CURSUL 1 bis

Sisteme de producere a energiei electrice i termice

I. Introducere
Termenul de energie are o istorie lung. De origine din limba greac veche este
!olosit mai "nt#i de $e%ler "n sensul de %utere care eman din cor%uri. &n sensul actual este
introdus %entru %rima oar "n literatura 'tiin(i!ic de ctre Thomas )oung "n anul 1*+,.
Termenul de energie cinetic a !ost introdus de -. Thomson iar cel de energie
%oten(ial de Ran.ine.
&n ceea ce %rive'te cldura acest termen a !ost !olosit "ntr/un sens dublu0 ca
energie intern 1Claussius2 'i ca mrime de %roces "n sensul de cldur trans!erat de la
un cor% la cellalt. 3ceste acce%(iuni ale termenului de cldur trdea4 men(inerea
modelului de !luid dar 'i e5tinderea acestui model asu%ra conce%tului de energie nou
introdus.
De atunci au rmas "n terminologia tehnic termeni cum ar !i0 %ierderi de energie
stocare de energie economie de energie 'i alte e5%resii care sugerea4 e5isten(a unei
materii imateriabile distinct de sistemele !i4ice.
1.1. Istoria conceptului de Energie
Istoria de4voltrii conce%tului de energie %#n la !orma actual este lung 'i %lin de
nuan(ri semantice.
&n 1667 8.-. Leibnit4 a introdus termenul de vis viva 1!or(a vie2 %entru a
desemna cantitatea mv
2
care a%rea "n calculele lui mecanice. De'i Leibnit4 a dat aceast
denumire %rin analogie cu termenul de !or( !olosit de I. 9e:ton %entru %rodusul ma
alegerea sa nu a !ost %rea ins%irat.
&n 16,; C. <u=gens observ c "n tim%ul ciocnirii a dou s!ere %er!ect elastice
suma %roduselor dintre masa 'i %tratul vite4ei acestora "nainte 'i du% ciocnire rm#ne
constant.
&n 1*+, Th. )oung a !cut trecerea de la !or(a vie la energie. >ai t#r4iu -.
Thomson 1viitorul lord $elvin2 introduce termenul de energie cinetic iar Ran.ine %e cel
de energie %oten(ial.
&n 1*?6 @.A. Boncelet introduce termenul de lucru mecanic contribuind ast!el la
crearea %remiselor %entru desco%erirea legii conservrii energiei.
&n 1*7; -. Thomson nota0 9umim energie a unui sistem material a!lat "ntr/o stare
determinat contribu(ia msurat "n unit(i de lucru a tuturor ac(iunilor %roduse "n
e5teriorul sistemului dac acesta trece 1indi!erent "n ce mod2 din starea sa "ntr/o stare !i5at
arbitrar.
&n 1*C, >. Blanc. clari!ic conce%tul de energie consider#nd c energia este
a%titudinea unui sistem de a %roduce e!ecte e5terioare. Bentru Blanc. energia este o
!unc(ie de stare %rin energia unui cor% 1sau a unui sistem de cor%uri2 "n(eleg#ndu/se o
mrime care de%inde de starea !i4ic instantanee "n care se gse'te sistemul.
Blanc. sublinia4 de asemenea !a%tul c varia(ia energiei de%inde doar de starea ini(ial
'i de cea !inal. &n acest !el s/au curmat toate discu(iile asu%ra naturii energiei0
Dnergia este materie im%onderabilE
Dnergia este un !luid care %oate s se trans!orme "n tot !elul de energii inclusiv "n
cldurE
Rs%unsul este 9UF Toate aceste %lsmuiri a%ar(in ultimelor sechele ale mecanicismului.
Dnergia este o !unc(ie de stare 'i nimic altceva.
1
CURSUL 1 bis
La nivelul actual de cuno'tin(e 'i de4voltare tehnologic se consider c Universul care ne
"nconGoar e5ist sub dou !orme0 de substan( 1materie2 'i c#m% de !or(e. >ateria este
caracteri4at %rin dou mrimi !undamentale0 masa 'i energia. Masa este msura iner(iei 'i
gravita(iei iar energia este msura mi'crii materiei.
1.2. Definiia Energiei
Dic(ionarele de!inesc conce%tul de energie ca !iind ca%acitatea unui sistem !i4ic de
a e!ectua lucru mecanic la trecerea dintr/o stare "n alt stare aceast de!ini(ie re!lect#nd o
anumit mentalitate mecanicist. Dtimologic cuv#ntul energie are la ba4 cuvintele de
origine latin energia 'i de origine greac enerhia care aveau "n(elesul de activitate.
Conce%tul de energie este !undamental datorit legturii e5istente "ntre materie 'i
mi'care dar 'i datorit %roducerii 'i trans!ormrii di!eritelor !orme de mi'care ale materiei.
3ceste !orme de mi'care se %ot trans!orma reci%roc unele "n altele "n ra%orturi cantitative
strict determinate !a%t ce a %ermis introducerea no(iunii de energie ca o msur comun a
lor 1ceva ce rm#ne constant / <. BoincarH2.
Dnergia este o funcie de stare 'i nimic altceva0 energia este o mrime de stare a
unui sistem fizic. Dnergia de!ine'te calitatea schimbrilor 'i %roceselor care au loc "n
Univers "nce%#nd cu de%lasarea "n s%a(iu 'i termin#nd cu g#ndirea. Unitatea 'i legtura
!ormelor de mi'care a materiei ca%acitatea lor ine%ui4abil de trans!ormare reci%roc a
%ermis msurarea di!eritelor !orme ale materiei %rintr/o msur comun0 D9DR8I3.
Dnergia este unul dintre cele mai im%ortante conce%te !i4ice desco%erite de om. &n(elegerea
corect a no(iunii de energie constituie a condi(ie necesar %entru anali4a sistemelor
energetice 'i a proceselor energetice.
Dnergia se %re4int ca un cristal cu multe !a(ete. Cristalul este ansamblul acestor
!a(ete iar nici o !a(et luat singur nu "l %oate e5%lica. Ia(etele acestea sunt "n ca4ul
energiei de natur !i4ic matematic tehnologic economic ecologic sociologic
%olitic. Tim%ul a%are aici ca un numitor comun intervenind %rin durate merg#nd de la
milioane de ani 1necesare %entru !ormarea natural a crbunilor !osili2 %#n la %erioade de
;+/7+ de ani la care se re!er evalurile energetice ob(inute.
1.3. Principii generale
Dnergia constituie un e5em%lu de %roblema interdisci%linar. Dnergia nu %oate !i "n(eleas
"n a!ara principiilor termodinamicii unde tim%ul este un %arametru esen(ial0
%rinci%iul I / energia se conserv
%rinci%iul II / energia se degradea4.
Totodat orice %olitic energetic este con!runtat cu %roblema costului energiei iar
aceasta din urm este "n ultim instan( o %roblem de tim%. Rm#n#nd "n limitele !i5ate de
al doilea %rinci%iu al termodinamicii lucrul mecanic este ales ca norm !i4ic %entru
evaluarea con(inutului calitativ al energiei. Dste vorba de cantitatea de energie sub !orma
de lucru mecanic care %oate !i convertit "n i%ote4a unor condi(ii ideale.
Brocesele s%ontane sunt controlate de dou tendin(e0
o tendin( este orientat s%re atingerea celui mai sc4ut nivel de energie
cealalt tendin( este orientat s%re o stare de echilibru cu %robabilitate ma5im.
C#teva principii generale %ot !i enun(ate0
Dnergia este o abstracie matematic o msur a mi'crii "n !enomenele de
trans!ormare a !ormelor "n mi'care.
Dnergia dis%onibil nu este "ntotdeauna sub !orma dorit. Bentru a ob(ine !orma
dorit trebuie %rocedat la conversie. U4ual nu toat energia dis%onibil %oate !i
trans!ormat "ntr/o alt !orm de energie.
?
CURSUL 1 bis
Cantitatea total de energie rm#ne neschimbat "n orice trans!ormare a !ormelor "n
mi'care / legea conservrii energiei. 3ceast lege %ermite deducerea modului de
!unc(ionare a sistemului "n care au loc trans!ormri dac cunoa'tem e5%resiile
matematice ale di!eritelor !orme de energie.
Deoarece energia nu %oate !i creat sau distrus suma energiilor care intr "n %roces
trebui s !ie egal cu suma energiilor care re4ult din proces.
Utili4area di!eritelor !orme de energie im%lic cunoa'terea transformrilor dintr/o
!orm de energie "n alta. S/a desco%erit ast!el legea !undamental %rivind
ireversibilitatea "n tim% a !enomenelor reale ce ne %ermite s a!lm c#t energie
dis%onibil avem. 3st!el s/a introdus no(iunea de entropie 1evolu(ie2 a crei cre'tere
"n tim%ul %roceselor !i4ice determin ireversibilitatea.
Energia de!ine'te calitatea %roceselor entropia de!ine'te sensul evolu(iei %roceselor.
Cunoa'terea %ro%riet(ilor sistemelor !i4ice 'i a legilor de des!'urare a %roceselor
se !ace !olosind no(iunile 'i %rinci%iile termodinamicii 1care sunt e5%rimrile
matematice ale legii conservrii 'i legii entropiei2. Se consider c reprezentrile
macroscopice constituie un sistem teoretic destul de cu%rin4tor %entru "n(elegerea
general a lucrurilor.
2. Energia i Universul
La nivelul actual de cuno'tin(e 'i de4voltare tehnologic se consider c Universul
care ne "nconGoar e5ist sub dou !orme0 de substan 1materie2 'i cmp de fore. >ateria
este caracteri4at %rin dou mrimi !undamentale0 masa 'i energia. >asa este msura
iner(iei 'i a gravita(iei iar energia este msura scalar a mi'crii materiei. Cuv#ntul
D9DR8ID are o rs%#ndire !oarte larg dar cu toate acestea con(inutul concret al no(iunii
nu este la !el de rs%#ndit sau riguros anali4at datorit "ndeosebi unor %articularit(i mai
subtile caracteristice anumitor !orme de energie. Cea mai general de!ini(ie %re4int
energia ca msur a micrii materiei. 3ceast !ormulare de'i corect %re4int
inconvenientul unei e5%rimri mai %u(in e5%licite av#nd "n vedere diversitatea mare a
!ormelor de mi'care a materiei.
2.3. Energia i Societatea
Brogresul omenirii din cele mai vechi tim%uri %#n ast4i este legat de !olosirea
energiei. Dta%ele energetice ale societ(ii umane au !ost demarcate de a%ari(ia0
energiei hidraulice 'i eoliene "n %rima eta%J
energiei combustibililor "ntr/o eta% ulterioarJ
energiei nucleare cel mai recent.
De4voltarea societ(ii este direct de%endent de consumul de energie. Brelucrarea
statistic a corela(iilor dintre consumul de energie de4voltarea industrial a societ(ii 'i
venitul na(ional arat o str#ns legtur "ntre ace'ti !actori.
Caracterul limitat al resurselor energetice ridic %roblema o%(iunilor energetice "n viitor.
Iormele de energie %rimar care %artici% actualmente "n cea mai mare msur la
satis!acerea necesit(ilor energetice sunt0 crbunii hidrocarburile lichide 'i ga4oase energia
hidraulic 'i energia nuclear. Be ba4a veri!icrilor 'i %ros%ec(iunilor "n curs ale re4ervelor
de energie acestea sunt su!iciente %#n "n anii ?+1+/?+?+.
Studiile e!ectuate %e %lan mondial %rivind o!erta de energie 'i cererea "n urmtorii 7+
de ani au artat c lumea va reu'i s traverse4e aceast %erioad de cri4 energetic cu
%re(ul unui e!ort ma5im "n dou eta%e di!icile0
1. trecerea de la hidrocarburile lichide naturale la combustibili lichizi sintetici.
;
CURSUL 1 bis
?. de4voltarea tehnologiei de e5tragere a energiei din resurse nelimitate0 energia solar 'i
energia nuclear.
Utili4area intensiv a combustibililor !osili a modi!icat substan(ial nivelul de CK
?
din
atmos!er re4ult#nd o "ncl4ire general datorat e!ectului de ser.
Una dintre solu(ii const "n e5%loatarea de noi surse de energie cum ar !i0 energia
soarelui energia a%elor termale energia v#ntului energia valurilor energia nuclear.
II. Resursele naturale ce stau la ba4a %roducerii energiei electrice 'i termice
Dnergia electric este %rodus de termocentrale 1care !olosesc %etrol ga4e naturale
crbuni2 hidrocentrale 'i atomocentrale.
Resursele utili4ate "n %roducerea de energie electric sunt0
Combustibilii fosili sunt !olosi(i "n termocentrale. Du% repartiia lor geografic
termocentralele se %ot clasi!ica "n0
termocentrale am%lasate "n ba4inele de crbune su%erior0 Donet. 19i.itov.a2 Ruhr
1Duisburg -alsum Luer2 Bittsburg 1Du Lois2 etc.J
termocentrale am%lasate "n ba4ine de crbune brun 'i lignit0 >oscova 1$ona.ovo
$ostroma2 Lausit4 1Lo5berg Lubenau2 etc.J
termocentrale din ba4inele de e5%loatare a hidrocarburilor0 "n Rusia Sains. Aolga/
Ural cele din Gurul 8ol!ului >e5ic 'i >idcontinentului 1SU32 cea de la LacM 1Iranta2J
alte termocentrale sunt am%lasate l#ng mari centre consumatoare 1Baris 9e: )or.
>oscova etc.2
Resurse hidroenergetice: Cea mai mare %arte a %oten(ialului hidroenergetic este
amenaGat "n (rile cu o industrie de4voltat. Beste ,7N din resursele hidroenergetice
a%ar(in "ns (rilor din 3sia 3!rica 3merica de Sud !iind amenaGate "ntr/o %ro%or(ie !oarte
mic. 3menaGri hidroenergetice sunt am%lasate "n 4onele de "nalt cdere de cdere
miGlocie sau %e !irul a%ei 1de deriva(ie2.
&n tabelul de mai Gos este %re4entat %roduc(ia de energie electric %e ti%uri 'i %e (ri
"n anul 1CC; /milioane .-h/
O3R3 Total Termo <idro 9uclear
3ustria 711*+ ;17+C* ;6+*? /
Lelarus ;,6++ ;,7*? 1* /
Lelgia ,??7C ?,6;C 1176 P;P76
Iranta P6??6; 71?C6 ,?7?? ;;*PP7
8ermania 7;,1;P ;7,1,6 ?1117 17**+P
9orvegia 11,6*? P?? 11,?6+ /
Bolonia 1;?,7+ 1?C1*+ ;7,+ /
Romania 77P,6 P?,+* 1?,6* /
Ied. Rusa 1++*P7+ ,16?+1 1,?7CP 11C6?6
&n 1CC, Canada >e5ic 'i Statele Unite au globali4at *6N din consumul de energie 'i
*+N din %roduc(ia de energie din cele dou 3merici. 3%ro5imativ 7,N din energia %rodus
"n 3merica e termic ?7N de hidrocentrale 16N nuclear iar geotermal 'i alte surse
neconven(ionale ?N. &n 1CC, energia generat "n 3merica a totali4at circa 1+*; 8-
a%ro5imativ o treime din totalul mondial.
Rom#nia dis%une de re4erve de crbune %etrol 'i ga4e dar "n cantit(i limitate 'i
s%eci!ice acestei 4one geogra!ice0
P
CURSUL 1 bis
Huila este estimat ca re4erv %robabil de C?7 mil. tone din care re4erve sigure
estimate la ;C+ mil. tone sunt concentrate "n dou c#m%uri miniere0 Aalea @iului 'i LanatJ
huila din resursele interne este insu!icientJ %entru centralele termoelectrice din CK9DL se
aduce huil din im%ort cu %utere calori!ic de P7++/7P++ .calQ.g din Rusia Bolonia sau alte
4oneJ din %ers%ectiva de4voltrii centralele termoelectrice nu se %ot ba4a %e acest
combustibil 'i numai %e acesta !r im%ort %realabilJ
ignitul i crbunele brun re%re4int re4erva sigur a Rom#nieiJ cea mai mare %arte
1**N2 a re4ervelor con!irmate de lignit 1?.*++ mil tone2 'i crbune brun 1?+ mil tone2 sunt
situate "n KlteniaJ
Considerm c nu se poate renuna la aceast surs de energie pentru producerea de
energie electric i implicit pentru producerea de energie termic! care s fie folosit local
"n mari blocuri energetice #puteri unitare de peste 2$$ %&' "n termocentralele de baz ale
(istemului Energetic )aional*
+etrolul #ieiul' constituie "nc o re4erv a Rom#nieiJ ultima valoare estimat a
re4ervelor de (i(ei recu%erabile este de cca C+ mil toneJ termocentralele au utili4at %entru
aco%erirea cererii de energie electric 'i termic din centralele sale 67/,+N din consumul
de %cur al (riiJ deoarece %cura re4ultat din ra!inarea (i(eiului din %roduc(ia intern va !i
insu!icient aco%erirea necesarului se va !ace din im%ortJ
,azele naturale constituie 'i ele o re4erv de combustibil a Rom#nieiJ re4erva de ga4e
naturale a !ost estimat de RK>83R la cca P+, miliarde m
;
J "n %re4ent se !ace im%ort
masiv de ga4e din CSI 1cca ;+N2J ca%acitatea de de%o4itare este de P?N din consum 'i ar
!i necesar s creasc la ?7N %entru a %re"nt#m%ina scderea %resiunii 'i res%ectiv
neasigurarea debitului la consumatori %e tim% !riguros.
Dvolu(ia %re(urilor combustibililor este elementul determinant %entru anali4a
%rogramelor de de4voltare cu costuri minime ale ca%acit(ilor de %roducere a energiei
electrice 'i termice av#nd dre%t combustibil ga4ele 189L sau 8BL2.
Din %unct de vedere al energiei hidraulice %utem men(iona c %uterea instalat "n
centrale hidroelectrice 1C<D2 este de cca 7*++ >- ceea ce revine la a%roa%e ;+N din
totalul %oten(ialului hidroenergetic. Boten(ialul hidroenergetic tehnic amenaGabil se ridic la
P+ miliarde .-hQan din care %este 1+ miliarde .-hQan este cota ce revine (rii noastre din
%oten(ialul Dunrii.
&n %re4ent ca%acitatea medie de %roduc(ie "ntr/un an mediu hidrologic a centralelor
hidroelectrice este estimat la cca 16? miliarde .-hQan.
Costul de reali4are al energiei electrice din surse hidroenergetice este !oarte atrgtor
%entru a utili4a energie electric la "ncl4irea locuin(elor.
Costurile de investi(ii mari 1cca 1.*++/?.P++ USDQ.-2 durata relativ lung de reali4are a
unor ast!el de lucrri necesitatea unor studii com%le5e de s%ecialitate 1hidro geologice '.a2
conduc "ns la obstacole mari "n reali4area unor ast!el de obiective.
&n Rom#nia sunt "nce%ute 'i neterminate cca ?P+ de ><C care se a!l "n diverse
stadii de construc(ie.
7
CURSUL 1 bis
III. Moduri de producere a energiei electrice soluii clasice!
II.1 Broducerea energiei electrice "n centrale termoelectrice.
Broducerea energiei electrice "n centrale termoelectrice.
K central electric re%re4int un com%le5 de instala(ii care trans!orm o !orm
%rimar de energie "n energie electric. K central termoelectric re%re4int o u4in unde
combustibilul !osil 1crbune ga4e naturale %cur2 este ars "ntr/un echi%ament s%ecial
denumit ca4an sau camer de ardere "n vederea ob(inerii unei cantit(i de energie termic
1sub !orm de abur sau ga4e de ardere2 care este a%oi trans!ormat "n energie electric.
Ca tehnologie !olosit centralele termoelectrice %ot !i du% cum urmea40
/ centrale termoelectrice cu turbine cu abur 1de termo!icare sau de condensa(ie2J
/ centrale termoelectrice cu turbine cu ga4eJ
/ centrale termoelectrice cu motoare termiceJ
+roducerea energiei electrice prin destinderea aburului "ntr-o turbin cu abur! care
antreneaz un generator*
Com%onentele unei centrale termoelectrice sunt variate 'i cu%rind a%roa%e toate
s%ecialit(ile tehnice din domeniile0 mecanic electric 'i automati4ri instala(ii
hidrotehnice. La centralele termoelectrice au o im%ortan( deosebit instala(iile mecanice
1valoric ,+N2 'i instala(iile electrice.
Schema sim%li!icat a unei centrale termoelectrice cu abur este urmtoarea0
Combustibilul 1ga4e naturale %cur de'euri lemnoase etc.2 este ars "n ca4anul de
abur cu aGutorul aerului de ardere energia chimic a combustibilului trans!orm#ndu/se
ast!el "n cldur. Cldura este %reluat sub !orm de abur care iese din ca4an la %resiune 'i
6
CURSUL 1 bis
tem%eratur ridicate 1e5.0 ;;+ bar 6++SC2. 3burul av#nd ace'ti %arametrii 'i care urmea4 a
!i destins "n turbin se nume'te abur viu. &n turbin aburul se destinde im%rim#nd "n
acela'i tim% o mi'care de rota(ie rotorului turbinei. Du% cum reiese din !igur rotorul
turbinei este "n legtur direct cu rotorul generatorului im%rim#ndu/i 'i acestuia mi'carea
de rota(ie. &n acest !el cldura este trans!ormat "n lucru mecanic. La r#ndul sau lucrul
mecanic este trans!ormat de ctre generator "n energie electric. La ie'irea din turbin
aburul este a%oi trecut %rintr/un condensator care %rin %rocedeul de rcire %reia cldura
latent a aburului acesta redevenind lichid 1condensat2 res%ectiv a%. 3%a este a%oi
%reluat de %om%a de condensat 'i trimis ctre ca4an unde ciclul se reia.
Ciclul du% care !unc(ionea4 o ast!el de central este ciclul Ran.ine0
1/? T %rocesul de %om%are a a%ei "n ca4an
?/; T "ncl4irea a%ei
;/P T va%ori4area a%ei
P/7 T su%ra"ncl4irea aburului
7/6 T destinderea "n turbin
6/1 T condensarea
Bentru mrirea randamentului unei centrale termoelectrice se !olosesc diverse
tehnici %rintre care enumerm0 cre'terea %resiunii ini(iale a ciclului cre'terea tem%eraturii
ini(iale a ciclului cre'terea at#t a %resiunii c#t 'i a tem%eraturii su%ra"ncl4irea
intermediar utili4area ciclurilor su%ra%use %re"ncl4irea a%ei de alimentare etc.
Iolosirea unei centrale %entru a %roduce doar un singur ti% de energie nu este
rentabil "n !oarte multe situa(ii de aceea o central termoelectric se utili4ea4 %entru
%roducerea a cel %u(in "nc unui ti% de energie res%ectiv energie termic 'iQsau !rig. 3cestea
sunt a'a numitele centrale de cogenerare sau trigenerare.
,
CURSUL 1 bis
Schema sim%li!icat a unei ast!el de centrale este urmtoarea0
La una din %ri4ele turbinei este e5tras o cantitate de abur care este !olosit "ntr/
un schimbtor de cldur %entru ob(inerea a%ei !ierbin(i !olosit mai de%arte "n alimentarea
cu cldur a diverselor instala(ii industriale.
Dac acest %rocedeu nu este su!icient %entru a aco%eri consumul de energie
termic e5istent la un moment dat atunci se !olosesc echi%amente s%eciale numite
instala(ii de v#r! cum ar !i C3I/urile 1ca4ane de a% !ierbinte2.
&n Rom#nia e5ist un numr destul de mare de centrale termoelectrice construite
"n %erioada 1C6+/1C*7. >aGoritatea acestora sunt construite %e l#ng marile ora'e
1Lucure'ti Craiova Ia'i Constan(a2 asigur#nd cererea de energie termic %entru "ncl4ire
'i a% cald de consum ale locuitorilor %rin %rocedeul numit cogenerare 1termo!icare2.
K %arte im%ortant din aceste centrale !unc(ionea4 %e crbune in!erior 1lignit2
situa(ie care este "n contradic(ie cu normele euro%ene %rivind %rotec(ia mediului. Crbunele
in!erior are avantaGul de a !i un combustibil ie!tin 'i "n cantit(i destul de mari "n Rom#nia
dar are un con(inut ridicat de sul!. La arderea lignitului se !ormea4 acidul sul!uric care
%oate s corode4e instala(iile 'i la %rsirea centralei %oate s !ie surs %loilor acide. &n
urmtorii ani toate centralele care !unc(ionea4 %e crbune in!erior vor trebui s !ie dotate
cu instala(ii de desul!urare %entru res%ectarea normelor de mediu. 3cest lucru va duce la o
cre'tere a %re(ului energiei electrice "n Rom#nia.
*
CURSUL 1 bis
I.b. Broducerea energiei electrice "ntr/o central cu turbine cu ga4e.
Schema sim%li!icat a unei centrale cu turbine cu ga4e este urmtoarea0
>otorul > antrenea4 la %ornire com%resorul de aer C3. 3erul com%rimat este
introdus "n camera de ardere "m%reun cu combustibilul 1ga4 natural2 unde are loc arderea.
La ie'ire din camera de ardere ga4ele re4ultate cu tem%eraturi 'i %resiuni ridicate sunt
introduse "n trea%ta de "nalt %resiune a turbinei T8 unde are loc destinderea. &n urma
destinderii se im%rim rotorului turbinei o mi'care de rota(ie care este transmisa rotorului
generatorului de energie electric 8D.
Brocesul are loc cu %ierderi de energie randamentul !iind "n intervalul ;7/P+N. Be
l#ng %ierderile mecanice "n lagre au loc 'i %ierderi de energie termic %rin i4ola(ii dar
cele mai semi!icative %ierderi termice se regsesc "n ga4ele evacuate. Bentru "mbunt(irea
e!icien(ei se %rocedea4 la recu%erarea cldurii din ga4ele evacuate 'i !olosirea ei %entru
%roducerea de a% !ierbinte 'iQsau abur. Bentru o mrire semni!icativ a e!icien(ei centralei
se !olosesc 'i alte %rocedee tehnologice %rintre care0
Bre"ncl4irea aerului la intrarea "n com%resor
Ridicarea tem%eraturii de ardere 'i cobor#rea tem%eraturii de as%ira(ie "n
turbin
Irac(ionarea destinderii 'i a com%rimrii '.a.
C
CURSUL 1 bis
Schema sim%li!icat cu recu%erarea cldurii din ga4ele evacuate "ntr/un
schimbtor de cldur 1trans!ormarea "n central de cogenerare20
Ciclul teoretic este re%re4entat de dou i4obare 'i doua adiabate ast!el0
1/? T trans!ormare adiabatic 1%rocesul de com%resie2
?/; T trans!ormare i4obar 1%rocesul de ardere2
;/P T trans!ormare adiabatic 1%rocesul de destindere "n turbin2
P/1 T trans!ormare i4obar 1%rocesul de rcire2
1+
CURSUL 1 bis
Ti%uri de turbine cu ga4e0
turbina cu ga4e "n circuit deschis T ma'in cu ardere intern cu ardere i4obar 'i
destinderea ga4elor "n turbin
turbina cu ga4e "n circuit "nchis T ma'in termic cu ardere e5tern la care !luidul de
lucru "n circuit "nchis 1aer sau ga4e inerte2 este "ncl4it 'i rcit %rin schimbtoare de cldur
de su%ra!a(
turbine cu ga4e "n circuit mi5t combina(ie a %rimelor dou
Turbinele cu ga4e se !olosesc "n general %entru asigurarea energiei electrice 'i
termice necesare %roceselor industriale. &n Rom#nia sunt instalate c#teva gru%uri de turbine
cu ga4e 1la combinate %etrochimice2 'i %e viitor urmea4 s se instale4e un gru% de turbin
cu ga4e la o central termoelectric din Lucure'ti.
I.c. Broducerea energiei electrice "ntr/o central cu motoare termice.
>otorul Diesel este o ma'in "n care arderea se !ace "n mod teoretic %ar(ial sub
volum constant 'i %ar(ial sub %resiune constant. 3cest ciclu se des!'oar "n %atru tim%i
1"n dou rota(ii de arbore2 !olosit mai ales la motoarele ra%ide cu %utere sub 1+++ .- sau "n
doi tim%i 1la !iecare rota(ie2 !olosit la motoarele cu %utere mare.
Cldura %rodus %rin arderea combustibilului se re%arti4ea4 "n motor "n %r(i
a%roa%e egale "ntre cldura util 1regsit sub !orm de lucru mecanic2 cea evacuat %rin
!luidele de rcire 1a% 'i ulei2 'i cea evacuat direct "n mediul "nconGurtor %rin ga4ele de
ardere 'i radia(ie.
Deoarece se "ncearc de !iecare data ob(inerea unui randament global c#t mai
mare cldura evacuat "n !luidele de rcire 'i "n ga4ele e'a%ate este recu%erat 'i !olosit "n
ob(inerea de a% cald.
Tot %entru mrirea randamentului motorului se !olosesc diverse metode
tehnologice dintre care se remarc metoda de cre'tere a %resiunii medii e!ective. 3cest
lucru se reali4ea4 %rin su%raalimentarea motorului.
Combustibili !olosi(i "n motoarele termice sunt0
motorina %entru toate ti%urile de motoare
%cura %entru motoare cu dimensiuni %este 17+ .- %e cilindru
ga4ele0 ga4 de !urnal ga4 metan ga4 de huil cu condi(ia s nu con(in
%ra!.
Schema de %rinci%iu a unui ast!el de motor termic ce merge "n cogenerare este
urmtoarea0
11
CURSUL 1 bis
S%re deosebire de motoarele de automobile motoarele !olosite "n energetic
!unc(ionea4 %ermanent la o tura(ie riguros constant care s %ermit ob(inerea de energie
electric av#nd o !recven( de 7+<4.
La momentul actual a%lica(iile de motoare termice "n energetic sunt "m%r(ite "n dou
ti%uri0
/ %roducerea energiei electrice 'i termice la consumatori industriali 1!abrici de
medicamente etc2
/ %roducerea energiei electrice 'i termice %entru alimentarea blocurilor de locuin(e
1%rimele a%lica(ii la Sibiu 'i CluG/9a%oca2
Dac se discut des%re %uterea %rodus "n centralele termoelectrice modul de utili4are a
diverselor tehnologii este urmtorul0
/ %entru %uteri electrice !oarte mari 1?++/1+++ >-2 se utili4ea4 gru%uri cu turbine
cu aburJ
/ %entru %uteri electrice medii 1?+/?++ >-2 este indicat s se !oloseasc gru%uri de
turbine cu ga4eJ
/ %entru %uteri electrice mici 1+7/?+ >-2 se !olosesc motoarele termice.
1?
CURSUL 1 bis
?. Broducerea energiei electrice "n centrale hidroelectrice.
Centralele hidroelectrice 1C<D2 utili4ea4 ca surs %rimar energia hidraulic
%oten(ial 'i cinetic a cderilor de a% naturale sau arti!iciale. Broducerea energiei electrice
%rin !iliera hidro are o bogat tradi(ie "n Rom#nia cele mai mari centrale !iind construite "n
%erioada 1C77/1C,7.
Ia( de centralele termoelectrice centralele hidroelectrice au unele %articularit(i
di!erite 'i anume0
sunt de%endente de "nl(imea de cdere s%eci!ic !iecrei amenaGri
sunt de%endente de debitul de a% %e r#u variabil "n tim%
sunt de%endente ca solu(ionare tehnic de con!igura(ia geogra!ic a 4onei
'i de geologia ei
De'i centralele hidroelectrice au %rin dis%o4i(ie 'i reali4are caracter de unicat se
%oate !ace o clasi!icare re(in#nd dre%t criteriu trsturile %rinci%ale ale schemelor de
amenaGare "n0
C<D %e !irul a%ei
C<D instalate "n deriva(ie cu cursul natural al a%ei
C<D %e !irul a%ei este caracteri4at de am%lasarea acesteia chiar "n albia r#ului "n
imediata a%ro%iere a baraGului cu care %oate !i combinat constructiv.
Caracteristici0
se !olosesc "n s%ecial %e cursuri de a%a cu debite mari 1amenaGri !luviale2J
de e5em%lu C<D Bor(ile de Iier
"nl(imea de cdere a a%ei este data succesiv de ridicarea de nivel ob(inut
%rin baraG
C<D "n deriva(ie0 a%ele r#ului sunt derivate %e un traseu care are o %ant mai mic
dec#t %anta natural a r#ului iar "nl(imea total a amenaGrii este suma dintre c#'tigul de
"nl(ime ob(inut %e traseul amenaGat 'i "nl(imea baraGului.
Ti%uri de C<D "n deriva(ie0
cu ridicarea nivelului amonte
cu cobor#rea nivelului aval
3mbele ti%uri de centrale !olosesc acela'i %rinci%iu tehnologic %entru ob(inerea
energiei electrice. Brinci%iul este relativ sim%lu 'i se ba4ea4 %e trans!ormarea energiei
%oten(iale a a%ei "n energie electric. Cu c#t di!eren(a de nivel este mai mare "ntre nivelul
a%ei 'i nivelul turbinei cu at#t energia %oten(iala a a%ei care intr "n turbin este mai mare.
Schema de amenaGare a centralelor hidroelectrice %e !irul a%ei0
1;
CURSUL 1 bis
1/ baraGul
?/ sala ma'inilor
?a/ "n cor%ul baraGului
?b/ la %iciorul baraGului "n a5
?c/ la e5tremit(ile baraGului
Schema C<D "n deriva(ie cu ridicarea nivelului amonte0
1/ aduc(iunea
?/ baraGul
;/ castel de echilibru
P/ turbina
7/ conduct !or(at
6/ canalul de !ug
Schema C<D "n deriva(ie cu cobor#rea nivelului se caracteri4ea4 %rin am%lasarea
centralei 'i a galeriilor a!erente acesteia "n subteran %entru mrirea di!eren(ei de nivel. 3%a
1P
CURSUL 1 bis
din lacul de acumulare este diriGat %rintr/un %u( direct s%re turbinele am%lasate "n subteran.
La ie'irea din turbin a%a este diriGat s%re cursul ei normal %rintr/un canal de !ug.
III.1 Dlectricitate 'i cldura %roduse %rin cogenerare 1C<B2
Cogenerarea sau C<B 1combined heat and %o:er T %roducerea combinat a cldurii 'i
electricit(ii2 re%re4int %roducerea simultan a electricit(ii 'i cldurii utili4#nd un singur
combustibil cum ar !i de e5em%lu ga4ul natural sau o varietate de combustibili %ot !i
utili4a(i.
Broducerea cldurii din %rocesul de generare a electricit(ii 1de e5em%lu %rin e'a%area
turbinelor de ga42 re%re4int ca%turarea 'i utili4area ga4elor e'a%ate %entru a !urni4a abur la
un nivel sc4ut sau "nalt.
3burul %oate !i utili4at ca surs de cldur %entru dubla "ntrebuin(are 'i anume
industrial 'i casnic 'i %oate !i !olosit de asemenea "n turbinele de abur %entru generarea
su%limentar de electricitate. Cogenerarea %rin !urni4area simultan "ntr/un anumit loc at#t
a cldurii c#t 'i a electricit(ii este o bun metod !olosit "n strintate 'i mai ales "n (rile
scandinave.
.vanta/ele cogenerrii
Tehnologia de cogenerare are un randament s%orit al conversiei !a( de metodele
tradi(ionale de generare valori!ic#nd cldura ce ar %utea !i risi%it. 3ceasta %oate re4ulta "n
mai mult dec#t dublarea randamentului termic sau ob(inerea de valori "nsemnate %entru
cantitatea de energie termic livrat. De asemenea emisiile de dio5id de carbon %ot !i
reduse substan(ial. &n %lus cldura %rodus este dis%onibil %entru a !i utili4at !r a !i
necesar arderea su%limentar a unui combustibil %rimar. Sistemele de cogenerare
%redominante utili4ea4 ga4ul natural ca surs de combustibil care reduce la Gumtate
ga4ele %rin e!ectul de ser %e unitatea de energie %rodus !a( de dis%onibilitatea de
cur(ire a centralelor de energie termic.
III.2. Cogenerarea "n Romnia
Sistemul energetic na(ional a avut o mare %arte dintre !urni4ori instala(ii de
cogenerare am%lasate "n vecintatea marilor ora'e. Dle deserveau cu energie termic 1abur
industrial2 %lat!ormele industriale ale acestora T consum relativ constant T 'i %rin sistemul
de termo!icare re(eaua urban de distribu(ie a energiei termice ctre %o%ula(ie T consum
variabil iarnaQvara.
Datorit !a%tului c "n mare %arte %lat!ormele industriale s/au restructurat
reduc#ndu/se drastic consumul industrial c#t 'i a unei %olitici gre'ite de tari!are unit(ile
de cogenerare au devenit mai ales vara unit(i de %roducere numai a energiei electrice cu
randament energetic sub ;+N. Consecin(a a !ost cre'terea %re(ului energiei termice 'i mari
!luctua(ii "n livrarea ei duc#nd "n !inal %e de o %arte la debran'ri ale consumatorilor de la
re(ea 1%e ansamblul (rii0 ?1N2 iar %e de alt %arte la a%ari(ia unei %ie(e de centrale termice
individuale. Re4ultatul a constat "n0
trans!ormarea instala(iilor de cogenerare "n instala(ii cu randament energetic anual
sub 7+NJ
de4echilibrarea hidraulic a re(elelor de termo!icareJ
a%ari(ia de instala(ii de %roducere abur la unii consumatori industrialiJ
%ierderi "n !unc(ionarea %roductorilor de energie termicJ
ne"ncredere "n sistemele centrali4ate de "ncl4ire urbanJ
costuri mari ale energiei termiceJ
17
CURSUL 1 bis
investi(ii reduse "n moderni4area 'i reabilitarea sistemelor de termo!icare %e tot
lan(ul0 %roductor T trans%ort T distribu(ieJ
costul de %roduc(ie al unit(ii de energie termic la !urni4ori media %e (ar
de%'e'te cu %este 7+N %re(ul na(ional de re!erin( %ltit de %o%ula(ie.
Solu(ia const "n0
reabilitarea 'i moderni4area re(elelor de trans%ort 'i distribu(ie energie termicJ
contori4are individualJ
restructurarea redimensionarea 'i moderni4area surselor de %roducere a energiei
termice.
Solu(iile de %roducere e!icient a energiei termice se ba4ea4 %e urmtoarele0
restric(iile actuale 'i viitoare 1du% aderarea la UD2 de mediu !ac %u(in %robabil
utili4area dre%t surs de combustibil %entru %roductorii de energie termic locali4a(i
l#ng marile ora'e a lignitului in!eriorJ
utili4area %entru localit(ile mici 'i medii a surselor alternative sau regenerabileJ
utili4area la ma5im a structurilor tehnologice in cogenerareJ
reali4area de structuri de management 1sau chiar de ac(ionariat2 com%le5e %e o
gam c#t mai larg a serviciilor de utilitate %ublic 1distribu(ie energie termic a%a
ga4 natural energie electric2 "n com%eten(a autorit(ilor %ublice locale.
Se estimea4 %entru sistemele de termo!icare la nivelul (rii un necesar anual de ;+
milioane 8cal 1"n %re4ent sunt circa ?1 milioane de consumatori individuali2. Se estimea4
c %este ,7N din totalul de energie se va %roduce "n instala(ii de cogenerare. Restul se va
%relua %rin instala(ii ce %roduc numai energie termic.
La %re(uri %entru ga4 natural 'i %cur con!orm %ie(ei euro%ene costul de %roduc(ie la
consumator %entru instala(ii cu %roducere numai de energie termic va !i "n Gur de ;+
DURKQ8cal 1cea mai mic valoare tehnic %osibil2.
K instala(ie "n cogenerare %e aceea'i surs de combustibil cu %arametrii0
randament total energetic *7N
ra%ort energie electricQenergie termic mai mare de +P
are urmtoarele costuri de %roduc(ie0
energie electric P7 DuroQ>-h
energie termic ?? DURKQ8cal.
Cantitatea de ,7N din energia termic necesar sistemelor de termo!icare la nivelul
(rii %rodus %rin instala(ii de cogenerare asigur 'i o cantitate adi(ional de 1+ milioane
>-hQan.
Costul de !inan(are al moderni4rii surselor de energie termic nu de%'e'te ?
miliarde DURK.
Iinan(area acestor %roiecte se %oate !ace %rin scheme com%le5e de !inan(are ce
includ0
autoritatea %ublic localJ
!onduri de la bugetul de statJ
credite bancareJ
institu(ii !inanciare e5terneJ
!onduri %rivate de investi(iiJ
!onduri %ro%riiJ
%rograme comunitare de asisten( !inanciarJ
!onduri dis%onibile %rin mecanismele stabilite de Brotocolul de la $=oto 1credite de
CK
?
2J
agen(ii guvernamentale cu atribu(ii "n e!icien(a energetic.
16
CURSUL 1 bis 1,