Sunteți pe pagina 1din 9

Factorii care influieneaz decizia de meninere la domiciliu

- Starea pacientului, respectiv boala de care sufer i gravitatea acesteia.


- Tolerana familiei i gradul de cooperare al acesteia.
- Existena i eficiena serviciilor de ngrijiri la domiciliu.
Starea pacientului
ceasta se aprecia! de ctre medic care decide, cu acordul pacientului, locul unde va
fi tratat.
sistentul medical va face o apreciere a strii de sntate i a posibilitii sale reale de
a implementa planul de ngrijire i va conlucra cu medicul la luarea deci!iei.
Tolerana familiei i gradul de cooperare
"n geriatrie, ca i n pediatrie, dialogul se poart n mare msur cu familia care trebuie
astfel abordat i educat nc#t s reali!e!e un climat de via familial normal duc#nd
la reuita aciunilor de ngrijire. Se face o apreciere a situaiei familiale a v#rstnicului$
%. &ac are familie$
- 'e fel de familie natural sau de substituie (prieteni, vecini).
- 'are sunt raporturile cu familia.
- 'are este climatul din familie.
- 'e po!iie ocup n familie.
- *amilia este nc+egat i are funciile pstrate sau pre!int carene morale i de
solidaritate.
- Exist suspiciuni de abu!uri contra v#rstnicului.
- 'are este situaia material a familiei.
- 'are este nivelul de cunotine i de deprinderi igienico-sanitare.
- ,ediul urban sau rural.
- 'are este nivelul de dependen al v#rstnicului.
- 'are este gradul de cooperare al familiei pentru a nelege, a accepta i a aplica
tratamentul i ngrijirile recomandate.
-. &ac nu are familie$
- Este abandonat i triete singur sau se i!olea! voluntar.
- Este celibatar, divorat sau este vduv.
- 'are este situaia s material.
- 'are este nivelul su de cunotine.
- Este nc n activitate i n ce msur aceasta depete capacitatea s de efort.
- .i-a pstrat capacitatea de autoservire.
- 'are este nivelul su de dependen.
- 'are este gradul su de cooperare pentru a nelege, a accepta i a aplica
tratamentul i ngrijirile necesare.
- 'are este gradul de risc pentru posibile abu!uri contra s.
Existena i eficiena serviciilor de ngrijiri la domiciliu.
"n general, majoritatea persoanelor v#rstnice (/01 - /21), i manifest dorina de a fi
ngrijii la domiciliu. 3entru ca s se poat rspund acestei dorine este necesar s fie
organi!ate servicii de sntate comunitare care s asigure o larg gam de ngrijiri,
inclusive ngrijiri de recuperare funcional a celor cu +andicapuri i ngrijiri paliative a
celor aflai n fa! terminal.
ceast orientare a ngrijirilor spre comunitate a fcut posibil meninerea v#rstnicului
n mediul su natural de via i reducerea c+eltuielilor la nivelul instituiilor cu paturi. "n
1
timp sau extins inclu!#nd i alte categorii$ bolnavi cronici, bolnavi psi+ici, bolnavi cu
diferite +andicapuri, .a. stfel c a aprut ca necesar de!voltarea i formarea
corespun!toare a
celor care acord ngrijiri la domiciliu.
4niial, primul tip de ngrijiri a fost
ajutorul - menajer, apoi s-a de!voltat ajutorul - infirmier i
ajutorul - ngrijiri de sntate specific.
Ec+ipa de ngrijiri la domiciliu este format din$
%. 3rofesionitii de sntate$
- medicul
- reeaua formal compus din$
ajutorul - menajer,
ajutorul - infirmier,
asistenta medical,
5inetoterapeutul
asistenta social.
sistentul medical i asistenta social sunt considerate organi!atoare de servicii de
ngrijire(evaluea! nevoile)
6eprofesionitii$
- reeaua informal compus din$
membrii de familie (natural sau de substituie),
benevolii sau voluntarii,
biserica,
grupurile asociative (768-urile,
alte asociaii non-profit).
Organizarea serviciilor de ngrijiri geriatrice la domiciliu
"n occident, finanarea acestor servicii are surse multiple$
- comunitatea i instituiile sociale,
- organi!aiile non-guvernamentale i alte grupuri asociative non-profit,
- biserica,
- casele de asigurri sociale de sntate,
- persoana v#rstnic prin sistemul co-plat dac are un venit propriu,
- familia persoanei v#rstnice dac acesta exist i este abordabil.
vantajele ngrijirilor geriatrice la domiciliu
3rin organi!area serviciilor de ngrijiri la domiciliu, n structura serviciilor de sntate se
produc o serie de mutaii$
- o parte din acestea se de!volt,
- altele rm#n la acelai nivel,
- altele se reduc.
vantajele ngrijirilor la domiciliu sunt de necontestat i au efecte po!itive at#t asupra
strii de sntate a persoanelor care beneficia! de aceste ngrijiri c#t i asupra
furni!orilor i instituiilor implicate i anume$
- sigur mplinirea dorinei persoanelor v#rstnice de a fi ngrijit ntr-un mediu care-4
este familiar.
- 'onsolidea! relaiile familiale i solidaritatea cu v#rstnicul.
2
- 7ptimi!ea! funcionalitatea asistenei din instituiile geriatrice prin degajarea paturilor
i a fondurilor.
- "ngrijirile la domiciliu au un pre de cost de -0 de ori mai mic dec#t cele din instituiile
cu paturi. 3rin transferul ngrijirilor spre comunitate$
se reduce numrul spitalelor,
scade numrul !ilelor de spitali!are,
crete numrul spitali!rilor alternative,
asistena medical devine asisten medico-social i ngrijiri ngrijiri de sntate
care sunt mai adaptate nevoilor pacienilor v#rstnici.
- 7fer locuri de munc.
- &etermin apariia i de!voltarea unor metode noi de a mbunti viaa v#rstnicilor i
de a reali!a de!ideratul de 9mbtr#nire calitativ:.
!E"T#E$E %E &'
*uncionea! pe principiul creelor pentru copii respectiv, persoana v#rstnic este
adus dimineaa de ctre unul din membrii de familie la acest centru unde i se asigur
toate condiiile pentru a se simi bine plus societatea altor persoane v#rstnice.
'#nd 9aparintorul: se ntoarce de la serviciu vine la acest centru i-l ia acas. ceste
centre sunt necesare n primul r#nd pentru persoanele n v#rst care nu pot fi lsate
singure acas din cau!a riscului de a provoca accidente casnice involuntare sau alte
evenimente neplcute.
('''.).*. +S !$% $ %O+'!'$',
Se poate asigura prin servirea unei mese calde mai ales persoanelor v#rstnice care
triesc singure i au un grad redus de autoservire.
ceasta se reali!ea! prin$
- aa numitele 9mese calde pe roi:
- prin nfiinarea unor cantine n imediata apropiere a comunitii n care triesc
persoane v#rstnice.
#E-E, %E SO!'$'&#E
;eali!ea! contactul v#rstnicului cu societatea i facilitarea participrii acestuia la 9viaa
cetii:.
%. 'luburi geriatrice care au o importan deosebit n creterea calitii vieii v#rstnicilor
prin implicarea lor n activiti de grup acion#nd n primul r#nd asupra celui mai cumplit
duman al btr#neii$ singurtatea.
-. 'ercuri de terapie ocupaional care au ca re!ultat reducerea impactului pe care-l are
asupra v#rstnicului retragerea din activitate i meninerea unui nivel acceptabil al
funciilor sale fi!ice i psi+ice c#t i a contactului cu societatea.
Se are n vedere i reducerea sentimentului de inutilitate pe care-l are persoana
v#rstnic datorit sc+imbrilor de ordin bio-psi+o-sociale ce survin n aceast etap a
vieii sale.
. "orme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu
3racticarea profesiunii in sistem privat.
4ngrijirile la domiciliu
3
rt. </. - sistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali exercita
profesia in regim salarial si=sau independent.
rt. <>. - sistentul medical generalist, moasa si asistentul medical care isi
desfasoara activitatea in calitate de titular sau asociat al unui cabinet de
practica medicala pot furni!a ingrijiri medicale la domiciliu, daca sunt autori!ati
in acest sens, in conformitate cu
prevederile legale privind organi!area si functionarea ingrijirilor la domiciliu.
rt. <?. - sistentul medical generalist, moasa si asistentul medical sunt obligati
sa comunice medicului care a recomandat aceste servicii situatia evolutiei starii
de sanatate a pacientului ingrijit.
rt. 20. - sistentul medical generalist, moasa si asistentul medical c+emati intr-
o familie ori colectivitate trebuie sa respecte regulile de igiena si de profilaxie, in
exercitarea profesiei
/"0#'1'#'$E +E%'!$E $ %O+'!'$',
Serviciile de ingrijire medicala la domiciliu sunt servicii oferite, la recomandarea
medicului, de ec+ipe multidisciplinare alcatuite din asistente medicale, 5inetoterapeuti,
logope!i, infirmiere si asistenti sociali, persoanelor dependente de domiciliu, temporar
sau permanent.
Serviciile de ingrijire medicala la domiciliu sunt destinate in mod special pacientilor
care, la recomandarea medicului specialist, dupa externarea din spital au nevoie de
continuarea ingrijirii medicale. 3rin serviciile de ingrijire la domiciliu pacientii primesc
ingrijiri medicale de calitate, obtinand recuperearea starii de sanatate acasa, intr-un
mediu familiar si confortabil.
3acientii pot fi indrumati spre serviciile de ingrijire la domiciliu si de catre medicul de
familie sau de medicul de specialitate din policlinica, prevenind internarea in spital.
*amilia pacientului beneficia!a de asemenea de aceste servicii, prin limitarea
problemelor aparute in viata de familie atunci cand un membru al familiei este bolnav
sau nu se poate auto-ingriji. 4n plus, personalul medical invata membrii familiei sa
efectue!e ei insisi anumite tipuri de ingrijire, permitandu-le sa aiba un rol activ in
ingrijirea celor dragi.
OBIECTIVELE INGRIJILOR MEDICALE LA DOMICILIU
Sa creasca gradul de independenta al pacientului in mediul familial prin furni!area
de servicii calificate de ingrijire medicala si prin educatia pacientului si a apartinatorilor.
Sa asigure legatura dintre pacient si medic pe perioada tran!itiei pacientului din
spital in mediul familial.
Sa reduca anxietatea si frustrarile pacientului si familiei generate de boala.
T'2,$ S#E('!''$O# %E '"0#'1'#E +E%'!$ $ %O+'!'$',
SE#('!'' +E%'!$E3
4
-evaluarea starii de sanatate a pacientului.
-monitori!area parametrilor fi!iologici @ temperatura, tensiune arteriala, puls, respiratie,
diure!a , scaun.
-toaleta pacientului cu probleme medicale.
-administrarea medicametelor pe cale orala, injectii intramusculare si intravenoase,
perfu!ii.
-masurarea glicemiei cu glucometrul.
-recoltarea probelor pentru laborator.
-alimentatia artificiala.
-ingrijirea plagilor, escarelor, stomelor, fistulelor, drenajelor.
-sondaj ve!ical cu sonda permanenta sau cu scop evacuator.
-terapia durerii.
-educatia pacientilor si a familiei.
0'+"ST'! +E%'!$3
-5inetoterapie.
TE#2' (O#4'#''3
-logoterapie.
E($,#E S' '"TE#(E"T'E SO!'$3
-anc+ete sociale
'"0#'1'#' %E T'2 '"F'#+'E#3
-asigurarea igienei corporale.
-ajutor la mobili!are, +ranire.
-preparare de mancare.
MASURI DE CONTROL AL INFECTIEI LA DOMICILIU
4n cursul ingrijirilor la domiciliu, atat pacientii cat si apartinatorii trebuie sa se apere
de infectii.
3asii de mai jos ajuta pacientii sa se vindece si evita complicatiile$
%. partinatorii implicati in ingrijirea unui pacient trebuie sa se spele pe maini cu
apa calda si sapun inainte si dupa acordarea ingrijirilor.
-. 3ersoana care, in timpul ingrijirii, intra in contact cu fluidele eliminate de pacient
(de exemplu in cursul golirii unei pungi colectoare de urina, sc+imbarii lenjeriei
meurdare) trebuie sa poarte manusi, eventual imbracaminte de protectie, pentru
a preveni contaminarea.
A. ;ufele murdarite cu secretii, urina, fecale, trebuie sc+imbate cat mai repede
posibil. ;ufele murdarite se colectea!a in saci de plastic si se spala separat de
alte +aine. pa de spalat trebuie sa aiba o temperatura de cel putin 20-B0 grade
' si in ea trebuie adaugat un pa+ar de inalbitor. &upa folosire, punga de plastic
in care s-au colectat rufele trebuie stropita cu solutie de cloramina A-21 si
aruncata in vasul de gunoi sau, daca este posibil, trebuie arsa. 7ala de pat si
5
plosca pentru urina trebuie golite imediat dupa utili!are, spalate si pastrate
curate.
<. 4ngrijitorul care are o raceala nu ar trebui sa ingrijeasca pacientul. &aca acest
lucru nu este posibil, ingrijitorul va purta o masca de protectie.
2. pansamentele folosite in ingrijire se colectea!a intr-o punga de plastic si se
stropesc cu solutie de cloramina A-21. 3unga se leaga, se pune intr-o a doua
punga de plastic si se arunca in vasul de gunoi sau, daca este posibil, se ard.
MASURI DE SIGURANTA LA DOMICILIU PENTRU VARSTNICI
%. ,entineti +olurile si scarile luminate, folositi lampi sau becuri de veg+e.
-. ,entineti covoarele, podelele si scarile in conditii bune, pastrati podelele curate
dar neceruite, fixati covoarele in cuie si nu folositi covorase.
A. *olositi banda antiderapanta in vana sau in cabina de dus. 'and faceti dus, stati
ase!ati pe un scaun de plastic.
<. ,entineti cablurile electrice si pri!ele in bune conditii de functionare. 6u intindeti
cabluri in !onele circulate, renuntati la cablurile deteriorate si nu supraincal!iti
pri!ele.
2. folositi tigai usoare la gatit. 6u lasati servete sa atarne deasupra araga!ului sau
sobei.
B. 3uneti obiectele frecvent utili!ate in locuri la care se ajunge usor.
/. Evitati sa va urcati pe scari sau scaune daca aveti tulburari de ec+ilibru.
>. 6u ridicati obiecte grele.
?. Efectuati controale oftalmologice periodice.
%0. 3urtati pantofi pe masura, inc+isi la spate, cu toc jos si care nu aluneca.
%%. Tineti telefonul la indemana, cu numerele de telefon de urgenta notate la vedere.
%-. Tineti produsele toxice, de curatat, departe de locurile unde se pastrea!a si se
prepara mancarea.
2#E(E"'#E !!'%E"TE$O# !$S'!E
%. 6u tineti c+ibriturile la indemana copiilor, nu aruncati c+ibriturile in cosul de
gunoi.
-. Supraveg+eati continuu o cratita in care fierbe ceva.
A. 6u turnati apa peste uleiul fierbinte.
<. 6u fumati in pat sau cand stati intinsi.
2. 6u supraincarcati circuitele electrice.
B. 6u lasati sa se ude cablurile electrice.
/. 6u folositi ben!ina sau alte lic+ide inflamabile in spatii inc+ise.
>. 3astrati numarul de telefon al pompierilor aproape de telefon. *aceti-va un plan
de evacuare pentru !i si noapte.
SFATURI PENTRU APARTINATORI
%. *iti bland cu pacientul.
6
-. mintiti-va ca sunteti apartinator, nu magician$ nu puteti face minuni, oricat de
mult ati dori.
A. 8asiti-va un loc retras unde sa va relaxati cat de des posibil.
<. 7feriti sprijin, incurajati si laudati pe cei pe care ii ingrijiti. 4nvatati sa acceptati
laudele.
2. Ca veti simti neajutorati la un moment dat datorita suferintei pe care o vedeti.
cceptati acest lucru fara rusine.
B. Sc+imbati-va adesea rutina.
/. 4n fiecare !i incercati sa va concentrati asupra lucrurilor bune ca re se intampla in
acea !i.
>. *iti plin de resurse, fiti creativi. 4ncercati noi abordari in activitatile !ilnice.
2revenirea escarelor si a efectelor acestora
'au!a directa a escarelor este presiunea. Escarele apar la mentinerea prelungita a
pacientului in pat sau in scaunul cu rotile, datorita impiedicarii circulatiei normale in
!onele supuse unei presi uni.
*'T7;44 4,3D4'T4 46 3;4T4 ES';ED7; D 3'4E6T44 'E DEF4E64 DE
,&ECE4 S346;44
2ierderea sensi5ilitatii si a miscarilor voluntare
3ierderea sensibilitatii impiedica pacientul sa primeasca avertismente in legatura cu
expunerea la presiune prelungita. 3acientul nu este numai incapabil sa simta
disconfortul, ci din cau!a imobilitatii este incapabil sa -
si sc+imbe po!itia.
2ierderea controlului vasomotor
Tulburarile circulatorii produc o scadere a re!istentei tisulare la presiune. 3resiunea impl
ica isc+emie, de aceea escarele apar cu usurinta. &esi sistemul vasomotor nu va fi
niciodata normali!at, unele ameliorari pot
sa apara cand activitatea reflexa a maduvei isi revine.
E*E'TED 37STE;4D7;
Escarele apar in special la nivelul proeminentelor os oase care sunt supuse la presiune,
in po!itie de d.d. sau se!and. 'ele mai vulnerabile !one sunt$ sacrul, tro+anterele,
tubero!itatile isc+iatice, genunc+ii, fibulele,maleolele, calcaiele, si metatarsienele 2.
7cciputul si coatele sunt de asemenea implica te la pacientii cu le!iuni cervicale. &aca
pacientul are aplicat un dispo!itiv de imobili!are, escarele pot de asemenea sa se
de!volte la nivelul coastelor, apofi!elor spinoase, si spinele iliace anterioare si
posterioare. Escarele pot de asemenea sa apara cu usurinta sub alte dispo!itive de
imobili!are ca$ orte!e sau corsete aplicate pe segmentele parali!ate.
3T7D784E
2rimul stadiu
Se caracteri!ea!a prin tulburari tran!itorii ale circulatiei evidentiate prin eritem si edem.
&aca presiunea este indepartata, inflamatia dispare in <> +.
l doilea stadiu
Se caracteri!ea!a prin aparitia le!iunilor la nivelul straturilor superficiale ale tesutului
cutanat. pare sta!a vasculara si eritemul si congestia nu dispar la exercitarea presiunii
7
digitale. De!iunile pielii sau de!voltarea unor flictene sunt urmate de necro!a
superficiala si ulceratii.
l treilea stadiu
Se caracteri!ea!sa prin necro!a profunda si adeseori intinsa cu distrugerea tesutului
subcutanat, a fasciilor, musc+ilor si oaselor. &aca infectia se extinde la nivelul osului, va
aparea periostita si osteomielita, avand ca
urmare distructia articulara si formarea de osificari ectopice. 6etratate, aceste le!iuni
majore duc in general la septicemie si deces.
paritia 5ursitelor
7 bursita poate sa apara la nivelul tubero!itatii isc+iatice, datorita po!itiei prelungite in
se!and. Tesuturile inconjuratoare sunt rapid implicate daca apare infectia, si o foarte
mica solutie de continuitate poate fi adesea
singurul semn vi!ibil al unei cavitati care ajunge pa na la nivelul bursei inflamate, si de
obicei pana la os.
2#E(E"'#E ES!#E$O#
9Ende nu exista presiune, acolo nu vor aparea escare:
3revenirea escarelor consta prin urmare in eliberarea de sub presiune a proeminentelor
osoase in asociere cu corecta po!itionare a pacientului.
46T7;'E;E 3'4E6TEDE4
3acientul este intors la fiecare A ore, atat in timpul !ilei cat si noaptea, folosind po!itiile
de d.d. si d.l.&e asemenea alaturi de prevenirea efectelor presiunii prelungite,
intoarcerea regulata previne s ta!a urinara.
'ele mai susceptibile arii, acolo unde proeminentele osoase sunt superficiale, trebuie
sa fie eliberate de sub presiune prin aranjarea pernelor. Da fiecare intoarcere !onele de
electie sunt inspectate, pielea este verificata
si toate cutele cearsafurilor sunt indreptate. 7rice semn de presiune locala, c+iar minor,
este un avertisment important. ;oseata care nu diminua la presiune, punctele septice,
contu!iile, tumefactiile, indurarile, exprima
pericolul aparitiei unor escare. 7rice presiune tr ebuie indepartata de pe !onele
implicate, pana cand acestea sunt vindecate.
&e exemplu, daca la nivelul sacrului exista semne de roseata, se va folosi po!itia de
decubit lateral pana la disparitia semnelor.
&ispo!itivul de tractiune 8uttman se va aplica atunci cand este indicata tractiunea
cervicala. cest dispo!itiv permite mentinerea unei tractiuni cervicale continue in timpul
intoarcerii pacientului. 7 piesa frontala asigura sprijinul capului in po!itia de d.l.
&aca paturile Egerton nu sunt disponibile, pacientul poate fi ase!at pe paturi cu saltele
segmentate din cauciuc spongios. Spatiile dintre segmente sunt modificate in functie de
statura pacientului astfel incat proeminentele osoase sa nu fie supuse la presiune.
3o!itia de d.v. este in mod special indicata atunci cand escarele sunt pre!ente in
regiunile tro+anterice, pe isc+ioane sau sacru. 4n aceasta po!itie trebuie sa ne asiguram
ca degetele de la picioare, genunc+ii, crestele iliace si !ona genitala nu sunt supuse la
presiune.
&aca nu exista nici saltele de cauciuc, se pot folosi suluri din 2-B paturi rulate impreuna
strans. Sistemul de aparare al organismului este astfel conceput incat sa facilite!e
vindecarea escarelor. &iversele tipuri de paturi folosite vor fi adaptate in functie de
nevoile fiecarui pacient.
8
9