Asocia ia Olimpicii Cunoasterii www.olimpiciicunoasterii.ro Editia a III-a etapa I Limba si literatura romna Subiecte realizate de: clasele I IV inst.

. gr. I Jianu Ana Maria -Sc. Nr. 2 Caracal, jud. Olt inst. gr. I Serban Claudia -Sc. Nr. 2 Caracal, jud. Olt FAZA JUDETEANA: subiectele 1 -15 FAZA NATIONALA: subiectele 16, 17,18 CLASA I 1. Primul sunet care se aude cnd rostim este: a) a; b)m; c) n; d) u; e) e. 2.Ultimul sunet care se aude cnd rostim este: a) a; b)m; c) n d) u; e) e. 3.De cte ori se aude sunetul r cnd rostim: ramura ? a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 4.Cte sunete se aud cnd rostim cuvntul ? a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 5. Cuvntul care denumeste imaginea este alcatuit din silabe: a) 1; b) 2; c) 6; d) 4; e) 5. 1 6. n cuvntul silaba ma este : a) prima silaba; b) a 2-a silaba; c) a 3-a silaba; d) a 4-a silaba; e) a 5-a silaba. 7. Doar din silabele -ra; mar-; -mu- folosite toate si numai o singura data se poate forma cuvntul: a) ramura; b) marar; c) marmura; d) mura; e) mare. 8.Care e ultima silaba din cuvntul care denumeste imaginea : a) na; b) a; c) an; d)ma; e) am. 9. Sa despartim corect n silabe cuvntul marama! a) mar-ama; b) mara-ma; c) ma-ram-a; d) ma-ra-ma; e) ma-rama. 10. Din perechile: sus-jos, cald-rece, mic- lipseste cuvntul: a) mere; b) mare; c) mure; d) rame; e) eram. 11. Facem ordine ntre cuvinte! a) mure are amare Ene. b) amare are mure Ene. c) Ene amare are mure. d) Ene are mure amare. e) are amare Ene mure.

12. Delimitam cuvintele n propozitia: Emaemereurea. a) Emae mere urea. b) Ema emereu rea. c) Ema emereurea. d) Ema e mereu rea. e) E mae mere urea. 2

13. Sunt scrise doar nume de persoane n sirul: 17.Asezati n ordine cuvintele pentru a obtine o propozitie mere 1. are 2. rumene 4. Mara 3. mereu 5. a) Nana, Ana, mura, mama; corecta: b) Ana, Mara, Ene, Ema; c) mama, Mara, Ana, Ene; d) Nana, nara, mare, mama; e) nume, mura, nara, neam. 14. Continua proverbul: Buturuga mica rastoarna carul : a) mure; b) rame; c) mare; d) nume; e) mere. a) 1,5,3,4,2; b) 4,3,5,2,1; c) 3,2,5,1,4; d) 1,5,3,2,4; e) 1,2,5,3,4. 15. Cea mai scumpa de pe lume este: 18. Continua ghicitoarea: a) marea; b) rama; c) rana; d) nara; e) mama. Umbla mosul prin padure Dupa zmeurasi ......! (Ursul) 16. Ghici! a) rame; b) mare; c) nume; "Alba plapumasi moaled) mure; e) numere. S-a ntins pe deal, pe vale. Iar cnd vine primavara Se topeste plapumioara." (? ) a) mura; b) armura; c) neaua; d) marea; e) ramura. 34

CLASA a II-a 1. Mos Craciun soseste cu sania trasa de reni n anotimpul : a) primavara; b) toamna; c) iarna; d) vara; e) la nviere. 2. Gaseste greseala! a) o cutie - niste cutii; b) un pom - niste pomi; c) o scoala niste scoli; d) un copil - niste copi; e) o prietenie - niste prietenii. 3. Care pereche nu se potriveste? a) cioc - plisc; b) urias - enorm; c) prieten - amic; d) iubire - dragoste; e) aproape -departe. 4. a) c) d) Sunt denumite numai vietuitoare n sirul: cocor, soricei, iarna; b) marinar, iepuras, ochi; castel, pitic, elefant; porumbel, broscuta, pisicuta; e) catel, trandafir, margele.

5. S-a despartit gresit n silabe cuvntul: a) res-pon-sa-bil; b) a-pa-rut; c) inv-en-tat; d) in-te-re-sant; e) n-ti-ne-rit. 6. Scriem corect numarul 17 astfel: a) sapte spre zece; b) saptisprezece; c) saptesprezece; d) saptsprezece; e) saptispe. 7. n propozitia: Ia patina eri pe ghiata. sunt gresit scrise: a) un cuvnt; b) doua cuvinte; c) trei cuvinte; d) patru cuvinte; e) cinci cuvinte. 8. Proverbul: Cine stie carte are patru... se completeaza cu: a) picioare; b) mini; c) dinti; d) ochi; e) guri; 9. La sfrsitul unei propozitii care exprima un ndemn se foloseste: a) punct; b) virgula; d) semnul ntrebarii; c) semnul exclamarii; e) doua puncte. 10. Alege propozitia falsa! a) b) c) d) e) Titlul se scrie la mijlocul rndului. Alineatul este rndul scris mai n interior. Cuvintele se despart n silabe. Literele sunt semnele scrise (grafice) ale sunetelor. Propozitia e formata din silabe.

11. Care este ntrebarea cea mai potrivita pentru urmatorul raspuns: La scoala elevii nvata lucruri interesante. a) Unde sunt elevii? b) Cum sunt lectiile? c) Ce fac elevii la scoala? d) Cnd ncepe scoala? e) Cine vine la scoala?

12. Expresia : i-a pus pe fuga are sensul de: a) i-a pus pe picioare; b) i-a luat; c) i-a adaugat; d) i-a pus pe jar; e) i-a alungat. 13. n fragmentul urmator: A iesit din musuroi furnica si a pornit, cum face n fiecare dimineata, a pornit sa vada lumea. (Emil Grleanu Calatoare!...) se vorbeste despre: a) musuroi; b) crtita; c) dimineata; d) furnica; e) lume. 5

14. Autorul volumului Amintiri din copilarie este: a) Mihai Eminescu; c) Emil Grleanu; d) George Toprceanu; b) George Cosbuc; e) Ion Creanga; 15. Ghici! Sus, pe coama muntilor, Muntilor, caruntilor, Sta voinicul cel tepos, Vesnic verde si frumos a) muntii; b) ariciul; c) bradul; d) batrnul; e) voinicul. 16. Care dintre propozitiile urmatoare nu are nteles? a) Lenesul era dus la spnzuratoare. b) Este dus la spnzuratoare lenesul. c) La spnzuratoare este dus lenesul. d) Dus la spnzuratoare este lenesul. e) La dus este spnzuratoare lenesul. 17.Alege varianta corecta! a) b) -La multi ani nepoate. -la multi ani nepoate! -La multi ani, nepoate? -La multi ani, nepoate! -la multi ani, nepoate. c) d) e) 18.Iepurasul a facut o greseala. Gaseste-o tu! a) copil-copila; b) porumbel-porumbita; c) cal-cala; d) ied-iada; e) urs-ursoaica. 78

CLASA a III-a 1. Alegeti cuvntul folosit astazi pentru mai vechiul negustor. a) comerciant; b) mecanic; c) necunoscut; d) negociat; e) comparat. 2. a) c) d) Care este forma gresita? cmpia-cmpiile; b) prietenia-prieteniile; vesnicia-vesniciile; cartea-cartiile; e) cutia-cutiile.

3. Care cuvnt nu a fost despartit corect n silabe? a) pri-e-ten; b) ex-cla-ma-re; c) ra-stoar-na; d) co-dru; e) per-soa-ne. 4. Cunoasteti jocul Eu spun una, tu spui multe? n care dintre enumerarile de mai jos toate cuvintele sunt mai multe? a) crai, ploi, stol, roiuri; b) poiana, privire, ploi, parti; c) ploi, roi, crai, rnduri; d) roiuri, rnd, gnd, stol; e) gnduri, ploi, roiuri, rnduri. 5. n enuntul: Pestegradinanghetataseasterneunstratgrosdenea. sunt.. cuvinte: a) 7 cuvinte; b) 8 cuvinte; c) 9 cuvinte; d) 10 cuvinte; e) 11 cuvinte. 6. Care dintre cuvintele urmatoare nu se nrudeste cu celelalte? a) mna; b) mntuire; c) mnuta; d) mnuire; e) a nmna. 7. pe a) c) d) Care din nsusirile urmatoare nu sunt potrivite pentru cuvintele care le nsotesc? ploaie -rece si deasa; b) soare - caldutsi bland; tulpina - naltasi mladioasa; fata - bunasi frumoasa; e) strada - veche si plictisita.

8. Mircea a lasat un biletel mamei. Determinati numarul greselilor de scriere facute! Draga mama, Am terminat lectiile ntro ora. Am avut de scris duar doua egzercitii si o problema. Acum am esit n parc cu colegi. Ma ntorc repede cu Ana si cu Georghita. Mircea a) 2 greseli; b) 3 greseli; c) 4 greseli; d) 5 greseli; e) 6 greseli. 9. Se da textul: Regele se ntoarse catre Tom si-i grai cu blndete -Sarmanul meu baiat. cum ti-ai amintit locul n care se afla sigiliul - N-am stiut ca asta cautau Eu am spart nuci cu el. (Mark Twain Printsi cersetor) Semnele de punctuatie care lipsesc sunt n ordine:

a) punct, virgula, semnul ntrebarii, semnul mirarii; b) doua puncte, virgula, semnul ntrebarii, punct, semnul mirarii; c) doua puncte, punct, semnul mirarii, virgula, doua puncte; d) doua puncte, semnul ntrebarii, punct, virgula; e) semnul mirarii, punct, virgula, semnul ntrebarii, doua puncte. 10. Enuntul Pot sa intru? este o formula de: a) salut; b) prezentare; c) solicitare; d) permisiune; e) ncheiere. 9 10

11. Completati proverbul: Buturuga . rastoarna carul . a) mica; mare; b) tare; mica; c) alba; neagra; d) grea; usoara; e) mare; mica. 12. Sensul proverbului: Omului cu nvatatura i curge mierea din gura. este: a) Cine nvata mannca numai miere; b) Daca mannci miere nveti; c) Omul cu miere nvata; d) Omul nvata sa faca miere; e) Cel care nvata stie sa vorbeasca placut si interesant. 13. Fratele mai mic i-a rupt pagina lui Vlad si acesta nu mai poate nvata poezia. Ajutati-l voi sa o reconstituie! 2. 3. ? 4. 5. 1. a) d) Daca trece vremea mea ? Cu crengile la pamnt De ce nu m-aslegana, Ce te legeni, codrule, Faraploaie, faravnt, 1, 2, 3, 4, 5; b) 2, 3, 4, 5, 1; c) 5, 4, 3, 2, 1; 5, 1, 3, 4, 2; e) 5, 1, 2, 3, 4.

14. Ideea cea mai potrivita care se desprinde din fragmentul urmator: Pe prispa casei, copilasul, numai n camasuta, cu capul gol, urmareste jocul stolului de pasari printre care se aflasi cei trei pui ai lui din cuibul de sub streasina. este: a) Copilasul statea pe prispa casei. b) Copilasul urmarea zborul stolului de pasari. c) Puisorii stateau n cuibul de sub streasina. d) Pasarile zburau n stol. e) Copilasul avea capul gol. 11 15. Ghici! O fata tnara trece-n zori Si varsa lacrimi peste flori. Luna le-a vazut si nu le-a ridicat, Soarele-ndata le-a uscat. a) luna; b) fata; c) floarea; d) roua; e) soarele. 16. Care cuvnt nu se nrudeste cu celelalte? a) cntec; b) cntaret; c) cnta; d) a cntari; e) cntare. 17.Care dintre perechile urmatoare nu grupeaza cuvinte cu

acelasi nteles? a) b) c) amic-prieten oaste-armatadusman-vrajmasluminos-ntunecat raspntie-intersectie d) e) 18.n care dintre enunturile de mai jos cuvntul neam poate fi nlocuit cu popor? a) b) c) d) e) 12 Dacii au fost un neam de oameni viteji. Nu ne-am pregatit bagajele nca. Mihai a citit Neamul Soimarestilor de Mihail Sadoveanu. Nu-si asculta neam parintii! Colegul meu, Matei, se trage din neamul Jienilor.

CLASA a IV-a 1. a) c) e) Cuvntul flamura contine: 3 vocale si 5 consoane; b) 3 vocale si 4 consoane; 2 vocale si 5 consoane; d) 5 vocale si 2 consoane; 7 consoane.

2. Cuvntul cu sens asemanator pentru opera este: a) casa; b) creatie; c) covor; d) prietenie; e) operatie. 3. Cu sens opus pentru vesnic folosim: a) neimportant; b) vital; c) complicat; d) mondial; e) muritor. 4. nlocuieste cuvntul subliniat cu cel mai potrivit cuvnt cu nteles asemanator: Ma nvaluia cu privirea sa calda. a) nepasatoare, b) blnda; c) agera; d) pierduta; e) arzatoare. 5. Cuvntul noua este adjectiv n enuntul: a) Ne-a adus si noua cirese. b) Ceasul indica ora noua. c) Noua nu ne place ploaia. d) Trenul va ajunge la noua fix. e) A mbracat o rochie noua. 6. Recunoasteti titlul textului! -mi pare bine sa te gasesc naltasi frumoasa, Sora-Soarelui! Noi ne ducem la bunicul si la bunicuta, urma Lizuca. (Mihail Sadoveanu - ..) a) Amintiri din copilarie; b) Colt Alb; c) Printsi cersetor; d) Dumbrava minunata; e) Fram, ursul polar. 13 7. Se da fragmentul: Furnica l ntreaba pe greieras: - Ce-ai facut toata vara? Transformarea corecta din vorbirea directa n vorbire indirecta este: a) Ce-ai facut, greierasule, toata vara? b) Ce l ntreaba furnica pe greieras? c) Unde a fost toata vara greierasul? d) Furnica l ntreaba pe greieras unde a fost toata vara. e) Furnica l ntreaba pe greieras ce a facut toata vara. 8. Cititi cu atentie fragmentul: nti ncepu a vorbi Domnita. . Duduie Lizuca. asa-i ca-ti plac sfaturile si povestile Semnele de punctuatie care lipsesc sunt n ordine: a) punct, semnul exclamarii, linie de dialog, punct; b) doua puncte, linie de dialog, virgula, semnul ntrebarii; c) doua puncte, linie de dialog, semnul ntrebarii; d) punct, virgula, semnul ntrebarii; e) linie de dialog, virgula, punct, semnul ntrebarii. 9. Analiza corecta a cuvntului subliniat se face astfel:

Oaspetii caselor noastre, cocostrci si rndunele, Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele.

(V. Alecsandri Sfrsit de toamna) a) rele = substantiv comun, numar plural, gen feminin; b) rele = verb, timp prezent, numar plural, gen masculin; c) rele = pronume personal, persoana a III a, numarul plural; d) rele = adjectiv, numarul plural, gen feminin; e) rele = adjectiv, numar plural, gen neutru. 10. Care este numarul verbelor din textul: Puiul de urs se ridica n doua labe si repeta numarul lui de la circ.l gresea, ncepea din nou, cadea n patru labe, se ntindea cu botul ascuns n ungherul cel mai ntunecos si nchidea ochii. (Cezar Petrescu Fram, ursul polar) a) 7 b) 6 c) 5 d) 4 e) 3 14

11. Completati proverbul: n casa lenesului e totdeauna . a) curatenie; b) belsug; c) sarbatoare; d) mncare; e) placinta. 12. Numeralul patru ndeplineste functia de subiect n propozitia: a) Alegem patru mere mari. b) Patru lucreaza n gradina. c) Orele se ncheie la ora patru. d) mprumutam patru creioane colorate. e) Patru fete formeaza o echipa. 13. Schema P.Ps.Ps.S. este ilustrata n propozitia: a) Privesc la valuri ei acum. b) Plnge Gina dupa cartea cu povesti. c) Mingea lui Dan s-a spart repede. d) Stavileste torentul vijelios digul. e) Cumpara bunica un ardei rosu. Nota: Ps = parte secundara de propozitie 14. Cititi cu atentie fragmentul: Fata cea mica a mparatului, daca vazu ca nici surorile nu o cruta, si puse nadejdea n Dumnezeu si se hotar sa plece unde mila Domnului o va duce. si lua ea din casa parinteasca un rnd de haine proaste si vechi si o porni n pribegie. Ideea principala care se desprinde din acest fragment este: a) b) c) d) e) Fata cea mica a mparatului a parasit casa parinteasca. Fata cea mica a mparatului a mbracat haine vechi. Surorile fetei de mparat au alungat-o de acasa. Fata mparatului s-a certat cu parintii si a plecat de acasa. Surorile fetei de mparat nu o crutau.

15. Ghici! Doua fete-mi poarta salba: Una-i neagra, alta-i alba Nencetat se tot alunga Si nu pot sa se ajunga. a) clopotelul; b) fetele de mparat; c) zapada; d) carbunele; e) ziua si noaptea. 16.Cu sens opus pentru esential folosim: a) b) c) mondial simplu complicat vital neimportant d) e)

17. Cuvntul cu sens asemanator pentru priceput este: a) primul; b) abil; c) prieten; d) nepriceput; e) om. 18. Se da enuntul: Ea a verificat rezultatele a trei probleme. Alegeti schema corecta care corespunde partilor de vorbire prin care sunt exprimate partile de propozitie! a) Pp.V.Sc.N.Sc b) Pp.V.Sc.Sc.Sc c) Sc.V.Sc.N.Sc. d) Sc.V.Sc.Sc.Sc. e) N.V.Sc.N.Sc. Nota: Pp = pronume personal; Sc = substantiv comun; V = verb; N = numeral; 15 16

Asocia ia Olimpicii Cunoasterii www.olimpiciicunoasterii.ro Editia a III-a etapa I Limba romna clasele V-VIII Subiecte realizate de: prof. gr. I Iuliana Crje FAZA JUDETEANA: subiectele 1 -15 FAZA NATIONALA: subiectele 16, 17,18 CLASA A V-A 1. Conin vocala e toate cuvintele din seria: a) magie, bucurie, vraja; b) vrajitoare, casua, pitic; c) cenusa, porumbel, caleasca; d) stea, dorine, bucurie; e) cavaleri, domnie, sarbatoare. 2. n enunul de mai jos: Mi-am dat seama ca prietenii adevarai sunt cei care i spun ntotdeauna adevarul. Exista : a) b) c) d) e) 3 4 5 6 7 diftongi; diftongi; diftongi; diftongi; diftongi;

3. Expresia a taia frunza la cini are nelesul: a) a munci din greu; b) a fi un iubitor de animale; c) a persevera; d) a nu avea nicio ocupaie serioasa; e) a se osteni pentru un scop nobil. 4. n fragmentul de mai jos: Mi-a umblat n papadie O goanga cu palarie in camasa stacojie. (Tudor Arghezi Olacusta) cuvntul a umbla este folosit cu sensul: a) a purta; b) a calca; c) a funciona; d) a ncerca; e) a ntrebuina. 5. Se da textul : Fiecare crengu a a bradului va fi mpodobita cu globulee. Emoia Craciunului ne va nvalui pe toi si vom fi nerabdatori si bucurosi. Trei sufixe care au ajutat la formarea unor cuvinte derivate n cele doua enunuri de mai sus sunt: a) -ua , -ulet , -os ; b) -ua , -ulee , -osi ;

c) -u a , -ului, -osi ; d) m-, , n-, ne-; e) -u a , -ului, -os . 6. n fragmentul citat mai jos: M-am uitat asadar la acea apari ie facnd ochii mari de uimire. Nu uita ica ma gaseam la o mie de mile de orice inut locuit. Or, omule ul meu nu mise parea a finici ratacit, nici mort de oboseala, nici mort de foame, nici mort de sete, nici mort de frica. Nu avea deloc nfa isarea unui copil pierdut n mijlocul desertului... (Antoine de Saint-Exupry Micul prin) Primele patru verbe sunt, n ordine, la: a) Modul indicativ, timpul perfect compus modul gerunziu modul imperativ modul indicativ, timpul imperfect b) Modul indicativ, timpul perfect compus modul gerunziu modul indicativ, timpul prezent modul indicativ, timpul imperfect c) Modul indicativ, timpul perfect simplu modul gerunziu modul imperativ modul indicativ, timpul imperfect d) Modul indicativ, timpul perfect compus modul gerunziu modul condi ional-optativ, timpul prezent modul indicativ, timpul imperfect e) Modul indicativ, timpul perfect compus modul gerunziu modul imperativ modul indicativ, timpul prezent 7. Verbul a fi este folosit doar ca verb copulativ la punctul: a) Este iarna. Suntem nerabdatori n asteptarea vacan ei si a bucuriilor pe care ni le aduce. b) As fi dorit sa fiu mai ndrazne , dar mi-este foarte greu. Timiditatea nu ma ajuta prea mult. c) Sunt mndru de fratele meu, care a fost premiant n fiecare an. Vreau sa fiu si eu la fel. d) Trebuie sa fiu acasa la ora 17.00, cnd ncepe o emisiune pentru copii foarte interesanta. e) Jucariile erau pe rafturi, asteptndu-ma cumin i. Pe care sa o aleg ? 8. Cuvintele subliniate n fragmentul de mai jos: La doi pasi de copil, batrnica se opri si deschise o gura fara din i, cu buzele uscate si supte. ntreba clatinnd din cap: -Asa-i ca te duci la bunicu a? 17 18

Lizuca o privi uimita. De unde stia batrna ca ea si cu Patrocle se duc la bunicu a? (Mihail Sadoveanu Dumbrava minunata) sunt, ca par i de vorbire: a) numeral cardinal adjectiv pronume personal ; b) numeral cardinal substantiv pronume personal; c) numeral cardinal adjectiv pronume personal d) numeral cardinal substantiv pronume personal; e) numeral cardinal adjectiv pronume personal; verb predicativ verb copulativ verb predicativ verb copulativ verb predicativ pronume personal verb predicativ pronume personal verb copulativ pronume personal

9. n enun ul: Mosneagului i-au placut mult vorbele acestea. Ca par i de propozi ie, cuvintele subliniate sunt, n ordine: a) atribut complement complement atribut; b) subiect complement complement atribut; c) complement complement subiect atribut; d) complement complement complement atribut; e) subiect atribut complement atribut. 10. n fragmentul citat mai jos: nti ncepu a vorbi Domni a, cu un glasusor de pasarica. -Duduie Lizuca,asa-i ca- i plac sfaturile si povestile ? -A, da, raspunse copila, nvaluita de o caldura placuta. Spunea mama ca fara povesti via a omului ar fi tristasi sarbada. (Mihail Sadoveanu Dumbrava minunata) Exista : a) 6 propozi ii ; b) 7 propozi ii ; c) 8 propozi ii ; d) 9 propozi ii ; e) 10 propozi ii. 11. Nu exista nicio greseala de punctua ie n enun ul de la punctul: a) Ce obosit sunt zice tata. b) Cati unde sunt papucii mei? c) Ce frumoasa, este iarna! d) Vor veni colindatorii! e) Saniile se aud pe deal, 19 12. Proverbul de mai jos: n eleptul nva a din pa ania altora, nesocotitul nici din a sa. Este o invita ie la: a) prietenie; b) rabdare; c) n elepciune; d) nesocotin a; e) joaca. 13. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos: Iepurele a zbughit-o la jucat. ncet, ascultnd, ispitind, a iesit tiptil-tiptil din curatura*, si cnd a ajuns la margine si-a vazut ntinderea lucie

de zapada, a-nceput sa sara de bucurie : "Poate mai ntlnesc un prieten", si zise iepurasul. i gndul i raspunse : "Poate mai ntlnesti un prieten"... i iar upai- upai, iepurele sare vesel : "Poate dau si peste o prietena". i gndul : "Poate dai si peste o prietena". (Emil Grleanu -Fricosul) (*curatura 1. loc ntr-o padure cura at de arbori, de maracini, pentru a putea fi cultivat ceva ; 2. deal sau povrnis acoperit cu vii.) n a) b) c) d) e) 20 fragmentul citat exista: un personaj; doua personaje; trei personaje; patru personaje; cinci personaje.

14. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos: Iarna. Noapte lucie pe o lume ca din povesti: copaci de zahar, cmp de cristal, iaz de oglinda. i-n cuprinsul larg, uriasul policandru* al cerului si aprinde, una cte una, luminile, ca ntr-o nemasurata sala de dan . Vie uitoarele pustieta ii sunt mbatate de farmecul acesta. (Emil Grleanu -Fricosul) (*policandru candelabru cu mai multe bra e) Doua elemente/aspecte ale peisajului de basm creat n fragmentul citat sunt : a) b) c) d) e) cmpul de cristal, un policandru; cerul nstelat, copacii nzapezi i; o sala de dans, animalele padurii; iazul stralucitor, un policandru; copacii nzapezi i, mun ii.

15. Solu ia ghicitorii de mai jos: Sunt albasi-ncalzita. i urta, si iubita; Vara nu vor sa ma vada, Iarna to ima-mbra iseaza. Este : a) Fierul de calcat; b) Zapada; c) Ventilatorul; d) Caloriferul; e) Soba. 16. Citeste cu aten ie textul de mai jos: A saptea planeta a fost asadar Terra. Terra nu este o planeta oarecare! Pot fi numara i aici o suta unsprezece regi (nefiind, binen eles, uita i regii negri), sapte mii de geografi, noua sute de mii de oameni de afaceri, sapte milioane si jumatate de de be ivi, trei sute unsprezece milioane de nfumura i, adica aproximativ doua miliarde de oameni mari. Pentru a va face o idee despre dimensiunile Terrei, va voi spune ca nainte de inventarea electricita ii trebuia sa fie ntre inuta, pe toate cele sase continente la un loc, o adevarata armata de patru sute saizeci si doua de mii cinci sute unsprezece lampagii. (Antoine de Saint-Exupry Micul prin) n a) b) c) d) e) fragmentul citat mai sus exista: 10 numerale (un numeral ordinal si noua numerale cardinale); 9 numerale (un numeral ordinal si opt numerale cardinale); 11 numerale (un numeral ordinal si zece numerale cardinale); 8 numerale (opt numerale cardinale); 12 numerale (doua numerale ordinale si zece numerale cardinale).

17. n fragmentul de mai jos : -Nu cunosti dect lucrurile pe care le mblnzesti, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Cumpara lucruri de-a gata de la negustori. Dar, cum nu exista negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Daca vrei un prieten, mblnzeste-ma! -Ce trebuie sa fac? zise micul prin .

-Trebuie sa ai multa rabdare, raspunse vulpea. (Antoine de Saint-Exupry Micul prin) Toate cuvintele care con in semivocala i sunt n seria: a) oamenii, mai, prieteni, vrei, trebuie, ai ; b) cunosti, mblnzesti, oamenii, lucruri, negustori, prieteni, vrei, trebuie, c) cunosti, mblnzesti, oamenii, mai, lucruri, negustori, prieteni, vrei; d) cunosti, mblnzesti, oamenii, mai, lucruri, negustori, prieteni, vrei, trebuie, ai; e) cunosti, mblnzesti, oamenii, mai, lucruri, negustori. 18. Propozi ia de mai jos: Intra acum n casele si n sufletele noastre cntecele calde ale colindatorilor. Este construita dupa schema: a) Predicat complement complement atribut subiect atribut atribut ; b) Predicat complement complement subiect atribut atribut c) Predicat complement complement complement atribut subiect atribut ; d) Predicat complement complement complement atribut subiect atribut atribut ; e) Predicat subiect complement complement atribut atribut atribut. 21 22

CLASA A VI-A 1. ncep cu silaba ta toate cuvintele din seria: a) tata, tabara, tandru; b) tandru, tabla, taraf; c) tarcat, tablou, tanti; d) taler, talent, trandafir; e) tata, tabara, taraf. 2. Grupul de litere ci reproduce un singur sunet n toate cuvintele din seria: a) barci, ciment, recif; b) oricine, cineva, arici; c) ciorba, muncit, cirese; d) ciondaneala, citit, racit e) ciorapel, ciomag, reci. 3. Cuvntul subliniat n textul de mai jos: -La noi toate sunt ciudate. Uite, vezi corabia aceea n zare ? -Ovad, spuse Liana. -Eu n-o vad, spuse meduza. Dar vezi pescarusul acela care zboara ? -l vad, spuse Liana. -Eu nici macar nu-l zaresc, spuse meduza. Nu-i asaca-i ciudat? (Octav Pancu-Iasi, Sa ne amintim de vara) are ca sinonime toate cuvintele din seria: a) inexplicabil, ineficient, inegal; b) interesant, frumos, curios; c) bizar, curios, ciuda enie; d) bizar, curios, neobisnuit; e) fantezist, insolit, important. 4. Expresia a pune degetul pe rana are n elesul: a) a gasi punctul sensibil al unei chestiuni; b) a ngriji pe cineva drag; c) a fi lipsit de mila; d) a pansa; e) a fi deosebit de curios. 5. Cuvntul noaptea este adverb ob inut prin schimbarea valorii gramaticale n enun ul de la punctul: a) Noaptea mi aduce spectacolul stelelor. b) Iubesc noaptea, cu misterele ei. c) n noaptea aceasta va veni Mos Craciun. d) Mos Craciun vine ntotdeauna noaptea. e) n noaptea aceea n-am dormit din cauza emo iilor. 6. n enun urile de mai jos: O vorba buna este mai importanta dect orice jucarie. Mi-ar fi placut sa le pot oferi tuturor copiilor din lume ceea ce si doresc ca sa fie ferici i. n ordinea apari iei, verbul a fi este folosit cu valorile: a) verb copulativ verb auxiliar verb predicativ; b) verb copulativ-verb auxiliar verb copulativ; c) verb predicativ verb auxiliar verb predicativ; d) verb predicativ verb auxiliar verb copulativ; e) verb copulativ verb copulativ verb predicativ. 7. Cuvintele subliniate n fragmentul de mai jos: -Doamne, prinde-l-voi strigoiul cela odata la oala cu smntna zicea mama, uitndu-se lung la mine s-apoi las ! Nanasa din grinda are sa-i stie de stire, de nu l-or putea scoate din mna mea tot neamul strigoilor si al strigoaicelor din lume Se cunoaste el strigoiul care a mncat smntna de pe limba... Urt mi-a fost n via a mea de omul viclean si lingau, drept sa- i spun, dragul mamei.

(Ion Creanga Amintiri din copilarie) Sunt, din punct de vedere morfologic : a) pronume personal verb predicativ prepozi ie adverb de mod; b) pronume personal verb predicativ prepozi ie adjectiv; c) pronume personal verb predicativ substantiv adverb de mod; d) verb auxiliar verb predicativ prepozi ie adjectiv; e) verb auxiliar verb predicativ prepozi ie adverb de mod. 8. n fragmentul citat mai sus, la exerci iul 7, substantivele: grinda , neamul , strigoilor , dragul sunt, n ordine, n cazul: a) acuzativ nominativ dativ vocativ; b) acuzativ nominativ genitiv vocativ; c) acuzativ nominativ dativ acuzativ; d) nominativ nominativ dativ vocativ; e) acuzativ acuzativ dativ vocativ. 23 24

9. n fragmentul citat mai jos: nti ncepu a vorbi Domni a, cu un glasusor de pasarica. -Duduie Lizuca,asa-i ca- i plac sfaturile si povestile ? -A, da, raspunse copila, nvaluita de o caldura placuta. Spunea mama ca fara povesti via a omului ar fi tristasi sarbada. (Mihail Sadoveanu Dumbrava minunata) Primele patru predicate, reproduse corect, sunt, n ordine: a) ncepu asa-i plac raspunse ; b) ncepu a vorbi asa-i plac; c) ncepu a vorbi asa-i - i plac; d) ncepu a vorbi -i plac; e) ncepu a vorbi -i - i plac. 10. Este exprimat prin verb la modul infinitiv subiectul de la punctul: a) M-a nsufle it ntotdeauna bucuria de a citi ct mai mult. b) Dorin a mea este de a ma juca toata ziua, ca sa nu pierd nicio clipa. c) Mersul pe jos este sanatos. d) Este bine de stiut ca Mos Craciun se apropie de ara noastra. e) A citi este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri pe care le putem avea. 11. n fragmentul urmator : Iepurele a zbughit-o la jucat. ncet, ascultnd, ispitind, a iesit tiptiltiptil din curatura*, si cnd a ajuns la margine si-a vazut ntinderea lucie de zapada, a-nceput sa sara de bucurie : "Poate mai ntlnesc un prieten", si zise iepurasul. i gndul i raspunse: "Pate mai ntlnesti un prieten"... i iar upai- upai, iepurele sare vesel: "Poate dau si peste o prietena". i gndul: "Poate dai si peste o prietena". (Emil Grleanu -Fricosul) *curatura 1) loc ntr-o padure cura at de arbori, de maracini, pentru a putea fi cultivat ceva ; 2) deal sau povrnis acoperit cu vii. n a) b) c) d) e) alineatele 2, 4, 6 si 8, ghilimelele sunt folosite pentru ca: reproduc un citat dintr-o opera literara; marcheaza un dialog; marcheaza reproducerea gndurilor personajului; scot n eviden a ideile exprimate; marcheaza un enunt exclamativ.

12. Proverbul de mai jos: Mai bine aran n picioare, dect boier n genunchi. 25 este o invita ie la: a) n elepciune; b) muncile agricole; c) demnitate; d) sinceritate; e) exerci ii fizice. 13. n fragmentul de mai jos: Cine s-a jucat aznoapte Ca ne-a uns pomii cu lapte i-a vopsit cu tibisir

Coardele de trandafir? (Tudor Arghezi Joc de chiciuri) Masura celui de-al treilea vers este: a) 7 silabe; b) 8 silabe; c) 9 silabe; d) 6 silabe; e) 5 silabe. 14. Ideea principala a fragmentului citat mai jos: -La tine ploua?Ma ntreaba la telefon desteptul de Victor, ma ntreaba de parca n-am sta n acelasi cartier, la nici doua sta ii de autobuz. -Nu, i raspund, la mine e cald si frumos. Chiar ma gndeam sa ies cu bicicleta. -Min i! -Binen eles. Cine te pune sa ma ntrebi tmpenii ? -Ma plictisesc. Casc si dau telefoane. -E o idee, spun. Poate ca o folosesc si eu. (Octav Pancu-Iasi Vacana cu ploaie) Ar putea fi enun ata : a) Pentru ca se plictiseste, Victor i da un telefon colegului sau. b) Doi baie i vorbesc la telefon despre vreme si despre fotbal. c) Victor i da colegului sau un telefon ca sa l ntrebe daca la el ploua, iar acesta i raspunde ca nu. d) Desteptul de Victor vorbeste la telefon. e) Victor l sunasi l ntreaba tmpenii pe colegul sau, care iraspunde ca vroia sa iasa cu bicicleta. 15. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos: Fumuri albe se ridica n vazduhul scnteios Ca naltele coloane unui templu maiestos, i pe ele se asaza bolta cerului senina Unde luna si aprinde farul tainic de ... 26

(Vasile Alecsandri Miezul iernei) Cuvntul care lipseste si care rimeaza este, n mod logic: a) benzina; b) sulfina; c) lumina; d) motorina; e) cortina. 16. Citeste cu aten ie fragmentul citat mai jos: Iara catra sfrsitul mesei, Fat-Frumos scoase naframa pe care i-a dat-o mparatul la batalie. -Cum ajunse naframa mea n minile tale? ntreba mparatul. Eu am dat-o ngerului Domnului care ne-a ajutat la razboi. -Ba nu, marite mparate, mie mi-ai dat-o. -Apoi, daca este asa, tu esti acela care ne-a ajutat ? -Eu, marite mparate. -Nu se poate, adaose iute mparatul, si daca vrei sa te crez, aratate asa cum era atunci acela caruia i-am dat naframa. (*** -Fat-Frumos cu parul de aur) n fragmentul citat, pronumele personal este ntlnit n mai multe forme (cazuale, n func ie de caz); apar astfel: a) 7 forme; b) 8 forme; c) 9 forme; d) 12 forme; e) 11 forme. 17. n fragmentul de mai jos : n acea seara, Lavender se duse n fundul gradinii, hotarta sa prinda o salamandra. Fiind animale foarte iu i, nu e deloc usor sa pui mna pe ele, asaca feti a se aseza pe mal siastepta rabdatoare destul de mult timp, pna cnd zari o cogeamite salamandra. Atunci, folosindu-sipalaria de scoala drept plasa, se aplecasi o prinse.si pregatise din timp penarul, pe care-l umpluse cu alge, ca sa adaposteasca vietatea, dar descoperi ca nu era usor sa scoata salamandra din palarie sisa o puna n cusca improvizata. (Roald Dahl -Matilda) Toate cuvintele care con in semivocala i sunt, n ordine: a) gradinii, iu i, (sa) pui, si; b) gradinii, iu i, (sa) pui, (folosindu)-si, palaria, si; c) gradinii, iu i, (sa) pui, (folosindu)-si, palaria, si, descoperi; d) gradinii, iu i, (sa) pui, (folosindu)-si, si; e) gradinii, iu i, (folosindu)-si, si. 18. Citeste cu aten ie: Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada. Fulgii zbor, plutesc n aer ca un roi de fluturi albi, Raspndind fiori de ghea a pe ai arii umeri dalbi. (Vasile Alecsandri -Iarna) Primele sase par i de propozi ie din fragmentul de mai sus sunt, n ordine: a) complement circumstan ial de loc subiect atribut substantival predicat verbal complement direct atribut substantival prepozitional

b) complement circumstan ial de loc atribut adjectival subiect predicat verbal complement direct atribut substantival prepozitional c) complement circumstan ial de loc atribut adjectival subiect predicat nominal complement direct d) complement circumstan ial de loc atribut adjectival subiect predicat nominal complement direct atribut substantival prepozitional e) complement circumstan ial de loc subiect atribut substantival predicat nominal complement direct atribut substantival prepozitional 27 28

CLASA A VII-A 1. Au a doua silaba accentuata toate cuvintele din seria: a) bradu , globuri, bucurie, taina; b) cuminte, astmpar, bunatate, sinceritate; c) bradu , portocale, cozonaci, cadouri; d) sanie, reni, saci, cadouri; e) dorin a, credin a,parere, cadouri. 2. Con in acelasi numar de silabe toate cuvintele din seria: a) sanius, copii, derdelus; b) dorin a, vis, cadouri; c) portocale, cetina, bradu ; d) sarbatoare, mpodobit, veselie; e) cozonaci, portocale, cadouri. 3. Expresia a pune be e-n roate are n elesul: a) a porni la drum, a pleca; b) a face dificulta i pentru a zadarnici o ac iune, un plan; c) a fi extrem de insistent; d) a saraci; e) a construi ntr-un mod original. 4. Sunt derivate cu acelasi sufix (adjectival, al nsusirii) toate cuvintele din seria: a) auriu, burghiu, maroniu; b) lemnos, ba os, simandicos; c) tineresc, oltenesc, ncalzesc; d) lemnos, ba os, frunzos; e) frumos, argintiu, studen esc. 5. Cuvntul polisemantic subliniat n textul de mai jos: Ma duc la bunicu si-l ntreb daca sa-i aduc la ceai biscui i. -Ce fel de biscui i? ridica nasul din carte. -Speciali pentru criza dumitale de reumatism, i raspund. Cu salicilat si spirt camforat. -Iar esti spiritual? -Iar, spun. Asa-s eu cnd ploua. (Octav Pancu-Iasi Vacana cu ploaie) este folosit cu sensul: a) b) c) d) e) interesant, deosebit; intelectual, ra ional; glume , hazliu; moral, sufletesc; grozav, iubitor.

6. n enun ul de mai jos: Intotdeauna am sim it ca este bine sa ne purtam cu cei de lnga noi asa cum am vrea sa se poarte ei cu noi. Cuvntul cei este, din punct de vedere morfologic: a) articol demonstrativ; b) pronume personal; c) pronume demonstrativ de departare; d) adjectiv pronominal demonstrativ de departare; e) substantiv. 7. n fragmentul de mai jos: Bravo, asa te vreau! Am venit sa- i aduc lec iile. Pariez ca istoria te intereseaza n primul rnd. Ei, afla,ma,ca avem o lec ie... (Tudorel si nmanunchie degetele si le saruta cu zgomot.) O frumuse e... un vis... a opta minune a lumii! si ne-a explicat-o... ce mai!

(Octav Pancu-Iasi Va urez sa fiisanatosi!) Cuvintele subliniate sunt, din punct de vedere morfologic: a) interjec ie verb auxiliar pronume personal interjec ie substantiv; b) interjec ie verb predicativ pronume personal pronume personal adverb; c) interjec ie verb auxiliar pronume personal pronume personal substantiv; d) interjec ie verb predicativ pronume personal interjec ie substantiv; e) interjec ie verb auxiliar pronume personal pronume personal adverb. 8. Primele patru verbe din enun ul de mai jos: tiam ca mi-a fost dat sa ma bucur de fiecare fleac al vie ii, sa ma joc sisa fiu fericita. Sunt, n ordine, la diateza: a) activa activa reflexiva reflexiva; b) activa pasiva reflexiva reflexiva; c) activa activa activa reflexiva; d) reflexiva activa activa reflexiva; e) reflexiva pasiva activa reflexiva. 9. n textul de mai jos: 29 30

M-am uitat asadar la acea apari ie facnd ochii mari de uimire. Nu uita ica ma gaseam la o mie de mile de orice inut locuit. Or, omule ul meu nu mise parea a finiciratacit, nici mort de oboseala, nici mort de foame, nici mort de sete, nici mort de frica. Nu avea deloc nfa isarea unui copil pierdut n mijlocul desertului... (Antoine de Saint-Exupry Micul prin) Primele trei predicate, reproduse corect, sunt, n ordine; a) m-am uitat, nu uita i, ma gaseam; b) c) d) e) am uitat, nu uita i, ma gaseam; m-am uitat, facnd, nu uita i; m-am uitat, nu uita i, gaseam; am uitat, nu uita i, gaseam.

10. Con in numai predicate verbale toate propozi iile de la punctul: a) A venit iarna. Stam la gura sobei si ascultam povesti. Suntem ferici i. b) Asteptam cu nerabdare colindatorii, care vor fi bucurosisa ne umple sufletele cu caldura glasurilor lor. c) Eram ncntat de aten ia care mi se acorda si, ca de obicei, vroiam sa fiu cel mai bun. Am reusit. d) Andi a recitat poezia foarte frumos si a fost laudata pentru sensibilitatea pe care a dovedit-o. Ne-a impresionat pe to i. e) E iarna. Nu se aude dect vntul rebel, hotart sa ne sperie. Am ajuns o fricoasa, cred. 11. n fragmentul de mai jos: Michael, fratele Matildei, era un baie el perfect normal, dar sora lui era cu totul deosebita, dupa cum v-am mai spus. nva ase sa vorbeasca perfect pna la vrsta de un an si jumatate si folosea la fel de multe cuvinte ca majoritatea adul ilor. Parin iiei, n loc sa o laude, o poreclisera moara stricatasi i spuneau, pe un ton taios, ca feti ele trebuie sa fie vazute, nu auzite. (Roald Dahl -Matilda) Explica ia folosirii primelor doua virgule este aceea ca: a) leaga termeni coordona i; b) izoleaza apozi ia de restul enun ului; c) marcheaza o pauza n vorbire; d) izoleaza construc ia n vocativ de restul enun ului; e) izoleaza o interjec ie. 12. Proverbul de mai jos: Cine vrea sa mannce miezul, trebuie mai nti sa sparga coaja. este o invita ie la: a) mncare; b) lene; c) distrac ie; d) muncasiharnicie; e) perseveren a. 13. Scriitorul care a creat pastelul romnesc este: a) Mihai Eminescu; b) George Cosbuc; c) Vasile Alecsandri; d) Ion Pillat; e) Grigore Alexandrescu. 14. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos; -Cum trebuie sa vie scolarul la scoala? -Cu lec iile nva ate. -Cum trebuie sa stea scolarul n banca?

-Drept, cu caciula pe spate si cu ochii pe carte. -Cum trebuie sa meargascolarul pe uli a? -Linistit, sa nu asmu a cinii, sa nu njure sisa nu se bata. (Barbu tefanescu Delavrancea Domnul Vucea) Tema discu iei din textul citat este: a) disciplina; b) petrecerea timpului liber; c) efectuarea temei; d) pasiunea pentru lectura; e) regulile de circula ie. 15. n fragmentul citat mai jos: -Unde pot gasi car i pentru copii, va rog? ntreba Matilda. -Sunt acolo, pe rafturile acelea de jos, i spuse doamna Phelps. Vrei sa te ajut sa cau i o carte dragu a, cu poze frumoase? -Nu, mul umesc, raspunse Matilda. Ma descurc si singura. De atunci, n fiecare dupa-amiaza, de cum pleca mama ei la bingo, Matilda mergea leganndu-se cu pasimarun i la biblioteca. (Roald Dahl -Matilda) 31 32

Doua trasaturi ale personajului, dezvaluite prin dialog si nara iune, sunt; a) pasiunea pentru lecturasirabdarea; b) polite ea si curiozitatea; c) curiozitatea si nerabdarea; d) pasiunea pentru lecturasi polite ea; e) obraznicia si nerabdarea.

16. n enun urile de mai jos: O vorba buna este mai importanta dect orice jucarie. Mi-ar fi placut sa le pot oferi tuturor copiilor din lume ceea ce si doresc ca sa devina ferici i. Exista: a) doua verbe copulative, un verb auxiliar, patru verbe predicative; b) doua verbe copulative, doua verbe auxiliare, patru verbe predicative; c) un verb copulativ, doua verbe auxiliare, cinci verbe predicative; d) un verb copulativ, un verb auxiliar, cinci verbe predicative; e) un verb copulativ, un verb auxiliar, patru verbe predicative. 17. Cuvintele subliniate n fragmentul urmator: -Ceea ce nfrumuse eaza desertul, spuse micul prin ,eca ascunde o fntna undeva... Am fost surprins sa n eleg deodata acea misterioasa stralucire a nisipului. Cnd eram doar un baie el, locuiam ntr-o casa veche, iar legenda povestea ca acolo era ngropata o comoara. Desigur, nimeni n-a reusit niciodata s-o descopere si poate ca nici n-a cautat-o. Dar ea facea tot farmecul acelei case. Casa mea ascundea o taina n adncul inimii ei... (Antoine de Saint-Exupry Micul prin) Sunt, n ordine, n cazul: a) nominativ genitiv -nominativ nominativ genitiv nominativ genitiv; b) acuzativ genitiv -nominativ acuzativ genitiv nominativ genitiv; c) acuzativ genitiv -nominativ nominativ genitiv nominativ genitiv; d) acuzativ genitiv -nominativ nominativ dativ nominativ genitiv; e) acuzativ genitiv -nominativ nominativ genitiv nominativ dativ; 18. Citeste cu aten ie fragmentul urmator: Era nca iarna, calendarul se ncapa na sa ne convinga de asta, aratndu-ne, negru pe alb, ca februarie nu se sfrsise, dar noua pu in ne pasa de calendar. Mihai si cu mine miroseam ca primavara e la doi pasi. -Hai sa hoinarim, Mihai! -Hai! Fara caciuli? -Fara. -ifara fular? -Fara tot ce ne aminteste de iarna! (Octav Pancu-Iasi Jocul cu umbra) Toate semnele de punctua ie existente n textul dat mai sus sunt: a) virgula, punctul, cratima, linia de dialog, semnul ntrebarii, semnul exclamarii, punctele de suspensie; b) punctul, cratima, linia de dialog, semnul ntrebarii, semnul exclamarii; c) virgula, punctul, linia de pauza, linia de dialog, semnul ntrebarii, semnul exclamarii; d) virgula, punctul, cratima, linia de dialog, semnul ntrebarii, semnul exclamarii; e) virgula, punctul, linia de dialog, semnul ntrebarii, semnul exclamarii. 33 34

CLASA A VIII-A 1. n enun ul de mai jos: Asteptata iarna vine mereu cu stralucirea ei unicasi cu magia Craciunului. Sunetul i este vocala n toate cuvintele din seria: a) vine, stralucirea, unica, si, magia; b) iarna, vine, stralucirea, unica, si, magia; c) iarna, vine, stralucirea, ei, unica, si, magia; d) vine, stralucirea, ei, unica, si, magia, Craciunului; e) iarna, vine, stralucirea, ei, unica, si, magia, Craciunului. 2. Grupul de litere che reproduce doua sunete n toate cuvintele din seria: a) chesea, ochean, ureche; b) cheag, (a) chema, cheie; c) chei, cheag, chel; d) chemare, chenar, cheie; e) chesea, ochean, veche. 3. Expresia a se ntinde la cascaval are n elesul: a) a fi nfometat; b) a persevera; c) a avea preten ii exagerate; d) a face cascaval; e) a dori ceva bun de mncare. 4. n textul de mai jos: Vezi iarna fumul de la hornuri cum se-nnoada cu zborurile vulturului singuratic si doar o pana de zapada l taie-n douasi l netezeste peste cmpuri ? (Nichita Stanescu Semn 10) toate cuvintele ob inute prin derivare sunt: a) se-nnoada, singuratic; b) se-nnoada, singuratic, netezeste; c) se-nnoada, singuratic, netezeste, cmpuri; d) hornuri, se-nnoada, singuratic, netezeste; e) hornuri, se-nnoada, singuratic. 5. n fragmentul de mai jos: A-nceput de ieri sa cada Cte-un fulg, acum a stat, Norii s-au mai razbunat Spre apus, dar stau gramada Peste sat. Nu e soare, dar e bine, i pe ru e numai fum (...) (George Cosbuc Iarna pe ulia) Cuvntul a cadea este folosit cu sensul: a) a curge repede; b) a se lasa n jos; c) a se rasturna; d) a nimeri din ntmplare; e) a se napusti asupra cuiva. 6. Din punct de vedere morfologic, cuvintele subliniate n textul de la exerci iul anterior, 5, sunt, n ordine: a) pronume relativ articol nehotart pronume reflexiv adverb de mod

verb copulativ verb predicativ; b) pronume relativ articol nehotart pronume reflexiv substantiv verb copulativ verb predicativ; c) numeral distributiv pronume reflexiv substantiv verb copulativ verb predicativ; d) numeral distributiv pronume reflexiv substantiv verb copulativ verb copulativ; e) numeral distributiv pronume reflexiv adverb de mod verb copulativ verb predicativ. 7. Cuvntul o este adjectiv pronominal nehotart n enun ul de la punctul: a) O zi este mai nsorita, alta mai trista, de aceea este important sa ne pastram ntotdeauna optimismul. b) O, ce mult ne nva a experien a! c) O vorba buna te ajutasi n cele mai grele clipe. d) Am ascultat-o minute n sir, fascinata de harul ei de povestitor. e) Mi-am cumparat o carte despre pesti si doua despre plantele de gradina. 35 36

8. n fragmentul de mai jos: E pe urmele noastre, care de frica s-au facut stele verzi si albastre. Mirela, arunca tu acum o gresie, sa nu-si faca balaurul cine stie ce impresie. Sastie si el ca noi l-am citit pe Ispirescu Petre si stim ca apar mun i nal i, numai daca arunci n urma cu niste pietre. Privi i-i acum, he, he, he ! Mun ii au sirasarit si-n vrful lor sunt oi care behaie. Ce mari sunt, bata-i vina ! Eu nu i-as sari nici cu prajina. (Marin Sorescu Unde fugim de-acasa ?) Cuvintele subliniate sunt, n ordine, n cazul: a) genitiv acuzativ vocativ dativ; b) acuzativ nominativ vocativ dativ; c) genitiv nominativ vocativ dativ; d) genitiv acuzativ nominativ acuzativ; e) acuzativ acuzativ vocativ dativ. 9. n fragmentul de mai jos: -Cum sa nu ne jelim, cnd uite ce pa im ? Vecinele noastre, a ele ra ele, ne-au lasat pe drumuri: au min it ntruna, pna ne-au nghe at apa, de-au facut-o cuburi. Sunt doua zile de cnd stam aici pe mal si nu putem sa ne scaldam. Ca n ghea a nu po i nici macar sa te uzi, darmite sa te scufunzi. (Marin Sorescu Unde fugim de-acasa?) Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate sunt: a) fara func ie sintactica atribut pronominal genitival atribut substantival apozi ional subiect; b) fara func ie sintactica atribut pronominal genitival atribut substantival apozi ional complement circumstan ial de timp; c) predicat verbal atribut pronominal genitival atribut substantival apozi ional complement circumstan ial de timp; d) predicat verbal atribut adjectival atribut substantival apozi ional subiect e) predicat verbal atribut adjectival atribut substantival apozi ional complement circumstan ial de timp; 10. Textul urmator: -Rau e cnd ai a face tot cu oameni care se tem si de umbra lor. Dumneavoastra, cinsti i oaspe i, se vede ca paste i boboci, de nu va pricepe i al cui fapt e acesta. (Ion Creanga Povestea lui Harap-Alb) este alcatuit din: 37 a) b) c) d) e) 5 6 7 8 9 propozi propozi propozi propozi propozi ii; ii; ii; ii; ii.

11. n fragmentul reprodus mai jos: -tia i, se interesa feti a dintr-o data,ca inima unui soricel bate de sase sute cincizeci de ori pe minut ? -Nu stiam, recunoscu zambind domnisoara Honey. E absolut fascinant.

Unde ai citit asa ceva ? -ntr-o carte de la biblioteca. (Roald Dahl -Matilda) Virgulele sunt folosite pentru: a) a marca raportul de coordonare prin juxtapunere; b) a izola o apozi ie de substantivul determinat; c) a izola enun urile incidente; d) a izola o construc ie n cazul vocativ; e) a marca un raport de subordonare prin juxtapunere. 12. Proverbul de mai jos: Dect sa por i pe om cu vorba, spune-i mai bine ca nu se poate. este o invita ie la: a) rabdare; b) darnicie; c) discu ii; d) sinceritate; e) milostenie. 13. Citeste cu aten ie strofa urmatoare: Criva ul din meazanoapte vjie prin vijelie, Spulberand zapada-n ceruri de pe deal, de pe cmpie, Valuri albe trec n zare, se asaza-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. (Vasile Alecsandri -Viscolul) Elementele de versifica ie ale textului citat sunt: a) ritm trohaic, rima mperecheata,masura de 16 silabe; b) ritm trohaic, rima mperecheata,masura de 15-16 silabe; c) ritm trohaic, rima mperecheata,masura de 15 silabe; d) ritm iambic, rima mperecheata,masura de 15-16 silabe; e) ritm trohaic, rima ncrucisata,masura de 15-16 silabe. 14. Fragmentul citat mai sus, la exerci iul 13, prezinta un tablou al iernii, descrise n aspecte nfricosatoare. Figura de stil folosita n crearea imaginii auditive este: 38

a) b) c) d) e)

repeti ia; enumera ia; compara ia; epitetul; alitera ia.

15. Citeste cu aten ie textul urmator: Lumea toata-i trecatoare. Oamenii se trec si mor Ca si miile de unde, Ce un suflet le patrunde, Treiernd necontenit Snul marei infinit. Numai poetul Ca pasari ce zboara Deasupra valurilor Trece peste nemarginirea timpului: n ramurile gndului, n sfintele lunci, Unde pasari ca el Se-ntrec n cntari (Mihai Eminescu Numai poetul) Ideea exprimata n opera lirica citata este: a) Timpul este stapnul lumii. b) Oamenii sunt muritori. c) Lumea este ntr-o continua transformare. d) Prin arta, creatorul devine nemuritor. e) Natura este vesnica. 16. Sunt numai locu iuni conjunc ionale n seria: a) aduceri-aminte, din cnd n cnd, a-si lua lumea-n cap, de-a dura; b) n fa a, n stnga, de jur-mprejurul, n urma; c) pentru ca sa, chiar daca, din cauza ca, cu toate ca; d) ca si cum, de parca, din cauza, chiar de; e) sa, ca sa, daca, deoarece. 17. Citeste cu aten ie fragmentul de mai jos: -Nu iese nimeni! striga vrajitoarea cu numele de Mildred. Sta i pe loc! Nu va misca i! Acum l simt din nou! Narile ei mari, rasfrnte, se umflau si se dezumflau ca o pereche de aripioare de peste. Se simte si mai bine! Trasneste de la o posta! Voi nu-l sim i i deloc? Nasurile tuturor vrajitoarelor din ncapere se ridicara n sus si toate narile ncepura sa adulmece sisa amusineze. -Are dreptate! rasuna o alta voce. Are perfecta dreptate! (Roald Dahl -Vrajitoarele) n textul de mai sus exista: a) un pronume negativ, un pronume reflexiv, cinci pronume personale, doua adjective nehotarte; b) un pronume negativ, doua pronume reflexive, patru pronume personale, doua adjective nehotarte; c) un pronume negativ, doua pronume reflexive, patru pronume personale, trei adjective nehotarte; d) un pronume negativ, un pronume reflexiv, cinci pronume personale, trei adjective nehotarte; e) pronume negativ, un pronume reflexiv, cinci pronume personale, doua pronume nehotarte.

18. n fragmentul de mai jos: Se afla n regiunea asteroizilor 325, 326, 327, 328, 329 si 330. S-a apucat sa-i viziteze pentru a-sigasi o ocupa ie si pentru a se instrui. Cel dinti era locuit de un rege. Regele, nvesmntat n purpurasi hermina, era asezat pe un tron foarte simplu si, cu toate acestea, maiestuos. -A! Iata un supus, exclama regele cnd l zari pe micul prin . (Antoine de Saint-Exupry Micul prin) Ultimele patru neologisme extrase din text sunt, n ordine: a) un supus , exclama , regele , print ; b) maiestuos , un supus , exclama , print ; c) (foarte) simplu , maiestuos , exclama , print ; d) iata , un supus , exclama , regele ; e) ocupa ie , a se instrui , simplu , maiestuos . 39 40

Editia a III-a etapa I Limba si literatura romnaSubiecte realizate de: clasele IX XII Prof. Iulia Lupu FAZA JUDETEANA: subiectele 1 -15 Asocia ia Olimpicii Cunoasterii www.olimpiciicunoasterii.ro FAZA NATIONALA: subiectele 16, 17,18 Clasa a IX-a 1. Fictiunea literara reprezinta: a) capacitatea unui text de a sugera iluzia unor ntmplari adevarate, care de fapt sunt o plasmuire a imaginatiei autorului; b) un text ce transmite ceva despre un referent ce apartine realitatii; c) prezenta n textul literar a unor personaje/ntmplari fantastice; d) o plasmuire a autorului complet desprinsa de lumea cunoscuta; e) prezenta imaginilor artistice si a figurilor de stil ntr-un text. 2. n a) d) 3. de a) d) 4. Greseala ntlnita n enuntul: Purta la gt un medalion stralucitor, lucrat filigram este: pleonasm; b) tautologie; c) etimologia populara; atractia paronimica; e) nu este nicio greseala. Constructia care se realizeaza prin repetarea unui cuvnt sau a unui grup cuvinte cu functii gramaticale diferite si cu intonatii diferite se numeste: pleonasm; b) tautologie; c) atractie paronimica; dezacord; e) anacolut. Perspectiva narativa reprezinta:

a) modul de expunere folosit ntr-un text literar; b) atitudinea autorului fata de ntmplarile prezentate; c) unghiul din care sunt percepute si ntelese situatiile si evenimentele narate; d) prezenta unor descrieri de natura n textul narativ; e) prezenta descrierii n dialog. 5. a) b) c) Perspectiva narativa mpreuna cu reprezinta; naratorul cunoaste mai putin dect personajul; naratorul cunoaste mai mult dect personajul; naratorul cunoaste tot att ct si personajul;

d) naratiunea este relatata de martori care povestesc ceea ce au putut vedea, auzi; e) naratorul este omniscient si omniprezent. 6. Literatura memorialistica reprezinta: a) text fictional; b) text nonfictional; c) text verosimil; d) text de granita; e) text functional. 7. Ceea ce primeaza in jurnalul intim este: a) interesul pentru consemnarea informatiilor si trairilor autentice, n momentul producerii lor; b) rememorarea evenimentelor, distantarea temporala; c) folosirea limbajului colocvial; d) selectia atenta a momentelor semnificative; e) nfatisarea ct mai fidela a personajelor.

8. Functia limbajului de a pune n valoare mesajul ca atare, asigurndu-i cea mai buna organizare, reliefare, se numeste: a) conativa; b) referentiala; c) expresiva; d) poetica; e) metalingvistica. 9. Functia expresiva a limbajului consta n: a) stabilirea si mentinerea contactului ntre emitator si receptor; b) exprimarea subiectivitatii locutorului; c) ncercarea de a-l influenta, de a-l incita la actiune pe locutor; d) transmiterea de informatii despre lumea reala; e) controlarea codului, a cuvintelor folosite. 10. Factorii n prezenta carora se realizeaza actul de comunicare sunt: a) emitator, receptor, cod, canal, mesaj, referent, context; b) emitator, receptor, limba, canal, mesaj, context; c) emitator, receptor, referent, canal, mesaj, context; d) vorbitor, receptor, limba, canal, mesaj, context; e) vorbitor, receptor, cod, canal, mesaj, context; 11. n cadrul dialogului, emitatorul este: a) cel care rosteste prima replica; b) cel care asculta; c) rolurile de emitator/receptor alterneaza; d) aparatul prin intermediul caruia este ascultat textul; 41 42

e) textul propriu-zis. 12. Tema unei opere literare reprezinta: a) aspectul general al realitatii ilustrat intr-un text; b) un element care se repeta de mai multe ori n text; c) unitate minimala n structura unui text care ajuta la conturarea semnificatiei; d) mesajul pe care l transmite textul; e) modul n care autorul si transmite ideile, sentimentele; 13. n povestirea cu rama ntlnim: a) un singur narator si un singur plan temporal; b) doi naratori si un singur plan temporal; c) un narator omniscient si omniprezent si unul subiectiv; d) cel putin doi naratori si doua planuri temporale; e) un narator subiectiv care povesteste att la timpul trecut ct si la prezent. 14. Prefixoidele sunt: a) elemente de derivare, atasate la nceputul unui cuvnt; b) elemente de derivare atasate la sfrsitul unui cuvnt; c) elemente de compunere atasate la sfrsitul unui cuvnt; d) elemente de compunere atasate la nceputul unui cuvnt, e) cuvinte baza cu o circulatie relativ restrnsa. 15. Interviul este un text care apartine stilului: a) epistolar, b) administrativ; c) beletristic; d) publicistic; e) stiintific. e) se pastreaza linia de dialog. 17. Alege seria care cuprinde numai prefixoide: a) geo-, hidro-, -grama: b) log, macro-, poli-; c) tele-, bio-, pseudo-; d) aero-, anti-, extra-, e) mono-, re-, poli-; 18. Cuvntul hipersensibil este format prin: a) derivare; b) compunere; c) conversiune; d) derivare cu sufixe; e) derivare parasintetica 16. n stilul indirect liber: a) se pastreaza nuantele intonationale; b) se limiteaza la o intonatie de tip enuntiativ; c) se pastreaza verbele de declaratie; d)se pastreaza conjunctiile subordonatoare; 43 44

Clasa a X-a 1. Spre deosebire de basmul popular, basmul cult: a) respecta formal cliseele dezvoltate n basmul popular la toate nivelurile naratiunii; b) abordeaza teme si motive inedite; c) respecta numai anumite clisee populare pe care le depaseste prin elemente specifice; d) se ndeparteaza esential de modelul canonic; e) imita modelul basmului popular, ncercnd sa nu introduca elemente originale. 2. n basmele populare, perspectiva narativa apartine de obicei: a) personajului principal; b) unui personaj martor la ntmplarile prezentate; c) povestitorului popular, care se adreseaza direct celor care l asculta; d) autorului. e) ascultatorului 3. n povestire, accentul este pus pe: a) ntmplari si situatii; b) personaje; c) relatiile dintre personaje; d) descrierea locului unde se desfasoara actiunea; e) pe personaje si situatii. 4. Alegeti seria care cuprinde numai povestiri: a) Hanul Ancutei M.-Sadoveanu; Pescarul amin V. Voiculescu; La tiganci M. Eliade; b) Hanul Ancutei M. Sadoveanu;Baltagul M. Sadoveanu ; Balta Alba V. Alecsandri; c) Balta Alba V. Alecsandri; Moara cu noroc I. Slavici; La Hanul lui Mnjoala I. L. Caragiale; d) Hanul Ancutei M. Sadoveanu; Balta Alba V. Alecsandri; In mijlocul lupilor - V. Voiculescu; e) Ofaclie de Pasti -I. L. Caragiale; Hanul Ancutei M. Sadoveanu; Noptile la Serampore M. Eliade; 5. Realizarea unei relatii strnse intre narator si ascultator si instituirea unei atmosfere tipice, datorita tensiunii, asteptarii, sunt specifice: a) basmului; b) povestirii; c) basmului si povestirii; d) nuvelei; e) nuvelei si povestirii. 6. Calitatea generala a stilului care ne obliga sa ne exprimam ideile ntr-un limbaj limpede si logic este: a) precizia; b) puritatea; c) proprietatea; c) claritatea; d) corectitudinea. 7. Calitatea generala a stilului ce impune utilizarea faptelor lingvistice admise de normele stilului literar este: a) precizia; b) puritatea; c) proprietatea; c) claritatea; d) corectitudinea. 8. Calitatea particulara a stilului care presupune reproducerea particularitatilor variantei vorbite a stilului este: a) concizia; b) oralitatea; c) umorul; d) finetea; e) armonia. 45 46

9. Textele care se caracterizeaza prin folosirea sensului conotativ al cuvintelor si bogatia lexicala apartin stilului: a) beletristic; b) juridic administrativ; c) stiintific; d) epistolar; e) publicistic. 10. Naratorul omniscient caracterizeaza n special: a) romanul modern; b) romanul traditional; c) romanul istoric; d) romanul de analiza psihologica; e) toate romanele. 11. Naratorul personaj, relativitatea perspectivei, autenticitatea trairii individuale caracterizeaza romanul: a) doric; b) ionic; c) corintic; d) doric si ionic; e) doric si corintic. 12. Este considerata adevarata data de nastere a romanului realist obiectiv din literatura romana aparitia romanului: a) Ion L. Rebreanu 1920; b) Ciocoii vechi si noi Nicolae Filimon 1863 c) Istoria ieroglifica - D. Cantemir -1705; d) Manoil Dimitrie Bolintineanu 1855; e) Mara I. Slavici-1906 13. Alegeti seria care cuprinde trasaturi specifice poeziei simboliste: a) sugestia, cromatismul, muzicalitatea, versul liber; b) compozitia riguroasa, puritatea si claritatea stilului, preocuparea pentru trecutul istoric; c) gustul pentru masurasi echilibru, simetria, spleen-ul, interesul pentru creatia populara; d) cautarea naturalului si verosimilului, puritatea stilului, atmosfera apasatoare, motivul culorilor; e) rigoarea compozitionala, tehnica refrenelor, corespondentele, motivul visului. 14. Estetica urtului este valorificata n poezia modernista de: a) Tudor Arghezi; b) Lucian Blaga; c) Vasile Voiculescu; d) Ion Barbu; e) toti poetii modernisti. 15. Poezia ermetica este specifica liricii lui: a) Tudor Arghezi; b) Lucian Blaga; c) Vasile Voiculescu; d) Ion Barbu; e) Ion Pillat. 16. Aspectul cel mai unitar al limbii, raspndit n scoalasi prin mijloacele de comunicare n masa, n situatiile oficiale este: a) limbajul cult; b) limbajul colocvial; c) limbajul standard; d) limbajul popular; e) limbajul argotic. 17. Textul care se caracterizeaza prin aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturbeaza ordinea fireasca a realitatii apartine: a) literaturii realiste; b) literaturii fantastice; c) fabulosului; d) literaturii de calatorie; e) literaturii memorialistice.

18. Alegeti seria care cuprinde gradarea ascendenta a modalizatorilor: a) cam, parca, sigur, posibil; b) consider, cred, sunt convins, sunt sigur; c) cred, consider, sunt convins, e indubitabil; d) sunt convins, cred, sigur, banuiesc; e) probabil, desigur, evident, cert. 47 48

Clasa a XI-a 1. a) b) c) d) e) Cel mai vechi text romnesc cu datare certa este; Scrisoarea lui Neacsu de la Cmpulung; Codicele Voronetean; Psaltirea Voroneteana; Psaltirea Hurmuzachi; Biblia de la Bucuresti.

2. Alegeti lista care cuprinde numai limbi romanice care au devenit limbi nationale: a) italiana, catalana, sarda, franceza, spaniola; b) italiana, franceza, spaniola, romna, portugheza; c) italiana, franceza, spaniola, romna, dalmata; d) italiana, franceza, retroromana, dalmata, romna; e) italiana, franceza, dalmata, portugheza, romna. 3. Sinonimul cuvntului letopiset este: a) descriere; b) cronica; c) fapta; d) data; e) relatare. 4. Cele 42 de micropovestiri grupate sub titlul O sama de cuvinte apartin lui: a) Grigore Ureche; b) Miron Costin; c) Ion Neculce; d) Dimitrie Cantemir; e) Coresi. 5. n articolul Introductie la Dacia Literara, Mihail Kogalniceanu propune ca surse de inspiratie pentru o literatura originala: a) literatura straina; b) istoria, frumusetile patriei, folclorul; c) istoria, arta, literatura antichitatii; d) istoria, viata politica, folclorul; e) istoria, cronicile, folclorul; 6. Care este relatia dintre literatura popularasi literatura culta? a) unele texte culte se inspira din texte folclorice; b) literatura culta nu se inspira din folclor; c) ntotdeauna literatura culta valorifica teme si motive folclorice; d) literatura populara este inferioara literaturii culte; e) literatura populara este superioara literaturii culte. 7. In studiul Directia noua n poezia si proza romna, 1872, Titu Maiorescu, mentorul Societatii Junimea, considera ca noua directie se caracterizeaza prin: a) simtamnt natural, adevar, ntelegerea ideilor; b) confuzia unor tendinte lipsite de printip; c) ncurajarea blnda a mediocritatilor; d) suficienta cu care cred ca au facut o fapta atunci cnd au tradus sau au produs numai o forma goala; e) neadevar n poezie, neadevar n arta, n gramatica, n toate formele de manifestare a spiritului public, 8. Selectati seria care cuprinde trasaturi ale romantismului: a) dezvoltarea emotiei si a sentimentului, preferinta pentru situatii

si b) c) d) e)

personaje exceptionale; intensitatea trairilor, rigoarea compozitionala; fascinatia misterului, gustul pentru masurasi echilibru; puritatea si claritatea stilului, afirmarea individualitatii; recursul la imaginatie, versul liber.

9. Procedeul ntlnit n versurile: Cum nu sunt un soarece, Doamne, macar totusi are blana, Mi-as mnca cartile mele - nici ca mi-ar pasa de ger Mi-ar parea superba, dulce, o bucata de Homer ( Mihai Eminescu Cugetarile sarmanului Dionis) este: a) aluzie; b) ironie romantica; c) corespondenta; d) paralelism; e) sarcasm. 10. Construirea unor personaje generice, care sa ilustreze anumite tipuri sau caractere umane este o trasatura a esteticii: a) romantice; b) simboliste; c) clasiciste; d) samanatoriste; e) urtului. 49 50

11. Termenul lirism obiectiv, ntrebuintat n legatura cu poezia lui George Cosbuc, se caracterizeaza prin: a) lirismul se transmite prin intermediul unor voci, masti, personaje, care monologheaza, sau chiar al unor scenete; b) autorul foloseste un limbaj elevat, solemn; c) se transmit n mod direct sentimente si idei ale autorului; d) apare n texte n proza; e) autorul si transmite indirect sentimentele cu ajutorul personajelor si actiunii. 12. Decorul macabru, muzicalitatea, simbolurile, trecerea timpului sunt specifice esteticii: a) clasiciste; b) romantice; c) realiste; d) simboliste; e) parnasiene. 13. Titlul poeziei din care au fost extrase versurile: Deci, muzica mai mult, mereu, Iar versul tau aripi nalte Sa prinda, nazuind spre alte Iubiri si bolti de Empireu (Paul Verlaine ) ilustreaza tema textului; aceasta este: a) poezie pe tema naturii; b) elegie; c) oda; d) meditatie; e)arta poetica. 14. n romanul de analiza accentul cade pe: a) b) c) d) e) nfatisarea personajelor si comportarea lor; relatiile dintre personaje; contextul social n care se desfasoara actiunea; naratiune si suspans; descrierea starilor sufletesti ale personajului.

15. Romanul experientei reprezinta: 51 a) o noua formula de roman; b) abordarea unor motive si teme inedite; c) o categorie ce valorifica trairea unor experiente personale de orice tip; d) abordarea unor motive inedite; e) un roman care are la baza miticul, fabulosul. 16. Alegeti seria care contine numai forme corecte: a) filosof, bine-cunoscut, nivele; b) filosof, acciza, foarfeca; c) ignoreaza, foarfece, acciz; d) capsuni, bunice, remarce; e) monede, copiaza, absolveste. 17. Alegeti seria care cuprinde cuvinte numai de origine latina: a) copac, mos, mna, tata; b) a iubi, pasare, marfa, chin; c) cap, mna, mar, nalt; d) a avea, lege, brad, viezure; e) neam, om, bluza, munca. 18. Scrisoarea lui Neacsu din Cmpulung, (1521) are o structura de: a) scrisoare informativa; b) scrisoare de dragoste;

c) raport de spionaj; d) scrisoare de intentie; e) scrisoare familiala. Clasa a XII-a 1. a) b) c) d) e) 2. 52 n perioada interbelica, se manifesta urmatoarele curente literare: modernism, romantism, simbolism; romantism, traditionalism, avangarda; modernism, traditionalism, avangarda; realism, clasicism, modernism; simbolism, parnasianism, clasicism. Modernismul este teoretizat de catre:

a) b) c) d) e)

Nichifor Crainic n articolul Mutatia valorilor estetice; Nichifor Crainic n articolul Sensul traditiei; Tristan Tzara n articolul Cum se scrie un poem dadaist; Eugen Lovinescu n articolul Mutatia valorilor estetice; Eugen Lovinescu n articolul Sensul traditiei.

3. Traditionalismul este teoretizat de catre: a) Nichifor Crainic n articolul Mutatia valorilor estetice; b) Nichifor Crainic n articolul Sensul traditiei; c) Tristan Tzara n articolul Cum se scrie un poem dadaist; d) Eugen Lovinescu n articolul Mutatia valorilor estetice; e) Eugen Lovinescu n articolul Sensul traditiei. 4. n versurile Din bube mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi Tudor Arghezi ilustreaza: a) estetica urtului; b) poezia ermetica; c) suprarealismul; d) traditionalismul; e) versul liber. 53 5. Motivele specifice simbolismului sunt: a) spleenul , decorul macabru, cromatica; b) specificul national, decorul citadin, spatiile exotice; c) timpul, iubirea, muzicalitatea; d) istoria, trecutul, moartea; e) istoria, lumea satului, cromatica. 6. Arta poetica reprezinta: a) o creatie in care scriitorul si exprima propriile convingeri despre arta literara; b) totalitatea operelor unui poet; c) capodopera unui scriitor; d) poezie pe tema artelor plastice; e) orice creatie poetica. 7. Figura de stil ntlnita n sintagma Flori de mucigai este: a) metafora; b) epitet metaforic; c) comparatie: d) hiperbola; e) oximoron. 8. Psalmii arghezieni reprezinta: a) valorificarea esteticii urtului; b) experienta lirica acautarii lui Dumnezeu; c) poezia jocului, a boabei si a farmei; d) poezia ermetica; e) poezie pe tema mortii. 9. Procedeul artistic ntlnit n versul: Primavara o pictura parfumata cu vibrari de violet este: a) metafora; b) oximoron; c) sinestezie; d) epitet; e) hiperbola. 10. ncifrarea discursului liric ntr-un spirit ezoteric, poarta denumirea de: a) suprarealism; b) futurism; c) dadaism; d) ermetism; e) constructivism. 11. Autohtonismul ortodoxist, specificul national, preferinta pentru universul rural, sunt specifice esteticii:

54

a) b) c) d) e)

simboliste; moderniste; traditionaliste; avangardiste; romantice.

12 Trasaturile modernismului sunt: a) literatura de inspiratie citadina, specificul national, critica bazata pe principiul estetic; b) proza psihologica, ortodoxismul, preferinta pentru universul rural; c) literatura de inspiratie citadina, critica bazata pe principiul estetic, proza psihologica; d) romnismul, gndirismul, sincronizarea literaturii romne cu cea universala; e) literatura de inspiratie rurala, specificul national, sincronizarea literaturii romne cu literatura universala. 13. Sintagma spiritul veacului, desemnnd o totalizare de conditii configuratoare a vietii omenirii apartine lui: a) Nicolae Manolescu; b) Eugen Lovinescu; c) Nichifor Crainic; d) Tristan Tzara; e) Tudor Arghezi. 14. Avangardismul reprezinta: a) o manifestare a spiritului de fronda; b) o continuare a directiei simboliste; c) traditionalismul mpins la extrem; d) nceputurile modernismului; e) poezie pe teme militare. 15. Reprezentantii avangardei literare romnesti sunt: a) Sasa Pana, Tristan Tzara, Ion Pillat; b) Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi; c) Sasa Pana, Tristan Tzara, Geo Bogza; d) Ion Minulescu, Alexandru Macedonscki, George Bacovia; e) Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi. 55 16. n poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Lucian Blaga desemneaza prin Eu: a) cunoasterea paradisiaca; b) cunoasterea luciferica; c) ambele tipuri de cunoastere; d) nu ilustreaza cunoasterea; e) creatorul de geniu. 17. Termenul protocronism se refera la: a) anticiparea unor curente, a unor tipuri de creatie; b) proprietatea unor fenomene de a se manifesta in acelasi timp; c) cele mai recente forme de expresie a spiritului novator n actul creatiei; d) sentimentul marginalitatii fata de culturile europene; e) epigonism. 18. Cea mai importanta revista n care au publicat majoritatea reprezentantilor modernismului se numeste: a) Gndirea; b) Sburatorul;

c) Integral; d) Contrapunct; e) Criterion. 56