1.Notiuni generale privind retelele de calculatoare.

Retea de calculatoare se numeste ansamblul statiilor si retelei de transfer date intre statii destinate deservirii
cererilor utilizatorilor de procesare a datelor. Statiile pot fi folosite individual sau in comun(server). Destinatia
STD-transferul datelor intre statiile servere si statiile individuale ale utilizatorilor.Reea de calculatoare se numete
ansamblul complexelor (nodurilor) de calcul, staiilor abonailor i sistemului de transfer date (STD), care funcioneaz
mpreun n scopul deservirii interpelrilor utilizatorilor viznd procesarea informaiilor.
Informatii- prezentari , cunoscute despre fenomenele ce ne incon!oara.
Date " reprezentari concrete, sunt procesate.
Reteaua de transfer date este constituita din #etea ma$istrala de transfer date (bac%bone)
&
) ' ( n n
(deea lui )ssperanto
RMTD " consta din noduri de comunicatie si canale de transfer date dintre acestea, asi$ura transferul datelor intre
servere si intre acestea si statiile abonatilor prin #TD*.
RTDA+canale de uneori multipunct si posibil concentratoare.
,oncentratoarele pot fi de date sau concentratoare de canale.
Retea de informatica+ se numeste reteaua de calculatoare impreuna cu aplicatiile si serviciile informatice
instalate in cadrul retelei.
Functiile statiilor:1(ntrarea2Stocarea3-rocesarea4#e$asirea#edarea informatiilor solicitate.
Se poate intimpla ca o statie sa indeplineasca ca o parte din functiile enumerate.
Canalele de transfer date sunt destinate transferului datelor intre ec/ipamentele interconectate.
Nodurile de comunicatii+ comutarea de canale sau de date.
Rolul retelelor in societate informationala
Transmiterea rapida si in multe puncte a informatiei.
Evolutia
1!43+ primul calculator electronic in 0.1ritanie " ,olosus+ se foloseste pentru descifrarea cifrelor
1!4"+ -aniac
1!4+ -rimul complex de calculatoare, bicalculator2 S)*,3D4S)*,
(etapa5),rearea sistemelor de teleprelucare a datelor
+ multiplexor de transmiterea datelor, asi$ura compatibilitatea intre canalele tele$rafice si
porturile de intrare+iesire a calculatorului.
1!#+ primele sisteme de tele$rafe (10
'
6
7
#TD pivot
8
&
5
7
'
#TD de abonat
9i$ura :.'. Structura $eneric a reelelor de
calculatoare de arie lar$2 '+ staie de abonat. & "
staie+server (complex de calcul). 5 " nod de
comutaie. 8 " trunc/i de transfer date al #TD pivot
(ma$istrale). 6 + canal de transfer date punct+la+punct.
7 " canal de transfer date multipunct. ; " concentrator
de date.
#TD3statii<#,+reteaua de calculatoare
0TD

(8 etapa)(ntroducerea sistemelor de calcul " formind retele de calculatoare.
S=*+1!"-1!""- prima interconectarea a sistemelor de calcul.
1!"#- prima retea de calculatoare >-? (national p/isical laboratour) cu 5
noduri
1!"!+au fost lansate primele retele industriale
*#-*+departamentul apararii
S(T*+transportul aerian
,41)#>)T+procesari diferite
(etapa6)
1!$3- 1!$4+ apare notiunea de internet
1!$$+ distribuirea pe $ratis =>(@
1!#$+>S9, (10, *TAT, 0,(
1!!3+ lansta primul explorator $rafic, 0osaic
1!!+ a fost lansat primul ma$azin de carti *mazon.com
1!!+ a fost lansata telefonia (-, Sprint o noua retea
1!"#+ T#*>S-*S " in 9ranta
1!$$+ D*T*-*,+ in ,anada
#oad runner+(10+ a inceput asamblarea 2%%"
2%%$+ in 0oldova+ (-0-?S+ #eteau 0oldtelecomului
,el mai puternic calculator astazi este roadrunner((10).
(ndicatori 'B7B &CCB &CCBD'B7B
-rod.clac.9lops
7
'C E '&
'6
'C E 6 , '
;
'C E 6 , '&
,apacitatea
canalelor transfer
date biti pe sec.
5
'C E 67
B
'C E 'CC
7
'C E ;B , '
>r. calc. in retea 8
7
'C E ;CC
7
'C E ';6
>r. utilizatorilor
'CC
B
'C E & , '
7
'C E '&
Tipuri de retele2
S-#(>T+pe baza ei "retea publica nationala.
T#*>S-*,
D*T*-*,
S(F*?)D,@,?*D)
F)*>T
0D)*#>+G#)>*0
(- 0-?S
&.Sisteme de transfer date.
Sisteme de transfer date
Mesaj- sc/imbul de date intr+o retea se efectueaza in forma de mesa!e. Mesa& se numeste o totalitate de informatii
cu inteles finit in sensul ca finit, univoc.
0esa!ele pot fi2 descrete si continue.
Descrete pot reprezentate in numere.
&
Continue+ reprezinta functii continue de ar$umente, se caracterizeaza prin aceea ca oricare & valori diferite ale
unei asemenea functii, cuprind intre ele o a 5+a valoare, diferita de primele doua.
?a baza descritizarii mesa!elor continue sta teoria 9ourrier si >HIuist.
Teorema 9ourrier afirma2 orice functie continua de timp cu conduita rezonabila, poate fi reprezentata fara careva
pierderi de informatii prin suma unor senosoide.
Teorema >4J=(ST afirma2 orice functie continua de timp cu conduita rezonabila poate fi reprezentata fara
careva pierderi de informatii printr+un sir de valori, luate peste intervale de timp ce nu depasesc
j s
f f F unde
F
t

,
&
'
, este latimea spectrului de frecventa a functiei.
s
f
+ sinusoida de cea mai inalta frecventa.
j
f
+ sinusoida de cea mai !oasa frecventa.
Transformarea mesajelor in semnalelor
Semnal procesul fzic masurabil folosit pentru transmisia de date la distanta.
Esenta semnalului consta nu in caracterul procesului fzic folosit, ci in redarea intocmai a
informatiei respective. Procesul fzic folosit se numeste purtator de semnal.
Ex. De purtatori de semnal : curent electric, unde electromecanice, raze laser.
Transformarea mesajelor in semnale constante :
Et : transformarea mesajului in semnal primar!
Et" : codifcarea semnalului!
Et# : modularea semnalului
Codifcare punerea in corespondenta a fecarui element al mesajului a unui cuvint
de cod.
$uvintele cod constau din elemente de cod a caror numar se numeste lun%imea
cuvintului sau dimensiunea cuvintului.
&r. de elemente de cod diferite folosite la formarea cuvintelor de cod se numeste baza
codului.
$odurile ce folosesc cuvinte de cod de aceeasi lun%ime se numesc coduri uniforme. 'n
caz contrar se numesc neuniforme ()orse*.
Def. Puterea codului se numeste nr. total de cuvinte de cod diferite ale codului.
&+b
n
(n , lun%imea cuvintului , b , baza codului*.
Modularea consta in punerea in corespondenta fecarui element sau %rup de
elemente de cod a unui element de semnal astfel ca elemente de cod sau %rupuri de
elemente de cod diferite sa fe reprezentate prin elemente de semnal diferite. Elementele
de semnal diferite se formeaza prin modifcarea respectiva a unuia sau a citorva parametri
ai purtatorului de semnal.
5
t
t
x
u(t) C,(7)
K
5 &
x

)- , modelare prin amplitudine

). , modelare prin frecven/0
)1 , modelare prin faz0
Viteza de modulare date se numeste nr. total de elemente de semnal %enerate intr2o
unitate de timp. .ie T , durata unui element de semnal...
3+ 435+bod+
3 , viteza de modulare
6 , viteza de transmisie date
6+37'
e
+37lo%
"
&
&otiunea de sistem transfer date
Sistem de transfer date , ansamblul ec8ipaentelor si produselor pro%ram
destinate transferului datelor intre " sau mai multe statii. Daca e vorba de " statii, atunci
sistemul se numeste STD punct2la2punct. 'n caz contrar e o retea de transfer date.
$$


$D
$TD
TTD
ETD , ec8ipament terminal de date
8
)TD
=,S =-) =,S
)F )TD
=-)
=-) =,S =,S =-)
)F
E9 , ec8ipament de %rup
:PE , ec8ipament de protectie la erori
:$S , unitatea de conversie a semnalelor
$$ , canal de comunicatie
ET$D , ec8ipament de terminatie a circuitului de date
$D , canal discret
$TD , canal de transfer date
TTD , trunc8i de transfer date
Destinatia :
ETD , sursa si destinator al datelor. 'n calitate de ETD pot f : statiile, nodurile de
comunicatie si concentratoarele de date.
$$ , mediul fzic nepartajat prin care se transmit semnalele.
:$S , destinat acordarii de spectru, frecventa si amplitudine semnalelor ce se transmit
intre ETD si $$
:PE , serveste penntru spororea veridicitatii transferului datelor
$D , se caracterizeaza prin aceea ca atit semnalul de la intrare cit si cel de la iesire este in
forma discreta, numerica. .iecare $D se caracterizeaza prin aceea ca are o anumita
capacitate de transmisie, o anumita veridicitate de transmisie si o anumita fabilitate de
functionare. &oi nu putem sa imbunatatim acesti # parametri pentru un $D concret.
$TD , suplimentar la $D contine mijloace speciale de protectie la erori, de aceea $TD
poate %aranta orice veridicitate a transmisiei dinainte stabilita prin folosirea unor :P
respective.
Fiabilitate , se numeste proprietatea unui obiect de a2si indeplini functiile.
Trunc8iul de transfer date este constituit din mai multe canale de transfer date ce
func/ioneaz0 paralel, el poate %aranta orice capacitate, veridicitate de transmisie ;i
fabilitate de func/ionare.
$apacitatea necesar0 se asi%ur0 prin folosirea num0rului respectiv de canale paralele. Se
cere o capacitate mai mare de folosind un numr mai mare de canale.
Veridicitatea necesar se asigur prin folosirea mijloacelor de protecie.
n mod similar la necesitatea unei fabiliti de funcionare mai !nalte se
folosesc mai multe canale paralele.
Linii i canale de comunicaie
<inie de comunica/ie se nume;te mediul fzic posibil partajal destinat transmisiei
semnalelor la distan/0. -stfel =n cadrul unei linii pot f formate mai multe canale de
comunica/ie. -semenea canale se formeaz0 prin multiplexarea liniei. "#emplu de linii de
comunicaie$
fre metalice desc%ise(neizolate de mediu prin spatiu din zinc ;i bimetalice >i?$u*
KHz F &6
fre cablate din cupru rsucite (cu c=t mai des ;i mai omo%en sunt r0sucite frele cu
at=t calitatea e mai bun0:
$ate%orii de fre$
:TP T@pe:,",#,A,B,Be,C,D. (Be , celmai des sunt folosite, C ;i D sunt mai scumpe*.
STP (A fre torsanate* T@pe: , -
F de la sute de EFz p=na la zeci de )Fz.
cablu coa#ial (reprezint0 un miez din cupru acoperit cu un strat izolator din plastic
apoi un ecran metalic din plasa de cupru sau folie de aluminiu ;i un strat protector
exterior. Se poate folosi mai multe cabluri de asa tip =npreun0.
F de la )Fz p=n0 la sute de )Fz.
6
fbre optice , un miez transparent din plastic sau sticl0 acoperit cu un strat reGector
;i apoi un strat protector. Semnalul e transmis prin razele Roent%en care propa%induse
se absorb ;i se reGect0 ceea ce determin0 c0derea de intensitate:
Deosebim " clase de fbre optice :
a. unimodale pentru care d
d 2 diametru miezului transparent
lun%imea de und0 a razei <aser.
Raza <aser se propa%a paralel . <un%imea maxim0 a unui se%ment de fbr0
unimodala este de HH Im.
b. polimodale pentru care > d
$u cit mai mic este diametru cua at=t este mai mare capacitatea fbrei. <un%imea
maxima a unui se%ment de fbr0 polimodal0 este de circa H Im.
F sute de 9Fz ;i c8iar TFz.
mediu !nconjurtor
F zeci de 9Fz. &eajuns , actioneaz0 asupra canalelor starea mediului.
Canale de comunicaie:
Ele pot f:
+ comutabile
+ dedicate
Canalele comutabile sunt constituite din mai multe se%mente interconectate =n
cadrul
nodurilor de comunica/ie. Ele se formeaz0 temporar pe durata transmisiei, ulterior
desfin/indu2se cu eliberarea resurselor respective.
Canalele dedicate se formeaz0 =ntre dou0 ec8opamente terminal de date pe o
durat0 mare de timp , luni ;i c8iar ani.
$analele de comunica/ie pot f:
tele%rafce!
vocale(telefonice*!
radio!
T6!
.axurile!
Transpor de date.
$aracteristicile de baz0 a liniilor ;i canalelor de comunica/ie:
. amplitudine , frecven/0!

:
H
:

:
:
H
H,DHD:
H
:

H f (frecven/a semnalului*
.
j F
.
s
7
?,(,,)

-stfel se determin0 l0/imea de band0.
". caracteristica amplitudine , faz0!
#. veridicitatea transmisiei!
A. .iabilitatea de func/ionare!
B. $aracteristica %eneralizat0 , capacitatea transmisiei.

) ' ( lo$ &
& max
z
s
P
P
F C +

s
P
puterea semnalului.

z
P puterea z%omutului (perturba/ii*.
j s
f f F
Echipamente de conversie a semnalelor
Ec8ipamente de conversie a semnalelor servesc pentru acordare de spectru ;i
amplitudine a semnalelor ce se transmit =ntre ec8ipamentul terminal de date si canale de
comunica/ie.
Jn func/ie de caracterul semnalului =n canalele de comunica/ie deosebim " cate%orii de
ec8ipamente:
. Ec8ipamente pentru canale analo%ice (modeme*
". Ec8ipamente pentru canale numerice ($S:KDS:*.
Modemele efectuiaz0 convertirea semnalelor numerice primite de la ec8ipamentul
terminal de date =n semnale analo%ice (continue* transmise =n canaluli de comunica/ie
(;i opera/ia invers0*.
Clasifcarea modemelor$
Dup0 viteza de transmisie prin canale vocale:
. modeme de vitez0 joas0 (p=n0 la CHH bi/iKs
". modeme de vitez0 medie(de la CHH p=n0 la LCHH bi/iKs*
#. modeme de vitez0 =nalt0 (peste LCHH bi/iKs*.
Dup0 ritmul de operare:
. modeme simplex , transmisia are loc doar =ntr2o sin%ur0 direc/ie. B (un canal*
". modeme duplex (fullduple x* , transmisia are loc concomitent =n ambele direc/ii("
canale*
#. modeme demiduplex , transmisia are loc =n ambele direc/ii, dar alternativ (un
canal*.
Exist0 modeme demiduplex care emuleaz0 re%imul de operare duplex.
Dup0 metoda de transmisie:
. cu transmisia =n serie
". cu transmisia =n paralel
#. modeme sincrone
A. modeme asincrone.
&ransmisia !n serie presupune transmisia datelor bit ci bit unul dup0 altul

&ransmisia !n paralel prevede transmisia de date pe %rupuri de bi/i pe mai multe canale
paralele (e%ale la num0r cu num0rul de bi/i =ntr2un %rup*.


;
&ransmisia sincron prevede transmisia de date pe blocuri de bi/i f0r0 intervale =ntre
acestea, dar fecare bloc se completeaz0 cu C2M caractere de sincronizare SN& la =nceputul
blocului ;i B2C caractere SN& la sf=r;itul blocului de date.


BOCSN& COMSN& BOCSN& COM
SN&
3locul de date cu caracterele SN& se nume;te pac8et. El nu are pauze sau =ntreruperi =n
ele. <ucreaz0 la viteze mai mari, dar necesit0 canale de calitate mai =nalt0.
Metoda asincron prevede transmisia de date pe blocuri de bi/i,la fecare bloc se
adau%0 la =nceput un element de semnal ST-RT ;i la sf=r;it un element de semnal STPP. De
asemenea =ntre blocurile vecine de date exist0 pauze posibil de durat0 diferit0.


(((,BO"*T
(O,B*T
Q
i
(,BO"*T
T , durata unui element de semnal.
3locurile de date asincrone sunt mai mici dec=t cele pentru transmisie sincron0.
Dupa numarul de protocoale operatiile deosebesc modeme2 a)mono b)multiprotocol (pot coopera in sc/imb de
date cu mai multe modeme de alte firme)
Dupa posibilitatea compresiei datelor a)cu compresie de date b)fara compresie de date.
Dupa un set de indicatori deosebesc2 a)modeme ordinare b)modeme inteligente.
Particularitatile modemelor intelegente2
1)folosirea unei interfete fizice a modemului cu e/ipamentul terminal de date construit dintr+un sin$ur set de
canale prin care se transmit atit instructiunile cit si datele. (n cazul unor modeme ordinare se folosesc aparte un
set pentru date si unul pentru instructiuni.
apoi a fost lansatSmart 0odem care nu contine al doilea canal.
2)modeme intele$ente sunt multiprotocol.
3)poseda capacitatea de compresie a datelor.
)adapteaza viteza de transmitere la calitatea canalului. Ln<viteza nominala Lef<viteza efectiva
LefM<Ln in functie de veridicitatea transmisiei. .

:
Stop Start Stop Start
Daca este eroare a datelor ele nu se transmit ci se ster$.
)xista o viteza optima de transmisie astfel incit viteza sa fie maxima si nr de erori minim($raficul de mai sus)
pentru a putea intele$e ceva. 0odemul face statistica de erori si isi alle$e viteza potrivita.
;. *S(F=#*#)* L)#(D(,(T*T(( T#*>S0(S()( D*T)?N#.
Semnalele se transmit la distanta prin canale care trec printr+un mediu ce influenteaza semnalele modificidu+
le.*ceste modificari se numesc perturbatii. -erturbatiile sunt nedorite. daca acestea sunt semnificative datele sunt
identificate la receptie ca abateri de la media erorii. Destin$ 2 categorii de pertur!atii2a)additive<se suprapun
semnalelor. b)multiplicative<modifica caracteristicile fizice ale canalului insasi.
Pertur!atiile aditive pot fi2a)armonice<concentrate in frecventa b)in impulsuri<concentrate in timp
c)defluctuatii<nu sunt concentrate nici in frecventa nici in timp, adica sunt induceri semnificative la care nu
putem observa nici frecventa nici concentrarein timp<z$omot alb.
Cau"ele pertur!atiilor2 Einfluenta canalelor vecine Ediscarcari electrice Eproiectarea necalitativa Econtacte
necalitative in ec/ipamente Enerespectarea conditiilor de exploatare.
Def2 Leridicitatea trabsmisiei intr+un canal este proprietatea lui de a transmite date fara erori. ,antitativ
veridicitatea transmisiei se caracterizeaza de probabilitatea erorii, care se determina conform formulei2
n
n
P
e
n
e
>
lim n<nr. de elemente transmise.
e
n
< nr. de elemente receptionate eronat.
e
P
<probabilitatea erorii la
element.
(n calitate de alemnt se foloseste bitul, octetul saupac/etul(blocul de date).,azul folosirii bitului la element se
numeste #E$. -entru canalele telefonice analo$ice comutabile 1)#<C,CC&. pentru canalele telefonice analo$ice
dedicate, fibrele optice 1)#<
'' :
'C 'C

:.0)TND) D) (01=>*T*T(#) * L)#(D(,(T*T(( T#*>S0(S()(.

asemenea cazuri se aplica metode speciale de imbunatatire a veridicitatii transmisiei. Sunt & cate$orii de
metode2a) cu legatura inversa b)fara legatura inversa< ')transmisia de date la destinatar dupa o sc/ema
ma!oritara. )x25 din8<se considera pac/et fara erori daca coincide cel putin 5 pac/ete din cele 8. &)transmiterea a
citeva exemplare ale aceluiasi pac/et pe mai multe canale paralele. ?a receptie se foloseste o sc/ema ma!oritara.
5),odificarea redundanta a semnalelor.
%a metode de legatura inversa se refera21)met.cu legatura inverse cu deci"ie&luarea deciziei privitor
existenta erorilor in pac/et se face la destinatar.Decizia se ia in baza procesarii pac/etului. Daca pac/etul este fara
erori prin le$atura inverse uneori se transmite mesa!ul de confirmare a receptiei pac/etului<*,O. (n cazul unui
pac/et cu erori prin le$atura inverse se transmite mesa!ul >*,O. &)met. cu le$atura inversa
informationala<luarea deciziei privind starea pac/etului se face la sursa.Decizia se ia pe baza informatiilor
primate din le$atura inverse de la destinatar. *ceste informatii se obtin de catre destinatar in baza procesarii
pac/etului. 5)metoda cu le$atura inversa 'i!rida<luarea deciziei privind starea pac/etului la destinatar sau la
sursa in functie de caz. Daca destinatarul este si$ur privind starea pac/etului,ia decizia de unul sin$ur.in caz
contrar functia respective e dela$ata sursei.
B.-#(>,(-((?) D) ,ND(9(,*#) -)>T#= -#NT),T() D) )#N#(.
?a transmiterea cuvintului de cod PaQ la destinatar pot fi 8 stari ale cuvintului de cod receptionat2
'+este un cuvint de cod admis a.Decizie reusita rezultat final+fara erori.
&+ se identifica cuv aR. Deoarece e cuv interzis se identifica eroare, totodata deoarece aRtine de zona de influenta a
cuv de cod admis PaQ, erorile se corecteaza inlocuind aR cu PaQ.,orectare reusita. #ezultat final+fara erori.
B
5+se identifica cuv de cod interzis bR, deci cuvintul este cu erori.Deoarece bRtine de zona de influenta a cuvintului
de cod admisQbQ erorile se corecteaza inlocuind cuvintul bR cu PbQ.,orectare nereusita. #ezultat final cu erori.
8+ se identifica cuvintul de cod admis PbQ. >u se identifica erori, desi acestea exista.#ezultat final+cuvint eronat.
>e convin din aceste cazuri primele &,deci pentru a mari probabilitatea aparitiei acestor & e nevoie de a extinde
zona de ifluenta.
(istanta de cod)*amming)<numarul de biti de acelasi ordin prin care difera cel putin & cuvite de cod.
ex2
5 ' C C ' '
'CC'C
C'C''
+ + + +


d
a
a
j
i
distanta de cod<5 +restul de la impartirea la doi de la suma a & numere.

'
C
) (
n
K
jk iK ij
a a d

iK
a
+bitl de ordinal % a cuvintului de cod ai.
Daca eroarea de cod este un bit ne aflam la distanta de cod<' de la a. Toate cazurile de biti eronati ce se afla la
distanta d+' pot fi detectati<
id
t

' d t
id
bit ice pot fi corectati2
1
]
1

&
' d
t
c
situatii ,azuri
C erori
C
n
C
' eroare
'
n
C
& erori
&
n
C
5 erori
5
n
C
i erori
i
n
C
id
t
erori
id
t
n
C

tid
i
i
n
K
C
C
&
+nr total de situatii.

tid
i
i
n
C k
C
&
lo$
,oduri de protectie la erori2

Def2codurile bloc presupun se$mentarea sirului de bit ice se transmite in blocuri. 9iecare bloc se codifica aparte.
,odurile continue presupun codificarea sirului fara se$mentareapreambila.
,odurile bloc divizibile prevad posibilitatea de diferentiere a bitilor suplimentari(redundanti) de cei de baza.
,odurile bloc indivizibile nu prevad diferentierea in cauza.
,odurile cu control de paritate<folosesc un sin$ur bit suplimentar, care ia valoarea ca in cuvintul resultant de bit
sa fie par. Se folosesc la detectarea erorilor de transmisie de date sau in cadrul unor ec/ipamente.
,odurile pare permit detectarea erorilor de multipletidine impara2',5,6,;S biti eronati.puterea de detectare a
erorilor este 6CT.
Def2 un cod se numeste liniar daca adunarea modulo & a & cuvinte de cod admise rezulta cu un cuvint de cod
admis.Def2un cod liniar se numeste ciclic, daca petru orice cuvint de cod admis,sc/imbarea cu locul a oricaror &
parti rezulta un cuint de cod tot admis.
'C

Codurile ciclice
,oduri2 ,#,'7, (10 bHSinc('7biti), ,#,5&(5& biti)
-t operarea in calculator se foloseste reprezentarea polinomiala a codurilor ,#,.
)x2 'CC''C'++++++++ x
7
3x
5
3x
&
3'.
,#,'7+ordinul bitului superior este '6
9ie ca trebuie s atransmitem un mesa!(0) in forma dee un sin$ur pac/et2
Sursa *2 '.0+G- , #2<-mod(,#,), -+polinom
&.J<,#,+#
5.-R2<-3J
8. transmiterea catre destinatar2-R, J
?a destinatar 12 6. #R<-Rmod(,#,)
7. daca #R<C<G*,O catre sursa *. 7a). -2<-R+J.Stop
;.se transmite >*,O catre *.Stop
-uterea codului ,#,'7 se detecteaza erorile in proportie, daca m.putin de '7 biti eronati+'CCT, daca '7 biti
eronati, atunci se detecteaza BB,BB78T, daca m.mult de '7 biti eronati se detecteaza in BB.BB:5Tdin total cazuri.
Codificarea fi"ica a datelor in retelele locale
,oduri >#U(non return to zero).>#U (+foloseste tranzitia de nivel. avanta!e+codul este foarte simplu.dezavanta!e+
'. valoarea medie a semnalului in canal poate sa difere(cind nr de biti ' difera de nr de biti C). &.in unele cazuri,
siruri mari de biti zero consecutive) este $reu de identificat nr total de biti C in aceste siruri
,oduri 0anc/ester2 ordinar si diferentiat.ambele cazuri au la baza & re$uli, dintre care prima este
comuna2$eg12existenta unei tranzitii de nivel la mi!l.fiecarei cellule de bit.$eg2(0anc/.ordinar)+tranzitia de la
mi!l.celulei de bit este orientate de la nivel inalt la nivel !os pt bitii C si invers pentru bitii '.daca mai sunt
necesare tranzitii acestea pot fid oar la inceputul celulelor de bit.$eg2)0anc/.dif.)+este inverse re$ulei pt >#U (,
adica la inceputul fiecarui bit C exista o tranzitie de nivel si lipsesc asemenea tranzitii la inc.bitilor'.
*vanta!e2 sunt eliminate ambele nea!unsuri ale codurilor >#U2'.codul se autosincronizeaza prin existenta
obli$atorH a unei tranzitii de nivel la mi!l.fiecarei cellule de bit.&. nivelul mediu al semnalului in canal este C,
valabil pt fiecare celula de bit.
Dezavanta!e2 viteza de midulare necesara pt asi$urarea aceleiasi viteze de transmisie date este de & ori m.mare la
0anc/. Decit la >#U deoarece viteza<G1<'DT, adica cere un mediu mai calitativ.
5.#etele de transfer date.
$etele de transfer date. Def2 structura topolo$ica+ totalitatea nodurilor si le$aturilor intre acestea. )xista diverse
struct.topolo$ice folosite in retele de transfer date din care pot fi evidentiate 6 topolo$ii ma!ore, fiecare din
acestea este extremala dupa un anumit criteriu21.+tea+nod centru la care sunt conectate toate celelate noduri.cea
mai simpla, dar sic ea m.putin fiabila. +asi$ura cea mai mica lu$ime sumara a canalelor, deci este cea mai ieftina,
dar este putin fiabila. la caderea unui nod, reteaua se divizeaza in m.multe fra$mente.3.,nel+prevede & le$.si doar
& pt fiecare nod. asi$ura cea m.mica lun$ sumara a canalelor la respectarea conditiei privind existenta a cel putin
& cai independente intre orisice perec/e de noduri(indep. Daca acestea nu contin elemente commune,noduri,
canale, cu exceptia nodurilor sursa si destinatar)..Completa+.-.Plasa+prevede cel putin & le$ pt fiecare nod. cea
mai folosita topolo$ie pt retele ma$istrale.in ultimii ani retele ma$istrale bioptica se construiesc conform
topolo$iei multiinel, intrun inel pina la 'Cnoduri.
Comutarea. multiple/area si concentrarea circuitelor+ procedee de reducere a costurilor cu canalele de
comunicatie. Comutarea 2 n noduri. daca nu folosim comutator2>
'
<n(n+')D& canale, 0<C. daca instalam un
comutator2 >
&
<n, 0<'.
Multiple/area 2 separarea m.multor canale de comunicatie in cadrul unei linii.separarea poate fi in frecventa+
9D0 sau in timp+TD0.
0ultipl. (n timp+prevede oferirea intre$ii latimi de banda a liniei fiecaruia din canale dar pe rind.#ealizarea
acestui lucru folosind un comutator.
)x2 ,ablu coaxial2 9<'CC0Vz+latimea de banda, tb de separta canale vocale2 9
C
<58CC+5CCVz<5'CCVz. banda
de protectie2 F
pr
=BCCVz. <Gpt un canal vocal2 9
'
<8CCCVz.
><'CCE'C
7
D8E'C
5
<&6E'C
5
+&6CCC canale intrun cablu coaxial.
''
0ultiplexarea fibrei optice 8CFbps, canale+78Obps<G ><8CFbpsD78Obps<C.7E'C
7
.
Concentrarea canalelor.
$etele cu comutarea de canale.folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de canale.pt a
efectua transmisia de date intre statiile * si 1 mai intii intre acestea se formeaza un canal via nodurile de
comunicatie.*cest canal este unul temporar pe durata transmisiei de date, ulterior el este desfiintat, eliberind
resursele respective. Avantaje: simplitate. posibilitatea transmisiei de traffic izocron(cu viteza const. in
timp).Dezavantaje: '.la folosirea unor noduri de com. >eelectronice se cere timp semnificativ pt stabilirea
conexiunii.&. in cazul unor canale analo$ice calitatea !oasa a acestora.5. incarcarea !oasa a canalelor pina la 'C+
&CT.8. aceleasi viteze de transmisie pe intre$ traseu.
)x. De retele cu comutare de canale2reteaua telefonica traditionala, reteaua (SD>.
$etele cu comutare de mesaje. 9olosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de mesa!e, pt a
transmite un ms$ de la * la 1 mai intii ms$ se transmite la nodul adiacent.acest nod receptioneaza ms$, il inscrie
in memorie, determina canalul de iesire, il inre$istreaza in firul de asteptare catre acest canal si cind ii vine rindul
il transmite mai departe.in acelasi mod ms$ este transmis de la nod la nod pina a!un$e la destinatar. Avantaje:
'.incarcarea inalta a canalelor, pina la :C+BCT si m.mult.&. pot fi viteze diferite in diferite canale punct+la+punct.
5.nu se cere timp pt stabilirea conexiunii *+1. Dezavantaje: '.de re$ula nu este posibil dialo$ul. &. se cere
memorie la noduri pt pastrarea temporara a ms$ de transit. 5.se introduce inf.suplimentara(de serviciu) in fiecare
ms$+creste traficul de date.
$etele cu comutare de pac'ete. 9olosesc in calitate de noduri de com.comutatoarele de pac/ete. -t a transmite
un ms$ de la * la 1 mai intii ms$ este impartit in se$mente, la fiecare adau$induse antet si sfirsit si se obtine un
pac/et.fiecare pac/et se transmite prin retea la fel ca transmiterea unui ms$ printro retea cu comutare de ms$.
)xista & realizari ale comutarii de pac/ete2 '.metoda D*T* F#*0*+prevede determinarea canalelor de iesire la
noduri independent de alte pac/ete ale aceluiasi ms$. Se poate intimpla ca pac/ete diferite sa urmeze prin retea
cai diferite astfel pac/etele pot sosi la destinatar intro alta ordine, de aceea fiecare pac/et contine informatie de
ordine in ms$.la destinatar din pac/ete aparte se inlatura inf de serviciu si se asambleaza ms$.metoda este
operative, flexibila darn u prea si$ura.&.0etoda cu circuite virtuale+ prevede transmiterea tuturor pac/etelor
aceluiasi ms$ pe unul si acelasi traseu, denumit circuit virtual.0etoda este mai si$ura, dar mai putin flexibila.
$eele cu difu"are de pac'ete se caracterizeaz prin folosirea unui sin$ur canal de 0ransfer date. Toate
sta/iile se conecteaz la acest canal. Deoarece este un sin$ur canal n re/ea n fiecare moment de timp se transmite
un sin$ur semnal, astfel transmite o sin$ur statie, iar toate celelalte pot doar receptiona aceste date.
-rima re/ea de difuzare "o re/ea real+ *lo/a, construit n 'B;' de ctre =niversitatea din Fonolulul.
-rincipala problem cost n determinarea creia din sta/ii ce doresc s transmit date de oferit resursele
unicului canal. -roblema se rezolv de ctre metoda de acces la mediu. 0etoda data a fost propusa tot de *lo/a ,
si aceasta metod a fost la baza metodei ,S0*D,D propusa n 'B;5 pe re/ele locale )t/ernet. 0a!oritatea
te/nolo$iilor pentru re/ele locale sunt cu difuzare de pac/ete.
4.Retele locale de calculatoare
'eele locale de calculatoare
1. Noiuni generale, generaii, direcii principale.
Defniie$ Se nume;te local0 re/eaua ce cuprinde aria uneicl0diri sau a c=torva
cl0diri
Jnvecinate, asemenea re/ele se deosebesc nu doar prin aria de cuprindere, ci =ndeosebi
prin te8nolo%iile de re/ea folosite. -semenea sunt mult mai simple comparativ cu cele
pentru re/ele de arie lar%0.
Prima re/ea local0 a fost ETFER&ET, construit0 =n LD# de c0tre fma RERPR =n statul
-loalta(S:-* propus0 de Robert ...
Re/eaua folose;te ca mediu de transmisie cablul coa#ial %ros ETFER&ET. Jntr2o re/ea
pot f p=na la HH de sta/ii. Viteza de transmisie ",LA )bs. Metoda de acces la mediu
$S)-K$D(acces multiplu cu controluri purt0toare ;i detec/ia coleziunii + $-R'ER SE&SE
):<T'P<E -$$ESS S'TF $P<PS'P& DETE$T'P&*. :lterior au fost propuse ;i multe alte
te8nolo%ii de re/ele locale de exemplu: -R$&ET (frma DataPoint $orp* LDD, TPEE& R'&9
2LMB, ast0zi deosebesc A %enera/ii de re/ele locale:
( )eneraie*+,-./ de re/ele se caracterizeaz0 prin viteze de transmisie de p=n0 la H2
"H )bps.
$a mediu de transmisie se folosesc frele torsadate, cablul coaxial, ;i mai rar frele optice.
'&
Topolo%iile folosite : ma%istral0, stea, arbore ;i inel.
Reprezentan/i: ETFER&ET, -R$&ET, TPEE& R'&9.
Te8nica de access la mediu folosit0 este $S)-K$D, jetonKinel, jetonKma%istral0.
(( )eneraie*+,00/ cu .DD'. Particularit0/i:
6iteza de transmisie: HH mbps.
)ediu de transmisie: fre torsadate, fbr0 optic0 mai rar cablul coaxial.
)etode de access la mediu sunt extinse cu metoda containere1inel : S<PTTED R'&9.
Topolo%iile se completeaz0 cu topolo%ia dublu inel.
Reprezentan/i: .DD', $DD', .astEt8ernet, DTD3, HH69-n@<an.
((( )eneraie*+,,2/ 2 9i%abitEt8ernet se caracterizeaz0 prin:
6iteza de transmisie , de la fute de )bps p=n0 la A 9bps.
)ediu de transmisie: fbra optic0, frele torsadate, cablul coaxial.
Reprezentan/i: ..P<, <-T), 9i%abit ToIen Rin%, 9i%abit .iber $8anel.
(V )eneraie *3443/ cu H 9i%abitEt8ernet.
6iteza de transmisie , H2AH 9bps.
)ediu de transmisie: fbra optic0, fre torsadate, cablu coaxial.
Se preconizeaz0 pentru "HH a V )eneraie 2 HH 9i%abitEt8ernet la 'nstitutul 'EEE.
2. Structuri topologice
Topolo%ia magistral sin%urul canal la care se conecteaz0 toate sta/iile.
Topolo%ia stea este arbore cu concentatoare 8ubKtree.
Topolo%ia inel
Topolo%ia inel dublu *=ncep=nd cu %enera/ia ''*.
Topolo%ia plas , se folose;te =ncep=nd cu re/elele %enera/iei '''.
$omponentele de baz0: sta/iile inclusiv pl0cile de re/ea =n cadrul acestora. 5laca de
reea serve;te pentru realizarea protocoalelor de nivel fzic ;i de subnivel )-$ a nivelului
" , le%0tura de date, modelul PS' 'SP.
&ivele
&'$+)-$?nivelul+se execut0 pe placa de
retea.
>ivel fizic
.iecare placa de retea are o adresa fzica unica in lume, ce serveste pentru identifcarea
univoca a placii si respectiv a statiei.
)ediul de transmisie U
$ablu coaxial ,
* %ros Et8ernet : R92, R92BM, R92C".
Diametru , H.B toli+."Dcm in diametru de culoare %albena cu marcaje de culoare
nea%ra la fecare ".Bm. -nume la aceste marcaje se recomanda folosirea
comutatoarelor. Raza de indoire nu trebuie sa fe mai mica de B cm.
"* subtire Et8ernet , diametru H."B toli.. nu are restrictii de indoire... culoarea sura
#* fbre torsodate , :TP
#, A, B, Be, C, D
, si " nu se mai foloseste
STP
A* fbra optica
B* mediul inconjurator.
$onectori , servesc pentru conectarea statiilor la mediul de transmisi, iar uneori pentru
interconectarea se%mentelor de mediu, cei mai cunoscuti sunt 3&$, 3&$2', 3&$2T.
'5
;
&
'
'
''
??,
0*,
3&$ , cu cablu Et8ernet subtire.
T
3&$2T , pentru conectarea la statii.
-t fibre torsadate se folosesc conectori #W86.Trancei'erele- servesc pt conectarea statiilor la cablul coaxial $ros.
=n transceiver contine si ec/ipamente electronice. )ste din & parti care se imbraca pe cablu si se insurubeaza.
Terminatoare+servesc pt inc/iderea circuitelor la capete din cablul coaxial.(oncentratorul+serveste pt
interconectare de statii fara izolare de semnale intre se$mentele interconectate.opereaza la nivelul ' cu NS(
(SN.(omutatoarele(sXitc/)+servesc pt interconectarea de fra$mente de retea cu izolarea traficului de date intre
acestea< opereaza la nivelul & cu NS( (SN. (n standarde comutatoarele sunt numite punti<brid$e.Router+ serves
pt interconectarea asi$urind comutarea traficului de date intre canalele incidente, pina la nivelul 5 NS(D(SN.
)ortile*+ate,a-.+ servesc pt interconectarea de retele operand pina la nivelul ; NS(D(SN. -oate lucra si cu
aplicatii.
Te/nici de acces la mediu.cele mai cunoscute te/nici in retele locale sunt2 ,S0*D,D, !eton pe inel(To%en
#in$), !eton pe ma$istrala(To%en 1us).(SMA0(D+ acces multiplu cu controlul purtatoarei de semnal si detectia
coliziunilor. Statia care doreste sa transmita date mai intii verifica starea mediului. daca mediul este ocupat(este
semnal)+ statia intrerupe incercarea dea ocupa mediul reluindo mai tirziu dupa un interval de timp de durata
aleatoare. Daca mediul este liber+ statia incepe transmisia de date peste un interval de timp de durata &t(tau), statia
compara semnalul transmis in mediu cu cel receptionat din mediu. Daca aceste semnale nu coincide se constata
coliziunea de semnale. (n acest caz statia transmite un semnal scurt de bruia! dupa care statia intrerupe incercarea
de a ocupa mediul reluindo peste un interval de timp de durata aleatoare. Daca cele & semnale se inc/id statia
constanta ocuparea reusita a mediului si continua transmisia pe o durata anumita de timp. Dupa expirarea acestei
perioade statia elibereaza mediul c/iar daca mai are de transmis date. >u est eobli$atoriu ca statia sa transmita
intre$ ms$,t(tau)+ durata de transmisie a pac/etului intre cele mai indepartate & statii a retelei.dimensiunea
minima a unui pac/et este de 78octeti. Durata in care se reia incercarea de a ocupa canalul difera de la o incercare
la alta, inmultinduse cu &, in standarde sunt max 'C incercari.te/nica se foloseste in retele de te/nolo$ie
x)t/ernet.Te/nica to1en rin++se foloseste in retea de topolo$ia fizica inel. (n retea se foloseste un ms$ special
denumit !eton(to%en), de asemenea opereaza o statie cu statut special care are $ri!a de acest !eton. Wetonul circula
pe inel de la o statie la alta, statia care doreste sa transmita date obtine acest drept o data cu obtinerea !etonului.
Wetonul+ dimensiunea 5 octeti si contine inf referitoare la starea(adresa sursei, adresa destrinatarului). )xista &
alternative ale te/nicii de acces dupa modalitatea eliberarii !etoului2 eli! ordinara)prevede transmiterea !etonului
'8
catre urm statie, doar dup ace pac/etul transmis face incon!orul inelului. -rimii doi biti a pac/etului contin inf
privind receptia pac/etului de catre destinatar) si eli! rapida)presupune transmiterea !etonului cater urm statie
indata dupa inc/eierea transmisiei pac/etului de date). metoda a fost propusa in R:6 de (10, implementata in
cadrul retelelor de tip To%en#in$.te/nica de acces la mediu to1en 2us+ se foloseste in retele locale de topolo$ie
ma$istrala, in retea exista de asemenea un !eton care se transmite de la o statie la alta conform unui inel lo$ic.
Statia care doreste sa transmita date obtine acest drept o data cu receptia !etonului. Se foloseste in retele
*#,>)T.
Retele locale de te/nolo+ie 34T54R64T. D),, (>T)?, @)#N@2D(@ )TV)#>)T. ,ele mai cunoscute
standarde )TV)#>)T2 viteza de transmisie a datelor 'C0bps. 1ase(banda de baza)D1road(banda lar$a)+ metoda
de transmisie. 6+folosirea ca mediu de transmisie a cablului coaxial $ros )t/ernet 6CCm..&+ cablu coaxial sunbtire,
lun$imea maxima a unui se$ment ':6m. T+ folosirea ca mediu de transmisie a firelor torsadate =T-5,8,6. 9+ fibre
optice. 57+folosireacablului coaxial TL de ;6 omi.>r maxim de statii intro retea 'C&8.
Retele 4t/ernet *+eneratia a doua..
+pecificatiile de !a"a1 'CC 1ase T, 'CC 1ase 9.
0etoda de acces la mediu folosita este ,S0*D,D, nu se foloseste cablu coaxial, deci nu se foloseste topolo$ia
ma$istrala, dar Vub+5(arbore cu concentratoare)(fi$ura')
(n 'BB; este propus re$imul de operare Duplex pentru te/nolo$ia )t/ernet. *cest re$im nu permite folosirea
concentratoarelor , ci doar a ruterelor si comutoarelor.(fi$ura &)
?a 9ast)t/ernet la statii pot fi cel mult & concentratoare.
)@(ST* & ,*T)FN#(( D) ,N>,)>T#*TN*#)2 +7ni'ersale (pot avea porturi de orice tip)
+S8eciali9ate(pot avea doar porturi T sau porturi Tx,9x)
:I:A;IT 4T54R64T*1!!".
+PEC,2,C30,, (E #3431 'CCC 1ase T. 'CCC 1ase 9. 'CCC 1ase ,x& (cablu coaxial).
0etoda de acces2 ,S0*D,D.
-articularitati2
+este posibila a$re$area a pina la 8 canale intr+o sin$ura le$atura de date.
+in retea poate fi doar un sin$ur concentrator.
+te/nolo$ia permite folosirea Fi$a)t/ernet in retele metropolitane.
+tau creste odata cu cresterea nr de se$mente.
+folosirea metodei Duplex.
+ Fi$a)t/ernet se folosesc ca retele pentru stocarea de date(S*>)
((S,S(, 9ibre,/annel)
Te/nolo$ia )t/ernet Fi$a)t/rnet si 9ast)t/ernet sunt compatibile, intre ele adica intr+o retea putem folosi toate
5 te/nolo$ii insa interactiunea se bazeaza pe concntratoare sau routere. >u este folosite in aceste scop a
concentratoarelor.
'6
>ic 'CCD'C+de retea ce lucreaza cu diferite viteze('CCD'C) sau 'CCCD'CCD'C
T456<=<:IA 1% :i+a4t/ernet
+pecificatii de !a"a1 'CCCC 1ase T, 'CCCC 1ase 9, 'CCCC 1ase ,x8.
-articularitati2
+metoda de acces la mediu2 ,S0*D,D. >u foloseste re$imul Demiduplex, doar Duplex. Se pot folosi doar
comutoare sau rutere.
+te/nolo$ia poate fi folosita si inretele de arie lar$a.
+,el mai mare fra$ment de fibra optica (8C %m).
+te/nica este compatibila cu celelate 5 te/nici.
+pot fi a$re$ate pina la 8 canale la o le$atura.
+se foloseste lar$ in retelele S*>.
R4T4=4=4 =<(A=4 T<>46 RI6:
('B:7+(10) Topolo$ia2 inel fizic. 0etoda de acces la mediu2 Weton pe inel.
0ediu de transmisie2ST- THpe ', '* (fire torsadate ecranate). >r. 0axim de statii &67.
(n cadrul placii de retea functiile electronic care realizeaza ocolirea statiei deconectate.
-oate fi realizata interconecatrea prin 0*= sau 0S*=.
(nitial a fost implimentata metoda !eton pe inel cu viteza de lucru<8mbps.
())) :C&.6 ())) :C&.58 ())) :C&.5z+9ast)t/ernet ())) :C&.5al+ 'C Fi$a)t/ernet
=lterior (bm, a implimentat si metoda de acces Weton pe inel cu eliberarea rapida.
Liteza de lucru '7 0bps. >u este standartizata de catre ())).
(n $eneratia a &+a To%en rin$ nu are dezvoltare. ,eva similar este 9DD(. Dar este dezvoltata laFi$abTo%en#in$.
*mbele te/nolo$ii (To%en rin$ si F1T#) functioneaza in deosebi eficient in sistemul de calcul (10.
T456<=<:IA FDDI ('B:&+'B::+ prima retea -rince+ te/nolo$ia de $eneratia a &).
0etodade aces la mediu similara To%en#in$.
0ediu de transmisie29ibra optica.
Topolo$ia2inel dublu. >r max. De statii26CC. -erimetru maxim a unui inel 2'CC%m.
=n inel principal se conecteaza la toate nodurile, la cel secundar, doar unele din noduri cu scopul maririi
fiabilitatii de functionare. Transmisia de date se efectueaza intr+o sin$ura directie. (nelul secundar este folosit doar
in cazul caderiiunor componente ale inelului principal, realizeaza ocolirea componentelor cazute.
9DD( se foloseste preponderent pentru retele metropolitane si de asemenea pentru interconectarea de retele din '
$eneratie. -rincipalul dezavanta! este costul ridicat.
9DD(+G,DD(
=lterior a fost propusa 9DD(+&, care pe lin$a re$imul de acces !eton pe inel, permite separarea in mediu de
transmisie a pina la '7 canale directe reprezentatea de perec/i de noduri. ,apacitatea maxima a unui asemenea
canal este 70bps. Separarea fiecarui canal se efectueaza doar la cerere. Dupa inc/eierea transmisiei de date,
canalul se elimina, iar capacitatea eliberata se adau$a la canalul pentru re$imul !eton pe inel.
Fi2er (/anel- pentru interconectarea supercalculatoarelor in 'BB&+'BB5. Te/nolo$ia opereaza la viteza de &CC,
8CC, :CC mbps. Se folosesc citeva topolo$ii+bucla, bucla cu comutator, arbore, plasa.
?)F*T=#* D(>T#) ,N0-N>)>T)?)+ D=-?)@.
'7
(ulterior te/nolo$ia a fost numita 'Fi$a1it :1D'C1)
Fi$a1it )t/ernet (pina la 8 le$aturi cu vitaza de 8 F1iti)
&CC& 'CFb9iber,/anel (pina la &Fbit+a$re$)
R4T4=4 ?=A6@ ?)A6:
dupa aria de cuprindere2
+de arie lar$a +retele re$ionale +retele metropolitane +retele locale +retele personale
+retele de corp 1*>.
5%3N+Xireless ?ocal *rea >etXor% ())) :C&.''
0ediu de transmisie+ mediu incon!urator, &,68F/z. #aza de actiune+ pina la 'CCm.
5P3N-te/nolo$ia orientata la o sin$ura persoana.
#aza de actiune 'C+'6m, propusa 1luetoot/. -ermite de interconectare de ec/ipe mobile. Liteza de transmisie
';+&C %bps. 9iecare pac/et in retea este transmis la o frecventa aparte ('6CC pentru ca sa nu apara coliziune) se
aloca pe rind.
0E*N6%67,3 (E C66PE$3$E1 M3+0$E 8+%39E. SN utilizate in retele locale2>ovell >eXare,
YindoXs, =nix. ,aracteristicile componentelor pentru retelele locale2
. retele de calculatoare de arie lar+a.
,lasificarea retelelor de calculatoare2
a) dupa destinatie2+retele corporative (de firma, corporatie) +retele publice( prestarea serviciilor altor
or$anizatii, persoane)
b)dupa aria de cuprindere2 +retele de arie lar$a(Y*>)+arie de acoperire nelimitata.
+retele re$ionale (#*>)+aria unei re$iuni, zoneZ'CC%m
+retele metropolitane (0*>)+aria unui orasZ6C%m
+retele locale (?*>)citiva %m
+retele personale(-*>)citiva zeci de metri.
+retele de corp (1*>)citiva metri.
c)dupa te/nolo$ia de operare2 +T,-D(- +@.&6 +9rame #elaH +(SD>, *T0,0-?S
0E*N6%67,, (E C66PE$3$E 3 $E+:$+E%6$1
-master-slade )stapin-supus)&$estiunea cooperarii resurselor de catre o statie 0aster, celelalte statiiSlave(nu
poseda capacitatea de procesare) ea poate fi doar initial executarea unor informatii, celelate lucrari le efectueaza
stapinul+0aster.
-server de fisiere )2ile+erver)
-client-server&implicarea in deservirea fiecarei cereri a unei statii client si a uneia sau mai multor statii server.?a
statia client+ opereaza aplicatiile client, la statia server ruleaza aplicatiile server. ?a intreactiunea acestor cate$orii
de aplicatii se deserveste fiecare cerere. Se poate intimpla ca ambele cate$orii de aplicatii sa ruleze pe acelasi
calculator. Toate serverele internet sunt de tipul ,lient+Server.
-egal-la-egal )peer-to-peer)-presupune acelasi statut pentru toate statiile. (--> si *--> propuse de (10)retele
mici pina la &C statii.
;+ecuritatea datelor <n re=ele>
';
No=iuni generale Din cauza nr mare de utilizatori i a facilitilor puternice de acces la servicii, datele pot
fi mai vulnerabile n reelele.0esa!ele importante trebuie prote!ate pentru a nu fi dezvluite unor persoane
neautorizate, mpotriva modificrilor frauduloase, ter$erii, inserrii de mesa!e noi, repetrii mesa!elor vec/i,
mascrii unui utilizator dndu+se drept un alt utilizator sau mascrii unui serviciu dndu+se drept un alt serviciu
etc. Securitatea fizic nu este raional, de asi$urat n sisteme aa de ntinse cum sunt reelele de comunicaii
folosite pentru transferul datelor. *u fost elaborate diverse metode de asi$urare lo$ic a securitii datelor.
Sunt cunoscute asemenea msuri de asi$urare a securitii informaiilor n reele, ca2 formarea reelelor virtuale,
instalarea i confi$urarea zidurilor de protecie (fireXall), utilizarea mi!loacelor cripto$rafice. separarea centrelor i a
reelelor informatice n fra$mente cu funcii specializate .a. ?a cerine nalte de securitate, se poate mbina folosirea
mi!loacelor de securitate la nodurile de comutaie cu cele de la staiile reelelor. [n cele ce urmeaz se cerceteaz unele
aspecte ale folosirii mi!loacelor cripto$rafice pentru asi$urarea securitii informaiilor.
Criptologia=elaborarea i spar$erea cifrurilor, criptografia<elaborarea cifrurilor, iar criptanaliza<spar$erea.
0odelul de baz al folosirii cifrurilor pentru securitatea informaiilor este prezentat n fi$. 5.'.
0esa!ul ce trebuie cifrat<text clar, este supus unei transformri (cifrare) parametrizate de ceia de cifrare e,
obinndu+se un text cifrat. Textul cifrat este transmis prin mediul de comunicaie ctre destinatar. Destinatarul,
pentru a obine textul clar, efectueaz transformarea invers a mesa!ului cifrat, folosind o ceie de descifrare d!
[n timpul transmisiei, un intrus poate intercepta textul cifrat din mediul de comunicaie. Dac intrusul
reuete s determine c/eia d, atunci el poate obine (prin descifrare) textul clar i beneficia de informaiile
respective n folosul propriu.
Protec"ia (confidenialitatea) cere ca intrusul s nu poat reconstitui textul clar dintr+unul cifrat interceptat,
deci ca acesta s nu poat determina c/eia de descifrare d. Autentificarea cere ca intrusul s nu poat cifra i
transmite propriile mesa!e fr ca acest lucr s fie detectat, deci ca acesta s nu poat determina c/eia de cifrare
e.
-entru asi$urarea securitii informaiilor, folosind sisteme de tipul celor din fi$. 5.', este necesar inerea n
secret a ambelor c/ei e i d. Distribuia c/eilor a fost ntotdeauna punctul vulnerabil al multor criptosisteme. =na
din cile de soluionare a acestor probleme estre folosirea sistemelor secrete cu c/ei publice. [n acest scop Diffie
i Vellman au propus n 'B;7 folosirea siste#elor criptografice asi#etrice. ?a asemenea sisteme c/eia de
descifrare este diferit de cea de cifrare i nu poate fi, practic, dedus din aceasta. -entru ca un sistem cripto$rafic
asimetric s asi$ure att protecia ct i autentificarea informaiei, se cere ca al$oritmul de cifrare $ i cel de
descifrare D s satisfac trei cerine2
') D%$%&'' = $%D%&'' = &. *ici & este textul clar, care trebuie cifrat i transmis.
&) este mai mult dect dificil a se deduce D din $.
5) $ nu poate fi spart prin criptanaliz cu text clar ales.
(iste# criptografic cu cei pu)lice=c/eia de cifrare se face cunoscut tuturor " ceie pu)lic*, pe cnd c/eia de
descifrare se ine n secret " ceie privat*. 0odelul funcionrii sistemului este prezentat n fi$. 5.&.
':
,ifrare
Text
cifrat
Descifra
re
Text
clar
Text
clar
(ntrus
9i$. 5.'. 0odelul de baz al folosirii cifrurilor.
,/eia de cifrare
e
,/eia de
descifrare d
9i$. 5.&. 0odelul sistemului cripto$rafic cu c/ei publice.
#eea
0 D
*
(0) )
1
(D
*
(0))
,
=tilizatorul *
D
1
(,) )
*
(D
1
(,)) 0
,
=tilizatorul 1
[n acest sistem fiecare utilizator +, care dorete s primeasc mesa!e confideniale, face public c/eia sa de
cifrare $
+
i pstreaz secret c/eia sa de descifrare D
+
. -entru a transmite un mesa! confidenial & utilizatorului
B, utilizatorul A transform mesa!ul & folosind c/eia sa secret D
A
(aplicnd astfel Pse#n*tura electronic*Q
asupra mesa!ului), apoi l transform din nou folosind c/eia public $
B
a utilizatorului B. Textul cifrat
(cripto$rama) C astfel obinut este transmis prin mediul de comunicaie utilizatorului B. =tilizatorul B mai nti
transform textul cifrat C, folosind c/eia proprie de descifrare D
B
, apoi textul obinut l transform din nou,
folosind c/eia public $
A
a utilizatorului A. #ezultatul este textul clar &.
Sunt asemenea al$oritmi care au la baz folosirea unor funcii $reu inversabile. -entru o funcie -=f%x' $reu
inversabil, cunoscnd valoarea ar$umentului x este relativ uor de calculat valoarea funciei -. ceea ce nu are loc
i invers2 cunoscnd valoarea funciei - este foarte dificil de calculat valoarea ar$umentului x=f
../
%-'. ,a funcii
$reu inversabile pot servi2 funcia exponenial discret, lo$aritmii discrei, problema rucsacului.
Sunt bine cunoscui asemenea al$oritmi pentru sistemele cripto$rafice cu c/ei publice ca2
al$oritmul #S* propus de #ivest, S/amir i *dleman n 'B;:. Securitatea acestuia se bazeaz pe dificultatea
factorizrii numerelor mari.
al$oritmul propus de #.0ercle n 'B;:. Securitatea acestuia se bazeaz pe dificultatea determinrii
coninutului unui rucsac cunoscnd $reutatea (volumul) lui.
al$oritmul propus de )l Famal n 'B:6 i cel propus de Sc/norr n 'BB' se bazeaz pe dificultatea
calculului lo$aritmilor discrei.
al$oritmul bazat pe curbe eliptice propus de 0enezes i Lanstone n 'BB5.
3lgoritmul $+3 ,onform al$oritmului #S*, c/eia public (de cifrare) este reprezentat prin dou numere2 r
i e. *ici r=p0, unde p i 0 sunt numere prime (destul de mari pentru cifrare si$ur), iar e este prim fa de x=%p.
''%0.'' (deci e nu are factori comuni cu x) i ed<' #od x!
,/eia de descifrare, secret, const tot din dou numere r i d! ,a funcie $reu inversabil servete funcia
exponenial. ,ifrarea const n ridicarea textului clar & la puterea e (valorile se iau #odulo r), iar descifrarea
const n ridicarea textului cifrat C la puterea d (valorile se iau #odulo r). Deci
C=&
e
#od r,
&=C
d
#od r!
)vident, asi$urarea att a proteciei ct i a autentificrii mesa!ului conform modelului din fi$. 5.& necesit o
dubl transformare a mesa!ului la surs pentru a obine textul cifrat, i, de asemenea, o dubl transformare invers
a textului cifrat la adresat pentru a obine textul clar.
-roblema criptanalistului const n determinarea componentei necunoscute d a c/eii de descifrare, obinnd n
prealabil numerele prime p i 0! Dac factorii p i 0 sunt de aproximativ 'CC cifre zecimale n lun$ime, cea mai bine
cunoscut metod de factorizare a numrului r=p0 necesit un timp de calcul la calculator de ordinul 8
.
'C
B
ani.
,ifrarea i descifrarea necesit doar secunde pentru fiecare bloc, iar dac se folosete un ec/ipament special poate fi i
mai rapid.
7.-#N(),*T#)* S(ST)0)?N# (>9N#0*T(,).
Determinarea ca8acitAii canalelor de transfer date ale reelelor
-rocesul funcionrii sistemelor de calcul poart un caracter stocastic. De aceea la cercetarea acestora se
folosete abordarea stocastic cu aplicarea metodelor i rezultatelor teoriei sistemelor de servire n mas (cu fire
de ateptare). [n acest scop sistemele de calcul se reprezint prin sisteme sau reele de servire n mas. =ltimele se
mai numesc i reele stocastice<se caracterizeaz de2 fluxul de intrare, numrul de locuri i or$anizarea firelor de
ateptare, disciplina deservirii, unitile de servire i caracteristicile deservirii interpelrilor.
9luxul de intrare este determinat de repartiia duratei intervalului ntre momentele apariiei n sistem a interpelrilor
vecine. Deseori aceast repartiie se consider exponenial i fluxul de intrare este de tip -oisson caracterizeazat pe
deplin de intensitatea acestuia (numrul mediu de interpelri ce sosesc n sistem ntr+o unitate de timp).
S0 pot fi cu una (monounitate) sau cu mai multe (multiunitate) uniti de servire, aceleai sau diferite.
9irele de ateptare<nre$istrarea i pstrarea interpelrilor sosite, dar nc nedeservite de sistem. (nterpelrile pot fi
luate din firele de ateptare pentru deservire conform unui al$oritm anumit2 n ordinea sosirii interpelrilor n sistem
(disciplina 9(9N), n ordinea invers sosirii interpelrilor n sistem (disciplina ?(9N sau stiv), conform unor prioriti
ale interpelrilor.
'B
Deservirea interpelrilor de ctre sistem se apreciaz prin repartiia duratei reinerii interpelrilor n sistem, limitata
la durata medie t
d
a reinerii interpelrilor n sistem, constituit din durata medie a ateptrii i durata medie a
deservirii . -entru un sistem exponenial cu o sin$ur unitate de servire are loc relaia

'
d
t
, (&.')
unde este intensitatea deservirii interpelrilor de ctre unitatea de servire.
1e"ea stocastic* (#S) se numete o totalitate de sisteme de servire n mas interconectate prin intrrileDieirile
acestora. #S pot fi nc/ise sau desc/ise. ?a 1( 2ncise numrul de interpelri ce se $sesc n reea este constant,
interpelrile circulnd de la un S0 la altul fr a prsi reeaua. Spre deosebire de cele nc/ise, #S desc/ise comunic
cu mediul extern2 un flux de interpelri din exterior intr n reea pentru deservire, iar rezultatele deservirii
interpelrilor se transmit ctre exterior.
-roblema este rezolvat doar pentru unele cazuri particulare, inclusiv pentru reelele stocastice exponeniale.
N re"ea stocastic* se numete exponen"ial* sau liniar*, dac toate sistemele de servire n mas componente
sunt exponeniale. [n multe cazuri practice reprezentarea sistemelor prin reele stocastice exponeniale permite
cercetarea acestora cu o exactitate satisfctoare.
N reea stocastic exponenial se caracterizeaz de urmtorii indicatori2
numrul # de S0 n reea.
numrul n
i
de uniti de servire n S0 i,
# i , '
.
matricea probabilitilor de tranziie P & \p
ij
?. unde p
ij
este probabilitatea c interpelarea ce prsete S0 i va fi
transmis n sistemul j (i, j =
# , '
).
numrul 3 de interpelri ce circul n reea pentru reelele nc/ise sau intensitatea a fluxului de intrare n reea
pentru reelele desc/ise (vezi fi$. &.5).
durata medie
i
de deservire a interpelrilor de ctre o unitate a sistemului i pentru
# i , '
.
N interpelare poate fi deservit de mai multe S0 i poate, de asemenea, trece (alternat) mai multe etape de
deservire la unul i acelai S0 al reelei. )tap de deservire (tranziie) a interpelrii este considerat partea procesului
de servire de la intrarea interpelrii ntr+un S0 al reelei i pn la prsirea acestuia. Deoarece interpelrile n reea nu
se pierd i o interpelare deservit n S0 i n mod obli$atoriu va fi transmis n alt sistem j sau, n cazul reelelor
desc/ise, poate iei din reea, are loc relaia

. , C , '
C
# i p
#
j
ij

(&.&)
*ici prin S0 4 este notat mediul extern. )vident are loc, de asemenea, relaia

. , C ,
C
# i p
#
j
i ji i

(&.5) *ici
4
< .
,ercetarea cantitativ a #S exponeniale desc/ise poate fi efectuat n baza teoremei de divizare Wac%son+.
reelele stocastice exponeniale desc/ise pot fi cercetate ca o totalitate de S0 exponeniale izolate. #e$imul staionar
de funcionare a unor asemenea sisteme exist dac2

'

<

i i
i
# i
n

min
, '
, (&.8)
unde
D
i i

este coeficientul de trans#isie al S0 i i indic numrul mediu de etape de deservire n S0 i a unei
interpelri a fluxului de intrare al #S. -rezint interes i un asemenea indicator ca numrul mediu H de etape de
deservire a unei interpelri n reea. Laloarea acestuia poate fi calculat conform formulei

#
i
i
H
'
'

. (&.6)
Durata medie t
d
de reinere a interpelrilor n reea se calculeaz ca

#
i
di i d
t t
'

. (&.7)
-entru cazul unor S0 monoumitate are loc (vezi formula (&.') relaia
# i t
i i
di
, ' ,
'

(&.;)
i atunci formula (&.7) poate fi reprezentat n forma

#
i
i i
i
d
t
'

. (&.:)
&C
2.1.2. :n model matematic al re=elelor de transfer date
Se examineaz reelele de transfer date cu comutare de pac/ete ca subreele ale reelelor de calculatoare. 9ie
sunt cunoscute2 structura #TD, determinat de canalele ntre nodurile de comutaie (n total n reea sunt #
canale) i caracteristicile statistice ale traficului n reea, adic + intensitatea (s
+'
) a apariiei pac/etelor n reea,
lun$imea medie 5
i
(bii) a pac/etelor i intensitatea
i
(s
+'
) a fluxului de pac/ete, transmise prin canalul de transfer
date i pentru
# i , '
. Se consider c lun$imea pac/etelor are o repartiie exponenial, fluxurile de pac/ete
pentru fiecare canal sunt de tip -oisson, iar memoria nodurilor de comutaie ale reelei este suficient de mare
pentru memorarea tuturor pac/etelor de transmis. De asemenea, la determinarea capacitii (debitului binar) d
i
,
# i , '
a canalelor de transfer date, influena reinerii pac/etelor la nodurile de comutaie se consider
neesenial i la modelare poate fi ne$li!at. ,ostul C
i
al canalului de transfer date i este n dependen liniar de
capacitatea lui d
i
i anume: C
i
<k
i
d
i
,
# i , '
.
)vident, durata medie t
i
de transmisie a unui pac/et pe canalul i este t
i
<5
i
Dd
i
, iar intensitatea
i
a transmiterii
unui pac/et pe acest canal
i
<'Dt
i
<d
i
D5
i
,
# i , '
.
?a supoziiile acceptate, reeaua de transfer date n cauz poate fi cercetat ca o reea exponenial desc/is.
*tunci durata medie 6
i
de reinere a unui pac/et la transmisia pe canalul i se determin conform formulei 6
i
='7
(
i
.
i
)=5
i
7(d
i
.
i
5
i
),
# i , '
. iar durata medie 6 de reinere a pac/etelor n reea se calculeaz conform expresiei2

#
i
#
i i i
i i
i i
5 d
5
8 6
' ' i
.
' '
<

(&.B)
)vident (vezi, de exemplu, formula (&.B)), pentru existena re$imului staionar de funcionare a reelei este necesar
satisfacerea condiiilor . , ' , # i 5 d
i i i
> (&.'C)
,ostul sumar , al canalelor reelei se determin ca

#
i
i i
#
i
i
! d k C C=
' '
(&.'')
2.3.1. 2ormularea a dou@ pro!leme de determinare a capacit@=ii canalelor
Se examineaz reelele de transfer date cu comutare de pac/ete la supoziiile descrise n p. &.'.&. 9ie c sunt
cunoscui parametrii reelei2 #. .
i
, 5
i
, k
i
,
# i , '
. [n practic mai frecvent se utilizeaz urmtoarele & probleme
de determinare a capacitii d
i
,
# i , '
a canalelor unei asemenea reele2
')

'

#
i
9
i i
C d k
6
'
min
(&.'&) &)

'

#
i
i i i
i i
5 d
5
'
E
T
'
min ,

(&.'5)
-rima problem const n determinarea capacitii d
i
,
# i , '
a canalelor, care ar asi$ura o durat medie 6 de
reinere minim a pac/etelor n reea la costul sumar al canalelor de transfer date C ce nu depete valoarea dat C
9
.
* doua problem const n determinarea capacitii d
i
,
# i , '
a canalelor, care ar asi$ura un cost sumar al
canalelor de transfer date C minim la o durat medie 6 de reinere a pac/etelor n reea ce nu depete valoarea dat
6
9
.
Din esena problemelor este evident c soluia corespunde valoarii limit a restriciilor n cauz, respectiv2
C=C
9
i 6=6
9
. [n asemenea condiii, poate fi obinut soluia analitic a ambelor probleme folosind metoda
nmulitorilor ?a$ran!.
2.3.2. +olu=ionarea pro!lemei de minimi"are a duratei T
-entru obinerea soluiei analitice a problemei (&.'&), se alctuiete la$ran$ianul :2
&'
unde ,E este costul sumar maxim
admis al canalelor reelei, iar T se
calculeaz conform formulei (&.B).
unde TE este durata medie maxim de
reinere a pac/etelor admis, iar , se
calculeaz conform formulei (&.'C).
) (
'
) (
E
' '
E
'
C d k
5 d
5
C d k 6 :
#
i
i i
#
i i i i
i i
#
i
i i
+

, (&.'8)
problema de optimizare condiionat (&.'&) reducndu+se la o problem de optimizare necondiionat "
minimizarea :. *ici este nmulitorul ?a$ran!. ?a$ran$ianul : conine #;' necunoscute2 i d
i
,
# i , '
.
-entru obinerea soluiei, se determin derivatele particulare de la la$ran$ianul : fa de necunoscute, acestea se
e$aleaz cu C, rezultnd un sistem din #3' ecuaii. #ezolvnd acest sistem, pot fi obinute expresiile analitice
pentru capacitilor d
i
,
# i , '
. *vem

( )

C
, ' , C
'
E
'
&

'

C d k
:
# i k
5 d
5
d
:
#
i
i i
i
i i i
i i
i

(&.'6)
Din ecuaia i a sistemului (&.'') obinem
( ) # i
k
5
5 d
i
i i
i i i
, ' ,
&

sau

. , ' , # i
k
5
5 d
i
i i
i i i
t

(&.'7)
[n expresia (&.'7), innd cont de restriciile (&.'C), trebuie considerat doar semnul P3Q. Substituind d
i
din
ultima ecuaie a sistemului (&.'6) cu expresia (&.'7), n rezultatul unor transformri simple obinem
.
'
'
'
E

,
_

#
i
i i i
#
i
i i i
5 k
5 k C

(&.';)
Substituind n formula (&.'7)
'
prin expresia (&.';), obinem soluia analitic a problemei

. , ' ,
'
E
'
# i 5 k C
5 k k
5 k
5 d
#
i
i i i
#
j
j j j i
i i i
i i i

,
_

(&.':)
Din formula (&.':) se poate observa c capacitatea d
i
a canalului i trebuie s fie mai mare dect fluxul de date

i
5
i
pe acest canal cu o mrime proporional cu valoarea expresiei
,
_

#
i
i i i
5 k C
'
E

. Totodat, lund n
consideraie cerinele (&.'C), valoarea acestei expresii trebuie s fie pozitiv, deci trebuie s aib loc ine$alitatea

>
#
i
i i i
5 k C
'
E

. (&.'B)
2.3.3. +olu=ia pro!lemei de minimi"are a costului (
-roblema poate fi soluionat prin metoda nmulitorilor ?a$ran!. ?a$ran$ianul respectiv este
)
'
( )
'
(
E
' '
E
'
6
5 d
5
d k 6
5 d
5
C :
#
i i i i
i i
#
i
i i
#
i i i i
i i

. (&.&C)
Soluia analitic poate fi obinut n mod similar cu cel folosit n p. &.5.& pentru rezolvarea problemei (&.'&).
#ezultatul este
&&
. , ' ,
'
E
# i 5 k
k 6
5 k
5 d
#
j
j j j
i
i i i
i i i
+

(&.&')
*r/itectura retelelor de calculatoare 0odelul NS( si T,-+(-
' + 0odelul de referinta NS( ((SN) -)>T#= #)T)?)?) 0*#(
(n incercarea de standardizare a protocoalelor de comunicatie, <(= a fost propus de catre <r+ani9atia
Inter-nationala 8entru Standardi9are un model de retea, structurat pe sapte niveluri ierar/ice " model
cunoscut sub numele de modelul de referinta IS< pentru interconectarea sistemelor desc'ise sau, mai pe
scurt, modelul de referinta 6+, (IS<) . -rin sisteme desc'ise \<8en S-stem (6+)] se intele$ sisteme care
fac pu!lice conceptul si toate detaliile lor de implementare, permitand atasarea de noi entitati care ii
respecta regulile (deci e/tinderea sa cu usurinta) dar si participarea specialistilor la perfectionarea sa.
>umarul de 7 niveluri pentru modelul de referinta NS( (<(=) a fost stabilit (prin ne$ocieri al caror rezultat
nu a intrunit o adeziune $enerala) avand in vedere urmatoarele considerente2
^ un numar 8rea mic de ni'eluri implica necesitatea gruparii unui numar e/cesiv de functii (servicii)
intr-un acelasi nivel, rolul fiecarui nivel ne mai fiind astfel clar definit.
^ un numar 8rea mare de ni'eluri o!liga la e/istenta unui numar mare de interfete intre ele,
complicand e/cesiv circulatia informatiei utile in retea.
0odelul de referinta NS( 8 conceput pentru Y*> 8 nu re8re9inta un adevarat model de ar/itectura de
retea, caci el nu descrie exact serviciile si protocoalele ce trebuie utilizate la fiecare nivel, ci doar sarcinile pe
care ar trebui sa le indeplineasca fiecare din ele. este drept ca CC<66 a emis recomandari iar <(= a elaborat
standarde internationale pentru protocoalele si serviciile de la toate nivelurile, dar ele nu fac parte din modelul
propriu+zis. (n cele ce urmeaza, prezentam succint rolul fiecarui nivel ierar/ic al modelului de referinta NS(
(<(=).
Nivelul fi"ic \8/-sical la-er] repre"inta interfata calculatorului sau terminalului cu canalul fi"ic D mediul de
transmisie. 3re sarcina de a transmite siruri de !iti, convertindu-le in semnale care sa poata fi transmise
eficient pe canalul fi"ic dintre doua ,MP + in cadrul Y*> + sau intre doua statii + in cadrul ?*>.. Pro)le#ele
ce tre)uie rezolvate la acest nivel sunt de natura electrica, mecanica, procedurala si functionala. ( Nivelul fi"ic (')
controlea"a transmisia efectiva pe un anume mediu fi"ic 8 in cadrul ?A6 8e fiecare tronson \/o8] (le$atura
directa intre doua noduri) al unei cai.
Nivelul legaturii de date2 +arcina principala a nivelului legaturii de date \data lin1 la-er] este de a
transforma un mijloc primar de transmitere a sirurilor de !iti (adica ceea ce ofera le$atura fizica controlata
de nivelul ierar/ic ' al retelei) intr-un verita!il canal 8 virtual 8 de transmitere a informatiilor, fia!il si fara
erori, pus la dispozitia nivelului 5 8 pentru fiecare tronson de pe o cale de comunicatie dintre doi utilizatori in
cazul Y*> 8 facand ca o conexiune de nivel 5 sa fie insensi)ila fata de #ediul si #odul fizic de trans#isie. (n
acest scop, la nivelul le$aturii de date se indeplinesc urmatoarele functii2 A (ta)ileste adresele fizice %ard' ale
dispozitivelor + calculatoare, terminale sau (0- + din retea. A Frag#enteaza infor#atia pri#ita de la nivelul > in
unitati de infor#atie nu#ite cadre D !locuri (de ordinul sutelor de octeti D !aiti), pe care le trans#ite secvential.
A (olutioneaza pro)le#a alterarii sau ciar distrugerii cadrelor (din cauza perturbatiilor la care este supus
canalul fizic).
Nivelul legaturii de date are misiunea transmiterea fara erori 8 pe fiecare tronson al unui traseu. in
ca"ul 53N 8 a cadrelor. indiferent de mediul de transmisie utili"at.
Nivelul de retea \net,or1 la-er] 8 numit si nivelul su!retelei de comunicatie 8 controlea"a operatiile
din su!retea, creand, mentinand cat este necesar si apoi intrerupand o cone/iune virtuala pentru nivelul
intre utili"atorii finali.
&5
Nivelul de retea (5) raspunde, in principal, de alegerea traseelor mesajelor intre utili"atorii finali si
modificarea acestora fie in sensul asigurarii unor cai optime, fie pentru re"olvarea unor situatii anormale
in su!-retea.
Nivelul de transport este primul dintre nivelurile de tip sursa-destinatie (6() (spre diferenta de
pri#ele trei, la care protocoalele se desfasurau doar intre doua (0- de la capetele unui tronson de linie fizica
dintr+o Y*>) si cel care separa nivelurile orientate pe aplicatii (nivelurile 6, 7 si ;) + menite sa asi+ure
li'rarea corecta a datelor intre calculatoarele interlocutoare + de cele destinate operarii su!retelei (nivelurile
', & si 5) - res8onsa2ile cu 'e/icularea mesa&elor 8rin retea (si care pot suferi modificari de implementare fara a
influenta nivelurile superioare). (n esenta, nivelul preia informatia de la nivelul -, o descompune, daca e
necesar, in unitati mai mici (T-D=), si o trece nivelului 3, asigurand sosirea ei in forma corecta la
destinatar.
Nivelul de sesiune repre"inta (daca i$noram nivelul ? , care executa #ai degra)a anu#ite transfor#ari
ale infor#atiei) adevarata interfata a utili"atorului cu reteaua2 cu acest nivel negocia"a utili"atorul (un
proces, uneori o persoana) pentru sta!ilirea unei cone/iuni cu un (proces sau o persoana de la un) alt
calculator, conexiune ce permite nu numai un transport de date (ca la nivelul 8), ci si furni"area unor servicii
deose!ite, utile pentru anumite aplicatii (ca, de exemplu, conectareaDatasarea de la distanta, prin intermediul
retelei, a unui utilizator la un calculator lucrand multipro$ramat sau transferul unui fisier intre doua
calculatoare).Deci acest nivel are rolul de a sta!ili o sesiune intre utili"atori8operatie numita uneori si
sta!ilirea unei legaturi 8 si de a administra (prin serviciile oferite) dialogul intre entitatile perec'e de la
nivelul B.
Nivelul - determinaa cine este interlocutorul si sta!ileste comunicatia intre aplicatii, coordonand si
sincroni"and dialogul.
Nivelul de pre"entare2 (pre diferenta de pri#ele cinci niveluri, care aveau sarcina de a transfera corect si
fia)il unitati de infor#atie dintr.un loc in altul al retelei, nivelul de pre"entare \8resentation la-er] se ocupa de
semantica si sinta3a informatiilor transmise, facand conversiile de coduri de repre"entare a datelor
numerice, sirurilor de caractere si comen"ilor, precum si conversiile de formate ale fisierelor de la
repre"entarea utili"ata intr-un calculator la cea standardi"ata pentru retea si, in final, la cea utili"ata in
calculatorul interlocutor (reprezentare ce poate fi diferita de cea din primul calculator) 8 oferind astfel
coerenta informatiilor pe care programele de aplicatii le sc'im!a intre ele sau la care se refera in cursul
dialogului lor si, totodata, o inde8endenta a utili9atorilor fata de caracteristicile eterogene ale
ec'ipamentelor.
Nivelul de aplicatie \a88lication la-er] ofera utili"atorilor (mai exact, pro$ramelor de aplicatii ale
acestora) posi!ilitatea de acces la retea, cu toate seviciile pe carea aceasta i le poate furni"a. 3ici se face
selectia serviciilor 8 in functie de necesarul de comunicatie al aplicatiilor 8 si se 'otaraste multimea mesajelor
permise, ca si actiunea intreprinsa la receptionarea fiecaruia din ele.
+tandardele de servicii si protocoale ,elaborate de <(= pentru nivelul 7 al modelului de referinta NS( sunt
numeroase si se inscriu in doua categorii2
*) Standarde utili9ate in diferite a8licatii,
1) Standarde s8ecifice anumitor ti8uri de a8licatii.
Nivelul 7 permite accesul utili"atorilor la retea si selectea"a serviciile de comunicatie pentru aplicatiile care
sunt destinate a rula in retea.
E =)servatie2 Desi, dupa cum am mentionat, notiunea de ar'itectura a retelelor de calculatoare nu face
referiri la modul de implementare a ei, este cazul sa mentionam urmatoarele2
>ivelurile 6, 7 si ; sunt implementate in calculatoarele din Y*> , adeseori in cadrul sistemului de operare al
retelei \net,or1 o8eratin+ s-stem (N6+)].
&8
>ivelul 8 este implementat adeseori printr+o parte a >NS 8 ce se numeste statie de transport \trans8ort station].
>ivelul 5 este implementat, de re$ula, in calculatoare si in (0-, printr+un program de interfatare ce asigura
functionarea 'ardului \driver].
>ivelul & este implementat prin soft si partial prin ard. >ivelul ' este implementat doar prin ard.
2 - Modelul 0CPC,P pentru ar'itectura inter-retelelor de calculatoare
-rincipiile si ideile ce stau la baza te/nolo$iei internet au rezultat din cercetarile Agentiei pentru Proiecte de
Cercetare Avansate + Advanced 1esearc Projects Agenc- (*#-*). *ceasta te/nolo$ie include un set de
standarde ce precizeaza detaliile privind modul in care calculatoarele comunica, precum si un set de conventii
pentru interconectarea retelelor si diri!area traficului. >umita oficial suita de protocoale internet 0CPC,P
\0CPC,P Internet )rotocol Suite] + dupa numele celor doua principale standarde ale sale +, aceasta te/nolo$ie
poate fi utilizata pentru a comunica in orice multime de retele interconectate. *stfel, unele intreprinderi utilizeaza
T,-+(- pentru a interconecta toate retelele din intreprindere, c/iar daca nici una din ele nu are conexiune cu vreo
retea exterioara. alte $rupuri utilizeaza T,-D(- pentru comunicatia intre utilizatori aflati la distante $eo$rafice
foarte mari.
Te/nolo$ia T,-D(- formeaza baza pentru o internet la scara $lobala ce conecteaza universitati, intreprinderi
industriale si comerciale, institutii $uvernamentale, locuinte personale, etc. -rintre cei care au participat la
fondarea si utilizarea unei inter+retele $lobale bazate pe protocoalele T,-D(- + inter+retea desemnata prin termenul
de ,nternet
E)
+ se numara 3ational (cience Foundation (3(F), Depart#ent of $nerg- (D=$), Depart#ent of
Defense (D=D), Healt and Hu#an (ervices Agenc- (HH() si 3ational Aeronautics and (pace Ad#inistration
(3A(A) + toate din S.=.*. *ceasta inter+retea $lobala mai este cunoscuta si sub denumirile de 3$P3CN+2
,nternet, 0CPC,P ,nternet sau ,nternet glo!ala. )a a demonstrat viabilitatea te/nolo$iei T,-D(- si faptul ca
aceasta permite interconectarea de retele de calculatoare bazate pe te/nolo$ii etero$ene.
Structura unei internet, vazuta ca mai multe retele fizice interconectate prin intermediul unor rutere, creaza
o ima$ine inselatoare a conceptului de internet, intrucat atentia cea mai mare trebuie indreptata catre interfata pe
care o internet o ofera utilizatorilor si nu catre te/nolo$ia de interconectare. +n utilizator considera o internet
drept o unica retea virtuala ce interconecteaza toate calculatoarele si prin care este posi)ila co#unicatia.
structura aferenta este #ascata, dar #ei ales irelevanta. (ntr+un anumit sens, o internet este o abstractizare a
retelelor fizice, intrucat, la niuvelul ei cel mai de !os, ea furnizeaza aceleasi functiuni ca o retea fizica2 accepta
pac/ete si le trimite. >ivelurile superioare ale soft@are+ului de internet sunt cele ce contribuie cel mai mult la
functionalitatea bo$ata perceputa de utilizatori.
,a si #odelul de referinta NS(+<(=, modelul ar/itectural (conceptual) al soft@are+ului unei internet bazate
pe protocoalele T,-D(- este or$anizat pe niveluri ierar/ice.
Dar acest model nu a provenit de la vreun or$anism de standardizare, ci a rezultat din cercetarile care au
condus la suita %stiva' de protocoale T,-D(-.
(n linii mari, suita de protocoale T,-D(- este or$anizata pe 6 niveluri conceptuale construite peste un nivel
ard@are.
Modelul 0CPC,P
Telnet " accesul si folosirea la distanta a accesului unui calculator.
9T-+ transfer de fisiere
D>S+ Domain >ame S(stem, transfera adresele internet prin nume de domeniu (XXX.ase.md) prin cifre zecimale.
T9T-+mai simplu, mai rapid.
T,-+protocol orientat conexiune . *re $ri!a de recuperarea pac/etelor pierdute.
LD-+ protocol data$rama. >u recupereaza pac/etele eronate sau pierdute, rapi dar nu prea si$ur.
(-+ responsabil de adresare si rutare. )ste un protocol data$rama.
*#-+ rezolutia adresei ,adica corespondenta intre adresa (- si adresa fizica a placii de retea.
#*#-+ *#- invers.
&6
(,0-+ asi$ura conpatibilitatea cu diverse te/nolo$ii de retea de acces.

0e'nologii de retea
x.&6. T,-D(-. (SD>. 9rame #elaH. *T0. 0-?S.
Te/nolo$ia T,-D(- este lansata in 'B;8 , constituie baza lo$ica a )t/ernet , rapida, flexibila datorita protocolului
(- data$rama, dar nu prea si$ura din cauza aceluiasi protocol (-.
/.2-
-ropusa in 'B;7 de catre ,,(TT conform modelului NS(D(SN foloseste metoda de comutare cu circuite virtuale,
ulterior in parallel a fost realizata si metoda data$rama , dar se foloseste putin. Te/nolo$ia este orientata la
functionarea si$ura, c/iar si pe canale de comunicatie de calitate !oasa. >ea!unsul ma!or al te/nolo$iei este lenta,
viteze !oase.
Te/nolo$ia de la bun inceput permitea crearea de retele private virtual L->. L-> este o retea separate lo$ic in
cadrul retelei fizice respective. Se foloseste pentru re$lementarea accesului la resursele retelei.
-*D + asamblator si dezasamblator bloc date.
x.&' " protocol la nivel fizic '
x.&' bis " canal analo$.
x.&:, x.&B " protocol la nivelul &
x.;6 " la conectarea de retele intre ele.
#uterele lucreaza la nivelul 5 x.&6.
0e'nologia ,+(N
?ansata in 'B76. -rima retea >umeris 9ranta 'B::, este o te/nolo$ie destinata in intre$ime transmisiei atit a vocii
cit si a datelor . 9oloseste comutarea de canale pentru transmiterea de voce si date utilizator si comutarea de
pac/ete pentru transmisia informatiilor de transmisie.
,anale 1 de 78 %bp. D de '7 sau 78 %bps.
-entru conectarea unei statii se folosesc tuburi de biti(bit pipe)
&13D D+'7
*ccess de baza &13d(1#() 1asic #aid (nterface
5C13D D+78
*ccese primar (-#() primarH.
&513D se foloseste in =S*, ,anada si Waponia.
Te/nolo$ia este foarte si$ura, calitativa, permite transmisie de traffic izocron deoarece este comutare de canale,
dar este relative scumpa.
(n #0 a aparut in 'BBB+&CCC.
2rame $elaD)1EFE)
9oloseste te/nolo$ia de comutare de pac/ete de la (SD>. -rincipala particularitate nu recupereaza pac/etele
eronate desi le detecteaza. -ac/etele eronate sunt eliminate din retea. Daca se cere recuperarea pac/etelor acestea
se realizeaza in cadrul statiilor la nivelele superioare. )ste o te/nolo$ie cu circuite virtual, relative ieftina, initial
opera la aceeasi viteza (SD> '& 0bps ulterior pina la 86 0bps.
30M 0od de transfer asincron. )ste o dezvoltare a (SD> pentru viteze foarte mari lansata primele
fra$mente in 'BB5, primul set de standarte 'BB5.
-articularitati2 Liteze de transmisie2 '66 0bps, 7&& 0bps, &,6 Fbps, 'C Fbps.
-osibilitatea transmisie tutor tipurilor de informatii inclusive emisiuni TL.
?un$imea fixa a pac/etelor de 65 octeti, 8: octeti date utilizator si 6 octeti informatii de serviciu. 9olosirea
dimensiunii fixe reduce complexitatea procesarii pac/etelor permitind vite mai mari.
>u recupereaza pac/etele cu date utilizator eronate dar foloseste procedure de corectare a unui bit eronat in
cadrul antetului. 9oloseste caile virtual (L-). N cale virtual include toate circuitele virtual ce urmeaza in retea
aecelasi traseu , comutarea se realizeaza asupra caii virtual si nu asupra fiecarui circuit virtual in parte reducind
astfel procesarile necesare.
0etoda de comutare folosita este comutarea de pac/ete denumite cellule (au dimensiune fixa ,,ell relaH) cu
circuite virtual.
MP%+)1EEE)
-rimele concept in 'BBB. -rimele fra$mente in &CCC+&CC'.
0ultiplH -rotocol ?abel SXitc/ " comutarea prin etic/ete. (deea de baza inbina calitati *T0 si sia flexibilitatii
(-. Nperarea " pac/etul de intrare.
&7
-cest cimp <abel contine informatii sufciente pentru innaintarea pac8etului prin intrea%a retea
)P<S pina la modul de iesire din reteaua )P<S. <a nodul de iesire din reteaua )P<S etic8eta se
elimina si in baza analizei antetului pac8etului se determina canalul de iesire.
Optimizarea reelelor multipunct
8.1. Baze teoretice
[n scopul reducerii costurilor cu canalele de comunicaie se pot folosi de rnd cu canalele de transfer date punct+
la+punct, i canale multipunct. ?a un canal multipunct se pot conecta mai multe staii. Nrice canal punct+la+punct
poate fi considerat ca un caz particular de canal multipunct + canal multipunct ce conecteaz doar dou noduri.
-roblema optimizrii unei reele de transfer date centralizate din canale multipunct const n urmtoarele. )ste
cunoscut amplasarea $eo$rafic a staiilor+terminale i, de asemenea, rata fluxului de mesa!e ntre fiecare staie+
terminal i centru. Se cere determinarea sc/emei de conectare a staiilor+terminale prin canale, inclusiv
multipunct, cu centrul, care ar asi$ura extremumul criteriului de optim stabilit.
?a optimizarea reelelor de transfer date din canale multipunct, tind s minimizeze costul sumar al canalelor n
reea, respectnd anumite restricii. ,a restricii frecvent servesc + durata reinerii pac/etelor n reea i asi$urarea
fiabilitii de funcionare a reelei.
,a cerine ctre fiabilitatea reelei se ntlnesc2
asi$urarea a dou ci independente de transfer date ntre orice perec/e de noduri ale reelei
'
.
numrul staiilor ce se deconecteaz la defectarea oricrui canal de transfer date s nu depeasc o
mrime dat .a.
-rima din cele dou cerine de fiabilitate enumerate, se satisface pentru reelele de topolo$ie inel i plas,
inclusiv cea complet. * doua cerin este caracteristic pentru reelele din canale de transfer date multipunct i
reelele centralizate cu concentratoare de date.
F.1.2. 3lgoritmi de optimi"are a re=elelor multipunct
-ot fi optimali + al$oritmi ce asi$ur soluionarea exact a problemei, i euristici " al$oritmi ce nu $aranteaz
obinerea soluiei optime, dar realizeaz o cutare orientat a acesteia. *l$oritmii optimali necesit efectuarea
unui volum mare de calcule i de aceea pot fi folosii pentru soluionarea unor probleme de optimizare relativ
simple. *l$oritmii euristici permit $sirea unor soluii, ce se deosebesc de cele optime cu cel mult 6+'CT la un
volum de calcule mult mai mic.
Dintre al$oritmii optimali2 al$oritmul lui O.0.,/andH i #.*.#ussel. *cesta se bazeaz pe metoda Pramuri i
/otareQ i permite obinerea topolo$iei optime a reelei din punctul de vedere al minimizrii costului sumar al
canalelor de transfer date ale acesteia.
)uristici2 al lui ?.#.)sau i ?.#.Yilliams, al lui #.,.-rim, al lui W.F.Orus%al .a. De menionat, c n lipsa
restriciilor toi al$oritmii menionai asi$ur obinerea soluiei optime a problemei " un arbore de lun$ime
sumar minim (n sensul de cost sumar minim, pentru cazul dat).
Dac de luat n consideraie restriciile, al$oritmii euristici pot rezulta cu soluii neoptime, deseori c/iar
diferite de la un al$oritm la altul. )xperimentele au artat c folosirea al$oritmului )sau+Yilliams asi$ur, de
obicei, o soluie mai reuit. *cest al$oritm prevede determinarea celor mai ndeprtate de centru noduri (n
sensul costului maxim al se$mentelor de canal respective) i conectarea acestora cu nodurile cele mai apropiate
lor, urmrind minimizarea c/eltuielilor cu se$mentele de canal respective. *l$oritmul lui #.,.-rim, din contra,
prevede determinarea mai nti a celor mai apropiate de centru noduri (n sensul costului minim al se$mentelor
de canal respective) i conectarea la acestea a celor mai apropiate de ele noduri, apoi conectarea la ultimele a
celor mai apropiate de ele noduri i tot aa pn la conectarea n reea a tuturor nodurilor. [n ce privete
al$oritmul Orus%al, dup cum a fost menionat mai sus, n reea se introduc consecutiv cele mai ieftine
se$mente de canale. -entru toi aceti al$oritmi, un nou se$ment de canal se va introduce n reea doar dac se
vor satisface restriciile acceptate.
'
&;
&&