a cilindrului va fi retras@ !i aerul din recipientul de la
cap@tul f@r@ ti,a va ie!i n atmosfer@ prin portul 4.
+uncia lo&ic@ DCO?E se realizeaz@ dupa cum urmeaz@:
/ac@ ntrerup@torul este activat %fi&ura Ha)* exist@ semnal la ie!ire. Fi viceversa*
la deconectare* semnalul dispare.
131
Ca un exemplu practic la cele spuse mai sus* putem considera controlul poziiei
ti,ei cilindrului. C)nd se activeaz@ ntrerup@torul* ti,a unui cilindru cu aciune simpl@
avanseaz@ %fi&. Hb). 6n ntrerup@tor de limitare controleaz@ poziia iniial@ a ti,ei
pistonului printro p)r&hie. Iampa I1 indic@ activarea cilindrului si indic@ faptul c@ ti,a
pistonului nu este la poziia iniial@. Cilindrul este controlat printro supap@ de control tip
1=# cu un solenoid %fi&. Hc).
2ealizarea funciei lo&ice DCO?E este ilustrat@ de schema circuitului electric in
fi&ura Hd. 'n poziia iniial@* ntrerup@torul <# normal nchis* este aprins !i contactul s@u
este deschis. ;p@sarea ntrerup@torului <1 rezult@ n activarea bobinei >1 !i extinderea
ti,ei pistonului* care elibereaza ntrerup@torul de limitare <#. Contactul s@u este acum
nchis !i curentul trece n lampa I1* care lumineaz@ !i indic@ faptul c@ ti,a pistonului nu
ste n poziia iniial@.
2.2 Blocuri de memorie
Contactele ntrerup@toarelor !i releele pot fi folosite pentru a ine bobinele
supapelor de control* contactele !i l@mpile n
starea DOCE %deschis) pentru perioade lun&i de
timp f@r@ folosirea altor semnale adiionale. /e
exemplu* ntrun sistem cu doi cilindri* unul din ei
trebuie s@ r@m)n@ cu ti,a pistonului extins@ at)ta
timp c)t aceasta operaiune menine condiia
cerut@ de acest sistem de procesare.
132
Componenta de baz@ a unei memorii este un releu echipat cu un contact de
nchidere %contact de autosusinere). Cu o activare momentan@ a ntrerup@torului <1*
releul A1 este activat %fi&ura J) iar ca urmare contactul sau A1* conectat n paralel cu
ntrerup@torul* se nchide !i ine releul permanent n starea DOCE.
/ezavanta,ul unui astfel de circuit este ca releul st@ n starea OC pentru o
perioada lun&@ de timp n timp ce este conectat la o surs@ de curent. ;cest lucru poate fi
totu!i evitat prin instalarea unui ntrerup@tor adiional pentru a opri contactul A1 !i astfel
pentru a opri releul. ;cest ntrerup@tor poate fi conectat in dou@ moduri* fiecare cu
avanta,ele si dezavanta,ele sale. /rept urmare* exista dou@ circuite de comutare:
dominant OC si doiminant O++.
Circuitul ominant $N
C)nd ntrerup@torul <1 este activat %fi&ura 17a) curentul este trimis c@tre
nf@!urarea releului A1" contactul A1 al acestui releu se nchide. /up@ ce <1 este oprit*
curentul va opri contactul ntrerup@torului <# care nc@ nu este activat. 2eleul r@m)ne
aprins. Operarea ntrerup@torului <# rezulta n ruperea le&@turii cu contactul A1* deci
curentul cur&e c@tre nf@!urarea releului. /ac@ ntrerup@toarele comutatoarelor <1 si <#
sunt activate !i inute neap@sate n acela!i timp* releul st@ aprins. /e aceea un astfel de
circuit se nume!te DCircuit /ominant OCE !i realizarea lui se poate face prin exemplul
unei supape de stin&ere %fi&ura 17b).
<upapa se deschide !i se nchide printrun cilindru cu dubl@ aciune 1.7. C)nd se
apas@ ntrerup@torul de deschidere %fi&ura 17d) ti,a cilindrului se extinde !i st@ n aceast@
poziie p)n@ c)nd ntrerup@torul de nchidere se apas@. Butonul care comanda deschiderea
supapei trebuie s@ surclaseze butonul care o nchide. ;ctivarea cilindrului este facut@
printro supap@ de control tip 4=# cu un solenoid %fi&ura 17c).
C)nd se apas@ ntrerup@torul D/eschisE* releul A1 devine susinut de contactul
A1.# %adic@ este alimentat de alt circuit). Chiar dac@ ntrerup@torul D/eschisE este
eliberat* curentul va trece c@tre nf@!urarea releului A1 prin circuitul # K prin contactul
care n mod normal este nchis* ntre ntrerup@torul D'nchideE !i A1.#. ;lt contact A1.1
cand se nchide* alimenteaz@ solenoidul >1. ?i,a cilindrului avanseaz@ !i deschide
supapa. C)nd se apas@ ntrerup@torul D'nchisE circuitul # se opre!te* releul A1 se opre!te
!i solenoidul este dezactivat. ?i,a cilindrului se retra&e !i nchide supapa. /ac@ ambele
butoane sunt ap@sate simultan* curentul cur&e c@tre nf@!urarea releului A1 prin circuitul
1 si supapa
r@m)ne deschis@.
133
'n acest circuit* D/eschisE surclaseaz@ D'nchisE. ;diional* acest circuit de auto
susinere are o caracteristic@ de memorie datorat contactului A1.# care st@ nchis dup@
eliberarea ntrerup@torului D/eschisE.
Circuitul ominant $%%
'n acest circuit <1 si <# sunt comutate n serii %fi&ura 11). ;ici <# surclaseaz@ <1.
'n cazul oper@rii simultane* circuitul care alimenteaz@ nf@!urarea releului A1 este
ntrerupt.
2ealizarea unui astfel de circuit poate fi
considerat folosind urmatorul exemplu.
6n ma&net instalat pe o p)r&hie de plutire
%fi&ura 1#a) afecteaz@ ntrerup@torul unui arc
lamelar f@r@ contact !i activat ma&netic* c)nd
lichidul din bazin a,un&e la nivelul prezent. Ia
operarea ntrerup@torului arcului lamelar* un
semnal de alarm@ este aprins !i st@ activ p)n@ la
dezactivarea printrun ntrerup@tor. <emnalul de
alarma nu ar trebui s@ opereze dac@ acest
ntrerup@tor nu este activat.
134
2ezolvarea acestei probleme este reprezentat@ n forma unei scheme a circuitului
electric n fi&ura 1#b.
C)nd se acioneaz@ ntrerup@torul arcului lamelar* releul A1 se aprinde* unul din
contactele sale A1.1 serve!te pentru autosusinere !i altul A1.# pentru activarea alarmei.
;ceast@ alarm@ poate fi dezactivat@ printrun ntrerup@tor de oprire <1" dac@ acest
ntrerup@tor i!i ntrerupe contactul* alarma nu va suna c)nd contactul ntrerup@torului
arcului lamelar este operat.
Cu privire la cazul controlului automatic al nivelului* problema !i soluia sunt
urmatoarele:
C)nd a,un&e la nivelul prezent al lichidului din bazin* p)r&hia de plutire activeaz@
ntrerup@torul de limita cu p)r&hia rotativ@ %fi&ura 11a). Cel din urm@ semnaleaz@ o
supapa care* n timp ce se deschide* reduce nivelul lichidului din bazin. Chiar dac@ exist@
un semnal de la ntrerup@torul de limit@* operatorul ar trebui s@ poata opri scur&erea
lichidului printrun ntrerup@tor.
<oluia la aceast@ problem@ se realizeaz@ prin:
C)nd lichidul din bazin atin&e nivelul prezent* p)r&hia de plutire aprinde
ntrerup@torul de limita <1. .rin contactul sau si prin contactele normal nchise ale
ntrerup@torului <#* curentul cur&e c@tre nf@!urarea releului A1 care devine autosusinut
prin contactul A1.1 !i nchide circuitul care alimenteaz@ solenoidul >1 folosind contactul
A1.# %fi&ura 11b). ?i,a cilindrului 1.7 se extinde si porne!te scur&erea lichidului. 2eleul
A1 va sta activat chiar !i dup@ ce p)r&hia a eliberat ntrerup@torul <1. /e aceea solenoidul
>1 va r@m)ne comutat@ p)n@ c)nd
ap@sarea ntrerup@torlui <# opre!te circuitul 1 care alimenteaz@ A1. .entru a preveni
nchiderea circuitului f@r@ nici o aciune din partea operatorului* sa prevazut blocarea
ntrerup@torului <#. /ac@ <1 si <# sunt eliberate n acela!i timp* <# va fi dominant
deoarece ambele ntrerup@toare sunt conectate n serie.
135
'n acest circuit dou@ perechi de contacte A1.1 si A1.# sunt folosite. C)nd sarcinile sunt
mici* ca n acest caz* conexiunea bobinei prin a doua pereche de contacte A1.# poate fi
opional@ !i schema circuitului electric va fi precum este descris@ n fi&ura 11c.
?otu!i* pentru a facilita mentenana !i &@sirea &re!elilor* este recomandata
folosirea celei dea doua perechi de contacte.
136
2.& Contacte tran'formate
Contactele acestui &rup pot forma o parte a unei unit@i lo&ice sau a unei unit@i de
memorie. Contactele transformate sunt folosite pentru a indica starea sistemului sau ale
elementelor sale individuale* preciz)nd deci dac@ nf@!urarea releului este alimentat@.
Contactele transformate pot fi echipate at)t cu relee c)t !i cu ntrerup@toare. Cu
a,utorul lor se poate creea o ordine lo&ic@ complex@. ;u trei contacte %arcuri lamelare) K o
intrare si dou@ ie!iri.
'n fi&ura 13 este ilustrat un
contact transformat ce produce
comutarea succesiv@* una din dou@
lampi indic)nd starea releului A1.
.)n@ la pornirea sistemului* lampa
verde I1 este pornit@. 2eleul A1 are
un sin&ur contact normal deschis
A1.1 !i un contact transformat A1.#.
.)n@ c)nd ntrerup@torul de pornire
<1 este ap@sat* curentul trece
c@tre lampa I1 prin contactul A1.#.
C)nd aceast@ lamp@ este aprins@* ea
semnaleaz@ starea de prepornire a
sistemului. .rin ap@sarea
ntrerup@torului <1*
nf@!urarea releului A1 este
alimentat@" releul r@m)ne pornit prin contactul nchis A1.1 %chiar dac@ <1 a fost eliberat)
!i contactul A1.# schimb@ curentul s@ alimenteze lampa I# care indic@ faptul c@ sistemul
este pornit. C)nd se opre!te releul prin ntrerup@torul <#* lampa I1 porne!te din nou
deoarece A1.# revine la poziia iniial@.
&. (i'teme de memorie pneumatice bi'tabile
'n precedentele exemple* principiul controlului opririi unui aparat a format baza
funcion@rii unui circuit electric cu memorie* care se realiza prin folosirea unor relee de
autonchidere. ;ceast@ soluie este necesar@ pentru sistemele n care se utilizeaz@ supape
de control cu un sin&ur solenoid %monostabile). Ele
r@m)n pornite p)n@ c)nd semnalul care alimenteaz@ solenoidul este ntrerupt.
O soluie alternativ@ consta n aplicarea supapelor de control bistabile care au
abilitatea de a DmemoraE semnalul. <emnalul care controleaz@ astfel de supape poate fi
foarte scurt ca durat@. Circuitul de control este mai simplu dar folose!te un numar mai
mare de bobine deoarece fiecare supap@ este dotat@ cu dou@ bobine. ;ceste circuite sunt
preferate acolo unde un caz de ur&en@ poate ap@rea datorit@ unei pierderi de curent.
<upapele de control bistabile r@m)n in poziiile curente chiar dac@ !i pierd alimentarea*
lucru foarte important mai ales n cazul aparatelor de prindere.
137
Ca un exemplu de folosire a supapelor de control direcional bistabil putem folosi
urm@toarea problem@. ?i,a unui cilindru cu dubl@ aciune trebuie s@ avanseze dup@ ce
butonul unui ntrerup@tor electric a fost momentan ap@sat. ?rebuie s@ r@m)n@ n poziia
maxim@ de avansare p)n@ c)nd alt buton al altui ntrerup@tor este ap@sat !i primul buton
este eliberat. /up@ acest lucru* ti,a cilindrului se retra&e !i st@ n poziia iniial@ p)n@ c)nd
primul ntrerup@tor este acionat din nou. :iteza mi!c@rii ti,ei cilindrului ar trebui s@ fie
a,ustabil@ independent de direcia de mi!care. <oluia acestei probleme o putem &@si
astfel.
;p@sarea instantanee a ntrerup@torului <1 %fi&ura 14b) aplic@ tensiune direct c@tre
solenoidul >1 a supapei 1.1* care apoi
se comuta !i aplic@ un semnal
pneumatic prin portul 3 n recipientul
de la cap@tul f@r@ ti,@ al cilindrului 1.7*
for)ndui ti,a s@ avanseze. Chiar dac@
semnalul de la >1 este nl@turat*
supapa i!i menine poziia !i ti,a
pistonului continu@ s@ se mi!te p)n@
c)nd ntrerup@torul <# este ap@sat. 'n
acest timp* ativarea ntrerup@torului <#
nu afecteaz@ n nici un fel sistemul.
/ac@ nu exist@ semnal la >1* semnalul
care vine de la <# la solenoidul ># va
schimba supapa 1.1 la poziia sa
iniiala* deci aerul trece prin portul # n
recipientul de la cap@tul cu ti,a al cilindrului f@c)nd astfel ca ti,a pistonului s@ se retra&a.
?i,a pistonului r@m)ne n aceast@ poziie p)n@ c)nd apare un nou semnal de la <1.
/ac@ ambele bobine >1 si ># devin activate prin ap@sarea simultan@ a ambelor
ntrerup@toare* supapa de control nu se schimb@ dar !i pastreaz@ aceea!i poziie pe care o
avea atunci c)nd ultimul semnal sin&ular a fost primit. ;cest lucru este cunoscut precum
caracteristica de memorie si bistabila.
Este de preferat folosirea controlului indirect al bobinelor prin contactele releului
deoarece* n acest caz* contactele ntrerup@torului nu se supraalimenteaz@ !i pericolul
unui scurt circuit este mai mic.
.entru a controla viteza ti,ei pistonului ntrun circuit pneumatic se folosesc
supape de control de cur&ere unidirecional@. ;erul cur&e prin supapele f@r@ ie!ire n
recipientul cilindrului 1.7 f@r@ probleme. <upapa de re&la, 1.71 controleaz@ viteza de
retra&ere a ti,ei pistonului* n timp ce supapa de re&la, 1.7# controleaz@ avansarea. ;cest
lucru se nume!te controlul flu)ului de ieire. ;ceste supape au un a,ustament
independent care faciliteaz@ stabilirea vitezei necesare pentru mi!carea pistonului n
ambele direcii.
.rocesul inc@rc@rii cutiilor de carton ntrun transportor printrun cilindru cu dubl@
aciune* poate fi considerat ca un exemplu la cele explicate mai sus %fi&ura 15a). C)nd
ntrerup@torul este activat* ti,a cilindrului 1.7 se extinde la maxim. ;ceast@ trebuie s@
atin&@ poziia maxim@ de extindere nainte ca operatorul s@ dea semnalul retra&erii ti,ei
folosind al doilea ntrerup@tor* ntrerup@torul de limitare <#. .)r&hia rotativ@ confirm@
138
a,un&erea ti,ei pistonului la poziia maxim@ de extindere. ?i,a pistonului trebuie s@!i
continue avansarea chiar dac@ primul ntrerup@tor este eliberat.
:itezele pistonului trebuie s@ fie a,ustabile independent n ambele direcii.
/eoarece panoul de control se afl@ la distan@ de cilindru* este recomandat folosirea
controlului indirect al cilindrului.
C)nd se apas@ ntrerup@torul <1 releul A1 se alimenteaz@* contactele sale se
nchid !i alimenteaza solenoidul >1 %fi&ura 15c). <upapa de control 1.1 se comut@ n
poziia n care aerul comprimat circul@ spre portul 3 al ie!irii %b). ?i,a cilindrului se
extinde chiar dac@ ntrerup@torul <1 este eliberat deoarece supapa de control are
memorie. /e ndat@ ce ti,a pistonului este extins@ la maxim* se opereaza ntrerup@torul de
limita <#. ;cum* dac@ ntrerup@torul <1 este ap@sat* releul A# va fi alimentat !i prin
nchiderea contactelor sale va furniza alimentare lui ># care va readuce supapa n poziia
iniial@. ;erul va trece apoi din intrarea 1 n ie!irea # !i ti,a cilindrului se va retracta.
:itezele avans@rii !i retract@rii sunt controlate prin supapele de re&la, 1.71 !i
respectiv 1.7#* exact ca n exemplul de mai sus.
/ac@ ntrerup@torul <1 este inut ap@sat* avansarea ti,ei pistonului se va face
normal" dar dac@ se incearc@ trimiterea unui semnal c@tre >#* supapa nu se va comuta
deoarece exist@ de,a un semnal la >1. ;cest lucru nseamna c@ din # semnale disponibile*
cel dominant este primul care a,un&e la supapa de control direcional.
139
*. Confirmarea a+an'rii 'i retragerii ti,ei cilindrului
<oluia la aceast@ problem@ o consideram folosind urm@torul exemplu.
Problema
Confirmarea retra&erii totale a unei ti,e a clindrului cu dubl@ aciune !i
ap@sarea unui ntrerupator care face ca ti,a pistonului s@ avanseze. ?i,a pistonului trebuie
s@ avanseze total nainte de ap@sarea unui alt ntrerup@tor care s@l fac@ s@ se retra&@
napoi. Caracteristica distinctiv@ a acestui sistem este ca ti,a pistonului trebuie s@
avanseze u!or !i s@ se retra&@ rapid ca urmare a folosirii unei valve cu evacuare rapid@.
(oluia
C)nd ti,a pistonului unui cilindru 1.7 este retractat@ %fi&ura 1Ga)*
ntrerup@torul de limit@ <# este activat !i contactele sale normal deschise se nchid
%indicat printro s@&eat@* fi&ura 1Gb). 'n acest caz ntrerup@torul <1 este numit Dnormal
deschis* activatE.
.rin ap@sarea ntrerup@torului <1* curentul este transmis nf@!ur@rii releului A1 !i
solenoidul >1 este alimentat@. <upapa tip 4=# 1.1 se comut@ !i aerul ncepe s@ cur&a prin
portul 3 n recipientul de la cap@tul f@r@ ti,@ a cilindrului. ;v)nd fluxul aerului n aceast@
direcie* supapa cu evacuare rapid@ 1.71 nu are efect !i astfel ti,a pistonului avanseaz@
ncet spre dreapta datorit@ supapei de control al fluxului unidirecionala 1.7#. /e ndata
ce ti,a pistonului ncepe s@ se mi!te* ntrerup@torul de limitare <1 este eliberat*
deconect)nd contactele !i rupand alimentarea releului A1 !i mai departe a bobinei >1.
/atorit@ caracteristicii bistabile a supapei de control 1.1* r@m)ne n poziia corespunz)nd
avansului ti,ei pistonului. .istonul cilindrului !i continu@ mi!carea lent@ p)n@ c)nd ti,a
atin&e poziia maxim@ !i activeaza intrerupatorul de limitare <3. ?i,a pistonului !i
p@streaza aceast@ poziie p)n@ c)nd ntrerup@torul <# conectat n serie cu <3 este ap@sat.
;cest lucru duce la activarea releului A1 si a bobinei >#. <upapa revine la poziia
iniial@* aerul trece prin portul # !i supapa f@r@ revenire instalat@ n paralel cu supapa de
re&la, 1.7# !i n cap@tul ti,ei cilindrului. .istonul cilindrului !i schimb@ sensul rapid
datorit@ faptului c@ aerul care vine din recipientul de la cap@tul f@r@ ti,@ cur&e afar@ n
140
atmosfer@ prin supapa de evacuare rapid@ 1.71 care are o seciune lar&@ de cur&ere. 'n
urma unor anumite aran,amente* ti,a pistonului se poate retra&e mult mai repede dec)t
avanseaz@.
Este necesar@ observarea aprovizion@rii aerului comprimat c@tre sistem* timp n
care supapa de control direcional 1.1 este ntro poziie nedefinit@. .entru a ne asi&ura c@
supapa !i ia poziia iniial@ corect@ !i c@ ti,a cilindrului este retras@ p)n@ la terminarea
sursei de aer* este necesar@ ap@sarea butonului de suprascriere manual@. /ac@ acest lucru
este omis* ti,a pistonului se poate extinde prea mult nainte de intervenia operatorului*
datorit@ poziiei iniiale incorecte a supapei de control direcional.
;l doilea exemplu const@ n transportul pachetelor de pe o band@ transportoare pe
alta %fi&ura 1Ha). .entru a muta staia transportoare de pe banda 1* operatorul trebuie s@
apese un buton. ;cesta r@m)ne n aceast@ poziie p)n@ c)nd operatorul apas@ alt buton
care face ca statia s@ se mi!te c@tre banda #. Butoanele nu trebuie s@ pun@ staia n
mi!care dac@ ti,a pistonului nu este n poziia final@. ;cest lucru este confirmat de
senzorii arcului lamelar f@r@ contacte instalat pe corpul cilindrului.
<oluia la aceast@ problem@ este urm@toarea. /ac@ ti,a cilindrului este retras@
total* senzorul ntrerup@torului arcului lamelar B1 este activat %fi&ura 1Hb*c) !i contactele
sale sunt nchise. .rin ap@sarea ntrerup@torului <1* releul A1 este alimentat !i curentul
trece prin contactele nchise A1 ale aestui releu
c@tre solenoidul >1. 'n acest moment* supapa distribuional@ 1.1 este comutat@ iar
solenoidului ># este activat@ !i trimite supapa 1.1 n poziia iniial@. ;erul comprimat
cur&e prin portul # !i face ca ti,a pistonului s@ se retra&a. <enzorul ntrerup@torului
arcului lamelar B1 instalat pe corpul cilindrului este activat
datorit@ c)mpului ma&netic al ma&netului inelar permanent montat pe piston atunci c)nd
ti,a pistonului este retras@ complet. /aca acest@ este activat n momentul c)nd sistemul
este n poziia initial@* atunci acest lucru este descris n dia&rama de circuit cu o sa&eat@
n st)n&a simbolului ntrerup@torului arcului lamelar.
141
+olosirea ntrerup@toarelor de limitare la ambele capete ale ti,ei pistonului evit@
problema emiterii semnalelor simultane c@tre ambele bobine ale supapei direcionale.
-. Controlul pre'iunii
'n unele cazuri realizarea operaiunii de procesare poate fi asi&urat@ numai la o
anumit@ valoare strict@ a presiunii aerului comprimat trimis c@tre instalaia folosit@.
Operaiunile de prelucrare a metalului sunt ndeplinite atunci c)nd fora de
prindere necesar@ a fost atins@ n aparate %cum ar fi unitaile de men&hine pneumatice*
mandrina de str)n&ere* etc). 'n acest scop* sistemul pneumatic este dotat cu relee
ncorporate care blocheaz@ pornirea echipamentului p)n@ c)nd valoarea de presare a
presiunii aerului a fost atins@.
Problema 1
.iesele din plastic sunt ntiparite printrun perforator operat de un cilindru cu
dubl@ aciune. .erforatorul se deplaseaz@ spre pies@ prin activarea unui ntrerup@tor.
Cerinele unei tip@rituri de nalt@ calitate sunt: ti,a cilindrului trebuie sa fie complet
extins@" presiunea n cap@tul f@r@ ti,@ al cilindrului trebuie s@ atin&@ valoarea dorit@.
.entru a confirma a,un&erea ti,ei pistonului n poziia maxim@ de avansare* este folosit
senzorul ntrerup@torului arcului lamelar instalat pe corpul cilindrului. Operatorul trebuie
s@ aiba posibilitatea a,ust@rii valorii presiunii.
(oluia
.rin ap@sarea ntrerup@torului <1 %fi&ura 1Jb) releul A1 si solenoidul >1 a
supapei de control direcionale tip 4=# cu # bobine se alimenteaz@ %fi&ura 1Ja)" supapa se
comut@ !i face ca ti,a cilindrului s@ avanseze. .resiunea din cap@tul
f@r@ ti,@ a cilindrului presurizeaz@ releul B1. C)nd ti,a atin&e poziia final@* ntrerup@torul
arcului lamelar f@r@ contacte B# este activat* care acioneaz@ releul B1. Contactele B1 !i
B# c)nd sunt comutate n serie* se nchid !i permit scur&erea curentului c@tre nf@!urarea
releului A# care nchide circuitul c@tre >#. <upapa de control direcional@ revine apoi la
poziia iniial@ !i ti,a pistonului se retra&e.
142
<emnalele trimise c@tre bobinele >1 !i ># pot avea durate scurte de timp. 6n puls
ener&ic este suficient pentru a activa aceste semnale. /ac@ presiunea furnizat@ releului nu
atin&e valoarea cu care este presat printrun resort de a,ustare* atunci pistonul nu se va
retra&e. 2eleul A# !i prin urmare ># se activeaz@ numai c)nd ambele contacte B1 !i B#
sunt nchise.
.entru u!urarea a,ust@rii releului este recomandat@ instalarea unui indicator de
presiune.
.ema 2
O pres@ !taneaz@ o lam@ de metal %fi&ura #7a). ?i,a pistonului cilindrului care
conduce ar trebui s@ nceap@ s@ avanseze numai dupa ce a atins valoarea presiunii n linia
de alimentare setat@ de releul de presiune !i ambele
ntrerup@toare au fost activate n acelasi timp. Este necesar@ permiterea a,ust@rii vitezei
pistonului cilindrului n ambele direcii. ?i,a cilindrului trebuie s@ se retra&@ p)n@ la
eliberarea oricarui ntrerup@tor.
(oluia
.rin ap@sarea simultan@ a ntrerup@toarelor <1 !i <#* releul A1 se activeaz@.
Contactele acestui releu produc alimentarea lui >1 n supapa de control direcional@ 1.1
%fi&ura #7b*c).
143
<upapa se comuta !i se &enereaz@ un semnal pneumatic la portul 3 pentru a
alimenta supapa 1.#. C)nd presiunea aliment@rii din sistem atin&e valoarea presetat@*
releul B1 se activeaz@ !i contactele sale produc alimentarea releului A#. Contactele lui
A# nchid circuitul de alimentare c@tre solenoidul >#. <upapa 1.# conectat@ n serie cu
supapa 1.1 este activat@ !i trimite aer comprimat spre cap@tul f@r@ ti,@ a cilindrului* a
c@rui ti,a a pistonului ncepe s@ avanseze. /ac@ oricare din <1 sau <# se elibereaz@*
solenoidul >1 se va opri* curentul trimis spre supapa 1.# se va opri !i ti,a cilindrului se va
retra&e. ;erul din recipientul de la cap@tul f@r@ ti,@ va cur&e afar@ n atmosfera prin
supapa neactivat@ 1.# !i prin porturile de ie!ire 3 !i 4 ale supapei 1.1* care a revenit la
pozia iniial@. 'ntro manier@ similar@* dac@ presiunea sistemului scade sub valoarea
presetata n B1* va opri curentul c@tre >#* supapa 1.# revine la poziia iniial@ permi)nd
ti,ei pistonului s@ se retra&@.
/eci* n acest caz* se realizeaz@ funcia lo&ic@ D;C/E at)t n elementele electrice
c)t !i n cele pneumatice.
144
Circuitul descris in fi&ura #7c poate include ntrerup@toarele de limitare: circuitul
1 poate include avansarea provocat@ de contact !i circuitul 3* retra&erea. $onta,ul va
bloca mi!carea ti,ei p)n@ c)nd una din poziiile finale este atins@.
/. (ortarea pie'elor
C)nd se sorteaz@ piese din diferite materiale* de exemplu plastic sau metal* se
folosesc diferite tipuri de senzori* ace!tia incluz)nd at)t senzori de proximitate capacitivi
folositi pentru obiectele de plastic c)t !i senzorii de proximitate inductivi pentru metale.
<ortarea este f@cut@ pe o banda transportoare folosinduse un divizor automatic %fi&ura
#1a) care este activat de un cilindru cu aciune dubl@ capitonat la cap@tul cursei pistonului
%fi&ura #1b).
<oluionarea acestei probleme este posibil@ folosind schema circuitului ilustrat@ n
fi&ura #1c.
/e exemplu* c)nd un pachet de plastic a,un&e n zona de monitorizare a piesei*
senzorul de proximitate capacitiv <# este activat !i alimenteaza releul A#* ale c@rui
contacte comut@ circuitul 3 care alimenteaz@ solenoidul ># a supapei de control
direcional@ tip 4=#. ;ceasta din urm@ trece n poziia prin care furnizeaz@ alimentarea cu
aer comprimat de la intrarea 1 a aliment@rii c@tre ie!irea 3 !i apoi c@tre cap@tul f@r@ ti,@ a
cilindrului 1.7. ?i,a cilindrului avanseaz@ p)n@ c)nd divizorul se ntoarce n un&hiul
presetat ca s@ se alinieze cu unul din liniile de desc@rcare a bandei transportoare.
C)nd trece o component@ metalic@* ambii senzori se activeaz@* dar curentul este
furnizat numai c@tre solenoidul >1 deoarece alimentarea releului A1 rezult@ n nchiderea
145
circuitului 1 prin contactul A1.1 !i ruperea circuitului 3 prin stoparea unui contact normal
nchis A1.# al releului A1. /e aceea nchiderea contactelor A# nu furnizeaz@ alimentarea
bobinei >#.
Ca rezultat* divizorul revine n poziia iniial@.
0. 1ipirea pie'elor
Operaiunea de lipire const@ n producerea forei de presare care este aplicat@
pieselor care trebuiesc unite ntro perioad@ de timp !i trebuie s@ asi&ure formarea unei
mbin@ri efective.
;!adar* problema lipirii pieselor poate fi formulat@ astfel: o ti,a a unui cilindru cu
aciune dubl@ ncepe s@ avanseze dup@ ce un ntrerup@tor este
ap@sat. /up@ ce ti,a pistonului a atins poziia final@* acesta preseaz@ piesa timp de 4
secunde !i apoi revine la poziia iniial@. .iesele* av@nd aplicat@ o soluie de lipire pe
suprafeele relevante* sunt plasate ntre aparatul de str)n&ere !i opritor %fi&ura ##). ?i,a
pistonului cilindrului 1.7 este n poziia final@ a retract@rii care este indicat@ de lampa I1*
aprins@ de ntrerup@torul <1 al arcului lamelar. .rin
ap@sarea ntrerup@torului <1 %fi&ura ##c) releul A1 este alimentat* contactul A1 al acestui
releu nchide circuitul 1 c@tre solenoidul >1 al unei supape tip 4=# 1.1 %fi&ura ##b).
<upapa trece n poziia n care intrarea 1 este conectat@ la ie!irea 3 !i aerul comprimat
este aplicat la cap@tul f@r@ ti,@ al cilindrului* ti,a pistonului avans)nd astfel mpreuna cu
aparatul de str)n&ere. C)nd pistonul a,un&e la poziia final@* ntrerup@torul <# al arcului
lamelar este activat asi&ur)nd alimentarea releului A# !i asi&ur)nd o int)rziere de 4
secunde la cap@tul principal %r@spuns nt)rziat). Ia expirarea timpului de 4 secunde*
contactul A# se nchide !i alimenteaz@ al doilea solenoid ># comut)nd supapa de control
direcional@ la poziia iniial@ apoi ti,a este retras@. Operarea lui <# este indicat@ prin
lampa I#.
;ceast@ problem@ poate fi rezovat@ cu a,utorul unei supape monostabile tip 4=#
%fi&ura #1a). 'n acest scop* contactul de blocare A1.1 al releului A1 este plasat n paralel
146
cu ntrerup@torul <1 al arcului lamelar !i ntrerup@torul <1* contactul de nt)rziere A# este
conectat cu circuiul 1 in serie %fi&ura #1b).
.istonul* care este prevazut cu un ma&net inelar permanent* asi&ur@ starea
circuitului nchis <1 n poziia retras@. 'n acest caz* ap@sarea
ntrerup@torului <1 alimenteaz@ ncuietoarea releului A1 prin contatul A1.1. Curentul
apoi cur&e c@tre >1* supapa se comut@ !i ti,a pistonului avanseaz@
p)n@ c)nd <# este activat. /up@ aceea* ciclul operaional este identic ca mai sus.
'nt)rzieri mai mari de timp pot fi furnizate de relee de timp sau prin ncorporarea
n circuit a unor elemente adiionale care permit realizarea unui nou ciclu c)nd butonul de
start este ap@sat n mod repetat.
2. Controlul de'c3iderii 4 5nc3iderii uilor
'n industria computerizat@ exist@ probleme le&ate de deschiderea !i nchiderea
diferitelor u!i* storuri* obloane !i pori* dar !i mi!carea diferitelor bariere* ecrane de
protecie !i plafoane* etc.
Ca un exemplu al celor de mai sus* putem considera cazul u!ilor &lisante
automatice al unui depozit automatizat pentru trecerea ntrun anume sens al unui vehicul
robotic %fi&ura #3a). 6!ile trebuie s@ se deschid@ pentru trecerea vehiculului f@r@ sarcini
la cap@tul travers@rii !i trebuie s@ a,usteze viteza. /e asemenea trebuie s@ stea deschise 4
secunde dup@ ce vehiculul a trecut. /eschiderea u!ilor trebuie s@ aib@ nt)ietate asupra
nchiderii.
147
<oluia acestei probleme poate fi indeplinit@ cu a,utorul senzorilor optici*
cilindrilor cu dubl@ aciune 1.7 !i #.7 cu capiton@ri la capetele cursei pistonului* supape
de control a fluxului unidirecionale !i a unei supape distribuionale tip 3=# bistabile
%fi&ura #3b).
C)nd vehiculul trece prin raza senzorului optoelectronic B1 ce trece de la
transmi@torul < la receptorul E %fi&ura #3c)* senzorul este declan!at !i alimenteaz@
solenoidul releului A1* unde contactul A1.1 nchide circuitul # !i A1.# comut@ circuitul 3
al bobinei >1 al supapei 1.1. ?ransformarea supapei duce la alimentarea capetelor f@r@
ti,@ ale ambelor cilindre prin aer comprimat. ?i,ele pistoanelor lor avanseaz@* ceea ce
cauzeaz@ activarea a dou@ ntrerup@toare de limitare <1 !i <# conectate n serie. ;cestea
comut@ circuitul # ce alimenteaz@ nf!urarea releului A# de int)rziere a timpului ale
crui contact A# controleaz alimentarea cu curent ctre solenoidul ># a supapei de
control direcional. ?otu!i* alimentarea releului A# se va face numai dupa ce vehicolul a
prsit zona de operare a senzorului* adica atunci cand A1 este dealimentat. 'nt)rzierea
operrii releului A# este de 4 secunde. Operarea lui ># rezult in comutarea supapei in
poziia iniiala* duc)nd la nchiderea u!ilor.
/ac in timpul procesului de nchidere a u!ilor un vehicul apare in zona de
operare a senzorului B1* operarea releului A1 duce la activarea lui A1.#* activarea lui
A1.1 si un contact normal nchis A1.1 ntrerupe curentul catre >#. 'nchiderea se opre!te
si u!ile se deschid din nou* adic deschiderea are int)ietate asupra inchiderii.
; doua apsare a intrerupatoarelor <1 si <3 permit deschiderea si inchiderea
manuala a u!ilor.
148