Piramida

Din cele 4 ramuri ale pomului adus din pepiniera se aleg trei asezate simetric pe un
trunchi si una in prelungirea axului, celelalte suprimandu-se la inel. Scurtarea ramurilor
din etajul I se face la o treime sau la jumatatea lungimii lor, iar a axului cu 25-3 cm mai
sus fata de planul format de cele trei ramuri.
!aierea se executa la fiecare ramura imediat deasupra unui mugur sanatos care
pri"este afara, planul taierii fiind o#lic si opus mugurelui.
In anul II se aleg prelungirile ramurilor din etajul I si ale axului, iar concurentele lor se
elimina la inel. $relungirile se scurteaza la o treime sau jumatate din cresterea anuala, iar
axul cu 2-3 cm mai sus. %amurile scurte in etajul I nu se elimina, cele mai lungi se
arcuiesc, in "ederea transformarii lor in ramuri roditoare sau se scot la inel, daca sunt
prea dese.
Vasul obisnuit
&ceasta forma de coroana are trei ramuri principale, formate din muguri succesi"i,
conduse su# unghiuri de 45-5 grade fata de linia "erticala si ramificate de 2-3 ori prin
#ifurcare.
!runchiul are o inaltime de 3-5 cm. $rima #ifurcare se realizeaza la 5-' cm.
Cordonul vertical
&ceasta forma de coroana este recomandata pentru li"ezile superintensi"e de mar si par
pentru ca se formeaza si se intretine usor, fiind cea mai simpla forma palisata. (oroana se
formeaza prin scurtarea pomului adus din pepiniera la '-) cm, in anii urmatori lasandu-
se prelungiri de 3-4 cm, pana la inaltimea de 2,-2,5 m.
In zona de la #aza, pe 2-25 cm se indeparteaza toate ramurile laterale. %educerea
inaltimii, ca si gra#irea in mentinerea echili#rului crestere * fructificare, se face prin
taiere in repaus "egetati" sau in perioada de "egetatie, la +-+2 muguri.
FORME MODERNE DE COROANA
Palmeta etajata cu brate oblice
$rezinta un ax central in pozitie "erticala pe care se afla 3-4 etaje a cate doua sarpante
opuse si orientate o#lic pe directia randului.
$rimul etaj este inserat la 5-, cm de la ni"elul solului. Distantele dintre etaje "ariaza de
la ' cm pana la +2 cm in functie de "igoarea soiului si portaltoiului, tipul de
fructificare etc.
Sarpantele aceluiasi etaj pot fi formate din muguri succesi"i sau distantati cu )-+2 cm. In
al doilea caz, axul palmetei si sarpantele se dez"olta mai #ine. Sarpantele formeaza cu
axul palmetei unghiuri de 45-55 de grade.
-iecare sarpanta din etajul I are doua su#sarpante, care se conduc orizontal, palisandu-se
de prima sarma a spalierului, pentru a ocupa spatiul li#er dintre sarpantele inferioare ale
pomilor "ecini. $e sarpantele dintre etajele II-I. nu se lasa su#sarpante ci numai ramuri
de semischelet si de rod pentru a rezulta un grad fructifer cat mai aplatizat si usor de
intretinut.
Drapel Marchand
$omii se planteaza o#lic la un unghi de 45 de grade fata de orizontala, pe partea
superioara a axului principal sunt inserate 5-' sarpante, su# un unghi de / de garde 0fata
de ax1 si distantate la 5-, cm una de alta.
$e partea inferioara a axului se mai gasesc +-2 sarpante de dimensiuni reduse, di"izate
orizontal pe directia randului, care au rolul de a completa spatiul li#er care ramane su#
ax. $e sarpante nu se gasesc su#sarpante ci numai ramuri de semischelet si de rod.
Sea !roo"
2ste o palmeta cu axul principal o#lic su# un unghi de 3 de grade fata de "erticala,
inclinate pe directia randului. %andurile tre#uie sa fie orientate pe directia 3-S iar pomii
sa fie la 5-' cm. Dintre lastarii laterali se aleg doi opusi si pe directia randurilor care
"or forma etaje distantate la 4-5 cm.
&cestia se paliseaza orizontal pe sarma si nu se scurteaza. 4astarii puternici situati la
"arful pomului ca si cei situati intre etaje pe axul pomului se suprima, lasandu-se numai
cei de "igoare mica si medie.
In anii urmatori se continua cu dirijarea prelungirii axului in pozitie o#lica si formarea de
noi etaje de ramuri orizontale care se leaga pe sarmele corespunzatoare.4astarii prea desi
se raresc. %amurile care au rodit odata sau de doua ori se scurteaza taindu-se deasupra a
doua, trei ramurele de rod mai tinere situate cat mai aproape de sursa de hrana.
!ouche # $homas
$omii se planteaza su# forma de "erigi, inclinati pe rand la ' de grade fata de "erticala,
randurile de pomi a"and directia 3-S. $omii care poarta numar impar, se planteaza cu
"arful spre sud iar pomii cu numar par se planteaza inclinati spre nord, astfel incat dupa
plantare apar inclestati doi cate doi. 4a plantare se recomanda 3 x 2 metri. $omii se lasa
sa creasca li#ei. $entru a se e"ita #ifurcatiile la "arf se degajeaza lastarul terminal prin
pli"irea a 3-4 lastari su#terminali. (atre sfarsitul "erii, daca lastarii cresc "igurosi, se
inclinala ' de grade fata de "erticala, formand un unghi de cca +2 de grade cu "arga. In
anii urmatori se aleg noi lastari, care se dirijeaza cu axul pomului.
%ard &ara &orma
$omii prezinta un ax central pe care se afla '-, sarpante dispuse neregulat sau in etaje pe
directia randului in functie de spatiul disponi#il, su# un unghi de ' de grade fata de
"erticala. Sarpantele inferioare prezinta si su#sarpante.
Palmeta cu brate ori'ontale
$omul se scurteaza la ' cm iar in mai-iunie se aleg trei lastari din care 2 pentru #ratele
palmetei orientati in sens opus, pe directia randului, iar cel de al treilea pentru prelungirea
axului.
&xul palmetei se scurteaza la 2,5 metri iar #ratele pomilor "ecini in momentul cand se
ajung, se scurteaza in punctul de intalnire. &nual se raresc ramurile care au crescut indesit
pentru a se pastra o coroana echili#rata.
Cordon Ferra(uti
$omul prezinta un ax central de forma conica pe care se gasesc inserate ramuri de schelet
permanente.
Dupa plantare pomii se scurteaza la '-) cm, iar cei cu ramuri anticipate la )-+ cm.
$rima"ara urmatoare se elimina din ax lungimea ce depaseste )-)5 cm. Daca pomii au
prea multe ramuri roditoare, acestea se raresc. In luna iunie se inclina cu ajutorul
agrafelor, sau se ciupesc lastarii ce tind sa creasca prea "iguros si su# unghi mic, pentru a
se o#tine o coroana cat mai echili#rata. &ceasta forma de coroana este recomandata
pentru li"ezile superintensi"e de mar si par. Sistemul de intretinere este necesar numai
pentru portaltoii sla# ancorati in sol.
Palmeta de arcuire
&ceasta se o#tine prin dirijarea pomilor pe spalieri cu 4-5 sarme distantate la cca. 5 cm.
Se caracterizeaza printr-un ax central pe care sunt inserate 4-5 perechi de #rate care se
dirijeaza pe sarme in directia randurilor su# forma unor arcade cu deschidere mare. $e
sarpantele arcuite larg, se formeaza direct ramuri de rod sau ramuri de semischelet.
%andurile au aspectul unor garduri fructifere cu latimea de )-+3 cm latime, in functie
de particularitatile speciei si soiului si intra pe rod foarte timpuriu.
$almeta de arcuire are tendinta permanenta de aparitie a lastarilor "igurosi pe partea
superioara a cur#urii si pierd in scurt timp "egetatia pe portiunea descendenta a
sarpantelor arcuite, in special a celor de la #aza pomilor. &cest sistem este din ce in ce
mai putin folosit in culturile intensi"e.
Palmeta Ru')na
&cest sistem de cultura are ne"oie pentru dirijare de spalieri cu mai multe sarme. Dupa
plantare pomii se scurteaza la inaltimea de ' cm.
Se aleg trei lastari, unul pentru prelungirea axului si doi pentru formarea primelor #rate.
(eilalti lastari se arcuiesc sau se ciupesc pentru a le opri cresterea. 4astarii rezer"ati
pentru formarea #ratelor se conduc putin inclinat. 4astarul central tre#uie tinut pe loc prin
scurtari puternice, timp de 2-3 ani, pana cand cele doua #rate au crescut intratat incat se
pot uni cu #ratele pomului "ecin de pe acelasi rand.
$almeta %uz5na nu are un ax central "ertical. $e parcursul anilor tre#uie facuta o serie de
rariri ale ramurilor de pe sarpante pentru a fa"oriza o #una luminare a gardului fructifer.
Dupa ce pomii au inceput sa rodeasca si ramurile laterale s-au garnisit cu formatiuni de
rod, se fac scurtari mai puternice.
Coroana *epa(e
Se caracterizeaza printr-un numar mare de pomi la hectar, care fiind plantati destul de
des, se unesc unul cu altul si formeaza un gard fructifer continuu, cu latimea de +-+,2 m.
!runchiul si ramurile principale ale fiecarui pom sunt arcuite si legate de cele ale pomului
"ecin, formand un fel de arcade puternic garnisite cu ramuri de rod si cu ramuri de
semischelet, nu necesita sistem de sustinere.
$omii se planteaza in pozitie o#lica su# un unghi de 3-45 de grade de "erticala. Se
recomanda ca pomii sa fie astfel plantati incat cepul sa fie orientat spre sol.
!runchiul si axul fiecarui pom este cur#at cu atentie si legat de trunchiul pomului "ecin la
inaltimea de cca. 5 cm de sol. 6peratia cur#arii tre#uie facuta treptat in cursul anului.
Dupa arcuirea trunchiului, pe fata superioara a cur#urii se lasa un "lastar "iguros care
creste "ertical, iar ceilalti se inclina la orizontala in luna iunie-iulie. 4astarul retezat, care
nu a fost arcuit este lasat sa creasca li#er in pozitie cat mai "erticala pana la atingerea
lungimii de +,5-2 metri. 4a aceasta lungime urmeaza sa fie cur#at la fel ca trunchiul, insa
in sens in"ers.
4ucrarile se continua pana se o#tin 3-4 etaje.