1. Spaiul bunurilor i serviciilor.

Pachete(colete) de bunuri i servicii accesibile

consumatorului. Formularea problemei de alegere optim a pachetului de consum al
consumatorului. Relaia de preferin i ipoteele principale de comportament al
consumatorilor.
1. Spaiul bunurilor i serviciilor.
Fie c pe piaa bunurilor materiale consumatorului particular i se propun n bunuri(servicii) diferite. Prin
combinaiile de bunuri(servicii) se subnelege mulimea ordonat(x
1
, x
2
, .x
n
) de cantiti ale fiecrui bun.
!ceast mulime de numere nenegative poate fi considerat ca un vector n"dimensional x#(x
1
, x
2
, ....x
n
) sau ca
un punct x, unde
) , 1 ( $ n ! "
!

este cantitatea bunului(serviciului) % n uniti naturale(buci, &ilograme,
metri etc.). !cest vector se nume'te vectorul bunurilor(serviciilor). (l descrie combinaia bunurilor din punct de
vedere matematic. )otalitatea combinaiilor de bunuri(vectorii bunurilor) formea* a'a numitul spaiu al
bunurilor(serviciilor)+
( ) { }. , 1 , $ + ,...., ,
2 1
n ! " " " " " R
! n
n

+
Pe piaa bunurilor materiale pot fi propuse bunuri(servicii) att divi*ibile, ct 'i indivi*ibile, prin urmare, spaiul
+
n
R
al bunurilor(serviciilor) poate repre*enta+
" e o mulime de combinaii continue de bunuri(servicii), n care fiecare din cele n bunuri(servicii) posed
proprietatea divi*ibilitii arbitrare, a'a nct consumatorul poate procura orice cantitate a fiecrui bun"
atare spaiu e numit continuu,
" o mulime de combinaii discrete, cnd fiecare bun(serviciu) material este indivi*ibil, atunci
consumatorul poate procura numai un numr ntreg de uniti de fiecare bun(serviciu) - astfel de spaiu
al bunurilor e numit discret,
" o mulime de combinaii discret"continue, cnd o parte din bunuri(servicii) este divi*ibil, iar restul sunt
indivi*ibile, n ca*ul acesta consumatorul poate procura orice cantitate de fiecare din bunurile(serviciile)
divi*ibile 'i numai cantiti, exprimate prin numere ntregi, ale fiecrui dintre bunurile indivi*ibile, n
ca*ul acesta spaiul bunurilor este numit discret"continuu.
2. Pachete(colete) de bunuri i servicii accesibile consumatorului.
Fiecare consumator 'i alege cea mai bun combinaie de bunuri(servicii) din mulimea de combinaii
accesibile lui. (vident, combinaiile accesibile de bunuri(servicii) se determin, n primul rnd, de preurile
bunurilor, n al doilea rnd, de venitul de care dispune consumatorul.
.ns trebuie s avem n vedere c la alegerea unei oarecare cantiti de bunuri(servicii), consumatorul
trebuie s in cont de urmtoarele circumstane+
1. unele bunuri(servicii) (cele de necesitate vital - produsele alimentare, mbrcmintea) el ar dori
s le procure cel puin n cantiti minim necesare, n acest ca* cantitatea x
%
a bunului % procurat
trebuie s satisfac inegalitatea+

,
min
! !
" "
unde
min
!
" /$ - cantitatea minim necesar a bunului %,
2. volumele unui 'ir de bunuri(servicii) pe pia se afl n cantiti limitate sau consumatorul nsu'i
indic ce cantiti maxime de bunuri(servicii) ar dori s procure, atunci pentru fiecare bun de
acest fel se introduce restricia+
,
max
# #
" "
unde
max
#
" este cantitatea maxim a bunului &,
0. la dispo*iia consumatorului sunt mi%loacele bne'ti limitate, pe care el poate s le utili*e*e pentru
procurarea combinaiei de bunuri(servicii).
1ombinaiile de bunuri(servicii), care satisfac toate cele trei condiii, le vom numi combinaii accesibile
pentru consumator.Primele 2 circumstane impun un 'ir de condiii suplimentare asupra alegerii
consumatorului.
(vident, costul oricrei combinaii de bunuri(servicii) pe care o poate procura consumatorul nu poate dep'i
venitul su, adic trebuie s fie satisfcut inegalitatea liniar+

$ " p
! !
,
1
care este numit 2restricie bugetar3.
3. Formularea problemei de alegere optim a pachetului de consum al consumatorului.
1onsumator e o persoan sau mai multe (familii) care au un buget comun.
!legerea consumatorului se reduce la alegerea pac4etului de consum, care repre*int un vector+
%
"n
"
"
"

,
_

.....
2
1
,
n" mulimea mrfurilor(bunul sau serviciu oferit la un anumit timp 'i loc) oferite la pia.
Prin urmare, problema alegerii bunurilor de ctre consumator const n a alege combinaia de bunuri ! (din
mulimea 5 a combinaiilor accesibile de bunuri)" fiind dat venitul 6 'i vectorul preurilor p#(p1, p2,
.,pn ) fixat.
#.$elaia de pre%erin i ipote&ele principale de comportament al consumatorilor.
!legerea de ctre consumator a unei combinaii din mulimea combinaiilor de bunuri accesibile(admise)
depinde de gusturile, deprinderile, obiceiurile lui etc. Prin urmare, la examinarea a dou combinaii de bunuri
x#(x1, x2, ,xn) 'i 7#(71, 72,..,7n) consumatorul expune unul dintre raionamentele urmtoare+
" combinaia x este preferat(mai util) combinaiei 7,
" combinaia 7 este preferat combinaiei x,
" combinaiile x 'i 7 sunt egal preferate(ec4ivalente, de valoare egal, la fel de utile).
(xplicaie+
8otaia
& "
nseamn c combinaia x este preferat combinaiei 7,

& "
nseamn c combinaia x este la fel de bun ca 'i combinaia 7,

& "
nseamn c combinaia x nu este mai puin preferat dect combinaia 7.
9pote*ele principale de comportament al consumatorului+
1. pentru oricare dou combinaii de bunuri x 'i 7 sau
& "
, sau
" &
sau
& "
, adic ori
& "
(este %ust), ori
" &
(nu este %ust).
2. dac
& "
, iar
&
, atunci " (tran*itivitate se formea* atunci cnd sunt n acee'i relaie).
0. dac
& "
, atunci
" &
(simetrie).
6eninm c relaia (indiferen, valoare egal) a combinaiilor subdivi*ea* spaiul de mrfuri n clase de
combinaii ec4ivalente de bunuri(clase de ec4ivalen), care nu se intersectea* dou cte dou. (le se numesc
mulimi de indiferen. : atare mulime de indiferen const din totalitatea combinaiilor de valoare egal
combinaiei x date.
;. dac
& "
'i
& "
ca vectori obi'nuii, adic cel puin o coordonat
#
"
a vectorului x este mai
mare dect coordonata respun*toare
#
&
a vectorului 7, atunci
& "
. Prin urmare, combinaia mai
mare de bunuri este totdeauna preferat unei combinaii mai mici. !ceast proprietate se nume'te
proprietate de nesaturaie.
<. pentru orice x,7 & " R
n
+ , 'i x/7, are loc
, ) 1 ( & & " +
unde $=

=1. 1u alte cuvinte,

> amestecul ? a doua combinaii este preferat combinaiei mai rele. !ceast proprietate asigur
convexitatea mulimii &
S
de combinaii nu mai puin preferate dect combinaia dat 7,
{ } & " S
&

. @e aceea ea poart denumirea de proprietate de convexitate. 6ulimea &
S
este numit
mulime preferat.
2
'. Funcia de utilitate i proprietile ei principale. (tilitile mrginale ale bunurilor.
Rata mrginal de substituire a bunurilor($RSi!).
1.Funcia de utilitate i proprietile ei principale.
1onsumatorul alege combinaia cea mai preferat dintre bunurile accesibile lui. .ns o astfel de tratare a
problemei nu este totdeauna convenabil, de aceea se trece la a'a"numita funcie de utilitate , care permite
compararea utilitilor unor diferite bunuri.
Funcia u(x)#u(x1, x2, ,xn), definit pe
+
n
R
se nume'te %uncie de utilitate" corespun*toare relaiei de
preferin, dac
) ( ) ( & u " u
(semnul mai mare egal e pus), atunci 'i numai atunci, cnd
& "
, 'i dac u(x)#u(7), atunci
& "
, 'i invers, dac
& "
, atunci u(x)#u(7).
Funcia de utilitate u(x) repre*int un sistem de preferine ale consumatorului.Particularitatea ei de ba* const
n faptul c consumatorul prefer s aleag x 'i nu 7, dac u(x)/u(7), adic ea ordonea* combinaiile de bunuri
dup preferabilitatea unuia fa de altul. @e aici re*ult c consumatorul, alegnd combinaia de bunuri, tinde
spre maximi*area funciei sale de utilitate.
Pentru orice %uncie de utilitate curbele de indiferen posed urmtoarele proprieti+
1. prin orice punct al spaiului de bunuri trece doar o singur curb(suprafa) de indiferen. .n ca*
contrar, s"ar fi obinut c una 'i aceea'i combinaie de bunuri corespunde concomitent ctorva niveluri
de utilitate diferite,
2. curbele(suprafeele) de indiferen nu se intersectea*(re*ult din proprietatea 1) 'i curba situat mai sus
'i mai la dreapta fa de o alt curb repre*int combinaia de mrfuri mai preferate,
3. convexitatea curbelor(suprefeelor) de indiferen este ndreptat spre originea de coordonate(re*ult din
concativitatea strict a funciei de utilitate),
#. mulimea de combinaii x pentru care
c " u ) (
(semnul mai mare egal)(mulimea pre%erat) este o
mulime convex.
2.'tilitile mrginale ale bunurilor.
.n teoria alegerii bunurilor de ctre consumatori un rol important l %oac utilitile mrginale ale bunurilor, care
exprim satisfacia suplimentar de la utili*area unei uniti suplimentare de bun. 6atematic acest fapt este
descris de derivatele pariale ale funciei de utilitate. A examinm sensul derivatelor pariale ale funciei de
utilitate. A examinm sensul derivatelor pariale ale funciei de utilitate. Fie cantitatea bunului % s"a modificat
cu mrimea !
"
, iar cantitile celorlalte bunuri nu s"au sc4imbat. !ceasta va implica modificarea (cre'terea
parial) funciei de utilitate
). ,..., ..., , ( ) ,..., ,...., , (
, 2 1 2 1 n ! n ! ! !
" " " " u " " " " " u u +
6rimea
$ >

!
!
"
u

indic modificarea utilitii bunului % cu o unitate suplimentar. )recnd la limit cu
$
!
"
, obinem
. $ lim

! !
!
"
u
"
u
!ceast mrime, adic derivata parial
!
"
u

, se nume'te utilitate mrginal a bunului %.

3.$ata mrginal de substituire a bunurilor(($Si)).
%alculam diferentiala ca sa aratam rata de substitutie
0
partiala derivata
"
u
$( " de unitate o pe " schimba va
$(
$(
d"
d"
$RS
e substituti de inala m rata $RS
$(
$(
d"
d"
"
u
"
u
d"
d"
"
u
d"
d"
"
u
dreapta in trecem o
"
u
pe
d"
d"
"
u
"
u
d" la impartim d"
"
u
d"
"
u
du
c " " u

1
1
2
1
1
2
2
1
1
2
2
1
1
2
1 2 1
2
2
1
1
2
) 1 2 (
). arg (
1 1
2
B
2
) ( $
1
2
B
1 C
) 2 , 1 (
*emplu+ Pentru funciile de utilitate.
1.
,
1
+ , ln ln ) , (
1 2
2 1
2
2
1
1
2
21
2 2 1 1 2 1
"
"
"
"
"
"
n
avem " " " " u

+
2.
, ) , (
2 1
2 1 2 1

" a" " " u
de asemenea avem+
,
1 2
2 1
21
"
"
n

3.
2 1
2 2 1 1 2 1
) (

" a " a " " u +
, rata mrginal este egal cu
,
1
2 2 2
1
1 1 1
21
2
1

" a
" a
n

4.
2
2
22
2 1
21 12 2
1
11
2 2 1 1 2 1
2 2 2
) , ( "
b
" "
b b
"
b
" a " a " " u +
+
+ + + , avem urmtoarea rat+
1 21 12 2 22 2
2 21 12 1 11 1
21
) ( 2 2
) ( 2 2
" b b " b a
" b b " b a
n
+ + +
+ + +

.
Atudierea variaiei ratei mrginale de substituiei a unor bunuri prin altele %oac un rol important n anali*a
legitilor consumatorului. Practica demonstrea*+ dac necesitatea pentru un anumit bun este satisfcut
insuficient, atunci utilitatea relativ a acestui bun n raport cu altele, pentru a menine unul 'i acela'i nivel de
utilitate, este nalt. Pe msura cre'terii consumului acestui bun ratele de substituie se mic'orea*. A apelm
acum la sensul derivatelor pariale de ordinul 2 ale funciei de utilitate. @erivatele pariale de ordinul 2
! i
" "
u

2
caracteri*ea* variaia utilitii mrginale
!
"
u

. .n particular,
2
2
!
"
u

caracteri*ea* variaiile utilitii

mrginale
!
"
u

a bunului % la variaia consumului aceluia'i bun. Ae presupune c

2
2
!
"
u

=$, adic utilitatea

mrginal a oricrui bun scade pe msur ce consumul cre'te. !ceast presupunere poart denumirea de legea
lui Dossen -legea descre'terii utilitii mrginale.
;
!stfel, vom presupune c funcia de utilitate este de dou ori derivbil cu derivate pariale continue, iar
matricea , (matricea ,esse)

,
_

2
2
2
2
2
1
2
2
2
2
2
2
1 2
2
1
2
2 1
2
2
1
2
.......... .......... ......
......
.......
"
u
" "
u
" "
u
" "
u
"
u
" "
u
" "
u
" "
u
"
u
)
n n
n
n
,
Format din derivatele pariale de ordinul 2, este negativ definit, adic minorii principali de ordin impar sunt
negativi, iar dei de ordin par sunt po*itivi pentru orice combinaie
x#(x1, x2,...,xn)/$. !ceast condiie asupra funciei de utilitate nseamn c funcia de utilitate este strict
concav.
*. $odelul matematic al problemei de alegere optim a pachetului optim de ctre consumator
i analia lui. %onsecinele principale(condiiile de echilibru) i consumator i analia lor.
Regula de comportament al consumatorului.
1.(odelul matematic al problemei de alegere optim a pachetului optim de ctre consumator i anali&a
lui.
E#

,
_

n
"
"
"
....
2
1
u(E)#max
9n modelul examinat se admite ca alegerea bunurilor de ctre consumator s ne limitata numai de mrimea
venitului. 9n realitate, alegerea poate fi influenat 'i de ali factori, de exemplu de deficitul unor bunuri. @ar de
aceasta se poate ine cont introducFnd o restricie pe mulimea de valori ale vectorului x. !stfel, de exemplu,
dac oferta bunului + este limitat de mrimea "
#
, atunci se introduce restricia "
#
= "-
#
. Prin urmare, modelele
mai complicate conin un 'ir de restricii suplimentare. 1ondiiile necesare 'i suficiente pentru re*olvarea
problemei comportrii optime a consumatorului sunt condiiile 5u4n")uc&er pentru funcia Gagrange+
G(x,H) # u (x) I H ( 6 - px ) # u ( x
1
,x
2
,,x
n
) I H ( 6" ! !
" p
).
1onsumatorul va alege cosul de consum E, care asigura nivelul maxim al functiei de utilitate si tinind cont
ca el dispune de informatii privitoare la pretul si venitul obtinem conditiile+
$ " p
n
!
! !

1
Aolutionarea grafica a problemei p
1
x
1
Ip
2
x
2
#6 este+
<
Punctul optim E
B
poseda proprietatea + tangenta la (!J) dusa la curba de indeferenta in punctul E
B
coincide cu
linia bugetara.
@reapta !J este tangenta la linia de indeferenta + tg K #
1
2
d"
d"
#
2
1
"
u
"
u

@reapta aJ este linia bugetara + tg K # "

1
2
p
$
p
$
#"
2
1
p
p
Le*ulta ca
2
1
"
u
"
u

#
2
1
p
p
.
2.-onsecinele principale(condiiile de echilibru) i consumator i anali&a lor.

prin notam il bunurile toate pentru acelasi e pret la inale m utilitatii raportul "
echilibru de punct in ului consumator a nt comportame de regula arata
P
$(
P
$(
bunului pretul la bunului pret raportul cu egal e bunuri a raportul echilibrul
P
P
$(
$(
, arg B
2 1 2 , .
2
2
1
1
2
1
2
1

.e multiplicatorul lui /agrange+ semnificatia de mai sus arata utilitatea marginala a fiecarui bun ce ii revine
la unitatea monetara sc4imbata pe acest bun.

'

$ " P " P
P $(
P $(
2 2 1 1
2 2
1 1

-onditiile de echilibru a consumatorului.

Mnde

Pn
$(n
P
$(
P
$(
....
2
2
1
1
:btinem conditiile de ec4ilibru+ p
1
x
1
I p
2
x
2
I..I p
n
x
n
# 6 (1)
1
1
p
"
u

. (2)
n
n
p
"
u

N
!dmitem ca venitul 6 este variabil, iar preturile sunt constante. @erivam relatia (1) si (2) in raport cu volumul
6. :btinem+
P
1
$
"

1
I P
2
$
"

2
I..I P
n
$
"
n

#1 (0)
2 1
2
" "
u

B
$
"

1
I 2
2
"
u

B
$
"
!

I.I
n
" "
u

1
2
B
$
"
n

#p
1
$

(;)
Lelatia (0) mai poate fi scrisa ca

$
"
p
!
!
#1 - conditia de agregare a lui (ngel.
Auma ponderata a modificarilor cererilor la toate bunurile cau*ate de modificarile venitului cu ponderile p
1
,p
2
,
..,p
n
a preturilor este egala cu 1.
Pentru cercetarea reaciei consumatorului la modificarea venitului pot fi aplicate doua modaliti. Prima dintre
ele se folose'te n ca*ul cFnd pentru problema alegerii optime a bunurilor poate fi gsit forma explicit a
funciei cererii. Pentru aceast modalitate este necesar+
1) pentru funcia de utilitate dat u(") s se gseasc forma explicit a funciei cererii pentru fiecare bun n parte
E
%
# x
%
(p
1
,p
2
,..,p
n
, 6)
2) s se calcule*e derivatele pariale
$
"
!

ale funciei cererii "

!
n raport cu variabila 6, considerFnd preurile
p
1
,p
2
,..,p
n
constante,
0) s se cercete*e semnele derivatelor pariale
$
"
!

,
;) s se trag conclu*ii reie'ind din semnele mrimii
$
"
!

, 'i anume+
dac
$
"
!

. $, atunci, odat cu ma%orarea venitului, cererea pentru bunul ! cre'te,

dac
$
"
!

= $, atunci, odat cu ma%orarea venitului, cererea pentru bunul ! scade,

dac
$
"
!

# $, atunci modificarea venitului nu influenea* asupra cererii pentru bunul !.

Pentru cercetarea comportrii consumatorului la modificarea preului la careva bun, ca 'i n ca*ul
modificrii venitului, pot fi folosite acelea'i dou metode. Prima metod se folose'te atunci cFnd funciile
cererii sunt determinate explicit 'i const n urmtoarele+
1) pentru funcia utilitii u(x) dat, gsim funciile cererii x
%
,pentru fiecare bun n parte,
2) gsim derivatele pariale
#
!
p
"

n raport cu fiecare pre p

#
pentru fiecare funcie a cererii,
1) cercetm semnele derivatelor obinute
#
!
p
"

;) tragem conclu*ii reie'ind din semnele obinute ale expresiilor

#
!
p
"

, 'i anume+
O dac
#
!
p
"

/ $, atunci odat cu ma%orarea preului bunului &, cererea pentru bunul ! cre'te,
O dac
#
!
p
"

/ $, atunci odat cu ma%orarea preului bunului #

1
cererea pentru bunul ! scade,
O dac
#
!
p
"

# $, atunci modificarea preului bunului # nu influenea* asupra cererii pentru bunul !.

P
3.$egula de comportament al consumatorului.
Laportul utilitatea marginala ale bunurilor este egal cu raportul preturilor(in punctul de ec4ilibru).
1
"
u

# p
1
si
2
"
u

# p
2
- repre*inta regula de comportament al consumatorului. 1onsumul trebuie sa distribuie suma
disponibilitatilor venitului (6) pentru a cumpara bunuri si servicii de pe piata, astfel incit raportul utilitatii
marginale la pret sa fie unul si acelasi pentru toate bunurile.
0.Funciile de cerere ale consumatorului. Reacia consumatorului la modificrile venitului
disponibil i a preurilor. %oeficient de elasticitate al funciei de cerere. 1mogenitateafunciei
de cerere.
1.Funciile de cerere ale consumatorului.
Ae cunosc urmatoarele functii de cereri la bunuri in dependenta de functiile de utilitate+
Pentru functia logaritmica de utilitate E
B
%
(p,6)#
!
!
p
$

unde

n
i
i
1
adica functia cererei pentru
fiecare bun depinde de pretul lui si de venit,
Pentru functia multiplicativa de utilitate E
B
%
(p,6)#
!
!
p
$

adica functiile cererei pentru functiile

multiplicative si logaritmice de utilitate vor coincide. !ceasta re*ulta din aceea ca functia logaritmica
poate fi obtinuta din cea multiplicativa prin operatia de logaritmare.
Pentru functia aditiva de utilitate u(E) #

n
!
! !
"
1

functia cererii are forma+ E

B
%
(p,6)#
1
1

,
_

!
!
a
p
$

unde

n
i
i
i
p
1
1
1
1

. 9n ca*ul dat, cererea pentru bunul % se determina in comformitate cu venitul 6 si

preturile la toate bunurile pre*ente pe piata,
Pentru functia patratica de utilitate u(x) #

+
n
!
n
i
! i i!
n
!
! !
" " b " a
1 1 1
2
1
, functia cererei are forma E
B
%
(p,6)#
) (
) , (
p
$ p
!

unde
) , ( $ p
!

este determinantul de ordinul nI1, ce depinde de vectorul preturilor si de venitul

6,
) ( p
" determinantul ce depinde numai de vectorul preturilor p. (vident, funciile cererii pentru funciile
logaritmice, multiplicative 'i aditive de utilitate sunt cresctoare n raport cu venitul 6, adic la ma%orarea
venitului $ 'i preuri constante mrimea "2 va cre'te, cu alte cuvinte, cererea pentru fiecare bun va cre'te.
Leferitor la funciile cererii pentru funcia ptratic, dup cum se observ din expresiile lor analitice, la o
atare conclu*ie univoc este imposibil de a%uns.
Pentru funciile logaritmice 'i multiplicative de utilitate, funciile cererii sunt funcii descresctoare de
preuri, adic la cre'terea preurilor la bunuri scade cererea pentru ele. Leferitor la funciile aditive 'i ptratice
de utilitate, ntrebarea despre comportarea funciei cererii la sc4imbarea crorva preuri la bunuri nu are un
rspuns univoc, ci depinde de valorile concrete ale parametrilor acestor funcii.
2.$eacia consumatorului la modi%icrile venitului disponibil i al preurilor.
a) la modificarea preului 'i venitului de acela'i numr de ori, cererea nu se modifica,
b) se modific venitul, iar preurile rmFn constante, cererea cre'te,
c) se modific doar preul, cererea scade,
d) se modific preul cu condiia c venitul consumatorului este compensat de guvern.
Q
3.-oe%icient de elasticitate al %unciei de cerere.
9n practica, folosirea derivatelor partiale pentru anali*a si progno*area reactiei consumatorului la modificarea
preturilor si venitului nu este totdeauna comod, ntrucFt valorile derivatelor pariale
$
"
!

se msoar n uniti
absolute (&ilograme, metri, litri, buci '.a.m.d.), ceea ce complic comparaia acestor indici ai reaciei pentru
diferite mrfuri.
Leie'ind din aceasta, economi'tii au a%uns la conclu*ia c un msurtor potrivit al reaciei cererii la
modificarea preurilor sau a venitului trebuie s utili*e*e indicii relativi ai modificrii (procente) 'i nu cei
absolui. Mn standard pentru comparaie devine modificarea cererii n 3 la modificarea preului sau a venitului
cu 1R. !cest indice a fost numit coeficientul de elasticitate.
Som da acum o definiie mai clar a coeficientului de elasticitate pentru o funcie numeric arbitrar.
Fie 45f(") o funcie numeric de un singur argument. !tribuim lui " cre'terea " , atunci funcia ia
cre'terea
&
. A examinm mrimile+
"
&

" cre'terea funciei pentru o unitate de cre'tere a argumentului,

"
&
" valoarea funciei pentru o unitate a argumentului (mrimea medie a funciei).
!tunci coeficientul elasticitii se nume'te mrimea ( #
"
&

C
"
&
#
"
&

B
&
"
0dentitatea ce leaga coe%icientii elasticitatii este cea a lui *uler+
$
!
n
#
p
!#
6 6 +

1
12 .Auma tuturor celor nI1 coeficienti de elasticitate a functiei cererii, in dependenta de
preturi si venit, pentru fiecare bun % este egala cu $.
#.3mogenitatea %unciei de cerere.
!ceste funcii posed urmtoarele proprieti+
Proprietatea 1.
Fiecare din funciile de cerere a sistemului
B
7
#

,
_

B
B
2
B
1
....
n
"
"
"
de funcii e funcie omogen de ordinul 2$3.
. 1 , $ , $ ), ,..., , , ( ) ,......, , , (
$
2 1 1
$
2 1 1
> 8 8 8 P P P $ " 8 8P 8P 8P 8$ "
n n
)oate funciile de cerere sunt omogene cu . 1
$
8
Proprietatea ' care reult din omogenitate9
Fie c avem funcie cu mai multe variabile+
7#f(x1, x2,xn),
unde 7" re*ultatul , iar x1, x2" factor de influen.
@ac modificm x1, x2, de

ori este f(x1, x2, ., xn), iar dac nmulim cu

m

apoi re*ult urmtoarea

) ,..., , (
2 1 n
m
" " " f
e omogen cu gadul de omogenitate m.,
unde gradul de omogenitate este nul, m#$.
) ( ) (
) (
) (
1 1
1
7 f 7 f
" "
m
m
m m

T
@erivata partea stinga si partea dreapta a egalitatii cu parametrul alp4a utili*ind
) ,...., , ( ) ,...., , (
2 1 2 1 n
m
n
" " " f " " " f
). (
) ( ) (
... .
) ( ) ( ) ( ) (
1 2
2
1
1
" f m
d
" d
"
" f
d
" d
"
" f
d
" d
"
" f
m n
n

+ +

m & 6 & 6 & 6
"n " "
+ + + ) ( .... ) ( ) (
2 1
grad de omogenitate" relatia lui *uler.
:.Reacia consumatorului la modificarea venitului. %lasificarea bunurilor i serviciilor.
%urbele ;orn<uist i analia lor.
1.$eacia consumatorului la modi%icarea venitului.
A examinm funcia cererii pentru bunul %+
). , ,...., , (
2 1
$ p p p " "
n ! !

Fie c venitul sa modificat cu marimea $ , atunci cererea se va modifica cu mrimea
). , ,..., , ( ) , ,...., , (
2 1 2 1
+
n ! n ! !
p p p " p p p " "

6rimea

!
"
"caracteri*ea* modificarea cererii la modificarea venitului vu o unitate. Pentru
, $

obinem

!
"

!
"
. 6rimile

!
"
(%#
n , 1
) determin modificarea cererii la modificarea venitului. !stfel,
dac

!
"
/$ atunci la ma%orarea venitului cererea pentru bunul % cre'te, iar dac

!
"
=$, atunci la ma%orarea
venitului cererea pentru bunul % scade. !sadar mrimile
, ,.....
2
,
1
$
"n
$
"
$
"

caracteri*ea* reacia
consumatorului la modificarea venitului su.
Pentru aceast modalitate este necesar+
1. pentru funcia de utilitate dat u(x) s se gseasc forma explicit a funciei cererii pentru fiecare bun n parte
). , ,...., , (
2 1
$ p p p " "
n ! !

%#
n , 1
,
2. s se calcule*e derivatele pariale

!
"
(%#1,n) ale funciei cererii x ! n raport cu variabila 6, considernd
preurile constante,
0.s se cercete*e semnele derivatelro pariale

!
"
,
;.s se trag conlu*ii reie'ind din semnele mrimii

!
"
'i anume+
" dac

!
"
/$, aCci odat cu ma%orarea venitului, cererea pentru bunul % cre'te,
" dac

!
"
=$,a"ci odat cu ma%orarea venitului, cererea pentru bunul % scade,
" dac

!
"
#$, a"ci modificarea venitului nu influenea* asupra cererii pentru bunul %.
1u ct este mai mare nivelul venitului 6 consumatorului, cu att devine mai mic utilitatea mrginal a
unitii monetare.
Reacia consumatorului la modificarea venitului
1 ....
2
2
1
1

+ +

n
n
" " "
"condiia de agregare a lui (ngel.
2.-lasi%icarea bunurilor i serviciilor.
Leie'ind din modul n care cererea consumatorului reacionea* la modificarea venitului 'i preului
(cererea scade sau se mre'te), bunurile pot fi clasificate n felul urmtor+
a) n funcie de reacia consumatorului la modificarea venitului toate bunurile pot fi mprite n doua
grupuri,
1$
preioase, pentru care cererea se ma%orea* odat cu cre'terea venitului, pentru aceste bunuri, dup
cum a fost demonstrat,
$
"
!

/ $ 'i
$
!
6
. $,
mai puin preioase, pentru care cererea se mic'orea* odat cu ma%orarea venitului, pentru astfel de
bunuri,
$
"
!

= $ 'i
$
!
6
= $,
b) dup reacia consumatorului la modificarea preurilor, bunurile pot fi clasificate n felul urmtor+
dac
!
!
p
"

= $ (6
p
!!
= $). atunci bunul se nume'te bun normal (cererea pentru acest bun se mic'orea*,
dac preul lui cre'te),
dac
!
!
p
"

/ $ (6
p
!!
/ $), bunul se nume'te bun (marfa) =iffen> odat cu cre'terea preului pentru astfel
de bun, cererea pentru el de asemenea cre'te,
daca
#
!
p
"

/ $ (6
p
!#
/ $, ! #)., atunci bunurile normale de tipul ! 'i + se numesc reciproc substituibile>
pentru aceste bunuri, odat cu cre'terea preului bunului +, cererea pentru bunul ! cre'te,
dac
#
!
p
"

= $ (6
p
!#
= $, ! #), bunurile normale ! 'i + se numesc reciproc complementare, pentru astfel
de bunuri, odat cu cre'terea preului bunului # cererea pentru bunul ! scade,
dac ns
#
!
p
"

# $ (6
p
!#
# $, ! #), atunci bunurile examinate % 'i + sunt independente.
3.-urbele 4orn5uist i anali&a lor.
6. reactia consumatorului la modi%icarea preturilor. -lasi%icarea bunurilor si serviciilor
Pentru cercetarea comportarii consumatorului la modificarea pretului la careva bun, ca si in ca*ul modificarii
venitului, pot fi folosite aceleasi doua metode. Prima metoda se foloseste atunci cind functiile cererii sunt
determinate explicit si consta in urmatoarele+
1. Pentru functia utilitatii u(x) data, gasim functiile cererii x
%
pentru fiecare bun in parte.
2. Dasim derivatele partiale in raport cu fiecare pret p
&
( ) pentru fiecare functie a cererii,
0. 1ercetam semnele derivatelor obtinute ( ),
;. )ragem conclu*ii reiesind din semnele pbtinute ale expresiilor , si anume+
@aca / $, atunci odata cu ma%orarea pretului bunului #, cererea pentru bunul ! creste,
@aca = $, atunci odata cu ma%orarea pretului bunului #, cerearea penttru bunul ! scade,
@aca # $, atunci modificarea pretului bunului # nu influentea*a asupra cererii pentru bunul
!,
*emplu+ Pentru functia logaritmica de utilitate, functiile cererii au forma
11
, unde . !tunci pentru atare functii ale cererii obtinem ca
# " , cind %#& , si # $, cind % U & ( ( ), adica ma%orarea pretului bunului % (% # &) duce la
micsorarea cererii lui, iar ma%orarea pretului oricarui alt bun & (& U %) nu modifica cererea pentru bunul % dat.
!stfel, daca functiile cererii sunt date explicit, atunci, gasind dericatele partiale ( ) si
cercetind semnele acestor derivate, putem raspunnde la intrebarea, ce se intimpla cu cerearea pentru bunul % la
ma%orarea (micsorarea) pretului oricarui bun.
-lasi%icarea bunurilor
Leiesind din modul in care cererea consumatorului reactionea*a la modificarea venitului si pretului (cererea
scade sau se mareste), bunurile pot fi clasificate in felul urmator+
a) 9n functie de reactia consumatorului la modificarea venitului, toate bunurile pot fi impartite in doua
grupuri+
" Pretioase, pentru care cererea se ma%orea*a odata cu cresterea venitului, pentru aceste bunuri, dupa
cum a fost demonstrat, si / $
" $ai putin pretioase, pentru care cererea se micsorea*a odata cu ma%orarea venitului, pentru astfel de
bunuri = $ si = $
b) @upa reactia consumatorului la modificarea preturilor, bunurile pot fi clasificate in felul urmator+
" @aca = $ ( ), atunci bunul se numeste bun normal (cererea pentru acest bun se
micsorea*a, daca pretul lui creste),
" @aca / $ ( ), bunul se numeste bun marfa (=iffen), odata cu cresterea pretului pentru
astfel de bun, cererea pentru el de asemenea creste,
" @aca / $ ( , % U & ), atunci bunurile normale de tipul % si & se numesc reciproc
substituibile, pentru aceste bunuri, odata cu cressterea pretului bunului & , cererea pentru bunul %
creste,
" @aca = $ ( , % U & ), bunurile normale % si & se numesc reciproc complementare, pentru
astfel de bunuri, odata cu cresterea pretului bunului &, cresterea pentru bunul % scade.
" @aca insa # $ ( , % U & ), atunci bunurile examinate % si & sunt independente.
Som mentiona ca odata cu cresterea venitului, cererea pentru bunuri, de regula, creste (bunurile sunt pretioase).
!ceasta inseamna ca x
%
/ $ pentru bunurile pretioase. )inind cont de conditiile c
%%
# (
comp
= $, din ecuatia
lui Aluts&7 re*ulta ca = $. !stfel, toate bunurile pretioase sunt normale (odata cu cresterea preturilor,
cererea pentru astfel de bunuri scade). 9n ca*ul = $ (bunul ! este mai putin pretios, de exemplu, margarina,
12
cartoful, imbracamintea vec4e si demodata etc.), daca , din ecuatia lui Aluts&7 obtinem
/ $, adica odata cu ma%orarea pretului bunului mai putin pretios, creste si cererea pentru el (are loc
paradoxul Diffen). @rept exemplu de bun (marfa) mai putin pretios si normal serveste margarina. Som examina
identitatea principal pentru coeficientul de elasticitate . : vom transcribe sub forma
@e aici urmea*a conclu*ia+
1. @aca atunci bunul % este pretios, atunci cel putin un coefficient , deoarece in ca*
contrar, daca toti , atunci ar fi negative. !ceasta inseamna ca sau % este bun normal (% # &),
adica sau exista cel putin un bun & reciproc complementar bunului %,
2. @aca (bunul % este mai putin pretios), atunci cel putin un coeficient al elasticitatii , ceea
ce semnifica+ sau bunul % este bun Diffen (% # &), sau bunurile & si % sunt reciproc substituibile ( % U &).
9n dependent de marimea coeficientului elasticitatii, in functie de venit, toate bunurile se impart in ; grupuri+
" 6ai putin pretioase ,
" 1u o elasticitate mica
" 1u o elasticitate medie
" 1u o elasticitate inalta
9n functie de marimea coeficientilor , bunurile se impart in+
" bunuri Diffen ,
" bunuri normale , printre care deosebim 0 categorii de marfuri+
o cu cerere inelastica
o cu elasticitate medie a cererii
o cu elasticitate inalta a cererii
7. modelarea tehnologiei de productie. 8escrierea matematica a procesului tehnologic. Procese
tehnologice e%iciente
Junurile se produc prin utili*area factorilor concreti de productie in conformitate cu te4nologia data. Pe
economisti ii interesea*a nu caracteristicile fi*ice si c4imice ale acestei te4nologii, ci dependente cantitative, ce
exista intre c4eltuielile de resurse si volumul de productie si sunt conditionate de aceasta te4nologie. @upa cum
este acceptat in economie, bunurile produse de producator le vom numi in continuare productie. Producatorul
10
poate consuma (utili*a pentru productie) citiva factori (resurse) si poate produce citeva tipuri de productie. Som
nota prin x
%
( ), cantitatea factorului de productie % folosit de producator. !tunci volumele de c4eltuieli
ale tuturor factorilor de productie utili*ati de catre producator poate fi repre*entat ca vectolul x # (x
1
, x
2
,...x
n
),
numit vectorul c4eltuielilor factorilor de productie. Fiecarui vector al c4eltuielilor x ii corespund anumite
volume ale productiei pentru te4nologia data. Som nota prin 7
i
( ) volumul productiei de tipul i, atunci
vectorul 7 # (7
1
, 7
2
, ...7
m
) repre*inta volumele productiei de toate tipurile produse de producator folosind
c4eltuielile factorilor de productie determinate de vectorul x. vectorul 7 il vom numi vectorul volumului
productiei. !stfel, vectorul c4eltuielilor x determina vectorul 7 al volumului productiei. !sa, de exemplu, daca
la folosirea a 1$$ t de materie prima si a <$ de oameni"ore munca a muncitorilor obtinem trei tipuri de
productie, respectiv in cantitatile 2, 1, <, atunci aceasta inseamna ca vectorul c4eltuielilor x# (1$$, <$)
determina vectorul 7 # (2,1,<) al volumului productiei. Perec4ea vectorilor (x,7) este numita proces te4nologic.
)otalitatea tuturor proceselor te4nologice posibile (x,7) este numita multimea te4nologica a producatorului ,
sau multimea posibilitatilor de producere. 9n structura multimii te4nologice se reflecta particularitatile
te4nologiei producatorului se reduce la studierea multimii sale te4nologice.
(ste clar ca pe producator trebuie sa"l interese*e cele mai econome transformari ale resurselor de
productie in bunuri. Fie doua procese te4nologice diferite (x
1
,7
1
) si (x
2
,7
2
). Procesul (x
1
,7
1
) este mai eficient
decit (x
2
,7
2
), daca au loc inegalitatile x
1
x
2
, 7
1
7
2
, adica c4eltuielile pentru primul proces nu sunt mai mari
(x
%
(1)
x
%
(2)
, ), iar volumul productiei nu este mai mic (7
i
(1)
7
i
(2)
, ), si cel putin pentru un tip de
c4eltuieli ale resurselor sau pentru volumul productiei are loc inegalitatea stricta. Procesul te4nologic (xB,7B) se
numeste eficient si optim dupa Pareto, daca nu exista un alt proces al producatorului mai eficient decit (xB,7B).
@esigur ca pe producator trebuie sa"l interese*e numi procesele te4nologice eficiente. !stfel, exista o anumita
dependenta dintre volumul factorilor de productie intrebuintati in productie si nivelul maxim al productiei
permis de acesti factori.
3.-urbele 4orn5uist i anali&a lor.
MPE
I. Modelul de alegere optim a coului de consum. Analiza lui. Consecinele principale
i sensul lor economic. Funcii de cerere la bunuri.
Consumatorul o persoan sau un grup de persoane cu un buget comun.
Activitatea principal a consumatorului este alegerea coului de consum. Pentru ca consumatorul s
i realizeze activitatea de alegere, se admit ipotezele:
1. fiecare consumator dispune de relaia de preferin, eprim!ndu"i atitudinea fa de
courile de consum #$%&
'. $,()
n
*
, consumatorul le distinge:
$+(
(+$
$,(
$-(
(-$
.. $,(/0+(,$ 1relaia de simetrie
2. Aioma tranzitivitii: dac $ -(, iar (-3 0+$-3
4. Aioma necesitii
$-( i $5( 0+$+(, consumatorul va alege coul $
6. Aioma continuitii:
7ie P

mulimea courilor ( mai preferate dec!t $.

P
8
9
0:$: (-$ ;& P
9
0:$: $-( ;
P
9
< P
8
9
0=
9
5>
P
9
i P
8
9
sunt mulimi ?nc@ise
1;
Care nu ar fi ' couri $i (, eist un pac@et intermediar 3: $+3+(.
7iecare coordonata a vectorului $ este infinit divizibila.
A. Conveitatea
$-( 0+3"un amestec al lui $ si (
30B*#1"B%9 este mai mare sau egal cu (. Aici CDBD1.
En condiiile aiomelor de mai sus putem demonstra teor.Febreu. Gist o funcie numeric
definit de mulimea courilor $ de consum, H#
1
,
'
...
n
%), numit funcie de utilitate. Ga este
definit cu eactitatea unei funcii monoton cresctoare. Adic, dac H#$% este una din funciile de
utilitate 0+orice alt funcie 7#H#$%% este tot funcie de utilitate cu condiia c 7
8
#t%+C.
II. Reacia consumatorului la modificrile enitului i preurilor. Ecuaiile lui !luts"#.
Efectul substituiei i efectul enitului$ interpretarea lui grafic.
e% la modificarea preului i venitului de acelai numr de ori, cererea nu se modifica&
f% se modific venitul, iar preurile rm!n constante&
g% se modific doar preul&
@% se modific preul cu condiia c venitul consumatorului este compensat de guvern.
"
;
comp
$
"
P
"
P
"
B

,
_

%ecuaia lui IlutsJ9

P
"
#
!

% modificarea cererii la bunul K, cauzat de modificarea preului bunului J& efectul total al
modificrii preului bunului k.
comp
#
!
P
"

,
_

" efectul substituiei#modificarea cererii la bunul K, cantitativ cauzat de modificarea

preului la bunul J, ?nsoit de compensarea deplin a venitului, adic nivelul utilitii rm!ne acelai%.

$
"!
efectul venitului
&
'

2
P
$
efectul substituiei
&
'
(
efectul venitului &
(

efectul total
&
)
( linia bugetar

1
P
$

1
P
$
&
)
Analiza ecuaiei lui !luts"#*
1<
comp
#
!
!#
comp P
"
%
P
"

,
_

,
_

III. Coeficienii de elasticitate. Identitatea principal. Clasificarea bunurilor.
Glasticitatea cererii ?n raport cu preul bunului caracterizeaz sensibilitatea volumului cererii la
modificarea preului ,c!nd influena altor factori este nesc@imbat. Cantitativ ea se eprim prin
modificarea procentual a volumului cererii cauzat de modificarea preului cu 1L.
( )
!
#
#
!
!
P
"
P
P
"
"
#
B

Glasticitatea cererii ?n raport cu venitul:

( )
!
!
!
$
"
$
$
"
" B

( )
!
P
"
n
#
#

1
#" ( )
!
$
"

+ condiia de agregare a lui Guler.

Iuma elasticitilor cererii unui bun fiat ?n raport cu preurile tuturor celorlalte bunuri este egal
cu elasticitatea cererii la acelai bun ?n raport cu venitul, luat cu semnul M"M.
1
1

m
!
!
!
$
"
P
" Condiia de agregare a lui Gngel.
Iuma modificrilor cererilor tuturor bunurilor dup venit, ponderat dup pre este 1.
Fac
$
"
!

/$ bunuri superioare.
Fac
$
"
!

=$ - bunuri inferioare.
"
"
#
!
n
!
#
!
P
P

B
1
: condiie de agregare a lui Cournot.
Iuma modificrilor cererilor la toate bunurile cauzat de modificarea preului unui bun fiat J i
ponderat cu P
K
este egal cu cererea la bunul J, luat cu N"M.
$ <

P
"
#
#
" bun normal#cel puin%.
P
"
#
!

=$ - K i J sunt bunuri complimentare.

Fac
$
"
!

=$ , K este inferior: al doilea termen al ecuaiei lui IlutsJ9 va fi pozitiv, iar O"ul negativ.
# "
;
comp
$
"
P
"
P
"
B

,
_

%.
Atunci, dac modului efectului substituiei este mai mare dec!t efectul venitului, atunci bunul este
normal, i invers bunul va fi de tip +iffen.
Elasticitatea ofertei:
1N
) (
B
) (
" f
"
"
" f !
!
!

?n condiiile c!nd toi factorii sunt fiai la acelai nivel, modificarea factorului
K
cu 1L va spori producia cu !

procente.
Glasticitatea total este suma elasticitior tuturor factorilor de producie i are valoarea m #gradul
de omogenitate a funciei de producie%.
I,. Funcii de producie. Proprietile i caracteristicile lor. Funciile de producie tipice*
liniare- Cobb%.ouglas- /eontief- CE!.
Iubiectul care suport c@eltuieli pentru a produce ?n scopul lansrii produciei se numete
productor. Fependena dintre orice combinaie de factori de producie i cantitatea maim de
producie obinut la te@nologia dat se numete funcie de producie.
=odelul funciei de producie descrie procesul te@nologic de producie:
$ ) ,... , , ,... , (
2 1 2 1

m n
& & & " " "
Aceasta reprezint o ecuaie care leag cantitile
1
,
'
,...
n
#intrri% cu cantitile 9
1
,9
'
,...9
m
#ieiri%.
Proprietile funciei de producie*
1. eist o limit de cretere a volumului produciei, obinut la
maKorarea c@eltuielilor unei resurse, celelalte condiii fiind constante&
'. factorii de producie sunt ?ntr"o anumit msur complimentari, dar
e posibil i substituibilitatea factorilor fr micorarea produciei.
Caracteristicile funciei de producie*
1% produsul marginal este o functie descresctoare&
'% lipsa a cel puin un factor de producie face imposibil producia&
0) funcia de producie este una omogen cu gradul de omogenitate m. Fac fiecare factor fr
ecepie se mrete de n ori#sau se micoreaz%, atunci efectul va avea un spor de producie
cu coeficientul de n
m
.
0ipurile funciilor de producie*
Leontief: P0 min#QR,ST%,
Cobb-Douglass: P0 AUR
Q
UT
S
Liniare de producie: P0 QR* ST*C, unde factorii de producie sunt perfect substituibili.
Cu elasticitate constant(CES):
p
p
n n
p
" ? " ?
@ &

+ + ) ... (
1 1
,.
,I.
,II. Modelul de optimizare a profitului productorului 1n condiiile concurenei perfecte.
Condiiile de ec2ilibru i coninutul lor economic. Funciile de ofert a produciei i
funciile de cerere la resurse$ elasticitile$ omogenitatea.
Concurena perfect are loc atunci c!nd se ?ndeplinesc condiiile:
1. piaa este constituit din mai muli v!nztori ce concureaz, fiecare din ei oferind un produs
standart&
'. fiecare firm are o cot mic ?n volumul v!nzrilor&
=aimizarea profitului productorului se analizeaz at!t ?n perioad scurt, c!t i lung de timp.
Perioada scurt: firmele suport!nd c@eltuieli ?i aleg astfel cantitile de producie ce o produc,
astfel ?nc!t s obin un profit maim.
V0W)"WC, unde W)" venit total, WC" c@eltuielile#costul total%.
Profitul va fi influenat de volumul v!nzrii, nefiind influenat de pre. Xdat cu modificarea
cantitii de produs, se modific i costurile. Productorii ?i aleg acea cantitate care le maimizeaz
profitul. C!nd firma ?i accept c@eltuielile, ea are un profit normal.
1P
Ec2ilibrul ?n ramur predomin atunci c!nd firmele nu tind s intre ?n ramur sau s prseasc,
i nici s ?i lrgeasc activitatea atunci c!nd tind sa"i mreasc profitul. En perioada lung, firma
obine profit c!nd P0T)=C#cost marginal pe perioad lung%.
Gc@ilibrul ?n perioada lung ?n condiiile concurenei perfecte este cantitatea de produs i preul de
pia care permit firmelor din ramur s obin profit economic0C.
3ferta descrie comportamentul productorilor pe pia. Ga se definete ca dorina i posibilitatea
de a pune ?n v!nzare pe pia un anumit bun la un anumit pre al acesteia.
I0f#P, P
c
, P
s
, P
res
, R,W,I, Y%&unde,
P"preul bunului, P
c
preul bunului complimentar, P
s
" preul bunului substituibil, P
res
0preul
resurselor, R te@nologii, W taele, I subvenii1subsidii, Y numrul v!nztorilor.
Elasticitate: dac C/Z/1 0+ofert inelastic
dac Z01 0+ofert cu elasticitate unitar
dac 1/Z/[ 0+ofert elastic.
,III. Modele de ec2ilibru macroeconomic 4modelul clasic i al lui 5e#nes6. Analiza lor.
coala clasic de econo!ie politic marc@eaz un moment deosebit in cercetarea problemelor de
ec@ilibru economic.
Adam Imit@, consider c piaa prin Kocul liber al preului, asigur ec@ilibrarea cererii cu oferta.
Plecand de la aceast concepie, Favid )icardo consider c variaia preului ce rezult din
confruntarea cererii cu oferta are doar un caracter vremelnic, deoarece ec@ilibrul va fi restabilit prin
evoluia ofertei, care va reduce preul la nivelul su necesar, bazat pe cantitatea de munc.
En concepia clasicilor ec@ilibrul macroeconomic a fost analizat ?n cadrul a trei piee:
Piaa muncii&
Piaa bunurilor i serviciilor&
Piaa monetar.
Piaa muncii:
1. Xferta de munc:T
s
07
,
_

P
A
"cresctoare
P
A
#V, unde \" salariul nominal, P"pre mediu, 3"salariul real.
'. Cererea de munc: 90f#T%"producia lansat.
max B ) ( B B A C f P
condiiile de ec@ilibru

'

A C f P
C f &
) ( B
) (
, T
F
" descresctoare.
.. T
F
0T
I
.
Piaa mrfurilor:
"mrfuri de consum:C
"mrfuri de investiii:O
7iecare consumator decide nivelul I0I#i%, i" rata dob!nzii, I" economii.
("I#i%0C
"elaia de ec#ilibru: I#i%0O#i%
1Q
Piaa banilor:
l D P $ B B , unde
l
1
" frecvena de circulaie a banilor.
Fup J.M. Keynes, ec@ilibrul economic pe termen scurt, care ia ?n considerare i incertitudinea,
se manifest atunci c!nd oferta productorilor #(% va fi egal cu cererea efectiv de bunuri de
consum #C% i bunuri investiionale #O% adic :
( 0 C * O
Astfel, modelul Re9nes este descris de urmtoarele ecuaii matematice:
1. piaa muncii: (07#T%, 7
8
#T%0
p
A$
'. mrfurilor i serviciilor: I#(%0("C#(%0O#i%
.. piaa banilor: lUpU(*P#i%0=
unde, i"rata procentului, P#i%"funcia miKloacelor lic@ide.
I7. Modelul 8input%output9 /eontief. Analiza lui. Coeficienii te2nologici direci i totali.
=odelele Teontief eplic ?n ce mod sistemul de producie formeaz ?n realitate producia cererii finale: pentru
consum, investiii i eport. Aceste modele sunt suficient de simple i, ?n acelai timp reflect destul de bine procesele
economice ce au loc ?n realitate i, prin aceasta, sunt un instrument comod i util pentru scopuri practice.
Ta baza modelului matematic al balanei interramurale se afl sistemul de relaii:

+
n
!
i
i!
i! "
&
"
1
, n"numrul de ramuri #1%
iK volumele consumului de producie#direct proporionale volumelor K ale produciei ramurilor consumatoare%&
&i:;ai:(&: #'%
Hnul i acelai bun se produce numai de ctre o ramur i fiecare ramur produce doar un bun.
"
"
a
!
i!
i!
" indice de proporionalitate: indic c!te uniti ale produciei globale ale ramurii i sunt c@eltuieli pentru
producerea unei uniti de producie a ramurii consumatoare K. Aceti coeficieni se numesc coeficienii c2eltuielilor
materiale directe.
Tu!nd ?n consideraie #'%, sistemul #1% devine:

+
n
!
i
! i! i
&
" a "
1
B
,
forma matriceal vectorial: &;A&<# #.%
Acest sistem de n egaliti reprezint modelul matematic al balanei inerramurale#modelul Teontief.%
C#eltuielile indirecte de ord.$ se numesc c@eltuielile necesare pentru asigurarea producerii asortimentului de produse
aK
#1%
, adic aK
#'%
0AU aK
#1%
sau A
#'%
0AUA
#1%
0A
.
C2eltuielile totale;suma c2eltuielilor directe i indirecte de toate ordinele.
7ie ! factorii primari de producie. ]om nota prin r
%k
volumul factorului J utilizat de ramura K pentru producerea
produsului global ?n volum K. Atunci mrimea:
"
r
f
!
#!
#!
#J01,'...,m% se numete coeficientul c2eltuielilor directe ale
factorului ". Gl eprim volumul c@eltuielilor factorului J pentru asigurarea fabricrii unei uniti de produs global ?n
ramura K.
Coeficienii c2eltuielilor totale ale factorului de producie J pentru produsul K este suma c@eltuielilor totale ale
factorului J i c@eltuielile de producie a acestui factor. Ei vom nota prin . ,..., ,
2 1 #n # #
Fin definiie:

+
n
i
#! #! i! #!
f a
1
sau
# # #
f @+ B .
!c2ema general a balanei interramurale
Ramura productoare Ramurile consumatoare
) ' .....:......n
Producia final Producia global
)
'
...
i
&)) &)' ... &): ... &)n
&') &'' ... &': ... &'n
Cadranul I
............................
7i) &i' ... &i: ... &in
#)
#'
Cadranul II
...
#i
&)
&'
....
&i
1T
...
n
..............................
7n) &n' ... &n: ... &nn
...
#n
...
&n
Amortizarea
Remunerarea muncii
,enitul net
s) s' ... s: ... sn
Cadranul III
) ' ... : ... n
m) m' ... m: ...mn
s
Cadranul I,

m
Producia global &) &' ... &: ... &n
7. Modelarea ciclului economic 4Modelul =ic"s i !amuelson6.
Gvoluia economiei, at!t la nivel microeconomic, c!t i la nivel macroeconomic, privit prin prisma
principalilor indicatori cum sunt: volumul produciei, al desfacerilor i profiturilor, venitul naional,
investiiile i economiile etc. relev faptul c, ?n anumite perioade, se ?nregistreaz creteri, ?n altele,
stagnri sau c@iar regrese. Prin urmare, activitatea economic nu are o evoluie uniform liniar, ci
fluctuant.
Ie disting patru tipuri de evoluii i fluctuaii: trendul, variaiile sezoniere, variaii ntmpltoare,
variaii ciclice.
Ciclicitatea reprezint acea form de micare a activitii economice dintr"o ar, ?n care fazele
de epansiune alterneaz cu cele de stagnare i descretere. Fescrierea ciclurilor economice se
realizeaz cu aKutorul unui model dinamic.
Modelul Hicks utilizeaz efectul acceleratorului cu forma:
I4t6;4>4t%)6%>4t%'66<I
?
, unde O#t%" investiiile ?n perioadele t"1 i t"', v" acceleratorul#c!te investiii
sunt necesare pentru a spori venitul naional cu o unitate%, O
C
"investiii autonome.
iar funcia de consum: C4t6;c>4t%)6<C
?
#are ?nt!rziere de un interval de timp%
Feoarece >4t6;C4t6<I4t6, substituind ?n ultima egalitate epresia pentru O#t% i C#t% obinem:
>4t6;c>4t%)6<4>4t%)6%>4t%'66<C
?
<I
?
, care descrie dinamica variaiei venitului naional.
Consider!nd:
) ( ) (
$ $
t B
s
t D
E %
+
+

, unde s01"c, obinem ecuaia omogen ?n diferene finite de

gradul ':
@4t6;4)%s6@4t%)6<4@4t%)6%@4t%'66. Ioluia acestei ecuaii o cutm ?n forma 3#t%0 . Gcuaia
caracteristic este:
$ B ) 1 (
2
+ + v v s . Ioluiile acestei ecuaii sunt reale sau complee, ?n dependen de s i v.
En dependen de valorile pe care le va lua v, variaia venitului poate fi reprezentat de: oscilaii
amortizate sau amplificate.
Modelul Samuelson are forma:
>4t6;C4t6<I4t6
C4t6;c>4t%)6<C
?
I4t6;"4C4t6%C4t%)66<I
?

Gl difer de modelul ^icJs prin facptul c investiiile sunt proporionale variaiei consumului, i nu a
variaiei venitului naional. Coeficientul k caracterizeaz reacia investitorilor la modificarea cererii
pentru mrfuri i servicii. Acest model se reduce la modelul ^icJs, folosind dependenele:
C4t6;c>4t%)6<C
?
i C4t%)6;c>4t%'6<C
?
obinem I4t6;"(c4>4t%)6%>4t%'66<I
?
;4>4t%)6%>4t%'66<I
?
- unde v0JUc Aacceleratorul.
_eneralizarea de mai departe a modelului ^icJs const ?n faptul c investiiile derivate admit
repartiie ?n timp, adic
I4t6;
)
4>4t%)6%>4t%'66<
'
4>4t%'6%>4t%B66<...<
0
4>4t%06%>4t%0%)66<I
?
Consumul depinde deasemenea nu numai de nivelul venitului naional ?n perioada precedent, ci
este determinat de nivelurile venitului ?ntr"un ir ?ntreg de perioade precedente:
C4t6;c
)
>4t%)6<c
'
>4t%'6<...<c
0
>4t%06<C
?
Pentru orice moment de timp trebuie s avem:
2$
>4t6;C4t6<I4t6
Iubstituind epresiile descrise mai sus pentru O#t% i C#t%, obinem ecuaia dinamicii venitului naional:
>4t6;4c
)
<
)
6>4t%)6<4c
'
<
'
%
)
6>4t%'6<...<4c
0
<
0
%
0%)
6>4t%06%
0
>4t%0%)6<C
?
<I
?
En consecin se obine o ecuaie diferenial de gradul ., a crei ecuaie caracteristic are forma:
$ ) ( ) (
2 1 2 2
2
1 1
0
+ + + v v c v c v
En caz general, gradul ecuaiei difereniale a dinamicii venitului naional, prin urmare i a ecuaiei
caracteristice, depinde de repartiia ?nt!rzierilor investiiilor i a consumului.
/ogica deciziilor
I. Proces decizional. Elementele- momentele. Problema lurii de decizii. Regulile de
luare a deciziilor. Arbori decizionali.
En general, decizia este aciunea prin care se ?ncearc concretizarea ?ntr"un anumit sens, al
viitorului. Procesul de luare a deciziilor se concretizeaz ?n: confruntarea dintre prezent i viitor&
evaluarea posibilitilor de c!tig i pierdere de aciune. Procesul decizional cuprinde activiti
specifice umane i poate fi definit ca ansamblul de activiti pe care le desfoar un individ sau
un !rup de indivizi confruntai cu un eveniment care !enereaz mai multe variante de aciune"
obiectul activitii fiind ale!erea variantei care corespunde sistemului de valori ale individului
sau !rupei de indivizi.
Elementele procesului decizional sunt:
1% Fecedentul: un individ sau un grup
de indivizi&
'% 7ormularea problemei decizionale&
.% Xbiectivele&
2% =ulimea variantelor#strategii,
alternative% posibile&
4% =ulimea criteriilor&
6% =ulimea strilor naturii&
A% =ulimea consecinelor criteriilor.
Momentele procesului decizional:
=
1
Gvenimentele declanatoare&
=
'
Onformarea i selecia
evenimentelor&
=
.
7ormularea iniial a problemei
decizionale&
=
2
=odelul descriptiv individual&
=
4
Fecizia individual&
=
6
Problema deciziei formale#PF7%&
=
A
=odelul descriptiv formal#=F7%&
=
`
Algoritm de decizii. Fecizia colectiv
formal#oficial%.
=
a
Omplementare, eperiment, calcul
de eficien a PF7.
21
0e2nica de definire corecta a problemelor porneste de la premiza ca maKoritatea erorilor
aparute ?n rezolvarea problemelor se datoreaza definirii incorecte a lor. Pentru a aKuta la definirea
corecta a problemelor reale se recomanda utilizarea unei diagrame a cauzelor si efectelor si a unei
proceduri de diagramizare a problemei. )ezolvarea problemelor este dependenta de tipul
problemei de soluionat:
probleme structurate #decizii ?n conditii de certitudine% " sunt problemele la care toate
elementele pot fi identificate si cuantificate pentru a afla raspunsul corect. #e. =etoda
Xnicesu, metoda utilitatii globale%.
probleme semi%structurate #decizii ?n conditii de risc% " sunt probleme care contin
elemente structurate si nestructurate. Abordarea acestor probleme se face, ?n mare parte,
cantitativ #e. metoda sperantei matematice, simularea deciziilor%.
probleme nestructurate #decizii ?n conditii de incertitudine% " sunt problemele ?n care
elementele constituente nu pot fi identificate precis.En aceste cazuri nu este posibila
utilizarea de modele matematice sau statistice, luarea deciziei baz!ndu"se ?n foarte mare
masura pe eperienta decidentului. )ezolvarea acestor probleme presupune o abordare
calitativa si presupune utilizarea unor metode euristice #e. maima, maimin i media
probabilitilor #probabilitate egal pentru ambele alternative%.
Pentru a conduce la realizarea obiectivelor stabilite deciziile manageriale trebuie sa
?ndeplineasca o serie de reguli, dintre care cele mai importante sunt considerate urmatoarele:
&unda!entarea stiintifica a deci'iei. Aceasta conduce la evitarea improvizatiilor si a
subiectivismului ?n procesul de luare a deciziilor.
Legalitatea deci'iei. Adoptarea deciziei trebuie facuta doar de catre persoane care sunt
investite cu drept legal si ?mputernicire ?n acest sens.
Co!pletitudinea deci'iei. Fecizia trebuie sa cuprinda toate elementele necesare
?ntelegerii corecte si implementarii acesteia.
(portunitatea deci'iei. Gste de preferat o decizie buna luata ?n timp util unei decizii foarte
bune luate cu ?nt!rziere.
Eficienta deci'iei. Ie urmareste obtinerea unui efect c!t mai bun pentru un anumit efort.
Coordonarea deci'iei. Ie asigura astfel ca deciziile privind diferitele departamente ale
organizatiei sa fie compatibile ?ntre ele si sa conduca la realizarea obiectivului de
ansamblu al ?ntreprinderii.
Ondiferent de compleitatea problemei manageriale sau de te@nicile folosite pentru analiz,
toate deciziile sunt constituite dintr"o ?niruire de alternative #situaii decizionale% lu!nd ?n
considerare probabilitatea desfurrii evenimentelor, o construcie grafic care se numete
arbore decizional, un instrument de tip sto@astic utilizat pentru adoptarea deciziilor ?n condiii de
risc i incertitudine. Arborele decizional permite secvenarea unei probleme manageriale complee
?ntr"o suit logic i ordonat de probleme mai simple i evaluarea matematic concret a
c!tigurilor sau a pierderilor la fiecare nivel decizional. Arborele decizional se utilizeaz ?n
rezolvarea unor probleme manageriale complee cu implicaii financiare maKore.
Pentru construirea arborelui decizional se parcurg urmtoarele etape:
o Odentificarea problemei, stabilirea obiectivului i determinarea alternativelor posibile.
o Itructurarea i construirea #reprezentarea grafic% a arborelui de decizie.
o Itabilirea nivelului de consecine aferente fiecrei alternative&
o Feterminarea probabilitilor evenimentelor& strile naturii au o anumit probabilitate de
reuit p
i
.
22
o Calculul speranei matematice pentru fiecare alternativ decizional, etap ?n care se
estimeaz valorile ateptate pentru fiecare combinaie posibil dintre alternative i strile
naturii.
o Alegerea variantei decizionale pe baza valorii maime obinute. En lucrrile de specialitate
anglo"saone aceast valoare raportat ?n uniti monetare este notat cu G=] abreviere
de la Gpected =onetar9 ]alue #valoarea monetar ateptat%.
Itrile naturii sunt numite e)eni!ente*care reprezint o ?nt!mplare care influeneaz sau nu
decizia. Aceste stri ale naturii definite prin probabiliti specifice, sunt corelate ?n arborele
decizional cu alternati)ele deci'ionale#strategii de adoptare a deciziei%, determin!ndu"se la fiecare
nivel c!tigul pentru fiecare combinaie dintre alternative i strile naturii. ]aloarea monetar
ateptat #G=]% pentru o alternativ se determin:
EM,4i6 ; ,al. primei stri a naturii & Probab. de apariie a primei stri a naturii < ,al.
celei de%a doua stri a naturii & Probab. de apariie a celei de%a doua stri a naturii < ,al.
celei de%a treia stri a naturii & Probab. de apariie a celei de%a treia B%a stri a naturii < ...
Xpiunea ?n nodul de decizie va fi aleas dintre alternativele care sunt generate din nodul
respectiv i care realizeaz valoarea monetar ateptat maim.Fac nu cunoatem
probabilitatea care caracterizeaz strile naturii, avem o problem decizional ?n caz de
incertitudine care poate fi rezolvat pe baza unor criterii specifice teoriei Kocurilor.
20