Sunteți pe pagina 1din 31

LUCRARE DE LICENTA

Cuprins
1
Introducere
Sectiunea 1 . Consideraii teoretice cu privire la parlamentarism si
democratie
1.1 Parlamentarismul-un concept cheie
1.2.Notiunea de democratie
1.3.Parlamentarismul in Romania-scurt istoric
Sectiunea 2.Relaia eecutiv ! le"islativ
2.1 Clasificarea sistemelor politice
2.2.Pro si contra actualului bicameralism
2.3.Unicameralismul - solutia optima?
Conclu#ii
$i%lio"ra&ie
2
Introducere
"Democraia este un sistem politic prost, cel mai bun, ns, dintre cele pe care omenirea le-a
inventat pn acum" - Winston Churchill
nc din primele decenii ale apariiei formelor de ci!ili"aie# oamenii au simit ne!oia
de or$ani"are. %ie c ne $&ndim la polis-urile specifice 'reciei (ntice# fie c ne referim la
marile imperii coloniale# sau la marile monarhii absolutiste# putem !orbi fr )ndoial de
forme de or$ani"are specifice societilor ce s-au nscut# e!oluat sau conser!at de-a lun$ul
istoriei.
n aceast succint lucrare mi-am propus s aduc )n discuie conceptul de democraie#
pri!it din perspecti!a teoriei politice# obser!&nd aspectele sale $enerale# e!oluia#
problematicile ce i se impun# precum *i pro!ocrile ce i se i!esc )n ori"ontul teoretic# dar *i
practic.+emocraia este un fenomen fr )ndoial comple,# a crui anali" a pro!ocat
ne)ncetat de-a lun$ul timpului filosofi# care au )ncercat propunerea de modele ideale de
democraie# istorici# care )i anali"ea" de"!oltarea# ascensiunea sau declinul# sau politolo$i
care )ncearc s ofere rspunsuri *i e,plicaii empirice referitoare la fundamentele afirmrii#
funcionrii# meninerii sau rsp&ndirii democraiei.
nc de la )nceputurile de"baterilor asupra politicii *i a sistemului politic# un rol
important l-a a!ut discuia asupra re$imului politic *i a formelor de $u!ernare# preocuparea
pentru descifrarea $u!ernrii *i pentru acti!itatea de or$ani"are a acesteia# pentru relaiile
)ntre di!ersele puteri *i instituii din cadrul statelor.
Considerm c aceste concepte sunt deosebit de importante *i de"baterile asupra lor
foarte actuale# de aceea acest articol )*i propune s se a,e"e pe studiul conceptelor de
pre"idenialism *i parlamentarism. -ste foarte dificil s $se*ti o definiie e,hausti! prin care
s )nele$i termenii de re$im politic *i form de $u!ernare# nu pentru c ei nu ar fi fost
anali"ai *i comentai de-a lun$ul istoriei intelectuale a omenirii# ci dimpotri!. -i au fcut din
cele mai !echi timpuri obiectul anali"elor teoretice *i practice# dar p&n ast"i nu s-a a.uns la
o po"iie comun asupra clasificrii acestora. /om !edea )n continuare c unii autori tratea"
aceste concepte ca doi termeni diferii# alii reali"ea" o echi!alen )ntre ei sau chiar cu alte
concepte 0e,. 1istem politic2.
Sectiunea 1 . Consideraii teoretice cu privire la parlamentarism si
democratie
3
1.1'arlamentarismul(un concept c)eie
Parlamentarismul pare s fie# la o prim !edere# un termen cu multe conotaii. +ac
lum definiia mai lar$ a parlamentarismului putem cuprinde astfel toate sistemele care
dispun de un parlament 3 indiferent ce po"iie *i ce sarcini are parlamentul )n sistemul
respecti!. Na"ismul a )ndeplinit aceast condiie# la fel *i Uniunea 1o!ietic de pe !remea lui
1talin# 1pania condus de %ranco sau Rom&nia lui Ceau*escu. +emocraiile occidentale
)ndeplinesc la fel de mult clau"ele acestei noiuni ca *i rile )n curs de de"!oltare cu sisteme
autoritare. (ceast accepiune lar$ a termenului a a.uns astfel de neutili"at.
4(r trebui s se !orbeasc despre parlamentarism doar )n conte,tul sistemelor
democratice. +e aceea# trebuie ca mai )nt&i s deosebim )ntre sistemele democratice *i cele
nedemocratice. ncercrile de a delimita ale sistemele democratice de cele nedemocratice sunt
!echi. -le s-au fcut remarcate )nc din antichitate# impulsuri notabile fiind )nre$istrate mai
ales din partea lui (ristotel. Pe parcursul secolului 565 *i mai ales )n secolul 55 s-au produs
anumite schimbri care fac ca aceste tipolo$ii mai !echi s de!in cu totul impracticabile.
(cea difereniere - foarte popular odat - )ntre monarhie *i republic *i-a pierdut ast"i din
fora de e,presie. Cel puin )n ceea ce pri!e*te marile democraii occidentale# la ale cror !&rf
se mai afl *i ast"i monarhi 3 !e"i 7area 8ritanie# 8el$ia# 1pania# 9landa sau statele
scandina!e# *efii statului *i-au pierdut mult din puterea lor de odinioar# deosebindu-se ast"i
de pre*edinii din celelalte sisteme parlamentare doar prin ereditatea funciei lor. Pe de alt
parte# na"ismul *i stalinismul 3 a.utate mult de apariia mi.loacelor moderne de comunicare
)n mas 3 au de"!oltate mecanisme de conducere *i de opresiune care nu pot fi nici ele
comparate cu practicile dictaturilor din trecut. n anii trei"eci ai secolului 55 au aprut
primele )ncercri de identificare a particularitilor re$imului na"ist *i stalinist. (ceste
)ncercri au dus la diferenierea dintre sistemele totalitare# autoritare *i democratice.
n literatura de specialitate# raporturile dintre le$islati! *i e,ecuti! *i raporturile
intrae,ecuti!e 0dintre pre*edinte *i prim-ministru sau:*i prim-ministru *i membrii $u!ernului2
au repre"entat o constant a cercetrilor comparati!e. n special dup 1;<=# dar mai ales dup
1;;=# anali"a comparati! a formelor de $u!ernare a statelor lumii a cunoscut o de"!oltare
puternic# datorat )n special noilor transformri la ni!el mondial> ne referim la ceea ce
?untin$ton
3
numea @al treilea !al de democrati"are4# proces )n care un numr considerabil de
4
state din -uropa# (merica Aatin# (frica *i# mai t&r"iu# din fostul bloc so!ietic au trecut de la
un re$im nedemocratic la un re$im democratic.4
1
4 n mod in!ariabil# trecerea de la un re$im nedemocratic la un re$im democratic
presupune o perioad de tran"iie# urmat de o perioad de consolidare democratic
B
. Un
element fundamental )n aceste procese de transformare a societii )l constituie &orma de
$u!ernare asumat normati!# mai e,act edificiul constituional care stabile*te cum este
or$ani"at puterea politic )n stat *i care sunt raporturile de putere dintre actorii instituionali
care repre"int puterea e,ecuti! *i actorii instituionali care repre"int puterea le$islati!.
Procesul ale$erii unei forme de $u!ernare de ctre un stat se )nscrie )n cadrul mai lar$ al
problematicii raporturilor dintre cele trei puteri ale statului# a*a cum raporturile dintre cele trei
puteri se )nscriu )n problematica *i mai lar$ a funcionrii democraiilor *i a consolidrii
democratice. +iscuiile teoretice cu pri!ire la formele de $u!ernare *i la aran.amentele
constituionale din cadrul statelor democratice au urmrit cu precdere identificarea *i
pre"entarea diferenelor dintre parlamentarism *i pre"idenialism sau anali"a# din perspecti!
comparati!ist# a unuia dintre cele dou sisteme.
n ceea ce pri!e*te parlamentarismul# esena acestei forme de $u!ernare const )n faptul
c parlamentul este su!eran. 1pre deosebire de formele de $u!ernare pre"ideniale care
di!i"ea" puterea )ntre le$islati! *i e,ecuti!# parlamentarismul se ba"ea" pe )mprirea
puterii )ntre le$islati! *i e,ecuti!
.
1unt considerate sisteme parlamentare monarhiile
constituionale *i republicile )n care pre*edinii sunt ale*i de ctre Parlament. 7odelul ideal de
parlamentarism este cel al 7arii 8ritanii.
1tudiile cu pri!ire la parlamentarism# pre"idenialism *i semipre"idenialism au urmrit s
defineasc cele trei concepte# s identifice principalele trsturi ale fiecrei forme de
$u!ernare *i au anali"at practica politic *i dispo"iiile constituionale din numeroase state ale
lumii# situate pe toate continentele. 1copul fundamental a fost acela de a identifica a!anta.ele
*i de"a!anta.ele fiecrei forme de $u!ernare# pentru a stabili care aran.ament constituional
este mai potri!it pentru consolidarea democraiei# cre*terea stabilitii *i eficienei
$u!ernamentale.
1
Dumitru Lepdatu, Politologie, partea a II-a, Editura Hyperion XXI, Bucureti, 1993, pag
!4

"
Re"ultatele cercetrilor )ntreprinse nu au fost )ns unitare. Unii au considerat c
parlamentarismul are mai multe a!anta.e dec&t pre"idenialismul *i# astfel# parlamentarismul
ar fi cea mai potri!it form de $u!ernare pentru consolidarea democraiei.4
2
1.2.Notiunea de democratie
@Pentru a face o scurt trecere )n re!ist a e!oluiei definirii conceptului de
democraie# este necesar s e,punem ideile unor autori refereniali )n ceea ce pri!e*te studiul
asupra democraiei# idei la care subscriu *i eu )n reali"area acestei lucrri.
Cermenul de democraie este un concept care a aprut cu apro,imati! dou mii patru
sute de ani )n urm# )n 'recia antic. (cest concept era unul politic# astfel democraia )ns*i
era o democraie politic. nsa conceptul acesta de democraie politic a e!oluat mult de-a
lun$ul istoriei# re$sindu-l ast"i )ntr-o form difu" *i incosistent ce !aria" de la stat la
stat# funcie de ni!elul economic# de condiiile sociale# sau de practicile politice e,istente. +e
aceea# democraia este $reu de definit *i identificat )n spectrul politic contemporan. n $eneral#
c&nd !orbesc despre democraie ca re$im politic# cetenii obi*nuii )nele$ acel sistem politic
)n care sunt respectate drepturile omului# e,ist ale$eri libere uni!ersale *i alternana la
putere. +ar# at&t teoretic c&t *i practic# lucrurile difer )n realitate.
+emocraia poate fi definit $eneric ca referindu-se la c&rmuirea popular sau la
su!eranitatea popular# la $u!ernm&ntul repre"entati!# sau la o $u!ernare participati!
direct# sau chiar la $u!enm&ntul de tip republican# sau constituional# altfel spus la
$u!ernm&ntul conform le$ii.4
3
1ensul etimolo$ic al democraiei )l putem re$si )n 'recia
antic# a*a cum spuneam *i )n r&ndurile de mai sus# acesta )nsemn&nd D foarte simplu D
domnia sau puterea poporului> domnia ma.oritii. 8ine)neles# sensul conceptului de
democraie a suferit numeroase schimbri cpt&nd diferite forme pe parcursul istoriei# dar
esena conceptului a rmas neschimbat.
n diferitele sale forme# putem obser!a democraia cu aspectele sale teoretice a*a cum
le $sim )n modelul clasic atenian# )n ideile lui Rousseau# sau ale lui 7ar, sau putem obser!a
democraia a*a cum este ea pre"ent )n !ariantele contemporane la 1chumpeter# la +ahl# la
?aEeF sau 1artori. +e menionat este faptul c la ultimii autori inter!ine *i influenea"
puternic $&ndirea politic de tip liberal# teoria democraiei cpt&nd astfel o serie de implicaii
2
Idem pag !# $ !1
3
Enciclopedia Blackell a !ndirii politice# -d. ?umanitas# 8ucure*ti# 2==G# p. 1H3.
!
ma.ore. +ar s re!enim la ceea ce ne interesea" *i s e,plicm succint aceste forme *i
aspecte ale democraiei asa cum au fost ele de-a lun$ul timpului.
4Crstura esenial a democraiei ateniene a fost dat de participarea nemi.locit a
cetenilor )n cadrul procesului deci"ional necesar $estionrii problemelor e,istente )n
comunitate. Participarea direct la !iaa politic a cetenilor atenieni cu drepturi politice era
un element esenial )n !iaa acestora. (tenianul nu lua parte la de"baterile politice doar
oca"ional# ci tot timpul c&nd trebuia s fie luat o deci"ie. n afar de faptul c participarea
direct la !iaa politic era un drept# era *i o obli$aie. Pericle# un om politic de seam al
(tenei# considera c o @constituie I...J este numit democraie deoarece puterea nu este )n
m&inile unei minoriti# ci aparine )ntre$ului popor4
B
. Pe de alt parte# Platon susinea c
poporul trebuie c&rmuit de ctre cei mai )nelepi# pentru c# dac cetenii se !or lsa $hidai
de propriile idei# ace*tia !or putea cdea )n anarhie# distan&ndu-se de obiecti!ele firesc
propuse. 9bser!m astfel c democraia specific 'reciei antice se ba"a pe participarea
ridicat a cetenilor la !iaa politic# puterea fiind )n m&inile poporului.
Crec&nd de la antichitate la epoca medie!al# democraia !a fi influenat de apariia
dreptului natural *i a contractualismului. Kohn AocFe !edea $u!ernarea perfect obinut prin
consimm&ntul dat de ceteni pentru cei care au drepturi politice. Prin aceasta se poate
obser!a o prim )ncercare de repre"entati!itate a cetenilor prin democraie. Pentru Rousseau
conceptul de democraie a!ea o semnificaie diferit# acesta art&nd faptul c ideea de
democraie nu are nicio le$tur cu ideea de repre"entati!itate politic pentru c @deputaii
poporului nu sunt *i nici nu pot fi repre"entanii luiL ei nu sunt dec&t mandatarii lui *i nu pot
s hotrasc nimic definiti!. 9rice le$e pe care n-a ratificat-o poporul )n persoan este nulL
nici nu este le$e4
H
. Rousseau !edea ca cel mai potri!it mod de $u!ernare# acel mod care
permite tuturor cetenilor# prin !oina $eneral a comunitii# s se implice )n !iaa politic *i
public# la elaborarea le$ilor# )n adunri periodice cu un caracter $eneral. 8ine)neles# acest
lucru era *i este )n continuare unul aproape imposibil# filo"oful france" fiind deseori
re!endicat at&t de teoreticienii re$imurilor autoritare# c&t *i de cei ai re$imurilor liberale.
Aa fel ca Rousseau# 7ar,# care teoreti"a o democraie )n care cetenii s )*i c&*ti$e
libertatea# considera c trebuie s dispar or$ani"area socio-politic ce ar fi stat la ba"a
folosirii omului ca pe un instrument# sa dispar clasele sociale# astfel )nltur&ndu-se a*a-"isa
putere de clas. n $enere# acestea erau mi.loacele prin care 7ar, credea c se poate a.un$e la
B
+a!id ?eld# "odele ale democraiei, -d. Uni!ers# 8ucure*ti# 2===# p. 3=.
H
Kean-KacMues Rousseau# Contractul #ocial# -d. 7oldo!a# 6a*i# 1;;G# p.1G3.
%
democrati"area deplin a societii. 1artori a criticat lo$ica propus de 7ar, ar$ument&nd c
@dac descriem comunismul ca @democraie comunist4 atunci putem spune ca 7ar, dorea o
democraie fr stat# care s $u!erne"e sin$ur# fr coerciie *i fr structuri !erticale# fr
probleme de putere sau conflicte de orice fel D pe scurt# )*i ima$ina cea mai primiti!#
simplist *i idilic administrare )n comun a e,istenei comunitare4
G
.
/ariantele contemporane ale democraiei sunt mai plau"ibile *i chiar au fost puse )n
aplicare unele dintre ele# sub diferite forme# mai ales dup al 66-lea R"boi 7ondial *i dup
prbu*irea re$imului comunist. (stfel# 1chumpeter D adept al unei democraii de tip elitist#
!ede )n democraie un soi de aran.ament instituional ce este pus )n practic pentru a se a.un$e
la anumite deci"ii politice# prin care indi!i"ii s dob&ndeasc puterea de a decide prin
intermediu unei luptei competiti!e# scopul fiind acela de a c&*ti$a !otul populaiei.
1artori susinea )n celebra sa lucrare $eoria democraiei reinterpretate c# )n cele din
urm# comportamentul politic al indi!i"ilor depinde de ideea $eneral despre ceea ce este#
ceea trebuie s fie *i ceea ce poate fi democraia. C&nd se susine faptul c un sistem politic
este mai democratic sau mai puin democratic dec&t altul# e!alurile indi!i"ilor depind de ceea
ce consider a fi ade!rata democraie. 7uli teoreticieni au )ncercat s defineasc
democraia e,act dup comportamentul lor politic# a*a cum arat 1artori.
Cot 1artori ilustrea" e,istena democraiei printr-o condiionare> dac relaia dintre
cei $u!ernai *i cei care $u!ernea" se supune principiului conform cruia statul este )n slu.ba
cetenilor# *i nu cetenii sunt la cheremul statului# $u!ernul e,ist pentru popor# *i nu in!ers
atunci e,ist democraie. Cot )n continuarea acestei idei# (braham Aincoln intr-un discurs la
'ettEsbur$ din 1NG3. a oferit o caracteri"are memorabil a democraiei spun&nd c aceasta
este @o $u!ernare a poporului# de ctre popor# *i pentru popor4. (ceste afirmaii ofer o
perspecti! su$esti! asupra democraiei# chiar dac )n literatura de specialitate pare simplist
)n raport cu mecanismele actuale ale democraiei. Conceptul de democraie a e!oluat# dup
cum am preci"at# *i sub aspectul politic aceasta poate )mbrca mai multe forme# a!&nd )n
!edere faptul c# la fel ca *i politica )n $eneral# *i democraia se ba"ea" pe relaia dintre
$u!ernani *i $u!ernai. +in aceste relaii putem desprinde cu u*urin mai multe tipuri de
democraie# pe care le !om pre"enta succint )n cele ce urmea".
+emocraia poate fi pri!it ca o form politic ce a demonstrat de-a lun$ul timpului o
mare capacitate de adaptare la diferite condiii impuse de istorie# o mare capacitate de
G
'io!anni 1artori# $eoria democraiei reinterpretat, -dit. Polirom# 6a*i# 1;;;# p. 3GH.
&
)n!are# precum *i un )nsemnat potenial de transformare )n timp# funcie de anumii
factori.+in ceea ce am obser!at )n ideile autorilor ce au fost e,puse )n r&ndurile de mai sus#
putem afirma c )n umbra conceptului de democraie de alf ideea de su!eranitate a poporului#
sua a ma.oritii cetenilor> autoritatea suprem )n interiorul unei societi# trebuie s re!in
indi!i"ilor ce formea" societatea# *i nu unor elite sau minorti oli$arhice sau unui sin$ur
indi!id care s dein puterea deplin.
+emocraia# a*a cum o !ede *i (drian Paul 6liescu )n una din lucrrile
<
sale# presupune
)n ultim instan ca puterea s aparin demos-ului. Kames 7adison# preci"ea" 6liescu# unul
dintre creatorii democraiei americane spunea c @poporul este sin$ura surs le$itim de
putere *i )n popor )*i are ori$inea carta constituional )n !irtutea creia primesc )mputerniciri
diferitele sectoare ale puterii4.
Cu toate acestea )n democraiile statelor moderne este e!ident c poporul nu poate
e,ercita puterea direct *i nemi.locit# de aceea au luat na*tere anumite forme de or$ani"are
politic care presupun o anumit @profesionali"are4 a politicii. (stfel democraiile moderne
au )nceput s se ba"e"e pe o dele$are a puterii *i a conducerii de la ma.oritate 0de la demos2#
ctre o minoritate profesional de politicieni. Cu alte cu!inte poporul transfer prin !ot
puterea 0le$islati! *i e,ecuti!2 unor politicieni ale*i pe o perioad determinat. (ce*tia din
urm pot fi considerai drept @repre"entani4 ai celor ce i-au ales. +e aici *i denumirea unei
prime forme de democraie> democraia repre%entativ sau democraia parlamentar 0se mai
nume*te *i a*a deoarece de obicei puterea este transferat prin !ot unui or$an suprem# *i
anume le$islati!ul care poart numele de Parlament# (dunare Naional sau Con$res2.4
N
1.*.'arlamentarismul in Romania(scurt istoric
' pre(entare )uccint a i)toriei par*amentari)mu*ui +n ,om-nia
e.iden/ia( di0icu*t/i*e crerii )tatu*ui democratic rom-ne)c, +n condi/ii*e
unei )ociet/i preponderent rura*e, care )-a de)pr/it de tradi/ii*e
)i)temu*ui 0euda* t-r(iu i cu mare greutate 1nceputuri*e )i)temu*ui
par*amentar )e *eag de c2iar i)toria 0ormrii )tatu*ui rom-n modern, +n
condi/ii*e +n care prin 3on.en/ia de *a 4ari) din 1&"&, rea*i(at +n 5a(a
6ratatu*ui de *a 4ari) din 1&"!, ce punea capt ,(5oiu*ui 3rimeii, )e
)ta5i*ea crearea pentru 7a*a2ia i 8o*do.a a c-te unei 9dunri e*ecti.e
<
(dria-Paul 6liescu# &ntroducere n politolo!ie# -dit. 86C (AA# 8ucure*ti# 2==2# p. 1BN.
N
+a!id ?eld# "odele ale democraiei, -d. Uni!ers# 8ucure*ti# 2===# p. 3=.
9
: 1ntr-un conte;t po*itic intern i interna/iona* comp*icat, a* inten/ii*or
domnitoru*ui 9*e;andru Ioan 3u(a de a moderni(a )ocietatea rom-nea)c,
dar i de a o conduce 0o*o)ind metode ce(ari)te, apare <=tatutu*
de(.o*ttor a* 3on.en/iei de *a 4ari): >1&!4? care con)acr principiu*
5icamera*i)mu*ui, prin +n0iin/area 3orpu*ui 4onderator, a*turi de 9dunarea
E*ecti. Legea e*ectora* introdu) )imu*tan cu in)titu/ia par*amentar de
tip 5icamera* +mparte a*egtorii +n dou categorii, dup criteriu* a.erii,
re)pecti. alegtorii direci, categorie +n care erau inc*u)e per)oane*e care
p*teau o contri5u/ie de ce* pu/in 4 ga*5eni, a.eau .-r)te de pe)te 2" de
ani, tiau carte, i alegtorii primari, categorie +n care erau inc*u)e
per)oane*e care nu tiau carte, dar care +i p*teau contri5u/ia *a .enituri*e
)tatu*ui
Dup 0or/area a5dicrii domnitoru*ui 9* I 3u(a, +n mod tran)parti(an
e*ite*e po*itice paopti)te au adoptat )i)temu* par*amentar 5icamera*,
a.-nd ca mode* 3on)titu/ia 5e*gian din 1&31 4ar*amentu*, a*ctuit din
9dunarea Deputa/i*or i =enat de.ine )inguru* organ *egi)*ati., a.-nd ro*u*
de a 5*oca e.entua*e tendin/e )pre autoritari)m 7otu* cen(itar a 0o)t
men/inut p-n *a 0ina*u* 4rimu*ui ,(5oi 8ondia* 7otu* uni.er)a*, introdu)
+n noiem5rie 191& a produ) )c2im5ri importante +n .ia/a po*itic a
,om-niei inter5e*ice 4rin 3on)titu/ia din 1923 )e men/ine )i)temu*
5icamera*, )e +ntre)c 0unc/ii*e par*amentu*ui, 0iind e;primat principiu*
)epara/iei puteri*or +n )tat Legea 0undamenta* din 1923 con)acr
principiu* monar2iei con)titu/iona*e, +ntrind concep/ia potri.it creia
puterea eman de *a na/iune, iar mem5rii 4ar*amentu*ui repre(int
na/iunea 3on)titu/ia ,ege*ui 3aro* a* II-*ea, din 0e5ruarie 193&, care
marc2ea( in)tituirea unui regim de 0actur dictatoria*, p)trea( +n mod
0orma* principiu* 5icamera*i)mu*ui, dar puteri*e i *egitimitatea
4ar*amentu*ui )unt dra)tic *imitate
Dup +ndeprtarea regimu*ui comuni)t, prin metoda re.o*u/ionar,
,om-nia re.ine pa) cu pa) *a tradi/ii*e democratice, 5icamera*i)mu* 0iind
rea0irmat prin Decretu*-Lege nr 92 din martie 199#, pri.ind a*egerea
4ar*amentu*ui i a 4reedinte*ui ,om-niei @*terior, 3on)titu/ia din 1991
de0inete principii*e par*amentari)mu*ui rom-ne)c i a organi(rii )a*e
1#
5icamera*e, pre.ederi care au 0o)t +n) modi0icate par/ia* +n urma
amendrii *egii 0undamenta*e din anu* 2##3
1pre deosebire de alte state# )nceputurile sistemului constitutional )n Carile Rom&ne sunt
le$ate de redactarea si sanctionarea Re$ulamentelor 9r$anice# ulterioare Cratatului de la
(drianopol din 1N2;. n primii ani ai deceniului cinci al secolului al 565- lea un $rup de
intelectuali rom&ni care si-au desa!&rsit studiile )n 9ccident 0printre care si 6on C&mpineanu2
au )nceput redactarea unui model constitutional care )nsa a ramas la stadiul de proiect.
Proclamatia de la 6sla" din 1NBN este considerata drept prima constitutie rom&neasca.
1piritul parlamentului bicameral )si face aparitia )n urma Cratatului de la Paris# care a
condus la separarea puterilor )n stat# )n cadrul caruia puterea le$islati!a era e,ecutata colecti!
de catre +omn si (dunarea -lecti!a 0deputati alesi pe o perioada de sapte ani2. Urmatorul pas
)n domeniul parlamentarismului este repre"entat de O1tatutul de"!oltator al Con!entiei de la
Paris4# conform caruia puterile statului erau )ncredintate domnitorului si Repre"entantei
Nationale# aceasta din urma fiind alcatuit din 1enat si (dunarea +eputatilor.
Constitutia din 1NGG conser!a principiul bicameralismului# desi e,istau unele !oci
0amintim pe 6.C. 8ratianu2# care militau pentru unicameralism. (stfel# le$iuitorii erau
Principele si Repre"entanta Nationala 0Camera inferioara a!&nd prero$ati!e aditionale fata de
1enat# prin dreptul de confi$urare a bu$etului de stat# dupa modelul ulterior al
bicameralismului britanic# unde Camera Comunelor a!ea lar$i atributii )n materie financiara
si bu$etara2.4
;
1ituatia structurala a puterii le$islati!e nu se schimba cu aparitia Constitutiei din 1;23#
)nsa le$ea fundamentala promul$ata de re$ele Carol al 66-lea )n 1;3N de"echilibrea"a balanta
dintre 7onarh si Repre"entanta Nationala# )n sensul ca forul le$islati! are puteri limitate )n
comparatie cu 1u!eranul. Prin +ecretul de le$e nr. 22<N din iulie 1;BG se a.un$e la
parlamentarism monocameral# sistem desa!&rsit prin promul$area Constitutiei din 1;BN# care
schimba at&t structura c&t si denumirea or$anului suprem le$islati!> 7area (dunare
Nationala. Unicameralismul a dainuit p&na la elaborarea si sanctionarea +ecretului-Ae$e nr.
;2 din martie a anului 1;;=# care este un act normati! pri!ind ale$erea Parlamentutul si a
Presedintelui Rom&niei# c&nd dupa o pau"a )ndelun$ata# se re!ine la traditia bicamerala a
9
Ioan 8uraru, Drept constituional i instituii politice, Editura 9ctami, Bucureti, 199&,
pag 123
11
forului le$islati! rom&nesc 0cele doua Camere purt&nd denumirea de 1enat si Camera
+eputatilor2.
%ara )ndoiala ca )n momentul adoptarii Constitutiei din 1;;1# societatea rom&neasca nu
era pre$atita sa )ncredinte"e )ntrea$a putere le$islati!a unui Parlament format dintr-o sin$ura
camera# de teama re!enirii la o noua forma dictatoriala. 7embrii puterii constituante din acel
moment au a.uns la conclu"ia ca solutia optima este Parlamentul bicameral. Cotusi# )n
urmatorii ani# )ndeosebi dupa promul$area Constitutiei re!i"uite )n 2==3# s-a pus )n discutie
necesitatea abolirii bicameralismului# )n fa!oarea unui sistem monocameral.
: 9cea)t pre(entare )intetic a i)toriei par*amentari)mu*ui din
,om-nia e.iden/ia( 0aptu* c organi(area 5icamera* a puterii *egi)*ati.e
)e con0und practic cu proce)u* de con)truire a )tatu*ui rom-n modern, iar
op/iuni*e dictatoria*e )au tota*itare )-au mani0e)tat 0ie prin tran)0ormarea
4ar*amentu*ui +ntr-o in)titu/ie cu ro* ornamenta* >)u5 3aro* a* II-*ea?, 0ie
prin organi(area unicamera* a ace)tuia, )imu*tan cu ani2i*area
principiu*ui )epara/iei puteri*or +n )tat >perioada comuni)t?
12
Sectiunea 2.Relaia eecutiv ( le"islativ
2.1 Clasi&icarea sistemelor politice

Clasificrile curente ale sistemelor democratice# )n funcie de mecanismele
constituionale care re$lementea" raporturile )ntre puterea le$islati! *i puterea e,ecuti!#
recunosc e,istena a dou mari cate$orii de or$ani"ri politice> pre%ideniale 0prototip 1U(2
*i parlamentare 0prototip 7area 8ritanie2. n 1;N=# Maurice Duverger a descris un al treilea
tip de ##re$im4 0termen preferat de unii autori# )n locul celui de sistem politic2# numit semi-
pre%idenial# caracteristic celei de-a cincea Republici %rance"e.
+incolo )ns de ri$iditatea modelelor teoretice *i de faptul c acestea au mai mult o
!aloare didactic# s-a constatat c foarte puine ri corespund )ntocmai uneia sau alteia dintre
tipolo$ii. Practic# numai 1tatele Unite repre"int pre"idenialismul autentic *i numai Re$atul
Unit parlamentarismul pur' 7a.oritatea republicilor din -uropa 0inclusi! %rana2 se
plasea" ##unde!a )ntre4 cei doi poli teoretici# mai aproape de unul sau de cellalt. %rana
)ns*i este un ca" interesant# )n opinia unor autori acest sistem comport&ndu-se ca unul
pre"idenial atunci c&nd Pre*edintele Republicii *i (dunarea Naional au aceea*i culoare
politic *i ca unul parlamentar )n ca"ul coabitrii. Continu&nd nuanrile# ar fi poate mai
su$esti! din punct de !edere constituional *i politic s spunem# de e,emplu# c %ederaia
Rus este N=P re$im pre"idenial *i 2=P parlamentar 0con!enional# o numim republic de tip
pre"idenial2# c %inlanda# Portu$alia# 6rlanda# Polonia sau Rom&nia sunt mai aproape de un
re$im parlamentar dec&t de unul pre"idenial 0oscil&nd )ntre H=-GHP caracter parlamentar2#
chiar dac au pre*edinte ales prin !ot uni!ersal *i le numim republici semi-pre%ideniale# iar
'ermania# Un$aria *i 6talia sunt foarte aproape de parlamentarismul britanic 0N=-;=P2# cu
diferena c *eful statului nu dob&nde*te aceast calitate pe linie ereditar ci prin !otul
parlamentului# a!&nd# )n consecin# o implicare politic mai consistent dec&t su!eranul
13
Re$atului Unit. -ste e!ident )ns faptul c# dincolo de relati!ismul ei# e,primarea )n procente
nu poate fi dec&t apro,imati! 0am folosit aceste !alori doar pentru a su$era nuanele2 iar un
asemenea calcul ar complica foarte mult anali"a sistemului# produc&nd dificulti cu pri!ire la
procedura de cuantificare a caracterului pre"idenial sau parlamentar. +in acest moti!#
preferm s utili"m termenul ##semi-pre"idenial4 pentru cele mai multe republici europene#
e,cept&ndu-le bine)neles pe cele care sunt foarte aproape de una din cele dou e,treme ale
a,ei.
1 urmrim# )n continuare# reperele teoretice care definesc re$imul pre"idenial# respecti!
pe cel parlamentar. n opinia lui Arend Lijphart, e,ist trei criterii de comparaie clare#
unanim acceptate 0criterii principale2# *i )nc trei care ar putea fi luate )n considerare# de*i nu
)ntrunesc consensul abordrilor )n materie> criterii secundare 0Ai.phart# 2===2.
Primul criteriu ma.or se refer la rspunderea politic a e,ecuti!ului. Prin e,ecuti!# se
)nele$e cabinetul sau $u!ernul condus de un prim-ministru, premier, cancelar sau pre(edinte
al consiliului de mini(tri 0denumiri folosite pentru *eful $u!ernului )n re$imurile
parlamentare2# respecti! pre(edinte )n cele pre"ideniale. n cadrul sistemelor parlamentare#
executivul rspunde politic n faa parlamentului, ceea ce )nseamn c# at&t pentru a instala
c&t *i pentru a demite un $u!ern este necesar votul parlamentului) de nvestitur )n primul
ca"# de nencredere 0moiune de cen"ur aprobat2 )n al doilea ca". n sistemele pre"ideniale#
executivul (n fapt, preedintele rspunde politic numai n faa naiunii# mandatul su
a!&nd durat fi,# preci"at )n te,tul constituiei.4
1=
(l doilea criteriu face referire la modalitatea de ale$ere 0desemnare2 a *efului
e,ecuti!ului. n re$imurile parlamentare# eful executivului (primul!ministru este desemnat
prin votul mem"rilor parlamentului# )n timp ce )n re$imurile pre"ideniale eful executivului
(preedintele este ales prin vot universal#
( treia diferen ma.or# )n opinia lui (rend Ai.phart# const )n caracterul procesului
deci"ional din interiorul e,ecuti!ului.4 Parlamentarismul se asocia" cu guverne (ca"inete
colegiale# ba"ate pe deci"ie colecti! 0e,plicaia const )n faptul c fiecare membru al
$u!ernului se bucur de )ncrederea parlamentului# )n multe ca"uri )n!estirea unui $u!ern fiind
re"ultatul unei coaliii )n care mini*trii repre"int diferite fore politice2. Pre"idenialismul este
caracteri"at# din aceast perspecti!# de ca"inete cu deci$ie necolegial, unipersonal# n
1U(# de e,emplu# membrii e,ecuti!ului 0mai concret ai administraiei pre"ideniale2 sunt un
1#
Aian0ranco 4a)Buino, Curs de tiin politic, Editura In)titutu*ui European, Iai, 2##2,
pag 233
14
fel de consilieri ai pre*edintelui pe probleme specifice# deci"ia politic aparin&nd )ns
e,clusi! pre*edintelui.
n afara acestor trei diferene ma.ore# mai pot fi descrise )nc trei criterii# pe care Ai.phart
le !ede secundare. (partenena liderilor politici la e,ecuti! *i:sau le$islati! este primul dintre
acestea> n sistemele pre$ideniale, nici o persoan nu poate aparine simultan puterii
legislative i celei executive 0cea mai clar separaie este )n 1U(2# )n timp ce sistemele
parlamentare permit acest lucru 0mai mult chiar# )n 7area 8ritanie toi membrii cabinetului
sunt parlamentari2. +up unii# aceast caracteristic a pre"idenialismului ar fi un a!anta. *i un
ar$ument pentru o mai clar separaie a puterilor )n stat# ali autori consider&nd# dimpotri!#
c le$tura uman *i politic-instituional reali"at prin ##includerea4 cabinetului )n forul
le$islati! 0sau# )n funcie de perspecti!a din care pri!im lucrurile# prin ##desprinderea4 unui
$rup din le$islati! *i )n!estirea lui cu atribuii e,ecuti!e2 ar fi )n beneficiul unei $u!ernri mai
eficiente# care poate e,prima# )ntr-o manier coerent# o !oin politic ma.oritar. Cu alte
cu!inte# !orbim despre diferena )ntre separarea ri$id a puterilor )n cadrul
pre"idenialismului *i separarea supl a puterilor# combinat cu o intens colaborare
0interferen2 a lor# )n ca"ul or$ani"rilor cu caracter predominant parlamentar.
+i"ol!area parlamentului este un alt criteriu care deosebe*te re$imurile parlamentare
de cele pre"ideniale. n ca"ul celor dint&i# eful executivului (premierul poate decide
di$olvarea legislativului 0pentru a echilibra# constituional# dreptul parlamentului de a demite
$u!ernul prin moiune de cen"ur2# )n timp ce )n situaia a doua# preedintele nu poate
di$olva parlamentul 0ca rspuns la imposibilitatea le$islati!ului de a demite un pre*edinte cu
le$itimitate democratic2.
n fine# al treilea criteriu se refer la structura puterii e,ecuti!e. %arlamentarismul este
asociat cu distincia ntre eful statului 0funcie simbolic# de repre"entare2 i eful
guvernului 0care deine ade!rata putere e,ecuti!2# )n timp ce pre$idenialismul presupune
ca preedintele (eful statului s fie n acelai timp i eful guvernului#
(ceste trsturi constituie# )ntr-o pre"entare punctual# cadrul teoretic $eneral al
re$imurilor parlamentare *i pre"ideniale. ntruc&t modelele clasice nu reu*eau s acopere o
mare parte a sistemelor politice naionale 0)n primul r&nd %rana nu corespundea nici unuia
dintre ele# de*i unii autori au considerat a cincea *epublic drept una pre%idenial,
a+irmaie valabil n spiritul, nu (i n litera teoriei,-# la )nceputul anilor QN= s-a simit ne!oia
introducerii unei noi cate$orii. n acest sens# Maurice Duverger descrie )n 1;N=# a*a cum am
1"
menionat anterior# ,,re!imul semi-pre%idenial.# reconceptuali"at )n 1;;2 de &hugart i
'are( sub denumirea de ,,re!im premier-pre%idenial. .
Care este# )n principiu# definiia semi-pre"idenialismului 0spunem ##)n principiu4 fiindc
e,ist deosebiri chiar *i )ntre sistemele cuprinse )n aceast cate$orie2? n esen# este !orba de
com"inarea alegerii preedintelui prin vot universal# specific pre"idenialismului american#
cu rspunderea guvernului n faa parlamentului# preluat de la modelul parlamentar
britanic. Re"ult# )n consecin# un executiv dual 0compus din pre*edintele republicii *i
$u!ernul condus de un prim-ministru2.
ntrebarea pe care o pune Lijphart# )n acest ca"# lansea" o ade!rat de"batere )n
interiorul sistemelor semi-pre"ideniale> ,,cine este adevratul (e+ al !uvernului / pre(edintele
sau primul ministru0 1re(edinii austriac, islande% (i irlande% sunt slabi, de(i sunt popular
ale(i, (i aceste trei democraii operea% mai mult ca sistemele parlamentare ordinare'
2cela(i lucru se aplic (i n ca%ul 1ortu!aliei 345 Ca%ul +rance% este mai problematic'.
0Ai.phart# 2===24
11
+e ce este ca"ul france" mai problematic? -,plicaia re"id )n discrepanele aprute )ntre
prero$ati!ele constituionale ale pre*edintelui# importante dar nu decisi!e# *i influena politic
real a *efului statului# care are ultimul cu!&nt )n numeroase ##situaii $u!ernamentale4. (*a
cum !om !edea la anali"a detaliat a puterii e,ecuti!e )n diferite sisteme# pre*edintele france"
nu are dreptul 0teoretic2 de a re!oca primul-ministru# dar recur$e frec!ent la aceast practic
politic# )n special atunci c&nd are ma.oritatea parlamentar de partea sa *i este considerat
liderul de +acto al e,ecuti!ului. +e altfel# autori france"i reputai precum )a(mond Aron sau
Maurice Duverger aprecia" c %rana se comport ca sistem pre"idenial sau ca sistem
parlamentar# )n funcie de relaia pre*edintelui cu ma.oritatea din (dunarea Naional.
,,1re(edintele *epublicii este autoritatea suprem atta timp ct are ma6oritatea n 2dunarea
7aional8 dar el trebuie s abandone%e realitatea puterii n +avoarea primului ministru,
dac vreodat un alt partid dect al su are ma6oritatea n 2dunare. 0(ron# 1;N22. +in
1;G2# c&nd a fost introdus Dprin referendum- ale$erea pre*edintelui france" prin !ot
uni!ersal# au e,istat mai multe perioade de coa"itare> 1;NG-1;NN 0pre*edinte 7itterand -
premier Chirac2# 1;;3-1;;H 0pre*edinte 7itterand D premier -douard 8alladur2# respecti!
1;;<-2==2 0pre*edinte Chirac D premier Aionel Kospin2.
11
7ictor Ducu*e)cu, 3on)tan/a 3*inoiu, Aeorgeta Ducu*e)cu, Drept constituional
comparat, Editura Lumina Le;, Bucureti, 199!, pag 21 $ 22
1!
46nfluena suplimentar# non-constituional# a pre*edinilor asupra sistemelor semi-
pre"ideniale decur$e fie din asocierea unei majoriti parlamentare de aceeai culoare
politic# fie din personalitatea puternic i prestigiul social al preedintelui 0de e,emplu#
$eneralul Charles de 'aulle# care )*i impunea !oina prin practica referendumului# sau Urho
ReFFonen )n lun$a sa pre*edinie finlande"# )ntre 1;HG-1;N1# )n timpul creia a recurs la
demiterea primului ministru fr s aib aceast prero$ati! *i fr mcar s fie contestatS2
sau# pur *i simplu# din tradiia puterilor nelimitate ale efului statului 0Rusia# Curcia# rile
din -uropa Central *i de -st2.
Combin&nd aceste !ariabile cu particularitile constituionale ale republicilor semi-
pre"ideniale europene# re"ult o difereniere a intensitii rolului pre*edintelui. +u!er$er face
chiar o paralel )ntre puterea constituional a pre*edintelui *i puterea real# decur$&nd din
practica !ieii politice )n ara respecti!. 1e constat# din tabelul pre"entat# c sunt situaii )n
care un pre*edinte relati! puternic din punct de !edere constituional are o pondere sc"ut )n
practic 06slanda2# *i situaii in!erse# )n care influena efecti! a pre*edintelui este mai mare
dec&t ar re"ulta strict din te,tul constituiei 0%rana2.
+in pcate# anali"a lui +u!er$er nu ##prinde4 noile republici semi-pre"ideniale din rile
postcomuniste 0Polonia# Rom&nia# 8ul$aria# %ederaia 6u$osla! etc.2# dar *i aici s-ar putea
obser!a# cu si$uran# decala.e importante )ntre cele dou planuri# cu un plus de influen al
Pre*edintelui )n practica politic. Referindu-ne strict la situaia din Rom&nia# putem sesi"a cu
u*urin c influena politic a pre*edintelui# foarte mare la )nceputul anilor Q;= 0c&nd
Rom&nia se comporta mai de$rab ca o republic pre"idenial2# a )nceput s scad spre
sf&r*itul deceniului# )n timpul mandatului lui -mil Constantinescu# *i 0fenomen interesant dar
nu lipsit de e,plicaii2 continu s scad *i dup 2===# de*i pre*edinte a rede!enit 6on 6liescu.
Putem deduce de aici c# )n afara factorilor menionai# mai pot aciona *i alii> conte,tul
politic# apropierea de final a ultimului mandat constituional al pre*edintelui# personalitatea
primului ministru# e!entuale transformri sur!enite )n cultura politic etc.
1 urmrim acum c&te!a aspecte specifice le$ate de funcionarea sistemelor
pre"ideniale *i parlamentare# despre care am afirmat c repre"entau# )nainte de
conceptuali"area modelului semi-pre"idenial# reperele clasice )n definirea *i compararea
sistemelor politice.
12
12
9ntonie Iorgo.an, Tratat de drept administrativ, .o*umu* 2, Editura Cemira, Bucureti,
199!, pag 3%!
1%
&ta"ilitatea executivului repre"int una dintre cele mai importante caracteristici ale
$u!ernm&ntului de tip pre"idenial. +urata fi, a mandatului primit )n ale$eri de *eful
e,ecuti!ului# durat pre!"ut )n te,tul constituiei# face ca pre*edintele 1U( s nu poat fi
)nlturat din funcie de ctre Con$res 0dec&t )n condiii e,cepionale# prin procedura numit
impeachment, dar nici atunci pentru prestaia sa politic2# )n timp ce *efii e,ecuti!elor din
7area 8ritanie *i 'ermania rspund politic )n faa parlamentelor din rile lor# put&nd s-*i
piard funcia oric&nd# dac ma.oritatea membrilor le$islati!ului doresc acest lucru. Riscul
unei e!entuale instabiliti $u!ernamentale# oricum puin probabil )n condiiile unor culturi
politice responsabile# este diminuat prin procedura ,,votului de nencredere constructiv*#
pre!"ut )n constituiile din 'ermania *i 1pania. (cest tip aparte de moiune de cen"ur
implic# pentru demiterea $u!ernului# nu numai formarea unei ma.oriti parlamentare
mpotriva cabinetului 0condiie suficient )n cele mai multe sisteme politice din -uropa2 ci (i
o alternativ concret pentru noul $u!ern# adic un candidat pentru funcia de prim-ministru
care s )ntruneasc acceptul ##moionarilor4. 4%ire*te# a doua condiie este mult mai $reu de
)ndeplinit dec&t prima# necesit&nd ne$ocieri prelun$ite )ntre putere *i opo"iie pentru $sirea
unui )nlocuitor# ceea ce face ca demiterea cabinetului )n e,erciiu s de!in un e!eniment
e,trem de rar. 1pre e,emplificare# ultima dat c&nd procedura !otului de ne)ncredere
constructi! a fost aplicat cu succes )n 'ermania a fost )n 1;N2# c&nd ?elmut Rohl l-a )nlocuit
pe cancelarul 1chmidt.
n comparaie cu pre"idenialismul# re$imurile parlamentare par s instituie
insta"ilitatea executivului 0datorat rspunderii politice pe care $u!ernul o are )n faa
le$islati!ului *i posibilitii demiterii cabinetului prin moiune de cen"ur2# caracteristic mai
mult teoretic dec&t practic# a*a cum am !"ut. Cotu*i# mer$&nd pe linia teoriei
constituionale# instabilitatea e,ecuti!ului conduce# )n mod firesc# la flexi"ilitatea sistemelor
parlamentare, cu o relaie mult mai ##sensibil4 )ntre e,ecuti! *i le$islati!# cu interferena#
colaborarea sau confruntarea lor direct. /orbim inclusi! de posibilitatea unui conflict )ntre
cele dou puteri# pentru c nu numai parlamentul poate demite cabinetul# dar *i e,ecuti!ul
poate di"ol!a le$islati!ul# pro!oc&nd ale$eri anticipate.
Ri$iditatea# respecti! fle,ibilitatea re$imului se !ede cel mai bine n timpul cri%elor#
reflect&nd modul )n care sistemul )n cau" reu*e*te s dep*easc# practic# diferitele tipuri de
cri"e cu care se confrunt. )egimurile pre$ideniale depesc foarte greu cri$ele politice
generate de contestarea preedintelui, datorit ri$iditii de care !orbeam# iar )ncercrile de
a-l )nltura din funcie pe *eful e,ecuti!ului capt accente dramatice. %ie c pre*edintele
1&
demisionea" 0lucru nemai)nt&lnit de la $estul lui Ni,on din 1;<B# )n urma ##(facerii
Tater$ate42# fie c refu" iar Camera Repre"entanilor )ncepe procedura de punere sub
acu"are ca prim etap din impeachment 0!e"i scandalul Clinton - 7onica AeUinsFi2# )ntre$ul
sistem politic sufer un cutremur de proporii )n care acu"aiile# anchetele# capetele sacrificate
sau ##de"!luirile sen"aionale4 din pres afectea" )ns*i credibilitatea democraiei *i a
concepiei politice americane. +impotri!# n ca$ul regimurilor parlamentare, cri$ele
politice sunt mai puin dramatice i durea$, de o"icei, mai puin# sold&ndu-se cu ale$eri
anticipate sau cu schimbarea cabinetului. 1unt cunoscute chiar e,emple de democraii stabile#
consacrate 0!e"i 6talia postbelic2 )n care cderea !uvernului aproape c nu mai mir pe
nimeni Dau fost HB de asemenea cri"e $u!ernamentale dup 1;BH )ncoaceS- iar sistemul# )n
ansamblul su# nu are prea mult de suferit# nici ca performan# nici ca *i credibilitate.
Complementaritatea re$imurilor pre"ideniale *i parlamentare se re$se*te *i )n
modalitatea de alegere a efului executivului# a*a cum am !"ut )n criteriile formulate de
Ai.phart. (le$erea prin !ot uni!ersal 0direct sau indirect2 a pre*edintelui# respecti!
desemnarea de ctre parlament a premierului stau la ori$inea tuturor celorlalte caracteristici
menionate anterior# de care se lea$ )n mod lo$ic. Ae$itimitii democratice a pre*edintelui
1U( i se opune rspunderea politic a premierului britanic )n faa Parlamentului# prima
situaie conferind independen constituional *i un mandat de patru ani asi$urat 0cu
posibilitatea ca naiunea american s mai acorde )nc un mandat pre*edintelui# dac se
consider mulumit de prestaia acestuia2# a doua situaie echi!al&nd cu o permanent ##dare
de seam4 a cabinetului )n faa le$islati!ului *i cu necunoa*terea# practic# a duratei
mandatului# care poate fi oric&nd )ntrerupt prin !oina ma.oritii parlamentarilor.
Care din cele dou situaii este mai democratic *i mai eficient? n pri!ina primei pri a
)ntrebrii# este limpede c ale$erea *efului e,ecuti!ului de ctre popor st sub semnul
principiilor fundamentale ale democraiei# presupun&ndu-se c cetenii tiu pentru cine
votea$ *i de cine doresc s fie repre"entai. +in fericire 0sau din pcate?2 personali%area
politicii n era televi%iunii face ca ale$torii s fie bombardai cu ima!ini ale candidailor,
confecionate )n laboratoarele profesioniste ale unor a$enii speciali"ate. (cesta este un lucru
bun *i un lucru ru )n acela*i timp> bun pentru c ar trebui s asi$ure# )n mod normal# o mai
atent cunoa*tere a candidailor# o le$tur direct )ntre candidat *i ale$tor *i
responsabili"area candidatului ales# ru pentru c introduce )n ecuaia !otului multe !ariabile
subiecti!e 0notorietatea (i charisma candidatului# factor care fa!ori"ea" ##!edetele4 )n faa
unor candidai necunoscui# tineri dar poate mai bine pre$tii# +ora +inanciar a $rupului de
19
interese din spatele candidatului# capacitatea tehnic a staff-ului de a pune )n !aloare punctele
tari ale pre"ideniabilului *i de a distru!e ima!inea contracandidatului2. n plus# odat ce a
fost ales# pre*edintele !a conduce administraia timp de patru ani# indiferent c o face bine sau
ru# c )n*eal sau confirm a*teptrile celor care l-au !otat. Ae$itimitatea democratic pe care
a c&*ti$at-o )n ale$eri este suficient pentru a-l instala la conducerea e,ecuti!ului pe durata
)ntre$ii le$islaturi.@
13
+e partea cealalt# votul n favoarea unor opiuni politice ma.ore# consacrate# clar
conturate din punct de !edere doctrinar 0de e,emplu> opiunile conser!atoare# laburist sau
liberal-democrat )n 7area 8ritanie# opiunile cre*tin-democrat# social-democrat sau
liberal )n 'ermania2# d o direcie politic bine definit pe durata le$islaturii# urm&nd ca
e9ecutivul s pun n aplicare aceast opiune politic. +ac o face bine# are )ncrederea
parlamentului# dac se deprtea" de pro$ramul iniial# pierde )ncrederea parlamentului *i un
alt cabinet )i !a succeda# cu misiunea de a )ndrepta lucrurile )n direcia dorit de ma.oritatea
parlamentar.
n pri!ina celei de-a doua pri a )ntrebrii# le$at de eficiena $u!ernrii# personal cred
c nu se poate identifica o re$ul strict pri!ind asocierea !reunui mod de ale$ere a *efului
e,ecuti!ului cu eficiena crescut a cabinetului pe care acesta )l conduce# *i )ntr-un ca" *i )n
cellalt istoria consemn&nd prestaii e,cepionale *i e*ecuri lamentabile. P&n la urm#
re"ultatul depinde )n mare msur de inspiraia *i responsabilitatea cu care partidele
americane )*i desemnea" candidaii la Pre*edinie# iar )n -uropa de felul )n care marile
partide )*i ale$ 0)n interiorul lor2 liderul care !a prelua# dup ale$erile parlamentare# *efia
$u!ernului.
&eparaia puterilor este un alt criteriu care deosebe*te re$imurile pre"ideniale de cele
parlamentare. *i!id )n primul ca"# supl )n cel de-al doilea# separaia puterilor e,prim# )n
practica politic# raporturile e,ecuti!-le$islati! din perspecti!a limitrii atribuiilor conferite
fiecreia dintre ele. (*a cum am afirmat )n primul capitol# *coala constituionalist-federalist
american a instituit cea mai e,i$ent separare a responsabilitilor e,ecuti!e de cele
le$islati!e# pun&nd )n practic istoricul checks and balances' (cu"at la )nceput de
posibilitatea pro!ocrii unor bloca.e )n luarea deci"iilor# criticat dar *i apreciat deopotri! de
autori consacrai# principiul checks and balances a confirmat )n ultimii dou sute de ani
speranele care s-au pus )n el# prin instituirea unui sistem profund democratic# a crui
13
Aio.anni =artori, Ingineria constituional comparat, Editura 8editerana 2###,
Bucureti, 2##2, pag 9% $ 1##
2#
principal preocupare tinde s fie limitarea continu *i reciproc a puterilor politice# fie ele de
natur e,ecuti! sau le$islati!. Pentru a e,emplifica temerile *i speranele le$ate de separaia
foarte strict a prero$ati!elor )n sistemul american# menionm afirmaiile lui +agehot)
,,mutuala independen conduce la un mutual anta!onism ntre e9ecutiv (i le!islativ.,
respecti! Montes,uieu) ,,prin +ora lucrurilor4ele vor +i obli!ate s se mi(te n concert.'
07ontesMuieu# 1;GB2
4n re$imurile parlamentare# separaia puterilor este acceptat din punct de !edere
constituional# dar sistemul politic este astfel construit )nc&t cabinetul *i parlamentul sunt puse
)n situaia de a interfera intens# de a colabora *i 0c&teodat2 de a-*i aplica msuri puniti!e#
mer$&nd p&n la demiterea $u!ernului prin moiune de cen"ur sau di"ol!area forului
le$islati! de ctre *eful e,ecuti!ului. +in acest punct de !edere# viaa politic n sistemele
parlamentare este mai activ, mai intens, mai tumultuoas. n -uropa 0dominat de
sisteme parlamentare *i semi-pre"ideniale2 se face mai mult politic dec-t n &.A#
partidele sunt mai influente# mai puternice# dialo$ul $u!ern-parlament este o component
important a politicii de "i cu "i. +incolo de (tlantic# cultura politic pra$matic# simpl *i
##e,pediti!4 a americanilor pune accentul mai mult pe aspectele e,ecuti!e ale politicului# pe
prestaia indi!idual a politicienilor *i mai puin pe !oina sau disciplina de partid.
/umrul partidelor este un factor important de care depinde formarea cabinetului# relaia
e,ecuti!-le$islati! *i apoi modul )n care se reali"ea" separaia puterilor# acest numr fiind la
r&ndul su influenat# a*a cum !om !edea )n capitolul consacrat partidelor# de sistemul
electoral al rii respecti!e. :n sistemele bipartidiste, caracteristice rilor cu vot ma6oritar
uninominal ;#<2 (i "area Britanie- +uncionea% re!ula ,,c-tigtorul ia totul* ;sau, dup
e9primarea pre+erat de britanici, =+irst past the post>, adic +uncia este c(ti!at de cel care
trece primul ,,linia de sosire.-# n timp ce n sistemele multipartidiste de tipul ?ermaniei
;re%ultate din sisteme electorale cu repre%entare proporional- ntlnim o dispersie a
repre$entrii parlamentare# ceea ce pro!oac o )ncordare a relaiei parlament-cabinet.
%ire*te# un $u!ern se simte mult mai bine *i este mult mai stabil )ntr-un sistem bipartidist# )n
care dispune de o ma.oritate parlamentar clar# format de propriul partid. (*a se face c )n
Re$atul Unit premierul )*i impune !oina politic fr probleme# at&t )n cabinet c&t *i )n
parlament# fiind liderul partidului ma.oritar. ntr-un asemenea sistem# dup ale$eri# elita
partidului c&*ti$tor 0repre"entat de mini*trii cabinetului nou format2 adopt strate$ia
$u!ernamental *i elaborea" politicile sectoriale# )n timp ce cole$ii lor de partid# care ocup
locurile din spatele slii ;backbenchers-, nu )ndeplinesc dec&t o simpl formalitate# !ot&nd
21
disciplinat pentru a aproba !oina e,ecuti!ului. 9po"iia# )n acest ca"# folose*te tribuna
parlamentului doar pentru a e,prima public alte opiuni politice *i pentru a se pre$ti )n
!ederea !iitoarelor ale$eri.
7ult mai complicate sunt lucrurile )ntr-un sistem multipartidist de tip european-
continental# re"ultat dintr-o formul electoral proporional sau mi,t. Cum nici un partid nu
obine# de obicei# ma.oritatea absolut )n parlament# devine necesar formarea unei coaliii
de 0!1 partide# c&teodat *i mai multe# )n funcie de $radul de fra$mentare a spectrului
parlamentar. 'u!ernele de coaliie sunt supuse ##stresului4 politic intern *i unor presiuni
parlamentare incomparabil mai mari# supra!ieuirea lor fiind condiionat de ne$ocieri lun$i
*i complicate# )n care fiecrei pri trebuie s i se dea satisfacie. n acest ca"# $u!ernului nu-i
este )n$duit nici o mar. de libertate# programul coaliiei fiind legea de urmat# iar de
impunerea cate$oric a !oinei cabinetului )n faa parlamentului 0a*a cum se )nt&mpl )n
7area 8ritanie2 nici nu poate fi !orba. 'u!ernele de coaliie sunt )nt&lnite )n ma.oritatea
co!&r*itoare a rilor europene.
Conclu"ion&nd# !om spune c relaia e,ecuti!-le$islati! repre"int elementul
fundamental care# alturi de sistemul electoral# define*te portretul re$imurilor parlamentare#
semi-pre"ideniale sau pre"ideniale. %r a formula .udeci de !aloare )n pri!ina celor trei
tipuri de re$imuri democratice# autorul se limitea" la a arta c fiecare dispune de !irtui *i
puncte !ulnerabile# c fiecare din ele# pentru a fi performant# trebuie s intre )n re"onan cu
matricea culturii politice dominante# c interdependena instituii politice ! cultur politic
este motorul de"!oltrii# eficienti"rii *i moderni"rii oricrei democraii.
2.2.'ro si contra actualului %icameralism
3a*itatea unei democra/ii e)te dat at-t de repre(entati.itatea
in)titu/ii*or c-t i de e0icacitatea *or, rea* i perceput 1ntre
repre(entati.itatea i e0icien/a unei in)titu/ii po*itice )e )ta5i*ete un
raport dinamic, +n )en)u* +n care o )*a5 e0icacitate, 0ie ea c2iar i
perceput, are e0ecte i a)upra repre(entati.it/ii >a ce*ei po*itice +n
principa*? ,e(u*tatu* )*a5ei repre(entati.it/i po*itice a in)titu/iei
par*amentare .a a.ea, mai de.reme )au mai t-r(iu, i con)ecin/e
con)titu/iona*e, +n )en)u* adaptrii )i)temu*ui po*itic *a cerin/e*e
22
e*ectoratu*ui 1n urma re0erendumuri*or con)u*tati.e din anu* 2##9 pri.ind
trecerea *a par*amentu* unicamera* i reducerea numru*ui tota* a*
par*amentari*or *a ma;im 3##, )ocietatea rom-nea)c )e a0* +n
0a/a unor op/iuni importante pri.ind )tructura regimu*ui )u po*itic
4remi)a corect de *a care tre5uie p*ecat +n re0orma regimu*ui po*itic
din ,om-nia tre5uie ) 0ie aceea c e0icien/a in)titu/iei par*amentare e)te
condi/ionat de mai mu*/i 0actori Depinde de raporturi*e dintre maDoritate
i minoritate, de )ta5i*itatea po*itic a re*a/ii*or dintre putere i opo(i/ie
De a)emenea, e)te determinat de mecani)me*e i regu*i*e organi(rii i
0unc/ionrii 4ar*amentu*ui i, nu mai pu/in important, de pro0e)iona*i)mu*
i etica par*amentari*or 9adar, ana*i(a in)titu/iei par*amentare nu poate
0i re(umat *a di)puta unicameralism .er)u) bicameralism, ci ea tre5uie )
cuprind i e*emente pri.ind modu* de +ndep*inire a mi)iuni*or pentru care
a 0o)t creat Dac +n ace)t capito* ne propunem ) r)pundem *a
+ntre5area <,om-nia are ne.oie de un par*ament unicamera* )au de unu*
5icamera*E:, +n capito*u* a* doi*ea )tudiem in)titu/ia par*amentar din
per)pecti.a interac/iuni*or )a*e cu puterea e;ecuti.
: Importan/a 4ar*amentu*ui +n proce)u* *egi)*ati. e)te i*u)trat nu doar
prin 0aptu* adoptrii proiecte*or de *egi cu care e)te )e)i(at de E;ecuti.,
c-t i prin po)i5i*itatea, ce-i e)te recuno)cut, de ini/iati. *egi)*ati. prin
intermediu* propuneri*or a.an)ate de deputa/i i )enatori >art%3? 1n a*/i
termeni, 4ar*amentu*, )pre deo)e5ire de puterea Dudectorea)c, nu e)te o
putere Fpa)i.: ce reac/ionea( *a )e)i(area unui ter/, ci, dimpotri.,
poate decide i prin autoin.e)tire 3ompeten/a normati. a 4ar*amentu*ui
nu )e *imitea( *a adoptarea de *egi,
+ntruc-t prin 3on)titu/ie >art!4? intr +n atri5u/ia 4ar*amentu*ui adoptarea
de 2otr-ri i mo/iuni
1n compara/ie cu a*te )i)teme po*itice, in)titu/ia contro*u*ui
par*amentar a)upra E;ecuti.u*ui e)te atro0iat +n ,om-nia 8initrii nu
r)pund cu ade.rat +n 0a/a 4ar*amentu*ui,
dec-t +n mod co*ecti., prin in)titu/ia dra)tic a mo/iunii de cen(ur
8o/iuni*e )imp*e )unt 0o*o)ite i pentru a compen)a ine0icien/a +ntre5ri*or
23
i interpe*ri*or 4rimu* mini)tru nu )e pre(int dec-t )poradic +n 0a/a
4ar*amentu*ui pentru a r)punde +ntre5ri*or par*amentari*or
1n *egtur cu reprezentativitatea in)titu/iei par*amentare, *egea
0undamenta* con)acr at-t organe direct repre(entati.e c-t i organe
indirect repre(entati.e, )ta5i*ind o Fierar2ie: a
ce*or dint-i 9)t0e*, art"& din 3o)ntitu/ia ,om-niei dec*ar 4ar*amentu*
<organ repre(entati. suprem a* poporu*ui: deta-ndu-* de a*te organe
a*e)e prin .ot uni.er)a*, direct, )ecret i *i5er e;primat 1n primu* r-nd de
4reedinte*e ,om-niei, in)titu/ie +n *egtur cu care nu mai e)te uti*i(at
adDecti.u* <)uprem: 4ar*amentu* i 4reedinte*e ,om-niei 5ene0icia( de
o paritate de *egitimitate determinat de a*egerea potri.it ace*orai
criterii, dar acea)t po)i5i* contradic/ie e)te re(o*.at +n te;tu*
3on)titu/iei prin neadmiterea )uprapunerii >ci doar a con*ucrrii?
atri5u/ii*or 4ar*amentu*ui cu ce*e a*e 4reedinte*ui ,om-niei i nici a*e
ace)tor autorit/i pu5*ice cu ce*e a*e Au.ernu*ui:
14
Din dorin/a de a +mpiedica e.entua*e*e e;ce)e re.o*u/ionare a*e unei
3amere, Legea 0undamenta* a ,om-niei din 1991 a creat un par*ament
repetiti., prin e;i)ten/a a dou adunri )imetrice +n competen/e Iar c-nd
+ntre ce*e dou 3amere e;i)t di.ergen/e, procedura medierii in)tituie
ad-hoc o a treia 3amer
4otri.it te;te*or con)titu/iona*e i *egi*or e*ectora*e din ,om-nia,
metoda de a*egere e)te
)imi*ar pentru ce*e dou 3amere, prin .ot uni.er)a*, direct i )ecret Dei
ideea ini/ia*, cuprin) +n Decretu*-*ege nr 92 din 14 martie 199#, era ca
=enatu* ) repre(inte Dude/e*e, +n practic, nu e;i)t nicio di0eren/ +n
modu* de a*egere i repre(entare +ntre )enatori i deputa/i,
+n a0ara normei de repre(entare mai mare pentru )enatori 3ompeten/e*e
ce*or dou 3amere au
0o)t p-n *a modi0icarea 3on)titu/iei din 2##3 identice De a)emenea,
durata mandatu*ui tuturor par*amentari*or e)te aceeaiG patru ani Hormu*a
de organi(are a )i)temu*ui par*amentar din ,om-nia e)te denumit, din
ace)te moti.e, bicameralism perfect, )au )imetric ,om-nia
1B
9*e;andru 9t2ana)iu, <4ar*amentu*:, in Sera Politicii, ianuarie 1994
24
repre(enta a)t0e* un ca( unic +n Europa, 0ormu*a de organi(are a
par*amentu*ui 0iind aceea +n
care 3amere*e nu )e pot ec2i*i5ra +n mod rea* +ntre e*e, deoarece a.eau
ace*eai competen/e i
)unt condu)e de aceeai maDoritate par*amentar
3on)titu/ia modi0icat +n 2##3 inc*ude i pre.ederi pentru
departaDarea competen/e*or ce*or dou 3amere, 0r a depi +n) )tadiu*
5icamera*i)mu*ui )imetric 4rima )c2im5are adu) e)te cea re0eritoare *a
ordinea )e)i(rii 3amere*or, 3on)titu/ia rea*i(-nd o ierar2i(are a ace)tora
3amera Deputa/i*or are ca*itatea de prim 3amer )e)i(at +n
domeniu* proiecte*or de *egi i propuneri*or *egi)*ati.e pentru rati0icarea
tratate*or )au a a*tor acorduri interna/iona*e i a m)uri*or *egi)*ati.e ce
re(u*t din ap*icarea ace)tor tratate )au acorduri, precum i proiecte*e
*egi*or organice +n pri.in/a contencio)u*ui admini)trati., organi(area i
0unc/ionarea 3on)i*iu*ui =uperior a* 8agi)traturii, a in)tan/e*or
Dudectoreti, a 8ini)teru*ui 4u5*ic i a 3ur/ii de 3onturi, organi(area
genera* a +n./m-ntu*ui etc >art%"? De a)emenea, Au.ernu* +i
e;ercit ini/iati.a *egi)*ati. prin tran)miterea proiectu*ui de *ege ctre
3amera competent ) +* adopte, ca prim 3amer )e)i(at >art%4, a*3?
9 doua modi0icare important e)te *imitarea timpu*ui +n care prima
3amer )e)i(at tre5uie ) )e pronun/e, +n termen de 4" de (i*e 4entru
coduri i a*te *egi de comp*e;itate deo)e5it termenu* e)te de !# de (i*e
1n ca(u* depirii ace)tor termene )e con)ider c proiecte*e de *egi )au
propuneri*e *egi)*ati.e au 0o)t adoptate din o0iciu, 0r de(5atere >art%",
a*2?
Parlamentul Rom&niei# )n forma sa bicamerala# are cu si$uranta anumite a!anta.e# unele
chiar moti!&nd ale$erea adunarii le$iuitoare constituante din 1;;1. n primul r&nd# se poate
!orbi despre e!itarea concentrarii puterii )n Parlament prin )mpartirea ei )ntre doua Camere#
care datorita similitudinii lor# se )mpiedica reciproc )n impunerea !ointei )ntr-un mod
autoritar. (ltfel dec&t )ntr-un parlament bicameral# )n care una dintre camere )si poate impune
!ointa )n detrimentul celeilalte# bicameralismul e$alitar din Rom&nia )si propune )n esenta
reali"area unui echilibru )ntre cele doua forte.
2"
n al doilea r&nd# calitatea normelor .uridice adoptate de Parlament creste datorita
deliberarii succesi!e )n cele doua camere 0dublu e,amen2.Practic# e preferabila o Ocomplicatie
folositoare unei simplitati daunatoare4.
n al treilea r&nd# separarea puterilor )n stat e mai bine asi$urata de un Parlament
bicameral. (cest aspect se desprinde din )nsasi definitia parlamentului bicameral# care
porneste de la premisa ca autoritatea le$iutoare a tarii este Oseparata4 )n doua camere. (cest
aspect nu este lipsit de consecinte# controlul asupra e,ecuti!ului# de e,emplu# reali"&ndu-se
mult mai eficient prin doua camere dec&t prin intermediul uneia sin$ure. Pe de alta parte#
totusi# bicameralismul pre"inta o serie de de"a!anta.e )n ceea ce pri!este modalitatea de
elaborare si adoptare a le$ilor. 1istemul bicameral din Rom&nia are ca efect )n$reunarea
procesului le$islati! datorita procedurii ane!oiase de adoptare a le$ilor# fiecare propunere
le$islati!a trec&nd prin fiecare camera a Parlamentului. (cest aspect nu raspunde cerintelor
societatii )n procesul de $lobali"are# care impune adoptarea rapida a le$ilor# la fel cum nu
raspunde ne!oii de a institui )ntr-un timp c&t mai scurt norme menite sa aduca solutii
problemelor care nu suporta am&nare. +aca a!em )n !edere# de e,emplu# cri"a financiara si
economica actuala# consideram ca solutiile ce se impun )n materie le$islati!a trebuie adoptate
fara niciun fel )nt&r"iere.
n alta ordine de idei# absenta unor diferente efecti!e de atributii )ntre Camere face ca
efectul de ponderare dorit de le$iuitorul constituant sa fie redus si aproape ine,istent#
separarea or$anica a Parlamentului fiind# din acest punct de !edere# artificiala. +in aceasta
perspecti!a# Parlamentul Rom&niei are doar formal o structura bicamerala# dar )n esenta
functionea"a la fel ca un parlament cu o sin$ura camera.4
1H
2.*.Unicameralismul ( solutia optima+
(sa cum am mentionat anterior# unicameralismul a fost recent in!ocat de fi$uri de pe
scena politica rom&neasca# acestia fac&nd apel la simplitatea sa si .ustificarea deplina a
aplicarii sale )ntr-un stat unitar precum Rom&nia. 6n timp ce bicameralismul este inerent
statelor federate 0a se !edea celebrele e,emple ale 1.U.(.# 'ermaniei sau -l!etiei2# acesta este
1"
Iuan Lin(, <4re)identia* or 4ar*iamentary DemocracyG Doe) It 8aJe a Di00erenceE:, +n
Iuan Lin( i 9rturo 7a*en(ue*a >ed)?, The !ailure o Presidential Democrac"# Ba*timoreG
62e Io2n) HopJin) @ni.er)ity 4re)), 1994, pp !-22
2!
stramutat inutil intr-un stat unitar# unde a!anta.ele sistemului bicameral sunt e!ident
surclasate de functionalitatea monocameralismului.n Rom&nia# bicameralismul este apreciat
de unii specialisti ca fiind distorsionat si hibrid din urmatoarele doua moti!e> desi pentru a se
putea !orbi de un bicameralism clasic este ne!oie ca fiecare camera sa aiba atributii proprii#
precum si ale$erea lor sa se reali"e"e pe ba"a unor criterii distincte# conform Constitutiei tarii#
niciuna din aceste diferentieri nu sunt respectate. 6n ciuda faptului ca unele !oci sustin
!ehement trasaturile po"iti!e ale bicameralismului )n conte,t autohton 0e!itarea concentrarii
puterii in m&inile unui pol politic# )mbunatatirea calitatii procesului le$islati! si controlul
eficient asupra e,ecuti!ului2# acestea i$nora lipsa substantiala de atributii concret diferite
pentru cele doua Camere# care )si )nclina acti!itatea spre un bicameralism e$alitar si costisitor.
Natura elitista a OCamerei 1uperioare4# pre"enta )n multe state cu parlament bicameral este
ine,istenta in Rom&nia# iar notele discordante )ntre cele doua Camere parlamentare sunt
aproape insesi"abile> 1enatul este mai restr&ns sub raport numeric dec&t Camera +eputatilorL
e,ista o diferenta )ntre !&rsta minima pentru ocuparea unui fotoliu de senator 033 de ani2#
respecti! de deputat 023 de ani2. Pentru a simula imperturbabila functionalitate a
bicameralismului# art.<H din Constitutie reali"ea"a o distribuire )ntre cele doua Camere a
materiilor susceptibile de le$iferare# precum si o inopinata )mpartire a de"baterii si adoptarii
proiectelor de le$e sau a propunerilor le$islati!e )ntr-o Oprima4# respecti! o Oa doua4 lectura.
4Ceoretic# se urmareste astfel celeritatea procesului le$islati! si )nlaturarea ane!oioasei
proceduri de mediere ce poate sur!eni )n ca" de de"acord. Aa o pri!ire mai atenta )nsa# se
obser!a ca aceste prero$ati!e distincte conduc la unele concesii $reu de admis. 1pre e,emplu#
mecanismul functional )ndrituieste Camera se"i"ata )n prima lectura sa se pronunte )ntr-un
termen $eneral de BH de "ileL )n ca" de depasire a acestui termen# se considera ca proiectul de
le$e sau propunerea le$islati!a a fost adoptata )n camera respecti!a# urm&nd sa fie trimisa )n
cea de-a doua Camera pentru o deci"ie definiti!a. n acest ca"# !ointa uneia dintre camere
ram&ne parado,al nee,primata# Parlamentul function&nd ca unicameral. Un alt o,imoron al
bicameralismului ram&ne acordarea unei protectii e$ale at&t deputatilor# c&t si senatorilor# )n
materie de incompatibilitati si imunitati parlamentare.
Nu de$eaba se pune problema 0in2utilitatii bicameralismului )ntr-un stat care tine cu
dintii de traditia anacronica a sistemului bicameral conser!at de Constitutiile adoptate p&na )n
1;BN. Parante"a din perioada comunista 0atunci c&nd# asa cum am mentionat anterior# unicul
or$an le$islati! era 7area (dunare Nationala# a carei functionare independenta a fost desi$ur
contestata2 este unul din ar$umentele ridicate de politicieni )mpotri!a reinstaurarii
2%
monocameralismului. 9ri nu trebuie trecut cu !ederea faptul ca state precum 8ul$aria#
Croatia# Un$aria# Portu$alia# %inlanda# +anemarca# 1uedia# 'recia# Ucraina# 6slanda# 1erbia#
Peru# /ene"uela# Noua Veelanda# sau China au optat pentru sistemul unicameral.
(r$umentele fa!orabile acestui sistem sunt indi!i"ibilitatea su!eranitatii si preponderenta
or$anului le$islati! asupra e,ecuti!ului -)n speta# re!ocarea posibilitatii e,ecuti!ului de a se
ba"a pe una dintre camerele le$islati!e pentru a contracara re"istenta )nt&mpinata de cealalta
camera. +esi$ur# acestora li se adau$a !aditele diminuari ale costurilor# celeritatea procesului
le$islati! si transparenta deci"iilor.
Nu )n ultimul r&nd# Rom&nia nu se confrunta cu o populatie masi! etero$ena# problema
care re!endica bicameralismul )n state precum 8el$ia sau -l!etia. 6n mod e!ident# ambele
sisteme pre"inta a!anta.e si de"a!anta.e si ram&ne la latitudinea fiecarui stat sa opte"e pentru
propriul bine. Ca adepti ai traditiei sistemului bicameral# suntem o e,ceptie )n sud-estul
-uropei# din pacate una sublima din punct de !edere teoretic# dar fara fond.4
1G
Conclu#ii
7odelele de parlamentarism ilustrate la )nceputul lucrarii au c&te!a trasaturi distincte
care au contribuit la implementarea lor cu un important succes si la cate$orisirea lor drept
1!
9rend LiDp2art, $odele ale democraiei# !orme de %uvernare i uncionare &n '( de
ri,
Editura 4o*irom, Iai, 2###, pag 12# $ 121
2&
modele de parlamentarism. Pe de o parte# )n (n$lia se poate !orbi de o practica )ndelun$ata a
bicameralismului# care i-a conferit un presti$iu remarcabil# dar si de abilitatea intelectuala si
de conducere a unor personalitati remarcabile. +esi este un stat relati! t&nar# %inlanda a
implementat cu succes un sistem monocameral )n care $u!ernarea este e,ercitata de oameni
de stat capabili# recunoscuti de studii de specialitate pentru competenta si respectabilitatea de
care dau do!ada. ntrebarea de al carui raspuns am )ncercat sa ne apropiem )n studiul nostru
este> ce fel de sistem parlamentar i se potri!este Rom&niei? 9 mentiune preliminara )n acest
sens trebuie facuta# si anume faptul ca sistemul parlamentar din Rom&nia se apropie foarte
mult de ceea ce unii autori numesc Obicameralism unicameral4.
Punctul nostru de !edere este ca Rom&nia ar trebui sa se )ndrepte ori spre un
bicameralism clasic# bine conturat 0camere alese dupa modalitati diferite# care sa beneficie"e
de atributii distincte# criterii diferite de selectare a membrilor celor doua camere2# ori spre un
model de unicameralism 0similar celui finlande" )n care comisiile de specialitate au un rol
important2# la fel ca alte state europene# )n care parlamentul monocameral este perfect
functional. +esi$ur# pentru ca oricare dintre aceste modele sa fie !iabil )n Rom&nia este
necesar sa fie )ndeplinita o conditie esentiala> mularea sa la particularitatile formei de
$u!ernare rom&nesti# precum si ree!aluarea portretului candidatilor eli$ibili pentru un fotoliu
)n Parlament D este esential ca aceste persoane sa fie de o calitate politica si morala
e,traordinara pentru a se reali"a un pro$res !eridic )n ceea ce pri!este or$anul repre"entati! al
statului rom&n. Credem cu tarie ca )ntr-un sistem unde oamenii de stat au o constiinta politica#
ci!ica si morala ridicata# precum si pre$atirea necesara# implementarea unuia din aceste
modele are din start o sansa de succes.
$i%lio"ra&ie
(lmond# 'abriel# PoUell 8in$ham# Comparative 1olitics) a $heoretical @rameork, 2
nd
-d.#
NeU WorF# ?arper Collins Colle$e Publishers# 1;;G
8londel# Kean# OPartE 1Estems and Patterns of 'o!ernment in Testern +emocracies4 )n
Canadian Aournal o+ 1olitical #cience, nr. 2 06unie2# 1;GN
8oc# -mil# #eparaia puterilor n stat, Clu.-Napoca# -d. Presa Uni!ersitar Clu.ean# 2===
29
Chrimes# 1.8.# En!lish Constitutional $heorB, NeU WorF# 9,ford Uni!ersitE Press# 1;<N
Constituia 0Ae$ea %undamental a2 'ermaniei
Constituia %ranei
Constituia Rom&niei
Constituia 1tatelor Unite
+ahl# Robert# 2 1re+ace to Democratic $heorB, Chica$o# Uni!ersitE of Chica$o Press# 1;HG
+ahl# Robert# "odern 1olitical 2nalBsis, NeU WorF# Prentice ?all# 1;<G
+aE# (lan# DirectorB o+ European <nion 1olitical 1arties, Aondra# Kohn ?arper Publishin$#
2===
+earlo!e# Kohn *i 1aunders# Peter# &ntroduction to British 1olitics, Cambrid$e# PolitE Press#
1;;1
+eleanu# 6on# Drept constituional (i instituii politice, -d. %undaia OChemarea4# 6a*i# 1;;2
+eleanu# 6on# /asilescu# %lorin# Constituia *omniei / comentat (i adnotat, 8ucure*ti# -d.
7onitorul 9ficial# 1;;2
+icF# Aeonard# ?hidul <niunii Europene, 8ucure*ti# -d. Ceora# 2==1
+uculescu# /ictor# Clinoiu Constana# +uculescu 'eor$eta# Drept constituional comparat,
Aumina Ae,# 8ucure*ti# 1;;G
+u!er$er# 7aurice# Ce #Bstem politiDue +rancais, Paris# PU%# 1;N=
+u!er$er# 7aurice# Ce sBsteme politiDue +rancais, Paris# PU%# 1;NH
+u!er$er# 7aurice# Ces 1artis 1olitiDues# Paris# Colin# 1;H1
+u!er$er# 7aurice# 1olitical 1arties) $heir Er!ani%ation and 2ctivitB in the "odern #tate, 3
rd
-d.# Aondra# 7ethuen# 1;GB
-aston# +a!id# $he 1olitical #Bstem) an &nDuirB into the #tate o+ 1olitical #cience, 2
nd
-d.#
NeU WorF# (lfred (. Rnopf# 1;<1
'alla$her# 7ichael# Aa!er# 7ichael# 7air# Peter# *epresentative ?overnment in "odern
Europe, 2
nd
-d.# NeU WorF# 7c'raU-?ill# 1;;H
'rosser# (lfred# $he Western 2lliance) European-2merican *elations since FGHI, Aondra#
7acmillan# 1;N=
?ancocF# +onald 0editor2# 1olitics in Western Europe, Aondra# Chatam ?ouse# 1;;3
?uber# Kohn *i PoUell# 8in$ham# JCon!ruence beteen Citi%ens and 1olicBmakers in $o
Kisions o+ Ciberal DemocracB.# nr. 3# 1;;B
6liescu# (drian-Paul# 1ocaciu# 7ihai--manuel# @undamentele !ndirii politice moderne, 6a*i#
-d. Polirom# 1;;;
6liescu# (drian-Paul# 1olcan 7ihail-Radu 0editori2# Cimitele puterii, 8ucure*ti# -d. (AA# 1;;B
6n$lehart# Ronald# $he #ilent *evolution) Chan!in! Kalues and 1olitical #tBles 2mon!
Western 1ublics, Princeton Uni!ersitE Press# 1;<<
6nter-ParliamentarE Union# 1arliaments o+ the World, 1;<G
Ai.phart# (rend# Democracies) 1atterns o+ "a6oritarian and Consensus in $entB-Ene
Countries, NeU ?a!en# Wale Uni!ersitE Press# 1;NB
3#
Ai.phart# (rend# "odele ale democraiei' @orme de !uvernare (i +uncionare n trei%eci (i
(ase de ri, 6a*i# -d. Polirom# 2===
7ansbrid$e# Kane# BeBond 2dversarB DemocracB, NeU WorF# 8asic 8ooFs# 1;N=
7enE# W!es# ?overnment and 1olitics in Western Europe, 2
nd
-d.# 9,ford Uni!ersitE Press#
1;;3
7ihu# Ailiana# &ntroducere n (tiina politic, Clu.-Napoca# -d. %undaiei pentru 1tudii
-uropene# 2==1
7ontesMuieu# Despre spiritul le!ilor, traducere de (rmand Ro*u# 8ucure*ti# -d. Xtiinific#
1;GB
7un$iu-Pippidi# (lina# 1olitica dup comunism, 8ucure*ti# -d. ?umanitas# 2==2
Nu$ent# Neill# $he ?overnment and 1olitics o+ the European <nion, 3
rd
-d.# Aondra#
7acmillan# 1;;B
Pun# Nicolae# &storia construciei europene, Clu.-Napoca# -d. %undaiei pentru 1tudii
-uropene# 2===
Rae# +ou$las T.# $he 1olitical ConseDuences o+ Electoral Cas, NeU ?a!en# Wale
Uni!ersitE Press# 1;G<
RiFer# Tilliam# Ciberalism a!ainst 1opulism) 2 Con+rontation beteen the $heorB o+
DemocracB and the $heorB o+ #ocial Choice, 1an %rancisco# %reeman# 1;N2
1artori# 'io!anni# 1arties and 1artB #Bstems) a @rameork +or 2nalBsis, Cambrid$e
Uni!ersitE Press# 1;<G
1eliFtar# 9ffra# O6srael> %ra$ile Coalitions in a NeU Nation4 )n -ric C. 8roUne *i Kohn
+rei.manis# ?overnment Coalitions in Western Democracies, NeU WorF# Aon$man# 1;N2
1hu$art# 7attheU 1ober$ *i CareE# Kohn 7.# 1residents and 2ssemblies) Constitutional
Desi!n and Electoral DBnamics, Cambrid$e Uni!ersitE Press# 1;;2
1teiner# Kur$# OChe Principles of 7a.oritE and ProportionalitE4 )n British Aournal o+ 1olitical
#cience, nr. 1# 1;<1
Cnase# 'heor$he# #eparaia puterilor n stat, 8ucure*ti# -d. Xtiinific# 1;;B

31