NOIUNI ELEMENTARE DE SEMIOLOGIE

PSIHIATRIC
As. Princ. Lic.
Tamas Simona
n traducerea etimologic, cuvntul psihiatrie nseamn tratamentul
sufetului.
Ramur a tiinelor medicale, si!iatria are dret o"iectiv studiul#
totalitii mani$estrilor atologice ale activitii si!ice
al condiiilor n care aar
al cau%elor ce le determin
al mecanismelor
msurilor de tratament curativo&ro'lactice ce se imun, entru a le evita
sau com"ate.
T(L)(RAR*L+ ,+ AT+-T*+
Atentia este rocesul si!o'%iologic care consta n orientarea si concentrarea
selectiva a activitatii si!ice asura unui anumit segment al realitatii
interioare sau e.terioare.
ntr&o alta terminologie atentia mai oarta denumirea de $unctie sau roces
/rose.ic/.
Patologia si!iatrica curinde numeroase situatii n care atentia este
ertur"ata 0disrose.ii1.
Tul"urarile de atentie se ot clasi'ca din unct de vedere didactic dua
criterii redominant cantitative, in:
hiperpr!e"ii,
hippr!e"ii !i
apr!e"ii#
T(L)(RAR*L+ ,+ P+R2+PT*+
Sen$atii%e !&nt prce!e p!ihice e%e'entare, care re(ecta )i*erite%e
in!&!iri e%e'entare 0culoare, $orma, gust, miros etc.1 ale o"iectelor si
$enomenelor lumii e.terioare, recum si starile interne ale organismului, in
momentul actiunii nemi3locite a stimulilor resectivi asura recetorilor.
Sre deose"ire de sen%atii, perceptii%e re(ecta in cn!tiinta per!anei
+iecte%e !i $enomenele lumii incon3uratoare in intregime, in ansam"lul
insusirilor lor, adica atat in ce riveste rorietatile elementare cat si a
relatiilor dintre acestea, atunci cand aceste o"iecte si $enomene actionea%a
nemi3locit asura recetorilor.
Tul"urarile de ercetie se clasi'ca dua criterii cantitative !i ca%itative#
Ce%e 'ai i'prtante t&%+&rari )e perceptie !&nt ce%e )e tip ca%itativ,
,in) rere%entate de #
-#I%&$ii%e pat%.ice:
Sunt ercetii de$ormate /c& +iect0 1e"citant&% e"i!ta in rea%itate2
care n& pt , corectate rin con$runtarea cu realitatea 0vi%uale, auditive,
ol$active, gustative, tactile etc.1.
*n satele lor se ascund convingeri delirante.
Sunt simtome de "oala si!ica grava 0tul"urare si!otica1
3# Ha%&cinatii%e#
,e'nitia unanim accetata care se atri"uie acestor tul"urari de ercetie
este aceea de 4perceptie *ara +iect4#
Spre )e!e+ire )e i%&$ii%e pat%.ice &n)e e"citant&% rea% e!te
re%ent, in ca%ul !alucinatiilor acesta liseste.
*n ca%ul !alucinatiilor o"iectul sau $enomenul erceut are o priectie
!patia%a 0vocile !alucinatorii vin de dincolo de geam, de dincolo de usa etc1
iar "olnavul nu are critica asectului atologic al acestui gen de ercetie, el
'ind convins de realitatea e.istentei celor erceute.
5#P!e&)ha%&cinatii%e:
Se aseamana cu !alucinatiile rin $atul ca rere%inta tot perceptii *ara
+iect )ar !e deose"esc rin %ip!a priectiei !patia%e, +%nav&% avan)
i'pre!ia ca ace!te acte ercetive se etrec undeva 6n !pati&% !a&
!&+iectiv, in 'inte !a& in .an)#
T(L)(RAR*L+ ,+ 4+45R*+
Me'ria e!te prce!&% p!ihic prin care !e rea%i$ea$a inre.i!trarea,
pa!trarea !i reactuali%area 0evocara1 la nevoie a in$ormatiilor rovenite dn
mediul incon3urator sau interior su" $orma recunoasterii sau reroducerii a
e.erientelor cognitive, a$ective si volitive.
Tul"urarile de memorie se intalnesc destul de $recvent in si!oatologie si
sunt cunoscute si su" denumirea generica de 4)i!'ne$ii4#
,in unct de vedere didactic tul"urarile de memorie se clasi'ca in# dismne%ii
cantitative 0!iermne%ia, !iomne%ia si amne%ia1 si dismne%ii calitative
0aramne%ii1.
Di!'ne$ii cantitative:
-# Hiper'ne$ia:
+ste caracteri%ata rontr&o e.agerare a $unctiei mne%ice, in secial a
evocarilor, care aar multile, tumultuoase si cu o marcata tendinta
involuntara indeartand su"iectul de reocuarile imuse de con3unctura
re%enta.
Poate avea un caracter general sau selectiv.
Aare in#
& Paranoia sau tul"urarea de ersonalitate de ti aranoiac
& Stari $e"rile
& *nto.icatia cu su"stante eu$ori%ante 0eter, "ar"iturice, su"stante si!odisletice1
& Stari !inotice 0induse rin !ino%a1
&Stari si!ogene 0stari emotionale deose"it de uternice cau%ate de di$erite
evenimente de viata1
& Tul"urarea de ersonalitate de ti si!asten 0anancast1 6 oameni e.agerat de
scruulosi, inclinati sre a reali%a lucrurile in cele mai mici amanunte si a le retine
e acestea.
3# Hip'ne$ia:
Rere%inta diminuarea, in di$erite grade, a $untiei mne%ice.
Aare in#
& Surmena3 0stare de o"oseala acumulata1
& (nele stari nevrotice
& 2onsecutiv de'citului de atentie
& 5ligo$renii
& ,emente
5# A'ne$ia:
Semni'ca ierderea totala a caacitatii de '.are si7sau evocare a
evenimentelor.
Di!'ne$ii ca%itative 1para'ne$ii2:
Rere%inta amintiri de$ormate, $alse, neconcordante cu realitatea, 'e su"
asectul des$asurarii lor cronologice 0con$unda trecutul cu re%entul1, 'e su"
asectul aartenentei sau nonaartenentei la roria ersoana 0Lucruri traite
sunt re%entate ca 'ind citite rin carti sau au%ite iar lucruri citite, au%ite sunt
re%entate ca 'ind traite de su"iect1
-# 4I%&$ii%e4 )e 'e'rie:
Rere%inta evocari eronate ale unor $enomene sau actiuni, traite n
realitate de bolnav, dar care nu sunt incadrate in timpul si spatiul
real (confunda trecutul cu re%entul1, sau nu sunt recunoscute ca rorii
sau straine, ca traite sau netraite 0Lucruri traite sunt re%entate ca 'ind citite
rin carti sau au%ite iar lucruri citite, au%ite sunt re%entate ca 'ind traite de
su"iect1.
3# 4Ha%&cinatii%e4 )e 'e'rie
Se mai numesc si 4cn*a+&%atii 'ne!tice4#
E%e cn!ta& in repr)&cerea &nr evenimente imaginare, e care
"olnavul nu le&a trait, el $a"uland asura trecutului cu convingerea ca il evoca
0sre deose"ire de minciuna, in care su"iectul este constient ca sune un
neadevar si urmareste in acelasi tim un anumit "ene'ciu1.
T(L)(RAR*L+ ,+ 8A-,*R+
G7n)irea repre$inta prce!&% c.nitiv )e in!e'natate centra%a in
re(ectarea rea%&%&i care, rin intermediul peratii%r .an)irii 1 ana%i$a,
!inte$a, .enera%i$area, c'paratia,a"stracti%area, emiterea de 3udecati
si legarea lor in rationamente1 ermite o re(ectare in)irecta a rea%itatii
prnin) atat )e %a in,r'atii%e parvenite %a nive%&% SNC prin
intermediul anali%atorilor cat si de la cele stocate de3a in memorie co rile3ul
e.erientelor a.istentiale anterioare.
*n si!oatologie, tul"urarile gandirii se clasi'ca din unct de vedere didactic
in#
tul"urari de $orma si
tul"urari de continut.
A2 S&+ a!pect&% rit'&%&i )e!e+i' :
-# Acce%erarea rit'&%&i i)eativ
Se e.teriori%ea%a in lan ver"al rin accelerarea vor"irii 0tahi%a%ie2 !i
cre!terea de"itului ver"al , $enomen cunoscut su" denumirea de %.ree#
Pate , in!tita )e accelerarea tuturor roceselor si!ice, asect numit
4tahip!ihie4#
*n mod tiic acelerarea ritmului ideativ se intalneste in !tari%e 'aniaca%e
&n)e pate conduce la asa&%isa 4*&.a )e i)ei4, care in variante%e ei 'ai
e"pri'ate pate creea imresia de incoerenta a gandirii si, resectiv, a
vor"irii. 0"olnavul incee sa e.una o anumita idee, dar $ace o arante%a e
care uita s&o mai inc!ida, deoarece in mintea sa aare intre tim o alta idee,
/mai imortanta/, care tre"uie /neaarat/ comunicata antura3ului
3#8ncetinirea rit'&%&i i)eativ
4ai oarta denumirea de 4%entare i)eativa4 !i pate !a apara in
cnte"t&% 'ai general, al incetinirii tuturor roceselor si!ice, $enomen
cunoscut su" denumirea de 4+ra)ip!ihie4#
*n lan vere"al "radsi!ia se e.rima rin 4%entarea
%i'+a9&%&i41+ra)i%a%ie2
:2 !&+ a!pect&% cerentei :
*n conditii )e nr'a%itate p!ihica .an)irea e!te cerenta, a)ica %.ica,
r.ani$ata#
*n unele !it&atii p!ihpat%.ice .an)irea )evine incerenta, a)ica !e
pier) legaturilor logice dintre idei.
*n $orma ei e.trema oarta denumirea de /!a%ata )e c&vinte4
*ncoerenta gandirii pate !a apara 6n:
& sc!i%o$renie 0consecinta a disocierii ideative1,
& stari con$u%ionale 0re%ultat al de%organi%arii si!ice glo"ale1,
& demente 0e.resie a deteriorarii cognitive1, si
& stari maniacale 0datorita $enomenului de $uga de idei1.
T&%+&rari )e cntin&t
Se re$era la $elul in care oate ' ertur"at continutul ideativ al gandirii.
-#;en'ene%e +!e!ive
Rere%inta ganduri, idei cu caracter evident a"surd, in contradictie cu
sistemul de valori ale acientului, care se imun constiintei cu o $orta
deose"ita, avad un caracter ara%itar, caracter e care "olnavul il recunoaste
ca atare si iotriva carora luta entru a le indearta, $ara insa sa reuseasca.
Acest lucru induce su"iectului o stare de mare an.ietate si il determina sa&si
una intre"ari $oarte serioase cu rivire la sanatatea sa mintala.
3#Cnvin.erea !a&#i)eea )e%iranta
Rere%inta o convingere necon$orma cu realitatea care se caracteri%ea%a rin
$atul ca este imenetra"ila la contraargumentare si la con$runtarea cu insasi
realitatea, al carui caracter anormal su"iectul nu&l sesi%ea%a si care modi'ca
in sens atologic comortamentul si concetiile "olnavului
T(L)(RAR*L+ ,+ A9+2T*:*TAT+
O'&% n& !e raprtea$a in)i*erent %a rea%itate, )i'ptriva, +iecte%e,
*en'ene%e,evenimentele care actionea%a asura lui au un ecou, o
re%onanta in constiinta sa, tre%esc la viata anumite tre+&inte, cre!p&n)
!a& n& nevi%r %&i#
Prce!e%e a*ective !&nt re%ultatul cn*r&ntarii )intre nevi%e interne
1'tivatie2 !i rea%itatea incon3uratoare.
Sati!*acerea cerinte%r interne .enerea$a p%acere, '&%t&'ire,
ent&$ia!', +&c&rie 6n ti'p ce ne!ati!*acerea %r )&ce %a nep%acere,
ne'&%t&'ire,tri!tete etc#
*n atologia si!iatrica t&%+&rari%e a*ectivitatii !&nt c%a!i,cate )&pa
criterii
cantitative !i
ca%itative#
-#Hiperti'ia
Hiperti'ia ne.ativa !a& )epre!iva: repre$inta e"a.erare pana %a
%i'ita e"tre'a a trairilor a$ective orientate sre olul negativ 0tristete
e.trema1
*n general aceasta tul"urare a$ectiva aare in starile deresive de di$erite
cau%e si intensitati, in mod tiic 'ind intalnita in $a%a deresiva 0melancolica1
a si!o%ei maniacoderesive
Aroiata ca traire de olul negativ al tul"urarilor a$ective este si
an"ietatea, care oate ' de'nita ca o teama di$u%a, $ara un o"iect clar.
+a oate ' intalnita si la omul normal in anumite situatii dar, in momentul in
care atinge o amlitudine clinica 0atologica1 oate determina scaderea
randamentului, a caacitatii de adatare 0in nevro%e1 sau oate de%organi%a
conduita 0stari si!otice1.
5 varietate a an.ietatii este an.a!a !a& panica care repre$inta
an"ietate c& &n uternic acomaniament somatic
Hiperti'ia p$itiva !a& e&*ria: repre$inta e"a.erarea )i!p$itiei in
!en!&% ve!e%iei,al "ucuriei 0sine materia1, al $ericirii /in sine si entru sine/.
*n mod tiic aare in $a%a maniacala a si!o%ei maniaco&deresive.
4ai oate sa aara in# into.icatii usoare cu su"stante eu$ori%ante,stari $e"rile,
demente, ologo$renii,sindroamele maniacale din organice, stari $e"rile etc.
Labilitatea afectiva reprezinta o alternanta a dispozitiei intre euforie
si depresie sau c!iar manie.
3# Hipti'ia: repre$inta !ca)erea, in .ra)e varia+i%e, a ten!i&nii a*ective !i
e%an&%&i vital ana la nivelul de apatie !i in)i*erenta, c& )i'in&area
cre!p&n$atare !i roortionala a e"pre!ivitat6i 'i'ic<pant'i'ice#
Se intalneste in idiotie 0retard mintal sever1, demente, stari con$u%ionale,
stari osttraumatice cranio&cere"rale etc.
5# Ati'ia 1in)i*erenti!'&% a*ectiv2 !e re*era %a !it&atii%e in care ave' )e<a
*ace c& scaderi $oarte accentuate a caacitatii de re%onanta a$ectiv&emitionala sau
c!iar a"olirea comleta a acesteia.
*n a$ara de idiotie, demente si stari con$u%ionale atimia oate ' intalnita in
catatonie si, ca%ul cel mai tiic, in !tari%e )e*ect&a%e )in !chi$*renie#
(n termen aro.imativ ec!ivalent cu cel de atimie este notiuna de apatie#
T&%+&rari%e ca%itative 1parati'ii2
Rere%inta reactii a*ective )enat&rate !i ina)ecvate, &neri
para)"a%e *ata )e motive, situatii evenimente.
Pot sa aara la ersoane care trec rin momente intens si!otraumati%ante,
stari reactive, si, mai ales, in !chi$*renie#
*-ST*-2T+L+ S* T(L)(RAR*L+ L5R
In!tincte%e !&nt 6n!&!iri 6nna!c&te care a& ca !cp !ati!*acerea &nr
tre+&inte "iologice vitale entru individ. 2omortamentul este in mare
masura determinat de instincte.
+le sunt denumite de si!analisti p&%!i&ni, ,in) %e.ate ne'i9%cit )e
mentinerea !omeosta%iei si satis$acerea nevoilor vitale.
(nele au ca sco si 'nalitate apararea inte.ritatii ,$ice !i a vietii
in)ivi)&%&i 0$oamea, setea, aararea1.
Altele ca sco perpet&area !peciei 1!e"&a%itatea2#
T&%+&rari%e in!tinct&%&i a%i'entar
Pentru individ instinctul alimentar este indisensa"il entru mentinerea vietii.
Lisa !ranei si mai ales a aei determina moartea individului dua un interval
de tim relativ scurt.
Se arecia%a ca omul nu re%ista decat cateva satamani $ara sa manance si
mai utin $ara sa "ea aa, interval de tim dua care aar tul"urari organice
0meta"olice1 si si!ice grave, ana la deces.
In!tinct&% a%i'entar e!te pert&r+at n& n&'ai 6n &ne%e +%i r.anice
)ar !i 6n ce%e p!ihice#
Ace!te t&%+&rari pt , i'partite in trei .r&pe !a& cate.rii:
;. Tul"urari caracteri%ate de cresterea aetitului alimentar,
<. Tul"urari caracteri%ate de scaderea aetitului si
=. Tul"urari ce constau in ervertirea instinctului alimentar.
E"a.erarea in!tinct&%&i a%i'entar
+ste cunoscuta su" denumirea )e p%i*a.ie !a& +&%i'ie# In p!ihiatrie
inta%ni' in starile dementiale, retardul mental, unele $orme de sc!i%o$renie
0cronica1.
)olnavii consuma cantitati mari de alimente ceea ce determina o crestere in
greutate este limita normala.
Aceasta ingestie e.cesiva se $ace adesea rin accese insotite sau nu de
sen%atia crescuta de $oame.
Sca)erea in!tinct&%&i a%i'entar
Poate avea intensitati varia"ile.
9orma cea mai simla si comuna in intreaga atologie&atat somatica
0organica1 cat si si!iatrica este inapetenta#
Cn!ta in diminuarea aetitului e durate de tim varia"ile 0%ile&satamani1,
adesea insotite de o stare discreta de discon$ort si!ic.
2au%a inaetentei oate ' organica 0in "oli ale aaratului digestiv, cancer,
etc1 sau si!ica 0deresii usoare, nevro%e, etc1.
Pierderea aetitului& anore.ia& este $orma grava a tul"urarii instinctului
alimentar intalnita in melencolie, deresia nevrotica si este un simtom
imortant in anore.ia mentala alaturi de amenoree si case.ie
Pervertirea in!tinct&%&i a%i'entar
2onsta in in.erarea )e 'aterii nec'e!ti+i%e !i inta%ni' in
t&%+&rari%e p!ihice grave# retardul mintal sever si dementa. *n aceste ca%uri
gasim adevarate /"i%arerii> alimentare, "olnavii consumand materiale din
cele mai neo"isnuite, de la lemn la metale.
*n aceasta categorie de tul"urari au $ost descrise#
pica< *r'a )e pervertire ce apare %a unele $emei gravide
caracteri%ata rin dorinta de a consuma creta, nisi?
cpr*a.ia< care consta in ingerarea de materii $ecale 0aare la
dementi si oligo$reni1?
.e*a.ia< in.e!tia de amant si lut care aare la aceeasi categorie
de "olnavi
T&%+&rari%e in!tinct&%&i !e"&a%
Se"&a%itatea, 'ani*e!tare a in!tinct&%&i )e repr)&cere,
*&n)a'enta% pentr& conservarea seciei umane tre"uie a"ordata su" mai
multe aecte# "iologic&genetic,mor$o'%iologic, si!ologic, sociocultural si
moral si 3uridic 0in anumite circumstante1
Toti cercetatorii sunt de acord ca#
;. scoul si 'nalitatea instinctului se.ual este reroducerea in vederea eretuarii
seciei?
<. modalitatile si /mecanismele/ rin care se reali%ea%a reroducerea sunt di$erite,
la individul uman rin !eterose.ualitate 0la $el ca la toate verte"ratele1?
=. la om comortamentul se.ual oate ' considerat ca re%ultat al unui roces de
comunicare
Pert&r+ari%e !e"&a%itatii !e intalnesc $recvent si ele sunt imartite in )&a
cate.rii )i!tincte:
;. tul"urari al dinamicii se.uale 0ale caacitatii de initiere, derulare si 'nali%are
a raortului se.ual1 si
<. tul"urari ce vi%ea%a o"iectul si scoul& denumite deviatii se.uale sau ara'lii.
-# T&%+&rari%e )e )ina'ica !e"&a%a
*n mod normal raortul se.ual resuune din artea su"iectilor dorinta sau
/aetit> se.ual si osi"ilitatea e$ectuarii lui, cu o"tinerea in 'nal a
orgasmului.
,in acest unct de vedere, t&%+&rari%e pt , a%e apetit&%&i, care cn!ta&
in e"a.erarea !a& )i'in&area %&i,si a%e ptentei !i incapacitatii
+tinerii r.a!'&%&i 1'ai *recvent %a !e"&% *e'inin2#
E"a.erarea apetit&%&i !e"&a% %a +ar+ati e!te c&n!c&ta !&+
)en&'irea )e !atiria$i! care oate aarea in conte.tul unui "u$eu delirant
sau a unei tumori cere"rale.
,ar,asemenea mani$estari mai ot ' si consecinta a"u%ului de a$rodisiace,
droguri 0ca de e..+.tas@1.
La se.ul $eminin e.acer"area aetitului se.ual este considerata ca mult mai
rar intalnita si este cunoscuta in literatura de secialitate su" denumirea de
ni'*'anie
,iminuarea ana la disaritia aetitului se.ual %a *e'ei are &n n&'e
c'&n )e *ri.i)itate#
Unii !e"%.i cn!i)era ace!t ter'en prea .enera% !i prp&n
)i!cri'inare caa"ila sa de'neasca doua asecte di$erite#
;. lisa dorintei se.uale& numita ana*r)i!ie
<. Lisa orgasmului &numita anr.a!'ie#
La +ar+ati t&%+&rari%e )ina'icii !e"&a%e 1ter'en&% a *!t 'ai recent
in%c&it c& ce% )e )i!*&nctii !e"&a%e2 i'+raca )&a a!pecte 'a9re in
raprt c& capacitatea )e erectie !i e3aculare.
Ast$el, in cadrul tul"urarii de erectie se descriu ca $orme clinice mai $recvent
intalnite#
-# Erectia in!&,cienta 1ri.i)itate inc'p%eta a peni!&%&i2,
3# Erectia in!ta+i%a 0rigiditatea eniana disare dua sau in momentul
intromisiunii1,
=. Erectia capricia!a 0re%inta oscilatii in $unctie de circumstantele cele mai
variate, solitudine, o"oseala,mastur"are, artenera etc1,
A. Erectia n&%a 1a+!enta2< ea n& !e pr)&ce nici)ata,indi$erent de re%enta
celor mai $avora"ile oortunitati si, evident, nici sontan.
3# T&%+&rari%e c'prta'ent&%&i !e"&a% 1)eviatii%e !e"&a%e2#
*ntr&o accetiune unanima se arecia%a ca devianta orice relatie se.uala care
nu se reali%ea%a intre doi adulti de se. ous.
Se cunosc doua categorii de deviante
Deviatii )e %a +iect#
E!te vr+a )e ca$&ri%e in care partener&%
n& 'ai e!te )e !e" ous ci de acelasi se. si in acest ca% vor"im de
h'!e"&a%itate=
!a& e!te &n cpi% 1pe),%ie2=
&n *eti!< +iect, parte a crp&%&i 1*eti!i!'2=
&n ani'a% 1$,%ie2 !a&
&n cadavru 1necr,%ie2#
Se cn!tata ca )e *apt e!te pat%.ie a c'prta'ent&%&i )e
identi'care si selectie a artenerului, 4+iect&%4 !e"&a% ,in) ina)ecvat
1ani'a%, *eti!,coil, acelasi se., etc.1.
Deviatii%e )e %a !cp cn!ta& in !&+!tit&irea raprt&%&i !e"&a% prpri&<$i!
prin di$erite acte si modalitati non genital se.uale.
Aici sunt curinse# /vederea/ raortului se.ual 1v>e&ri!'2 !a& e"i+area
r.an&%&i .enita% 1e"hi+itini!'2= c'iterea &nei agresiuni asura o"iectului
se.ual& in ca%ul !a)i!'&%&i !a& acceptarea !i )rinta o"iectului se.ual de a '
agresat, umilit cand vor"im de 'a!chi!'#
5# T&%+&rari%e )e i)entitate !e"&a%a
Aceste tul"urari sunt caracteri%ate rin )i!cr)anta care e"i!ta 1care e!te
4!i'tita42 )e in)ivi) 6ntre !e"&% !'atic !i !e"&% p!ihic 1)e
apartenenta %a .en&% *e'inin !a& 'a!c&%in2#
Ea !e re'arca in c'prta'ent&% !e"&a%: atit&)ini, ve!ti'entatie,
.e!t&ri, selectia artenerului etc. 6'+raca )&a a!pecte: trave!titi!'&%
1'ai p&tin .rav2 !i tran!!e"&a%i!'&%, in cnte"t&% car&ia a)e!ea
in)ivi$ii !%icita c& in!i!tenta !chi'+area se.ului rin interventie
c!irurgicala.
(nii recurg la automutilatie sau sinucidere.
?i%&% e!te prttip&% ace!t&i c'prta'ent a.re!iv, )e,nit ca 4rice
act )e enetratie se.uala oricare ar ' ea 0de orice $el1 comisa asura unei
alte ersoane rin violenta, constrangere sau surri%a/.
Prin acasta se intelege si coitul "ucal si sodomi%area 0coit anal1.
Tre"uie stiut ca violul nu este osi"il inainte de varsta de B&C ani.
*ntre C si ;D ani el rovoaca le%iuni erineale si vaginale considera"ile.
*n toate ca%urile de viol e.amenul medical este indisensa"il.
La $emeile virgine le%iunile ersista dua viol circaE&F %ile din care motiv se
imune un e.amen medical cat mai recoce.
T(L)(RAR*L+ ,+ :5*-TA
:ointa !e )e,ne!te ca &n prce! p!ihic c'p%e" )e re.%a9 !&perir,
care cn!ta in actiuni de '+i%i$are !i cncentrare a ener.iei
p!ihnerva!e 6n ve)erea )epa!irii +!tac%e%r !i atin.erii
!cp&ri%r cn!tient !ta+i%ite#
Tul"urarile de vointa sunt cunoscute su" termenul general de 4)i!+&%ii4#
Ace!t termen refecta o tul"urare volitionala neseci'ca.
2riteriile dua care se clasi'ca tul"urarile de vointa sunt atat de natura
cantitativa 0!ier"ulia, !io"ulia si a"ulia1 cat si calitativa 0ara"ulia1.
M)i,cari cantitative
-# Hiper+&%ia: repre$inta e"a.erarea *rtei v%itina%e#
+a oate ' intalnita atat in conditii de normalitate, cand are un caracter
constitutional,temeramental, cat si in situatii atologice.
Aaritia !ier"uliei oate ' o"servata in !tari%e +!e!iv c'p&%!ive, can)
repre$inta e.resia lutei "olnavului imotriva $enomenelor o"sesive care il
invadea%a, la t"ic'ani, &n)e are &n a!pect &ni)irectina%, in !en!&%
e*rt&%&i )e prc&rare a )r.&%&i rin orice mi3loace si la paranici,
&n)e !e inta%ne!te )e a!e'enea &n a!pect !e%ectiv,unilateral orientat,
e$ortul volitional 'ind a"erant motivat.
3# Hip+&%ia repre$inta !ca)erea *rtei v%itina%e#
+ste comuna 6ntre.ii pat%.ii p!ihiatrice, c& e"ceptia e"e'p%e%r )e
'ai !&!#
5#A"ulia rere%inta totala lisa de initiativa si incaacitatea de a actiona
Aare in catatonie si deresiile ro$unde unde reali%ea%a o adevarata
/ro'la.ie/ a suicidului.
M)i,cari ca%itative
Sunt tul"urari ale caacitatii volitionale consecutive unei 'tivatii
a+erante !i oarta denumirea generica de 4para+&%ii4#
Se inti%ne!c in )e+&t&% !chi$*reniei, in nevro%ele motorii etc.
T(L)(RAR*L+ ,+ A2T*:*TAT+
*ntr&un sens mai restrans rin activitate intelegem tta%itatea
'ani*e!tari%r )e cn)&ita e"teriara !a& 'inta%a care )&c %a
re$&%tate a)aptative
Seci'cul activitatii &'ane cn!ta in *apt&% ca )i!p&ne )e cn!tiinta
!cp&%&i, ca este ro$und 'tivata, ca perea$a c& in!tr&'ente
cn!tr&ite )e ', ca e!te per*ecti+i%a !i creativa
T&%+&rari cantitative
Hiper@ine$ia 1tahi@ine$ia2
Rere%inta a'p%i,carea activitatii p!ih<'trii )inc% )e %i'ite%e
normalitatii..
Ast$el, mimica devine !iermo"ila, deose"it de e.resiva, iar antomimica
0gestica1 amla, continua, raida.
Rere%inta o )i'in&are a activitatii 'trii 1inhi+itie p!ih<'trie2
caracteri$ata rintr&o lentoare a miscarilor 0"radiGine%ie1, a mo"ilitatii
mimicii 0!iomimie1, a vor"irii 0"radilalie1, totul e $ondul inei incetiniri
generale a activitatii si!ice 0"radisi!ie1.
Poate sa aara in deresii, eilesie, sindromul arGinsonian organic sau
neuroletic,ence$aloatii osttraumatice, sec!ele dua meningo&ence$alite
etc
AGine%ia
2onsta in intreruerea sau a+%irea tta%a a activitatii 'trii 1inhi+itie
p!ih'trie e.trema1
Se oate re%enta su" diverse a!pecte c%inice:
& St&parea !e pre$inta !&+ *r'a &nei i'+i%itati c'p%ete !i pate avea
ca&$e di$erite# starile nevrotice 0in secial isteria1, starile si!otice 0stuoarea
melancolica, stuoarea sc!i%o$renica, stuoarea eiletica, stuoarea con$u%iva
etc.1
5 $orma articulara de aGine%ie este 4cata%ep!ia4# Acea!ta !tare cn!ta in
tta%a inertie motorie, insotita de usoara !iertonie musculara, in cadrul careia
"olnavul astrea%a vreme indelungata o%itia in care se afa sau atitudinea imusa
de e.aminator.
T&%+&rari ca%itative
Se mai numesc 4para@ine$ii4#
E%e repre$inta t&%+&rari a%e cn)&itei ntrii care constau in
pervertirea !en!&%&i !i cntin&t&%&i nat&ra% !i %.ic a% '&!cari%r#
Ge!t&ri%e isi ierd naturaletea, aar nemotivate, arti'ciale, uerile, "i%are, in
discordanta cu starea a$ectiva si continutul ideativ, cu situatia o"iectiva in
care se afa "olnavul.
Manieri!'&% re(ecta pervertirea acti&ni%r c'prta'enta%e !i
.e!t&a%e !i'p%e#
4ersul devine arti'cial, gesturile uerile, caricaturale etc.
:i$areria e"pri'a & .ra) 'ai accent&at )e c'prtare 'anieri!ta,
caracteri$ata prin ierderea trasaturilor logice si inteligi"ile ale gesturilor si
miscarilor.
Steretipii%e )e,ne!c ten)inta %a repetare a &neia !i ace%eia!i
'ani*e!tari, )e +icei "i%are, in lanul mimico&antomimic si al atitudinii,
lim"a3ului sau scrisului.
25-ST**-TA S* T(L)(RAR*L+ ,+ 25-ST**-TA
Cn!tiinta e!te *&nctie p!ihica !&periara, !intetica care ar p&tea ,
)e,nita ca 4re(ectarea e"i!tentei na!tre prprii, a %&'ii 'ateria%e
care ne 6ncn9ara !i a re%atii%r na!tre c& acea!ta4#
C& a%te c&vinte cn!tiinta e!te *r'a cea 'ai 6na%ta )e re(ectare
p!ihica a rea%itatii, prprie n&'ai .en&%&i &'an#
T&%+&rari%e cn!tiintei
*n ractica si!iatrica curenta se recunosc
-2 t&%+&rari%e )e c%aritate a%e cn!tiintei
32 t&%+&rari )e cntin&t
52 t&%+&rari%e a%e cn!tiintei )e tip )e$inte.rativ