Perioada interbelic

Anii interbelici se caracterizeaz n literatura romn printr-o remarcabil dezvoltare a romanului

care n scurt timp atinge nivelul valoric european.
n perioada interbelic se intensific dezbaterile cu caracter teoretic n legtur cu romanul. Astfel Garabet
Ibrileanu n studiul Creaie !i analiz" constat e#istena a dou principale tipuri de roman$
- romanul de creaii% care prezint persona&ele n deosebi prin comportamentul lor
- romanul de analiz care este interesat de via'a interioar de psi(ic.
n perioada interbelic romancierii e#perimenteaz te(nici multiple ale romanului modern. Astfel avem
tendina de revenire la modelele tradiionale precum cel balzacian pe care George Clinescu l folose!te n
)nigma *tiliei". )l considera absolut necesar dezvoltarea romanului romnesc pe linia studiului
caracterului.
+omanul interbelic cunoa!te !i alte orientri cum este cea liric n opera lui Ionel ,eodoreanu% estetizant
!i simbolic la -ateiu Caragiale% memorialist la Constantin .tere !i fantastic la -ircea )liade.
/e lng roman n proza interbelic se dezvolt$ nuvela la Gib -i(iescu% reporta& literar la .eo 0ogza !i
proza original a lui 1rmuz desc(iztoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmtoare.
n aceasta perioada s-au dezvoltat mai multe curente literare printre care se numar2 !i modernismul.Acesta
cuprinde toate acele mi!cari artistice care e#prim2 o ruptur2 de tradiie !i are n vedere principalele
elemente noi n poezie%proz2 !i n critica literar2.-odernismul nu s-a manifestat numai n domeniul
literaturii%ci !i n art2.3iind total opus tradiionalismului%acesta reprezint2 o manifestare radical2 !i
ndr2znea2%a celor mai noi forme de e#primare n planul creaiei.Aceast2 tendin2 susine teoria
imitaiei%promovarea tinerilor scriitori%care au o imaginaie bogat2 !i care creeaz2 cu u!urin2 o poezie%de
asemenea susine !i trecerea de la o literatur2 cu tematic2 rural2 la o literatur2 de inspiraie urban2% !i
evoluia de la epic la liric./rintre moderni!ti se num2r2 George 0acovia%4ucian 0laga%Ion 0arbu !i ,udor
Arg(ezi.Ace!tia s-au impus prin originalitatea creatoare.
Tradiionalism
,radiionalismul este o ideologie cultural literal2 interbelic2 caracterizat2 printr-un ansamblu de idei%
credine% prin care promoveaz2 tradiia !i ideea de specific naional. Atitudinea tradiinalismului este mai
vec(e n cultura noastr2% iar ea preia elemente din sem2n2torism !i poporanism.
,radiinalismul interbelic se constituie n opoziie cu modernismul lovinescian5secolul 667
,radiionalismul preuie!te !i apar2 tradiia neleas2 ca e#pus2 pericolului alter2rii !i degrad2rii. .piritul
critic nu este e#clus din atitudinea tradiionalist2% numai c2 el este ntors% de regul2% mpotriva tendinelor
!i valorilor moderne ce aduc o eroziune !i c(iar o degradare a 8vec(iului". .pecifice !i definitorii pentru
tradiionalism sunt interesul !i pasiunea pentru folclor% conservarea n mit a trecutului naional% mai ales a
celei de factur2 rural2. Cel mai 8intens" tradiionalism la reprezentat n cultura noastr2% gndirismul%
mi!carea literar2 dezvoltat2 n &urul revistei 8Gndirea" 59:;9-Clu&-condus2 de Cezar /etrescu7. +evista
are printre colaboratori nume de prestigiu$ 4ucian 0laga% ,udor Arg(ezi% Ion /illat% <asile <oiculescu%
Cezar /etrescu% ,udor <ianu% cuprinznd literatura n toate aspectele sale$ poezie% proz2% teatru% cronici.
Gndirismul insist2 asupra specificului religios% spre deosebire de orientarea tradiionalist2 a lui =icolae
Iorga% care pune accentul pe specificul naional n cultura romn2.
=ic(ifor Crainic% conduc2torul revistei din 9:;> pn2 n 9:?? susne$ 8Auto(tonismul nu poate fi reflectat
n totalitea lui dac2 nu i se ia n discuie pe lng2 cele trei elmente ale specificului naional 5Istoria
national2% 3olclorul romnesc% =atura7 !i folclorul spiritual care este caracteristic romnilor% credina
ortodo#2 sau ortodo#ismul."
Modernism
@ etimol.A derivat de la BmodernBC lat. modernus D recent% nou.
-odernismul apare n literatura sec.al 66-lea !i cuprinde toate acele mi!c2ri artistice care
e#prim2 o ruptur2 de tradiie !i se refer2 la principalele elemente noi n poezie% proz2 !i critic2
literar2.-odernismul nu s-a manifestat numai n domeniul literaturii%ci !i n art2%fiind total opus
tradiionalismului.Acesta reprezint2 o manifestare radical2 !i ndr2znea2%a celor mai noi forme de
e#primare n planul creaiei.Acest2 tendin susine teoria imitaiei%promovarea tinerilor scriitori%care au o
imaginaie bogat2 !i idei ingenioase%trecerea de la o literatur2 cu tematic2 rural2 la o literatur2 de inspiraie
urban2%evoluia poeziei de la epic la liric. n literatura latino-american2 de dup2 9EEF% modernismul este
influenat de simbolismul francez%caracterizat de muzicalitate !i e#otism. n literatura romn2 criticul
literar )ugen 4ovinescu a teoretizat modernismul prin cenaclul .bur2torul" n lucr2rile de doctrin2$
Istoria civilizaiei romne moderne"% Istoria literaturii romne contemporane"% -emorii" etc.
+eprezentani$ I.0arbu% C./etrescu% I.<oronca% A.Golban% /.Constantinescu% G.0r2escu%
G.C2linescu% <..teinu% G./apadat-0engescu !.a.
Avangardism
/rezent n limba&ul militar al )vului -ediu% termenul avangard2 5avant - garde7 se refer2 iniial la un
deta!ament trimis ntr-o misiune de razboi% n recunoa!tere.
ncepnd ns2 cu secolul 6I6 el desemneaz2 !i tendinele novatoare% radicale din politic2% literatur2%
pictur2% ar(itectur2% muzic2% cinematografie.
He!i au n comun spiritul ludic sau sociale, mi!c2rile avangardiste 5 futurismul% dadaismul%
suprarealismul% constructivismul% integralismul7 variaz2 prin formula% prin gradul de nonconformism !i
prin intensitatea negaiei.
Avangardi!tii romni consider2 substana literaturii% fac gesturi de frond2% sunt autori de manifeste
literare. Ion <inea% Adrian -aniu% <irgil G(eorg(iu% /aul /aun% Gellu =aum% <irgil ,eodorescu se
proclam2 cu ve(emen2 desc(iz2tori de drum.
1nii cercet2tori consider2 avangarda ca una dintre Bfeele modernitii" alii sunt de p2rere c2 este
punctul e#trem n care a a&uns modernismul.
=oul curent literar !i propune tergerea ierarhiilor de orice tip, ruptura cu tradiia i dinamitarea ei.
Retorica ofensiv, vizionarismul, caracterul violent masc(eaz2 ns2 o dram2 a e#istenei% o criz2
determinat2 de sesizarea opoziiei dintre realitate !i absolut% dintre libertate !i necesitate.
Avangardismul este o reacie mpotriva incapacit2ii !tiinei% artei !i literaturii de a stopa izbucnirea
primului r2zboi mondial. .usin2torii acestui curent propunnd n sc(imb o literatur2 a iraionalului.
Avangardismul romnesc r2mne a fi unul dintre curentele literare cele mai controversate% cele mai puin
cunoscute. -onografia abund2 n informaii% ntmpl2ri% evenimente mai puin sau deloc cunoscute. Hin
momentul apariiei sale !i pn2 ast2zi% avangardismul romnesc este unul dintre cele mai interesante
fenomene.
Diversitate tematic,motive literare
Hiversitatea tematic2 la un scriitor poate fi o parte definitorie a sa%!i i!i poate creea originalitate prin
adoptarea unei anumite teme%!i a unor anumite motive n poezie.He asemenea%a#ndu-se mai mult asupra
unor teme%la care adaug2m spaiul%cadrul ce-l ncon&oar2 !i starea de spirit a scriitorului%acesta din urm2
reu!e!te sa-!i pun2 amprenta asupra acelei teme astfel crendu-!i originalitate.
1n bun e#emplu este George Bacovia./riceperea acestuia de a reu!i s2-!i transmit2 gndurile !i
emoiile prin versuri%care la prima vedere par u!oare%dar au nelesuri foarte adnci gndite%contribuie la
originalitatea sa creatoare.0acovia utilizeaz2 foarte mult simbolul n poeziile sale% la fel ca !i lig(t-motivul
!i repetiia.-a&oritatea poeziilor bacoviene incep !i se termin2 simetric%ns2 cel mai important procedeu
folosit de poet este sinestezia.1n alt element original al poeziei bacoviene este cromatica./oetul nu
utilizeaz2 nuane de culori ci doar culori puternice care ies in eviden2.Hintre aceste cteva culori
menion2m ro!ul%care reprezint2 sngele% galbenul reprezint2 dezn2de&dea%tristeea%verdele !i violetul
reprezint2 monotonie iar rozul !i albastrul implic2 starea de nevroz2.0acovia aduce o nou2 tonalitate in
lirica romneasc2. In poezia lui domin2 cerul de plumb ap2s2tor% orizonturile nc(ise%toamna galben2%toate
acestea constituind originalitatea eului liric.

,emele poeziei bacoviene duc cu gndul la aceea!i idee% la acea atmosfer2 macabr2.1na din temele
poeziei sale este e#istena cotidian2%cea de zi cu zi.)l e#prim2 un pustiu l2untric%camera n care tr2ie!te
poetul este plin2 de fantasme%aceast2 tem2 ntlnindu-se n poeziile"Gri"%".ingur".
,ema naturii la 0acovia este prezent2 prin anotimpurile sale preferate$iarna !i toamna.Acestea aduc
tristeea%stingerea%moartea lent2%greutate ap2s2toate.Hintre fenomenele naturii frecvente ntlnim
ploaia%vntul%z2pada.,oate acestea se g2sesc n poeziile"/astel"%"=ervi de toamn2"%"/lou2"$

) toamn2%fo!nete somnI
Copacii pe strad2 ofteaz2%
) tuse%e plnset%e golI
Ji-i frig%!i bureaz2.
5=ervi de toamn2"7
=atura se afl2 sub puterea unor forme distructive%natura bacovian2 fiind o stare de spirit%iar anotimpurile
sunt obsedante !i creeaz2 st2ri nevrotice$
Ji toamn2%!i iarn2
Coboar2 amandou2
Ji plou2 !i ninge
Ji ninge !i plou2." 5-oin2"7
* alt2 tem2 folosit2 de 0acovia este moartea.In mediul n care tr2ie!te acesta %sentimental morii este
prezent%c(iar poetul considerndu-se la un moment dat un cadavru ntr-una din poeziile
sale"+enunare"..enzaia de funebru este permanent2 n lirica bacovian2.-oartea este o stare de
disperare%de dezagregare a materiei %a fiinei%a e#istenei$
.unt civa mori n ora! iubito
C(iar pentru asta am venit s2-i spun%
/e catafale de c2ldur2-n ora!.
Incet cadavrele se descompun." 5Cuptor"7
1na dintre culorile sale preferate este negrul prin care se realizeaz2 o atmosfer2 de infern.Ji un
bun e#emplu este poezia"=egru"n care ntlnim flori carbonizate%ve!minte funerare%sicrie%toate acestea
realiznd un decor nv2luit n negru.Har negrul mai apare !i n contrast cu albul crend un decor de doliu$

Copacii albi%copacii negrii
.tau goli n parcul solitar
Hecor de doliu funerar
Copacii albi%copacii negri." 5Hecor"7
* alt2 tem2 este infernul citadin.*ra!ul la 0acovia este v2zut ca un trg de provincie% murdar% cu noroi%
cu un aspect nengri&it$

/rin ma(alale mai neagr2 noaptea pare
Jivoaie-n care triste inundar2
Ji auzi tu!ind o rate-n sec amar2
/rin ziduri vec(i ce stau d2rmate."
George 0acovia va r2mne mereu acel poet care te atrage cu poezia sa datorit2 nelesurilor lor att de
ascunse dar care n momentul cnd le-ai descifrat %le-ai neles %sunt att de clare !i att de adev2rate.
Lucian Blaga este o personalitate marcant2 a culturii interbelice care marc(eaz2 aceast2 perioad2
prin originalitatea creaiei.*pera sa este una n care gndurile !i sentimentele autorului sunt transmise
direct%ntr-un limba& figurat.In multe din poeziile sale%4ucian 0laga sugereaz2 sentimentul dragostei.,ema
dragostei %a iubirii o ntlnim foarte clar n poezia Izvorul =opii" n care eul liric aduce un omagiu
iubitei.In poezia lui 0laga se stabile!te o stns2 leg2tur2 ntre iubit2 !i natur2 deoarece iubita prime!te
tr2s2turi ale naturii$
imi pare c2 oc(ii t2i%adnci %sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste v2i
!i peste muni%!i peste !esuri%
acoperind p2mntul
c-o mare de ntuneric."
5Izvorul =opii"7
* alt2 tem2 ntlnit2 n poeziile lui 0laga este tema singur2t2ii !i a izol2rii.)l se izoleaz2%pleac2
la marginea lumii%unde nu aude dect sunetul apei b2tnd n 2rmuri./2mntul parc2 e o insul2
izolat2%singuratic2%ncon&urat2 de ntuneric$
.untem f2r2 sc2pare singuri n miaza nopii
Aici unde ast2zi singur2tatea ne omoar2."
5=oi cnt2reii lepro!i"7
.ingur2tatea devine izolare a p2mntului de cer./oetul r2t2ce!te n singur2tate n a!teptarea
ie!irii zadarnice din aceasta.

,ema morii este prezent2 n opera lui 0laga..entimentul morii%tipul fiinei pndite de moarte
este reg2sit2 n poemele sale.,eama de moarte e a omului pentru care nu e#ist2 viaa de dincolo%o via2
lini!tit2 ca cea a omului religios%ci a fiinei ameninate de ntuneric.0laga s-a inspirit din folclor !i din
mitologie unde teama de moarte este evident2$

He ce mi e a!a de team2-mam2
.2 p2r2sesc iar luminaK"
5Hin adnc"7

,ema trupului ca nc(isoare a sufletului este !i ea ntlnit2 n opera lui 0laga.In poezia"Hai-mi
un trup voi munilor" poetul e#prim2 dorina fierbinte a sufletului s2u care-!i caut2 un nveli! pe m2sura
cuno!tinelor sale$
Hai-mi un trup voi munilor%
dai-mi alt trup sa-mi descarc nebunia n plinL

5Hai-mi un trup voi munilor"7
,ot n aceast2 poezie ntlnim a#is mundi%prin dorina sa de a putea fi un munte% !ansa de a
putea urca pn2 la cer precum munii care pot atinge cu crestele lor norii.
,ema cunoa!terii%care nseamn2 iubire este ntlnit2 n poezia")u nu strivesc corola de
lumini a lumii".Iubirea este o form2 de cunoa!tere%o cale de comunicare cu 1niversul dar numai prin
b2t2ile inimii iubitei$

I!i sub glii i-am auzit
a inimii b2taie zgomotoas2"
5/amntul"7
In volumul 02nuitele trepte"59:?M7%poetul apare mp2cat cu universal%poemele sunt nc2rcate de
speran2%de ncredere.Hac2 n celelalte poeme anterioare%venirea la lumin2 era tragic2%aici este v2zut2 ca o
binefacere.

In tine cine m-a c(emat
fie binecuvntat
sat de lacrimi f2r2 leac."
5: -ai 9E:N7
4ucian 0laga a scris poezii n care tema era natura.%"<ara"%aici el nu descrie un peisa& din
natur2 n genul celor creeate de Alecsandri sau Co!buc./entru el natura ncon&ur2toare este numai un
punct de plecare pentru meditaie%pentru cugetare%acest fapt fiind e#plicat foarte bine cu a&utorul
cuvntului-c(eie"dogoare"care sugereaz2 starea eului%ar!ia de conoa!tere a sufletului s2u.
Tudor Arghezi este un inovator al limba&ului artistic n poezie. Creaia sa poetic2 este
impresionant2 prin diversitatea tematic2 !i prin profunzimea ideilor.Arg(ezi abordeaz2 mai multe teme n
poeziile sale.* tem2 bine reprezentat2 la Arg(ezi este cea a fr2mnt2rii metafizice.)l !i pune ntreb2ri
asupra condiiei umane !i mediteaz2 asupra locului omului n univers%asupra posibilit2ii sale de
cunoa!tere c(iar !i asupra e#istenei lui Humnezeu.
* tem2 ntlnit2 frecvent este cea a singur2t2ii omului$
8,are sunt singur %Hoamne%!i piezi!i
Copac pribeg uitat n cmpie%
Cu fruct amar !i cu frunzi!." 5/salm7
.e confeseaz2 lui Humnezeu%fiina suprem2.)l folose!te metafora copacului uitat n
cmpie%prin care arat2 c2 este lipsit de bucurie.
* alt2 tem2 este cea a omului p2r2sit de Creatorul s2u$
8He cnd s-a ntocmit .fnta .ciptur2
,u n-ai mai pus picioru-n b2t2tur2
Ji anii mor !i veacurile pier
Aici sub tine dedesupt subt cor."
)ul a!teapt2 un semn de la Creatorul s2u%este trist datorit2 trecerii timpului%neputnd s2-l opreasc2%se
simte abandonat.Astfel intervine nevoia omului de a comunica cu divinitatea.Arg(ezii consider2 c2
Humnezeu se ascunde intenionat de om.
8Incerc de-o via2 lunga s2 st2m un ceas la sfat
Ji te-ai ascuns de mine de cum m-am ar2tat."
* alt2 tem2 frecvent2 este aceea a c2ut2rii disperate a unei dovezi n leg2tur2 cu e#istena
creatorului.=eg2sind ceea ce caut2 apare ndoiala%t2gada.
/entru credin2 sau pentru t2gad2
,e caut drz !i f2r2 de folos.
)!ti visul meu% din toate% cel frumos
Ji nu-ndr2znesc s2 ,e dobor din cer gr2mada"
5/salm7

<rea cu disperare o dovad2%caut2 necontenit o certitudine dar n zadar..etea de adeverire%de
concretizare a divinitaii este e#primat2 n multe din poeziile sale.
.unt unele poezii n care este e#primat2 revolta poetului mpotriva creatorului.)#asperat de
c2utare%de piedicile care-i mpiedic2 aceast2 lung2 c2utare%eul !i e#prim2 revolta mpotriva acestuia$
8 *riunde-i pip2i%cu !oapta tristei rugi%
Hau numai de belciuge%cu lac2te !i drugi."
Iubirea la Arg(ezii este un sentiment protector%c(emarea necontenit2 a iubitei$
8Ji acum s-o v2d venind
/e poteca solitar2%
He departe%simt un &ind
Ji-a! dori s2 mi se par2."
58-elancolie"7
Iubita ca soie este st2pna universului casnic%iubirea este mplinit2 n cadrul naturii vegetale !i animale cu
toate bog2iile sale$

8/2mntul umbl2 dup2 tine s2 te soarb2
Cu vrfuri boante de iarb2 oarb2.
Hin sngele t2u b2ut !i din sudoare
/ot s2 ias2 alte poame !i fe!uri noi de floare." 58-ireasa"7
* alt2 tem2 este timpul care trece !i distruge omul$

8-2 bate vremea%m2 bate ziua%m2 bate clipa."
,impul se afl2 ntr-o strns2 leg2tur2 cu tema morii..paima de moarte este ilustrat2 n
poezia"Hu(ovniceasc2"$

8Ce noapte groas2%ce noate greaL
) cineva sau poate mi se pare."
Ins2 aceast2 spaim2 este diminuat2 datorit2 realiz2rii omului !i datorit2 mplinirilor sale.He aici
omul !i ia t2ria de a nfrunta sfr!itul$
8He ce-a! fi trist KC2 nu !tiu mai bine
Cu sunet de vioar2 ulciorul pe p2mntK
=u mi-e cl2dit2 casa de sita peste ,rotu!%
In pa&i!tea cu crnguriKHe ce-a! fi tristK!i totu!i...

58He ce-a! fi trist"7
In opera sa ,udor Arg(ezii are !i elemente moderniste prin temele lirice prelucrate%prin limba&ul folosit !i
e#trasele din toate registrele limbii ar(aice%biserice!ti%cotidiane !i rurale%dat !i titlul !ocant al poeziei
83lori de mucigai".1n alt element modern al liricii bacoviene este evideniat prin sursa de inspiraie !i
anume cea nc(isorilor.
Ion Barbu este !i el unul dintre marii poei ai literaturii romne care%de asemenea se impune prin
originalitatea creaiei sale.4irica lui 0arbu reprezint2 o relaie dintre matematic2 !i poezie./oetul a fost
debutat de un matematician%iar modul s2u de a gndi n spiritul abstract al matematicii !i-a pus amprenta
!i supra operei sale$ 8Ca n geometrie neleg prin poezie o anumit2 simbolistic2 pentru prezentarea
formelor posibile de e#isten2%ntruct e#ist2 undeva%n domeniul nalt al geometriei%un loc luminos%unde
se ntlne!te cu poezia./entru mine poezia este o prelungire a geometrieiCa!a c2 r2mnnd poet%n-am
p2r2sit niciodat2 domeniul divin al geometriei."
/oezia lui este cu mult mai deosebit2 dect cea a lui Arg(ezii sau 0laga%ntruct gradul de dificultate este
mai mare.Astfel poeziile sale sunt greu de neles deoarece folose!te un limba& abstract.0arbu e#prim2%n
opera sa%dorina lui de comunicare cu 1niversul%n care plute!te o stare de intelectulitate.
,ema poeziei 8Hin ceas dedus..."e#prim2 ideea autocunoa!terii%ideea reflect2rii n oglind2%poezia n
totalitate fiind un &oc al minii.4umea material2 care ne ncon&oar2 constituie o oglindire a ideilor n
spirite%o oglindire a spiritelor n propria con!tiin2.
,ema nunii o reg2sim n poezia 8+itmuri pentru nunile necesare".Aici 0arbu e#prim2 ideea de
cunoa!tere prin trei c2i eseniale$prin eros%prin raiune !i prin contemplaie poetic2.1tiliznd
simbolul%toate aceste trei c2i sunt simbolizate printr-o nunt2.Aici eroul este dominat de <enus%raiunea de
-ercur !i contemplaia de .oare.
In poezia 8,imbru" poetul este fascinat de lucruri%de piatr2%de unda m2rii%acestora atribuindu-le
suflete%!i de aceea el simea comuniune cu creaia cosmic2.

8Ar trebui un cntec nc2p2tor%precum
3o!nirea m2t2soas2 a m2rii cu sare%
*ri lauda gr2dinii de ngeri%cnd r2sare
Hin coast2 b2rb2teasc2 al )vei trunc(i de fum."
Ion 0arbu este !i un modernist deoarece opera sa cuprinde elemente care se ncadreaz2 n
acest curent literar$adncirea lirismului% ambiguitatea limba&ului% profunzimea nelesurilor%versul
liber.,oate aceste elemente fac ca opera sa s2 se ncadreze n acest curent literar.
Diversitate stilistic
George <asiliu% cu pseudonimul Bacovia% are n opera sa influene din )dgar /oe !i din simbolismul
francez$ 0oudelaire% /aul <erlaine% Art(ur +emband% prin atmosfera de nevroz2% ideea morii% cromatic2.
George 0acovia prefer2 deci% culorile nc(ise% sumbre% cum ar fi negru% violet% gri.
Astfel% se observ2 n poezia 8Hecor" cromatica simpl2 alb !i negru$ 8copacii albi% copacii negri"% 8cu pene
albe% pene negre"% 8!i frunze albe% frunze negre". Ca figuri de stil n aceast2 poezie% sunt folosite$
paralelismul sintactic$ 8n parc regretele plng iar...On parc fantomele apar..."% metonimia$ 8n parc
regretele plang iar"% ceea ce sugereaz2 e#istena unei crize suflete!ti. 3igura de stil cea mai important2 a
te#tului r2mne totu!i repetiia. )a se manifest2 att n plan semantic% ct !i n plan gramatical !i prozodic%
amplificnd aspectul 8macabru" al decorului. /rin utilizarea acelora!i termeni 5alb% negru7% dar !i a unor
structuri58copacii albi% copacii negri"% 8!i pene albe% pene negre"7 se instituie un laitmotiv muzical% grav.
n poezia Plumb% cele dou2 strofe corespund celor doua planuri ale realit2ii$ cea e#terioar25cimitirul7 !i
cea interioar25sentimentele eului liric7.
Atmosfera poeziei este tulbur2toare% mai ales prin simpla evocare a morii% la nivelul semantic al
cuvintelor folosite$ sicrie% cavou% coroane !i prin repetiia obsesiv2 a cuvntului plumb. .ensul acestei
metafore-simbol semnific2 ap2sarea sufleteasc2 a eului poetic !i monotonie. /oezia este pres2rat2 de figuri
de stil precum$ metafore$ 8sicriele de plumb"% 8o#imoron$ 8flori de plumb"% personificare$ 8dormeau
adnc sicriele de plumb". n strofa a doua se observ2 neputina eului de a se mi!ca% de a ie!i din starea
aceasta de monotonie% de tristee% care l cuprinsese$ prin metaforele 8aripile de plumb"% 8amorul meu de
plumb" 5plumbul fiind un metal greu !i cenu!iu7. )ul liric caut2 a&utor n el nsu!i 5amorul meu7.
.omnul este privit ca o anticamer2 a morii. Cuvntul 8ntors" este un epitet al verbului% ceea ce nseamn2
ntoarcerea ctre moarte% spre apus% adic2 profunzimea st2rii de tristee a eului poetic.
+epetiia consoanelor$ p% b% % c% r% dar !i a vocalelor nc(ise care sunt mai frecvente dect cele desc(ise%
imprim2 versurilor o muzicalitate nc(is2% stranie.
-etafora inversiune din prima strof2 8funerar ve!mnt" accentueaz2 ideea de moarte.
3recvena verbelor statice la imperfect$ dormeau% stam% era% atrnau subliniaz2 impresia de imobilitate% de
mpietrire. Al2turarea perfectului compus 8am nceput" cu con&unctivul prezent 8s2 strig" semnific2 o
dedublare a eului poetic% dorina sa de a comunica.
.tructura 8era frig" sugereaz2 prezentul etern% r2ceala morii !i totodat2 ng(earea sufletului% eul liric fiind
incapabil de a mai simi ceva.
+itmicitatea poeziei este dat2 de aceea!i punctuaie% construcia strofelor fiind aproape identic2. 3ormula
metric2 simpl2 5rim2 mbr2i!at2% m2sura de zece silabe7 accentueaz2 tonalitatea versurilor. Cele trei
puncte de suspensie din prima strof2% adic2 pauza afectiv2% retoric2% pun n eviden2 ceea ce simte eul.
/aralelismul sintactic este realizat prin utilizarea con&unciei 8!i" n repetiii% punnd n eviden2 o serie de
asociaii$ sicriuOamor% cavouOmort% vntOfrig% coroane de plumbOaripi de plumb.
He asemenea este folosit2 licena poetic2 8aripele de plumb".
/oezia acustr comunic2 prin atmosfera dezolant2 o stare de an#ietate% nsu!i titlul e#prim2 refugiul
!i singur2tatea eului liric.
Intensitatea tr2irilor n timp este sugerat2 de ad&ectivul ne(ot2rt 8attea" !i adverbul de timp 8nopi" !i
repetarea lor att n prima ct !i n ultima strof2.
4irismul este subiectiv% e#istnd o implicare total2 a eului liric prin folosirea n e#clusivitate a persoanei
nti% evident2 att la nivel pronomonal5m2% mi7% ct !i verbal5aud% sunt% tresar7.
.onoritatea versurilor este dat2 de frecvena vocalei u 5aud% plound% sunt7 !i de terminaia strident2 n
!ind !i "#nd a cuvintelor$ g$nd% a!tept$nd%tres2rind% alc2tuind o muzicalitate grav2 n perfect ec(ilibru cu
nucleul poeziei. ,iparul metric este n acest caz comple#. n prima !i a treia strof2 se g2sesc trei versuri
identice care amplific2 muzicalitatea intern2 a poeziei
58He-attea nopi aud plound"%
8.unt singur !i m2 duce-un gnd
.pre locuinele lacustre"7. -2sura constant2 5de opt% nou2 silabe7% asonana 5se ntindeOploaieC udeOpori7
poteneaz2 sonoritatea sumbr2 a te#tului.
Imaginile auditive sunt !i ele prezente n te#t% percepia eului liric realizndu-se acustic$ 8aud plound"%
8aud materia pl2ngnd"5pesonificare7. .tarea de disconfort se simte n toat2 poezia% de e#emplu$ epitetul
8scnduri ude" % apa avnd un efect negativ% eroziv.
<erbele de percepie 5tresar% mi se pare% simt7 !i gerunziul 5a!teptnd% tres2rind7 indic2 starea de veg(e%
nelini!tea% angoasa eului liric. .igur2tatea acestuia fiind sugerat2 prin reluarea ad&ectivului singur.
Adverbul 8tot" din finalul poeziei sugereaz2 intensitatea tr2irii eului liric !i faptul c2 nimic nu s-a
sc(imbat.
Histanarea dintre trecut !i prezent se realizeaz2 prin metafora 8piloii grei"% crendu-se o pr2pastie
temporal2% care nu se mai poate remedia% ntre el !i societate% eul poetic fiind damnat prin condiia lui
social2.
-etafora 8piloii grei se pr2bu!esc" sugereaz2 pr2bu!irea societ2ii% dar !i o moarte sufleteasc2 a eului
liric.
n %onet% poezie cu form2 fi#2 5patrusprezece versuri$ dou2 catrene !i dou2 terine7% adoptat2 la estetica
simbolist2 bacovian2% eul liric se simte din nou singur. )l se aseam2n2 n poezie cu )dgar /oe !i
<erlaine5ambii simboli!ti7% prin concepia artei. nc2 de la nceputul poeziei se simte atmosfera nc(is2%
sufocant2 !i ap2sarea sufleteasc2 prin epitetul 8noapte grea"% noaptea semnificnd misterul% singur2tatea.
)pitetul metaforic 8noapte ud2" sugereaz2% din nou% efectul negativ% distructiv al apei !i obsesia aciunii
acesteia.
)ul liric folose!te construcia 8te-neci afar2"% referindu-se la el prin generalizare% pentru a descrie
societatea ostil2% sufocarea sufleteasc2% te fiind o marc2 le#ico-gramatical2 a eului liric. Ceaa semnific2
nesigurana% pericolul. 4inia de pauz2 folosit2 in poezie are rol e#plicativ. /oetul folose!te o ampl2
inversiune$
8/rin cea2-obosite % ro!ii% f2r2 zare-
Ard% afumate% triste felinare"
pentru a da e#presivitate te#tului. 4umina slab2 descris2 prin epitetul personificator 8obosite" !i
inversiunea 8triste felinare" sugereaz2 sperana slab2 a eului liric. Cr!ma este comparat2 cu lumea
e#terioar2 prin epitetul metaforic 8cr2!m2 umed2".
3ora distructiv2 a apei este simit2 !i n cea de-a doua strof2% prin sintagma 8!ivoaie-n cas2".
Adverbul de mod 8mai" intensific2 ideea de mister% de team2. /oetul percepe realitatea sub aspect
senzorial% folosind sinestezia$ v2zul% auzul. )pitetul 8ziduri vec(i" sugereaz2 trecerea timpului% s2r2cia%
societatea care este pe punctul de a se pr2bu!i.
-etafora 8topit de b2utur2" semnific2 faptul c2 eul poetic este cople!it de suferin2% ceea ce i confer2
confuzie.
n acela!i timp eul se resemneaz2$ 8nu-mi pas2". +epetiia 8cad% recad"% amplific2 ideea de monotonie% eul
simind nevoia de a comunica$ 8!i nu mai tac din gur2". /oetul folose!te licena poetic2 de mai multe ori$
8neagr2 noaptea"% 8m2(2l2li"% 8b&biesc".
Tudor Arghezi este primul poet romn care valorific2 estetica ur$tului inspirndu-se din opera lui C(arles
0audelaire. )#periena c2p2tat2 n nc(isoarea <2c2re!ti se reg2se!te n creaia sa. n poezia arg(ezian2
gndirea !i limba&ul sunt de factur2 modern2% iar forma !i tematica sunt adesea tradiionale.
n poezia &estament% eul liric nu se singularizeaz2% ci se integreaz2 n cmpul istoric literar. Hiscursul
poetic reliefeaz2 condiia poetului traportat la propria art2% poezia fiind gndit2 pentru a desc(ide volumul
8Cuvinte potrivite"% rostit2 de poet ctre fiul s2u% cititorul.
/oetul se sdreseaza familiar cititorului% din generaia nou2% prin invocaia retoric2 8fiule"% ceea ce
presupune apropiere !i dorina de a-l prote&a. He asemenea% cititorul este individualizat prin folosirea
persoanei a II a% singular. -etafora central2 a poeziei este 8cartea"% adic2 opera n sine. )a reprezint2
unicul bun l2sat mo!tenire de fiului-simbolul viitorului$
8=u-i voi l2sa drept bunuri% dup2 moarte%
Hect un nume adunat pe-o carte."
<ersurile devin un amplu discurs organizat n &urul unei succesiuni de ec(ivalente ale c2rii$ 8cartea-
treapta"% 8cartea-(risovul vostru cel dinti"% 8cartea-cuvinte potrivite"% 8cartea-Humnezeu de piatr2"%
8cartea-slov2 de foc !i slov2 f2urit2".
-etonimia 8cartea-treapt2" reprezint2 leg2tura dintre generaiilecare au trecut peste obstacole$ 8rpi !i
gropi adnci".
/oetul dore!te ca cititorul s2 aib2 ca baz2% temelie cartea 8cp2ti". Acest termen are o mare for2
sugestiv2% semnificnd faptul c2 literatura este o baz2 a spiritualit2ii unui popor.
/e parcursul ntregii poezii se face leg2tura cu trecutul% str2mo!ii 8oseminte"% 8mnia bunilor"% 8oseminte"
!i efortul lor 8sudoarea muncii sutelor de ani".
)ul liric !i nsu!e!te efortul str2mo!ilor 8vrsate-n mine"% el este un ecou% continuator al generaiei
anterioare.
.e poate observa o evoluie de la minca fizic2 la cea intelectual2% prin opoziia dintre tradiional sap,
brazd !i modernism condei, climar. Astfel se poate considera ca poetul este o voce a mulimii% care s-a
ridicat din generaiile de la ar2.
3oarte sugestiv2 este metafora creaiei 8cuvinte potrivite".
A!a cum bine !tim ,udor Arg(ezi folose!te n creaia sa estetica urtului. Heci% ea nu lipse!te nici din
aceast2 poezie$ 8zdrene" !i 8bube% mucegaiuri !i noroi"% poetul considernd c2 o lume cu semne urte
poate a&unge s2 fie magic2 !i conduce cititorul sa mediteze asupra urtului e#istenei.
)ul liric folose!te o#imoronul 8venin-miere"% sugernd faptul ca suferina a fost transformat2 n miere$
8<eninul strns l-am presc(imbat n miere". Hiscursul liric are att critic2 ct !i elogiu% aceasta fiind
sugerat2 printr-un alt o#imoron$
8Am luat ocar2% !i torcnd u!ure
Am pus-o cnd s2-mbie% cnd s2-n&ure."
)pitetul personificator 8durere surd2 !i amar2" este ceea ce a simit eul liric generalizat 58noastr2"7 n
trecut.
1ltima definiie metaforic2 a c2rii subliniaz2 (arul divin al creatorului 8slova de foc" !i epitetul 8slova
f2urit2". n aceast2 inseparabil2 uniune se mpletesc inspiraia !i munca trudnic2.
n ultimele versuri ale poeziei se observ2 condiia poetului- 8robul"% a c2rui carte este citi2 de Homnul.
<ersificaia este !i tradiional2 !i modern2 deopotriv2. ,radiionalul ine de rima perec(e% iar modernitatea
ine de ritmul neregulat care nu urm2re!te piciorul metric% ci gndirea poetic2.
Psalmul al aselea- ,e dramuiesc n zgomot !i-n t2cere" debuteaz2 cu imaginea poetelui de vn2tor%
pentru care divinitatea devine un vnat% cel mai dificil dintre toate. nsu!i titlul !i apoi primul vers
dezv2luie fr2mntarea sufleteasc2 a eului legat2 de problema e#istenei divinit2ii% prin verbul la prezent
8te dr2muiesc". .intagma 8n zgomot !i-n t2cere" relev2 faptul c2 el l caut2 cu vorba pe Humnezeu% iar
t2cerea inseamn2 acceptare% afirmare. /rezena persoanei a doua% sugereaz2 faptul c2 eul liric% n c2utarea
sa% se adreseaza n mod direct lui Humnezeu. Acesta din urm2 este comparat cu un !oim 5st2pnul cerului%
prive!te din vazdu(7. .uccesiunea de interogaii retorice% semnific2 att adresarea direct2% ct !i
incertitudinea !i nelini!tea eului liric% acesta dorind ca ntreb2rile sale s2 !i g2seasc2 r2spuns.
-etafora personificatorie 8s2 te ucid"% sugereaz2 faptul c2 eul liric nu !tie ce s2 fac2$ s2-l scoat2 din inim2%
s2 nu mai cread2 n divinitate. <ersul 8!i nu-ndr2znesc s2 ,e dobor din cer gr2mad2" semnific2 faptul c2
intenia eului poetic nu este de a-l nfrunta n sens negator% el caut2 sincer !i vrea s2 i se redea credina.
/rezena lui Humnezeu att n cer ct !i pe p2mnt este relevat2 de versul 8,e-trez2rii n stele% printre
pe!ti"% iar setea de credin2 este sugerat2 prin metafora 8,aurul s2lbatec cnd se-adap2". Horina celui ce
caut2 este de a g2si ceva palpabil 8vreau s2 ,e pip2i"% ce poate fi atins !i care s2 i certifice n mod concret
prezena divinit2ii. )l are nevoie de o corporalizare a divinit2ii 5a!a cum apostolul ,oma a avut nevoie
pentru a se convinge c2 Isus nviase7. )l trebuie sa simt2 !i s2 poat2 afirma ceea ce simte 8!i s2 urlu$
)steL"
n poezia 'lori de mucigai% ,udor Arg(ezi% se folose!te din nou de estetica urtului. Al2turarea
o#imoronic2 a celor doi termeni flori5pozitiv% via2% ging2!ie% frumusee7 !i mucigai5ntuneric% r2u% urt7%
formeaza metafora materiei poetice supuse filtr2rii lirice n actul creator. 4irismul poeziei este subiectiv%
eul liric fiind implicat direct$ 8am scris"% 8m2 durea"% 8s2 scriu". )fortul creaiei apare nc2 din primul
vers$ 8am scris cu ung(ia pe tencuial2". )pitetul 8firid2 goal2" sugereaz2 din nou lipsa divinit2ii% iar
enumeraia% simbolurile evang(eli!tilor$ taurul% leul !i vulturul mpreun2 cu evang(eli!tiin nsu!i$ 4uca%
-arcu !i Ioan simbolizeaz2 absena divinit2ii% lipsa inspiraiei !i imposibilitatea a&ut2rii. * alt2 figur2 de
stil pe care o putem remarca este ingambamentul$
8Care au lucrat mpre&urul
4ui 4uca% lui -arcu !i lui Ioan."
/rin repetare% termenul stih capata diverse conotaii simbolice$ 8sti(urile f2r2 an" semnific2
atemporalitatea% eternitatea% 8sti(urile de groap2"- detenia% nsingurarea% 8sti(urile de acum"-
sentimentele pe care eul liric le tr2ie!te n acel moment% n detenie. Astfel% privaiunile$ sete% foame%
groap2 se refer2 la faptul c2 eul liric se afl2 ntr-un spaiu n care !i pierde raiunea.
-etafora 8ung(ia ngereasc2" semnific2 inspiraia prin divinitate. ns2 e#periana pe care a tr2it-o a fost
marcant2 8nu a mai crescut". Inversiunea% specific2 modernismului 8nu o mai am cunoscut" se refer2 la
neputina eului de a mai scrie% accentund pronumele o. -ediul ostil !i face din nou simit prezena prin
8ploaia b2tea"% 8ma durea". )ul poetic nu vrea s2 renune 8m-am silit"% dar durerea l strnge 8ca o g(iar2"
5comparaie7. -etafora 8mna stng2" sugereaz2 faptul c2 acesta nu a mai creat a!a cum ne-a obi!nuit.
/oetul folose!te att versul regulat% ct !i pe cel liber% apare rima perec(e !i ritmul neregulat.

/oetul filozof% Lucian Blaga% desc(ide volumul de debut al s2u cu poezia (u nu strivesc corola de
minuni a lumii% o veritabil2 art2 poetic2% n care !i e#prim2 viziunea lui asupra lumii. ,itlul% reluat m
primul vers al poeziei este constituit dintr-o metafor2 ce semnific2 cunoa!terea luciferic2. 0laga !i
e#prim2 atitudinea fa2 de tainele universale% alegnd contemplarea !i nu cunoa!terea raional2. /ronumele
personal 8eu"% a!ezat la nceputul poeziei are o conotaie e#presionist2 orgolioas2. -etafora-simbol din
primul vers mai poate semnifica ec(ilibrul universal% perfectiunea 5corola7% imagine absolutului. /oezia
este structurat2 pe dou2 planuri$ al eului liric !i al celorlali% marcate prin ma&uscul2 la nceput de vers.
Cele dou2 planuri se afl2 n opoziie% prin atitudinea n faa cunoa!terii. /rin negaia 8nu ucid" se nelege
opusul. 4a nceputul poeziei se face referire la cunoa!terea luciferic2C eul liric nu ncearc2 s2 cunoasc2
misterul !i s2-l distrug2. )numeraia 8n flori% n oc(i% pe buze ori morminte." .emnific2 misterele lumii%
ncercarea de cunoa!tere a lor. Astfel% florile pot semnifica fragilitatea% frumuseea% naturaC ochii trimit la
viziune% desc(iderea sufletului ctre lumeC buzele pot sugera sensibilitatea% afectivitatea% intimitateaC iar
mormintele sunt m2rturii ale porilor care dau spre t2rmul de dincolo de moarte. ,oate aceste simboluri
duc la cunoa!tere pe cale senzorial2.
)ul liric este e#primat subiectiv prin pronumele la persoana nti% singular 8eu"% 8mea". Cea de-a doua
secven2 se structureaz2 pe baza unor relaii ale opoziiei 5con&uncia adversativ2 8dar"7$ 8eu P alii"%
8lumina mea" P 8lumina altora". n conte#t% 8lumina mea" semnific2 o cunoa!tere poetic2 de tip intuitiv
5luciferic27% n timp ce 8lumina altora" semnific2 o cunoa!tere de tip raional 5paradisiac27. -etaforele
verbale 8strivesc"% 8sugrum2" concord2 cu o atitudine e#presionist2% dur2. -isterul !i face simit
prezena prin termeni precum$ taine% ascuns% adncimi% ntuneric. .uccesiunea de metafore revelatorii$
8nep2trunsul ascuns"% 8adncimi de ntuneric"% 8largi fiori de sfnt mister" semnific2 faptul c2 nimic nu
poate fi spus pn2 la cap2t% deoarece cuvintele au totdeauna o prelungire imaterial2% de nerostit. .e observ2
c2 literele m, l, r, i, o, a se reg2sesc n sintagme ce desemneaz2 misterul !i prin mbinarea lor se creaz2 o
muzicalitate aparte% ce d2 impresia de prelungire a sunetelor 5e#emplu$ corola7. <erbele predicative aflate
la prezent% aflate prin opoziie prin afirmare !i negare% trimit la timpul etern al absolutului. <ersificaia este
una modern2% specific blagian25vers liber7.
n finalul poeziei% se trage concluzia discursului liric$
8caci eu iubesc
!i flori !i oc(i !i buze !i morminte."% confirmnd opiunea ferm2 a eului liric pentru atitudinea luciferic2.
n poezia )ai!mi un trup voi munilor eul liric se adreseaz2 la imperativ% printr-o invocaie retoric2
munilor5metafor2 revelatorie7% cere o materialitate ve!nic2% asemenea munior.
-etafora-simbol 8lutul t2u slab" se refer2 la materialitatea trupului. Astfel se face o comparaie ntre trup
!i suflet$ 8trec2torul meu trup" Ptrupul este muritor !i 8stra!nicul suflet"- energia sufletului. )l cere ca
ve!nicia s2 e#iste !i n trup% nu numai n suflet.
/ersonificarea 8prea strmt" sugereaz2 faptul c2 sufletul cere un trup mai mare pentru ca s2 ncap2 toat2
energia.
n urm2toarele versuri se evoc2 teluricul5p2mntule7!i neptunicul5furtunilor7% astfel nct p2mntul !i apa
formeaz2 trupul.
)ul liric aspir2 c2tre a*is mundi, muntele% care poate fi considerat a#a lumii% adic2 leg2tura dintre cer !i
p2mnt. )pitetul 8brae fierbini" semnific2 intensitatea iubirii eului liric fa2 de natur2$
8mi-a! ntinde spre cer toate m2rile
ca ni!te vn&oase% s2lbatice brae fierbini" mpreun2 cu verbele la con&unctiv 8s2 cuprind"% 8s2 s2rut"% 8s2
frng" sugereaz2 dorina lui de a a&unge la cer.
,rupul colosal 5a&unge la cer7duce la m2reie. -etafora 8picioarele mele de stnc2" sugereaz2 greutatea
picioarelor eului liric.
/oezia +zvorul nopii% redus2 ca ntindere !i cu o metric2 variabil25versurile de trei silabe alterneaz2 cu
cele de dou2sprezece% ntre ele leg2tura f2cndu-se prin ingambament7 este e#presiv2 !i profund2 !i este
construit2 ca o invocaie% ca o adresare ctre fiina iubit2.
n prima secven2 liric2% se constat2 ipostaza meditativ2 a eului liric% care identific2 n negrul intens a
oc(ilor iubitei punctul n care se manifest2 geneza nopii !i a naturii. 3enomenul demiurgic accentueaz2
atmosfera de tain2 n care se desfa!oar2 prin gesturi simple% tandre% ceremonianul erotic 8stau culcat cu
capu-n poala ta". 1ltima parte a discursului poetic are aspectul unei concluzii$
8A!a-s de negrii oc(ii t2i
lumina mea".
.e remarc2 n te#t prezena termenilor ce alc2tuiesc calea le#ical2 a ntunericului% sugernd un spaiu al
tainei 8negri"% 8noaptea"% 8ntuneric"% n opoziie cu termenul 8lumin2"% ce marc(ez2 intensitatea cu care
este trait2 dragostea.
.ubstantivul la vocativ 8frumoaso" e#prim2 veneraia eului liric fa2 de fiina iubit2% iar ad&ectivul la
superlativul absolut 8a!a de negri" desemneaz2 un atribut fizic n &urul c2ruia se contureaz2 ntreaga
frumusee a femeii. /ronumele la persoana nti !i a doua 5mi% i% ta% t2u% mea7 fi#eaz2 ideea cuplului
armonios% aflat sub magia erosului.
/rin metaforele 8izvorul nopii"% 8mare de ntuneric" !i epitetul 8tainic curge noaptea" se reprezint2 plastic
coinciden2 dintre geneza nopii !i na!terea iubirii% punndu-se totodata n eviden2 sentimentul misterului
cosmic.
Ion Barbu% al2turi de ,udor Arg(ezi !i 4ucian 0laga a contribuit fundamental la definirea prin creaie a
conceptului de poetic2 modernist2% impunnd totodata o viziune inedit2.
0arbu nsu!i afirm2$ 8Ca !i n geometrie% neleg prin poezie o anumit2 simbolic2 pentru reprezentarea
formelor posibile de e#isten2I /entru mine poezia este o prelungire a geometriei% a!a c2% r2mnnd poet%
n-am p2r2sit niciodat2 domeniul divin al geometriei."
n poezia ,ul dogmatic% ideea central2 a te#tului de dezvolt2 pe o anumit2 filozofie legat2 de
germinaie !i procreaie terestr2% ntnit2 de altfel% n toate cosmogoniile !i miturile vec(ilor popoare.
Imaginea oului primordial nseamn2 miracolul vieii% forma iniial2 a e#istenei. /oemul debuteaz2 cu un
motto care anticipeaz2 una din imaginile ce vor fi surprinse n te#t$ cea a )uhului %f$nt n ipostaza de
dinaintea coborrii sale n materie.
/rintr-o imagine antitetic2 ntre 8oul sterp" !i 8oul viu% la vrf cu plod"% apare opoziia ntre ordinea banal2
a lumii% profan2% lipsit2 de principiul creator al spiritului !i lumea sacr2% purt2toare de via2. 1rmeaz2 o
cosmogonie transpus2 ntr-o viziune concretizat2 n imagini plastice$ albuul% care prote&eaz2 miezul
galben% semnific2 placenta placenta primordial2% n vreme ce glbenuul% reprezint2 plinul% principiul
feminit2ii ce a!teapt2 s2 se mplineasc2 prin creaie.
Apare metafoa 8ceasornicului"% element ce m2soar2 temporalitatea% dar nu un ceasornic comun% ci unul
f2r2 minutar.
Ion 0arbu vorbe!te !i despre un simbol 8al roatei"% care semnific2 ceputul !i sfr!itul tuturor lucrurilor%
ntr-o curgere continu2 a vieii% ce ne ntoarce mereu de unde a pornit. Astfel 8oul"% 8sfera" !i 8roata"
devin simboluri ale permanenei vitale.
.trofa final2 este formulat2 concluziv% ncepe cu sintagma 8nc2 o dat2". n ultimele dou2 versuri se reia
ideea ntregului poem$ oul sf$nt " sacrul se afl2 n opoziie cu oul sterp P profanul.
/oezia este e#presia unei gndiri senine% ec(ilibrate. 3olosirea persoanei a treia cu c(aracter de
generalitate reprezint2 o deta!are obiectiv2.
Apare rima mbr2i!at2% rima perec(e% combin2ri ntre aceste tipuri de rim2 n cadrul acelea!i strofe5strofa
a patra7% sau rima total2 cum apare n strofa a a cincea% dar apar !i versuri f2r2 rim2.
+epetarea vocalelor u !i o creaz2 muzicalitate% accentund ideea cuvntului respectiv. Inversiunile folosite
5e#emplu$ 8l las2-n pacea ntie-a lui"7 accentuez2 ideea% interogaiile retorice$ 8Har plodulK"% 8<ezi
Hu(ule .fnt facut sensibilK" atrag atenia asupra ideei e#primate. <erbele sunt la prezent% un prezent
etern.
n poezia &imbru% poetul apare prins de imaginea fascinant2 a lucrurilor materiale 5piatr2% (um2% unda
m2rii7% c2rora le insufl2 via2.
Cele dou2 instrumente cimpoiul !i fluierul au tonalit2i melancolice% ele cnt2 durerea divizat2% care poate
semnifica suferina datorat2 separ2rii materiei de suflet. He aceea% poetul se (ot2r2!te s2 le insufle spiritul
s2u poetic elementelor nensufleite ale naturalului% elemente ce sunt adunate ntr-un tablou static.
)va poate fi asociat2 cu poezia% iar Adam cu poetul% c2ci ea are 8trunc(i de fum 5metafor27% adic2 este
spirit f2cut din materie.
.uprapunerea dintre materie !i spirit se face prin metafora 8lauda gr2dinii de ngeri"% n cadrul c2reia se
face trimitere la o imagine concret2 $grdina% la o entitate spiritual2 $ #nger.
)#ist2 att imagini vizuale$ 8lunca"% 8marea"% 8gr2dina"5teluric !i acvatic7% ct !i auditive$ 8fluierul"%
8sun2"% 8cntec".
)ste folosit2 inversiunea 8Hurerea divizat2 o sun2"% cu rolul evidenierii ideii% epitetele$ 8durerea
divizat2"% 8unda logodit2"% metafora 8truc(i de fum".
4a nivelul versificaiei apare rima mbr2i!at2.
/oezia tradiionalist2 -n grdina .hetsemani% de Vasile Voiculescu% este o poezie de inspiraie
religioas2% n care se red2 suferina lui Isus nainte de r2stignire. Astfel% ntregul poem devine o alegorie
avnd la baz2 opoziia dintre sacru !i profan. /rezena verbelor la imperfect% situeaz2 drama ntr-un timp
mitic !i creaz2 impresia de suferin2 continu2. /oetul folose!te foarte multe cuvinte de origine popular2$
br$nci, amarnic, sterlici, vraitea. -etafora 8pa(arului" pe care trebuia s2 l bea Isus este preluat2 din
0iblie !i este una deosebit de plastic25se refer2 la pa(arul din care au baut Isus !i ucenicii s2i la Cine cea
de tain2% dar !i la ceasul patimilor ce aveau s2 vin27. /utem remarca% de asemenea% contrastul cromatic ce
vine n spri&inul dualit2ii persona&ului$ 8curgeu sudori de snge pe c(ipu-i alb ca varul" 5comparaie7.
+ug2ciune devine (iperbolic 8amarnic2 strigare"% iar efectul ei are proporii cosmice 8strnea n sl2vi
furtun2". Gestul ngenunc(ierii 8C2zut pe br2nci n iarb2 se-mpotrivea ntr-una"% nu semnific2 atitudinea
unui nvins% ci invocarea spiritului divin pentru a-!i nvinge sl2biciunea omeneasc2.
-etafora 8mna-nendurat2" este o e#presie a voinei devenite implacabile.
,nsiunea nu a sc2zut n intensitate% dovad2 stau epitetele 8nendurat2" !i 8grozav2" 5acesta nsoit !i de
inversiune7. -etafora 8sete"% epitetul 8uria!2" !i (iperbola 8st2 sufletul s2-i rup2" sunt cuvinte nc2rcate de
tr2ire% tensiune% sugernd dorina de &ertf2. n ultima strof2 predomin2 ideea unui (aos general 8vrai!tea
gr2dinii". -etafora 8b2t2ile de aripi" sugereaz2 prezena mesagerilor divini P ngerii. 1ltimul vers
nt2re!te ideea de moarte 8Ji ulii de sear2 dau roate dup2 prad2."
n esen2% poemul valorific2 ideea cunoa!terii adev2rului printr-un act de sacrificiu% n care refuzul ispitei
p2catului nseamn2 alegerea c2ii rug2ciunii !i a credinei c(iar !i dincolo de moarte.
Viziune poetic
George Bacovia
/rin opera sa a creat o atmosfer2 sumbr2% ceoas2% umed2% denumit2 atmosfera bacovian2. Har nu n
aceast2 atmosfera rezid2 meritul poetului. ncadrat de unii critici ntre cei mai valoro!i poei simboli!ti din
ara noastr2% el !i dep2!e!te cu mult epoca situndu-se printre cei mai originali poei romni. .-a n2scut la
0ac2u 5de unde !i-a derivat !i pseudonimul% adev2ratul s2u nume fiind George <asiliu7% ora! n care !i-a
f2cut studiile liceale. .tudii de drept la 0ucure!ti !i Ia!i% n ultimul ora! obinnd !i licena n drept. Cu
diploma pe care o avea% ar fi putut profesa avocatura sau ar fi putut ocupa diverse funcii importante n
administraie. 3ire mai timid2 ns2 !i destul de reticent2 la valurile vieii% fiind marcat !i de o boal2 care n
anul 9:NQ avea s2-l trimita n mormnt% 0acovia se mulume!te cu o slu&b2 m2runt2 de funcionar.
Adev2rata sa c(emare nu a fost triumful pe scara vieii% ci poezia. Hebutul literar !i l-a facut cu spri&inul
lui Al. -acedonsRi n revista B4iteratorulB. /rimul volum de versuri i-a ap2rut n anul 9:9>% cnd lumea
se afla n plin r2zboi mondial . -ai tarziu criticii literari au descoperit n volumul de debut% intitulat
B/lumbB% surpriza apariiei n cmpul literelor romnesti a unui original poet.
George 0acovia este poetul toamnelor dezolante% al iernilor ce dau sentimentul de sfr!it de lume% al
c2ldurilor toride% al prim2verilor iritante !i nevrotice 5Hecembrie% 4acustre% Cuptor% =ervi de prim2var27.
Cadrul este ora!ul de provincie% de parcuri solitare% cu cafenele s2race% cuprinse ntr-o realitate
demoralizant2% ameninnd s2 se pr2bu!easc2. ,oamna% frigul% tristeea% umezeala% r2ceala nevroza%
descompunerea devin proiecii ale unei emoii poetice. /oetul este un inadaptat n societatea burg(ezian2-
de aici dorina de evadare.
Atmosfera lautric2 particular2 este deprimant2$ de toamne reci% cu ploi putrede% limitat ntr-un peisa& de
ma(ala% de ora! provincial% ntre cimitir !i abator... atmosfera de plumb... n care plute!te obsesia morii.
G2sim n poezia lui 0acovia influene din simbolismul francez prin atmosfera de nevroz2% gustul pentru
satanic% ideea morii% cromatica !i predilecia pentru muzic2. Impresiile sunt sugerate prin corespondene
muzicale% dar !i prin culoare.
Tudor Arghezi a fost poet% prozator !i gazetar cu o carier2 literar2 ntins2 !i foarte bogat2% unul dintre
autorii de prim rang ai poeziei interbelice.
n anul 9:;Q i apare volumul de poezii BCuvinte potriviteB% care constituie unul dintre cele mai
importante momente pentru poezia romneasc2 interbelic2.
Anul 9:M9 reprezint2% prin apariia volumului B3lori de mucigaiB% o alt2 dat2 important2 pentru poezia
arg(eziana.
)l menine cteva linii tradiionaliste dar se poate contesta c2 el inoveaza pe baza tradiiei fiind
considerat un modernist clasicizant. )ste primul poet romn care valorific2 estetica urtului nsemnnd
utilizarea unor cuvinte urte care sunt considerate a sfida bunul sim% descoperite ns2 ca avnd o puternic2
e#presivitate.
n viziunea arg(ezian2% orice categorie se poate transforma n contrariul s2u $ materialul n spiritual%
urtul n frumos% nepoeticul n poetic. /rin transfigurarea !i sintetizare realitatea se sc(imb2% iar urtul
devine obiect estetic.
Arg(ezi este un reprezentant al poeticii antipoeticului% prin credina lui n puterea de izb2vire a unei pure
frumusei% evit2 din temperatura nalta la care sunt supuse cuvintele n procesul creator. =u e vorba despre
o subliniere a urtului pentru a pune n lumin2 frumuseea ci despre o conversiune a lui la o str2lucire
tainic2% folosind propriile sale resurse neb2nuite.
B,estamentB a!ezat2 cu intenie n capul volumului de nceput BCuvinte potriviteB este cea mai
semnificativ2 poezie. 32r2 s2 constituie un manifest% B,estamentB m2rturise!te despre obsesiile poetice
latente arg(eziene. /oezia n versiunea arg(ezian2 - presupune deci$ B.udoarea muncii sutelor de aniB.
Lucian Blaga
/ersonalitate impunatoare a culturii interbelice% 4ucian 0laga% filosof% scriitor% profesor universitar% a
marcat perioada respectiv2 prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea n universalitate. .-a
nascut la : mai 9E:N la 4ancram% lng2 Alba Iulia% ntr-o familie de preoi. Copilaria i-a stat% dup2 cum
m2rturise!te el nsu!i% Bsub semnul unei fabuloase absene a cuvntuluiB% viitorul poet - care se va
autodefini mai trziu Bmut ca o leb2d2B - neputnd s2 vorbeasc2 pn2 la vrsta de patru ani.
/rimele clase le-a facut la .ebe!% a urmat 4iceul BAndrei .agunaB din 0ra!ov% unde era profesor ruda sa
Iosif 0laga% autorul primului tratat romnesc de ,eoria dramei. n anul izbucnirii primului r2zboi mondial
!i-a nceput studiile de teologie la .ibiu% pe care le-a finalizat cu licena n 9:9Q. ntre 9:9Q !i 9:;F a
frecventat cursurile 1niversit2ii din <iena% unde a studiat filosofia obinnd !i doctorantul.
+evenit n +omnia rentregit2% s-a d2ruit cauzei presei romne!ti din ,ransilvania% fiind redactor la
revistele BCulturaB din Clu& !i B0anatulB din 4ugo&.
n 9:;> a intrat n diplomaie ocupnd succesiv posturi la legaiile 2rii noastre din <ar!ovia% /raga%
4isabona% 0erna !i <iena. A fost ales membru al Academiei +omne n 9:MQ. Hiscursul de recepie !i l-a
intitulat )logiul satului romnesc.
n 9:M: a devenit profesor de filosofia culturii la 1niversitatea din Clu&% mutat2 temporar la .ibiu n anii
ce au urmat dictatului de la <iena. 4a .ibiu redacteaz2% ncepand cu 9:?M% revista .aeculum% care va
ap2rea un an.
Hin 9:?E% ndepartat de la catedr2% a lucrat n cadrul filialei din Clu& a Institutului de Istorie al
Academiei.
A trecut la cele ve!nice pe > mai 9:>9% fiind nmormntat la 4ancram.
4ucian 0laga s-a manifestat n ipostaz2 dubl2 de poet !i de filozof cu egal2 str2lucire% dar !i de
dramaturg !i publicist.
<olume reprezentative ale poetului sunt$ B/oemele lumiiB% B/a!ii profetuluiB% Bn marea trecereB% B4auda
somnuluiB% B4a cumpna apelorB% B=eb2nuitele trepteB.
Creaia sa este o sintez2 de tradiie !i modernitate.
.ubstana poeziei este% pentru 4ucian 0laga% mitulC tr2s2turile fundamentale ale creaiei sale poetice sunt
sentimentul misterului% setea de absolut% nelini!tea metafizic2 !i vocaia creaiei.
*poziia dintre cunoa!terea luciferic2 !i cunoa!terea paradisiac2 a ceea ce cuprinde inspirat2 metafora B
Corola de minuni a lumiiB% adica totul.
Cunoa!trea poetic2% metafizic2% ce mbog2e!te frumuseea lumii% este ncorporat2 ntr-o comparaie
ampl2 !i destul de sugestiv2 !i plastic2$ B!i-ntocmai cum cu razele ei albe luna%O nu mic!oreaz2% ci
tremur2toareO m2re!te !i mai tare taina nopii%O a!a mbog2esc !i eu ntunecata zareO cu largi fiori de sfnt
misterO !i tot ce-i ne-nelesO se sc(imb2-n ne-nelesuri !i mai mariO sub oc(ii mei O c2ci eu iubescO !i oc(i !i
flori !i buze !i morminte.B
Iubirea este comunicarea eului poetic cu spiritul universal% iar ultimele imagini 5flori% oc(i% buze%
morminte7sunt simboluri fundamentale ale e#istenei.
n concepia lui 0laga cunoa!terea este logic2 5adic2 raional2% pe cale !tiinific2% dar prin care misterele
lumii nu pot fi revelate7 pe care el o nume!te paradisiac2C pe langa aceasta e#ist2 cunoa!terea luciferic2
prin care metafora% imaginaia poetic2 sporesc misterele lumii.
0laga teoretiz2 distingnd$
a7 metafore plasticizante - care se produc n cadrul limba&ului% iar transferul de termeni de la unul asupra
celuilalt se face n vederea plasticiz2rii unuia dintre ei ca n e#emplul$ Br2ndunelele pe un fir de telegraf -
note pe un portativBC Bpe ulii subire !i nalt2 O ploaia umbl2 pe cataligeBC Bn &oc cu piatra cte-un val O Ji-
arat2 solzii de pe pntecB.
b7 metafore revelatorii - care sporesc semnificaiile faptelor% misterele lumii% releveaz2 ceva ascuns n
elementele la care viseaz2$ Bsoarele O lacrima Homnului O cade n m2rile somnuluiBC Bn somn% sngele meu
ca un val O se trage din mine O napoi n p2riniBC Bcenu!a ngerilor ar!i n ceruri O ne cade fulguind pe umeri
!i pe caseB.
Ion Barbu
-atematician !i poet% 0arbu s-a n2scut la C2mpulung--uscel. 3iul unic al magistratului C. 0arbilian !i
al .marandei. .tudii elementare !i gimnaziale n ora!elul natal% Harm2ne!ti-+oman% /ite!ti. 4iceul la
0ucure!ti% unde este remarcat de prof. G(. ,iteica% la un concurs al Gazetei matematice. Hupa licen2 i se
acord2 o bursa n Germania. Hoctoratul n 9:;: cu teza +eprezentarea canonic2 a adun2rii funciilor
ipereliptice. Apoi se afirm2 ca matematician !i devine profesor titular la 1niversitatea din 0ucure!ti.
.tralucita vocaie matematic2 se materializeaz2 n EF de studii% apreciate n ar2 !i str2in2tate. Cu numele
s2u adevarat sunt consacrate a!a-zisele Bspaii 0arbilianB n geometrie. Han 0arbilian de pe actul de
na!tere !i din universul matematic este aceea!i persoan2 cu Ion 0arbu% pseudonimul s2u literar% nscris la
loc de cinste n istoria literaturii romne.
Ca poet% debuteaz2 n B4iteratorulB 9:9E. Colaboreaza la .buratorul !i ). 4ovinescu l semnaleaz2
cititorilor ca un Bpoet nouB. /reocupat mai mult de matematici% ne-a lasat puine opere literare$ BHup2
melciB 9:;9% BSoc secundB 9:MF% iar dup2 moarte au aparut B*c(eanB 9:>>% /agini de proz2 B9:>EB.
/leac2 n lumea de dincolo% la 99 august 9:>9% r2pus de o criz2 (epatic2. A doua zi% salcia din faa casei
5strada C. Havilla E7% cntat2 de poet ca un copac sfnt% se prabu!e!te la o furtun2. Acolo% la r2d2cina
salciei% !i ngropase cinii credincio!i...
-ai e#act spus% nelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie s2 fie poezia e mai aproape de concepia unor
poei moderni !i singulari ca .tep(ane -allarmT sau /aul <alTrU% dect de concepia mai general2% impus2
de romantism. Apoi nu trebuie uitat c2 poetul a fost debutat de un matematician !i c2 modul lui de a gndi
n spiritul abstract al matematicii s-a impus !i n planul reprezent2rilor poetice. Ion 0arbu nsu!i afirm2$
BCa !i n geometrie% neleg prin poezie o anumit2 simbolic2 pentru reprezentarea formelor posibile de
e#isten2I /entru mine poezia este o prelungire a geometriei% a!a c2% r2mnnd poet% n-am p2r2sit
niciodat2 domeniul divin al geometriei.B
.curte !i riguroase ca form2 - cteva sunt sonete -% poeziile propun un univers tematic restrns. 0arbu
descrie peisa&e mineralizate% forme ale geologicului !i ale florei % evoc2 zeit2i mitologice sau surprinde
procese de con!tiin2% cum ar fi solemnul leg2mnt al lep2d2rii de p2catul contemplaiei abstracte n
favoarea voinei de a tr2i cu frenezie% ntr-o total2 consonana cu ritmurile vii ale naturii. )vitnd poezia -
confesiune% e#primarea direct2 a n2zuinelor sufletului s2u% I. 0arbu le transfer2 unor elemente ale naturii$
copacul% banc(izele% munii% p2mntul ceea ce indic2 o tendin2 de a folosi simboluri BobiectiveB.
/eisa&ele% pasteluri e#otice !i imaginare% nc(id n ele elanuri !i ncorset2ri ale fiinei umane% aspiraii
patetice !i ncrncenate refuzuri.
Concluzii
George Bacovia se situeaza intre marii poeti ai veacului% alaturi de ,udor Arg(ezi% 4ucian 0laga si Ion
0arbu. Hespre George 0acovia% s-a spus iniial c2 e un
poet simbolist dar criticii au remarcat ulterior c2 !i dep2!e!te
epoca% aparinnd poeziei romne moderne. .e pare c2 pseudonimul
s2u provine din limba latin2 0ac(us via% unde insemna
Calea lui 0ac(us dar are leg2tur2 !i cu denumirea orasului
s2u natal% 0ac2u.
.unt putini poetii care% prin opera% au impus in contiinta literara% cu numele lor% denumirea unei stari de
spirit% a unei atmosfere lirice% in cazul acest P bacovianismul.
Apartenenta poetului la simbolism a fost demonstrate printr-o serie de argumente tematice 5motivele
solitudinii% toamnei% ploii% sensibilitatea nevrotica fiind e#treme de active in lirica bacoviana7% prin
argumente stilistice 5sinestezia% simbolurile obsedante7 si prin interte#tualitate 50acovia citand in te#tele
sale% autori simbolisti7. 0acovia devine unul dintre cei mai importani poei
romni% devenind autorul care e#ecut2 un uria! salt canonic de la
statutul de poet minor la cel de autor clasic al literaturii
romne.
Instinctul melodiosului% care conduce mana tuturor modenistilor este absent in poeziile lui 0acovia% a
carui arta pare sa invedereze o urec(e nemuzicala sau% spre a nu se crede ca o spun cu repros% o urec(e in
stare sa accepte distanta% zgomotul% dezordinea sonora."5 =icole -anolescu Hespre poezie"7
0acovia e% inainte de toate% sincer. /eozia lui nu tinteste niciodata un anumit efect literar% totdeauna ea
adduce cu sine% fara sa-si dea socoteala% unulI 0acovia se multumeste sa se analizeze si sa-si noteze%
scurt% prTcis% cu nervii starnsi% intr-o inascuta incordare% impresiile." 5=icolae Havidescu Aspecte si
directii literare"7
In viziunea lui Arghezi idea se impleteste cu intuintiile adanci ale starilor de e#istenta.In poezia
arg(eziana gandirea si limba&ul sunt de factura moderna% iar form asi tematica sunt adesea traditionale.
<ersificatia este traditionala si moderna deopotriva.,raditionalul tine de rima perec(e% iar modernitatea
tine de ritmul neregulat% care urmaresete nu piciorul metric% ci gadirea poetica.
In Cadrul poeziei lirice% poetul vorbeste in numele sau si e#prima sentimente si aspiratii intime5ca in
,estament"7.1lterior au aparut discieri precum lirica personala% lirica rolurilor% lirica mastilor 5in
4uceafrul de )minescu7.4irica% fiind genul autoe#primarii% recurge la confesiune ca modalitate de
e#primare si este poezia prezentuluiC nota dominanta de capacitatea de a e#prima sentimente si trairi
puternice.3elul sentimentului domninant si unele criterii formale diferentiaza speciile lirice$ oda% imnul%
elegia% meditatia% satira% sonetul% etc.
/oetul scrie pentru a-si spune ca intelesul ultim ii va scapa darn u renunta sa il caute.Asa incat insasi
aspiratia spre unitate este unitatea pe care o putem numi5I7ca gest al unei constiinte tensionate pentru
care poezia nu este totusi numai un &oc sau numai potrivirea de cuvinte% ci incercarea de intelegre prin
cuvant."
5-arian /apa(agi%)#ercitzii de lectura7
Ilustrand perfect modernismul moderat%Arg(ezi s-a dovedit si un reformator important al liricii nostreCel
este eretic si fata de miscarile cele mai reformatore ale vremii5I7.In 3lori de mucigai"% se modifica sfera
realitatii acceptate drept VVpoeticeAA" 5-ircea .carlat%Istoria poeziei romanesti7.
Creatia lui Blaga a parcurs succesiv mai multe etape fara ca intre acestea sa e#iste democratii ferme%
e#acte. Astfel primul volum% /oemele luminii"% se caracteizeaza printr-un vitalism pronuntat. <olumul
urmator% /asii profetului"% se defineste printr-un limba& meditativ% refle#ive. <olumele urmatoare% 4a
cumpana apelor"% 4a curtile dorului" se definesc printr-un lirism folclorizant.
In intreaga lirica blagiana se pot identifica doua constante$refle#ivitatea si metafora.Hin punct de vedere
formal% poetul a impus definitiv versul liber.
Creatia sa este o sinteza de traditie si modernitate.In continuarea lui )minescu% 0laga adaceste procuparea
pentru spiritualitatea nationala pana la straturile cela mai ar(aice% primitive.
0laga recreaza lumea magica si misticaCeste o incercare a spiritului uman de a se transpune in orizontul
misterului si de a-l revela"5G. Gana7.
.ubstanta poeziei este%pentru 4ucian 0laga% mitulCtrasaturile fundamentale ale cretiei sale poetice sunt
setntimentul misterului% setea de absolute% nelinistea metafizica si vocatia creatiei.
Apartenenta sa pentru desc(iderea culturii nationale spre spiritele universale il situeaza in aceeasi familie
cu H. Cantemir% 0./.Gasdeu% )minescu% =oica% -ircea )liade.
/rimul sau volum de poezii /oemele luminii"% este de o mare originalitate si este o marturie a intalnirii
lui 0laga cu e#presionismul receptat dinstre arta plastica mai intai% si % mai tarziu dinspre literature% prin
traducerile efectuate.
Ion Barbu este un poet relist si modern%apeland si la libertatile versului contemporan. 3enomenul
artistic barbian s-a n2scut n punctul de interferen2 al /oeziei cu -atematica% de aceea poezia lui este cu
mult deosebit2 de cea a lui Arg(ezi !i 0laga% ntruct gradul ei de dificultate e mai mare. -ai e#act spus%
nelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie s2 fie poezia e mai aproape de concepia unor poei moderni
!i singulari ca -allarmT sau <alTrU% dect de concepia mai general2% impus2 de romantism. Apoi nu
trebuie uitat c2 poetul a fost debutat de un matematician !i c2 modul lui de a gndi n spiritul abstract al
matematicii s-a impus !i n planul reprezent2rilor poetice. 0arbu nsu!i afirm2$ "Ca !i n geometrie% neleg
prin poezie o anumit2 simbolic2 pentru reprezentarea formelor posibile de e#isten2I /entru mine poezia
este o prelungire a geometriei% a!a c2% r2mnnd poet% n-am p2r2sit niciodat2 domeniul divin al
geometriei.
Intr-un interviu acordat lui 3eli# Aderca% din 9:;Q% creaia lui Ion 0arbu era mp2rit2 n patru etape$
parnasian2% antonpanesc2% e#presionist2 !i !aradist2. n studiul din 9:MN% Introducere n poezia lui Ion
0arbu% ,udor <ianu propune trei etape$ parnasian2% baladic - oriental2 !i ermetic2 . Aceast2 din urm2
mp2rire a devenit clasic2.
-a&oritatea poemelor barbiene si totalitatea celor din ciclul Soc second" nu pot impresiona% in prima
instanta% decat prin muzicalitatea si ritm% eventual prin absenta legaturilor aparente cu semantica ordinara%
precum in picture nonfigurative..ensul propriu comunicarii lirice din poemele lui Ion 0arbu scapa
intelegerii dupa criterii normate de% bunaoara% poezia traditionala. 54aurentiu 1lici Arg(ezii% 0acovia%
0arbu
Receptare critic
8/oetul scrie pentru a-!i spune c2 nelesul ultim i va sc2pa dar nu renuna s2-l caute. A!a nct ns2!i
aspiraia spre unitate este unitatea pe care o putem numi5...7 ca gest al unei con!tiine tensionate pentru
care poezia nu este totu!i numai un &oc sau numai potrivire de cuvinte% ci ncercarea de nelegere prin
cuvnt."
5-arian /apa(agi% Exerciii de lec!ur"7
W /salmii lui Arg(ezi suntX 8m2rturia unei st2ri agonice$ a luptei interioare% n c2utarea lui Humnzeu% pe
calea certitudinii materiale sau a revelaiei. C(iar cnd domin2 sentimentul ndoielii% nevoia credinei se
afirm2 impetuoas2% ca o recunoa!tere indirect2 a lui Humnezeu..."
5Jerban Cioculescu% In!roducere #n $oezia lui Arghezi7
84a 0laga remarc2m fora de a dispune de convenii !i idei anterioare ca de ni!te libert2i cu o
spontaneitate nelimitat2."
5Cornel -oraru% %niversul $oeziei lui Lucian Blaga 7
81nitatea volumului o d2 ideea luminii. =atura ei misterioas2 l-a preocupat pe poet% care revine adesea n
studiile sale filozofice asupra acestei probleme.5...7 4umina strnit2 n suflet de elanurile iubirii poate c2 e
ultimul strop din cascada incandescent2 primordial2."
5*v... Cro(m2lniceanu% Lucian Blaga7
-a&oritatea poetelor barbiene !i totalitea celor din ciclul &oc secund nu pot impresiona% n prim2 instan2%
dect prin muzicalitate !i ritm. .ensul propriu comunic2rii lirice din poemele lui Ion 0arbu scap2
nelegerii dup2 criterii normate% de bun2oar2% poezia tradiional2."
54aureniu 1lici% Arghezi' Bacovia' Barbu...7
Aici sosi $e vremuri
de Ion Pillat
4a casa amintirii cu-obloane !i pridvor%
/2ien&eni z2brelir2 !i poart2% !i z2vor.
Iar (ornul nu mai trage alene din ciubuc
He cnd luptar2-n codru !i poteri% !i (aiduc.
n drumul lor spre zare mb2trnir2 plopii.
Aci sosi pe vremuri bunica-mi CalUopi.
=er2bd2tor bunicul pndise de la scar2
0erlina leg2nat2 prin lanuri de secar2.
/ie-atunci nu erau trenuri ca azi% !i din berlin2
.2ri% subire%-o fat2 n larg2 crinolin2.
/rivind cu ea sub lun2 cmpia ca un lac%
0unicul meu desigur i-a recitat 4e lac.
Iar cnd deasupra casei ca umbre berze cad%
i spuse .bur2torul de-un tn2r )liad.
)a-l asculta t2cut2% cu oc(i de peruzea...
Ji totul ce romantic% ca-n basme% se urzea.
Ji cum !edeau... departe% un clopot a sunat%
He nunt2 sau de moarte% n turnul vec(i din sat.
Har ei% n clipa asta simeau c2-o s2 r2mn2...
He mult e mort bunicul% bunica e b2trn2...
Ce straniu lucru$ vremeaL Heodat2 pe perete
,e vezi aievea numai n !tersele portrete.
,e recuno!ti n ele% dar nu !i-n faa ta%
C2ci trupul t2u te uit2% dar tu nu-l poi uita...
Ca ieri sosi bunica... !i vii acuma tu$
/e urmele berlinei tr2sura ta st2tu.
Acela!i drum te-aduse prin lanul de secar2.
Ca dnsa tragi% n dreptul pridvorului% la scar2.
.ubire% calci nisipul pe care ea s2ri.
Cu berzele ntr-nsul amurgul se opri...
Ji m-ai g2sit% zmbindu-mi% c2 prea naiv eram
Cnd i-am !optit poeme de bunul 3rancis Sammes.
Iar cnd n noapte cmpul fu lac ntins sub lun2
Ji-am spus 0alada lunei de Goria 3urtun2%
--ai ascultat pe gnduri% cu oc(i de ametist%
Ji i-am p2rut romantic !i poate simbolist.
Ji cum !edeam... departe% un clopot a sunat
. Acela!i clopot poate . n turnul vec(i din sat...
He nunt2 sau de moarte% n turnul vec(i din sat.