DREPT COMERCIAL

Def: DREPTUL COMERCIAL reprezinta ansamblul de norme juridice de drept privat care sunt
aplicabile raporturilor juridice dintre profesionisti si alte subiecte de drept civil.
Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere.
Exploatarea unei intreprinderi este forma juridica a oricarei activitati comerciale.
Constituie exploatarea unei intreprinderi, exercitarea sistematica de catre una sau mai multe
persoane a unei activitati organizate, ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de
bunuri, in exercitarea de lucrari sau prestarea de servicii.
Potrivit definitiei intreprinderii mentionata in NCC putem mentiona ca, desfasurarea unei
activitati organizate cu caracter profesionist cu scopul obtinerii profitulu,i este o intreprindere
comerciala.
In OUG nr. 44/2008 intreprinderea economica este definita ca fiind activitatea economica
desfasurata in mod organizat, permanent si sitematic, combinand resursele financiare, forta de
munca atrasa, materiile prime si mijloacele logistice, pe riscul intreprinzatorului, in cazurile si in
conditiile prevazute de lege.
Caracterele intreprinderii economice:
1. Intreprinderea consta in exercitarea organizata a unei activitati economice. Prin activitate
economica potrivit OUG nr. 44/2008 se intelege activitatea industriala, agricola sau
comerciala desfasurata pentru obtinerea unor bunuri, sau pentru prestarea unor servicii a
caror valoare poate fi exprimata in bani, bunuri care pot fi destinate vanzarii ori
schimbului pe piete organizate in vederea obtinerii profitului.
2. Activitatea economica este realizata de una sau mai multe persoane ca profesionisti.
3. Obiectul activitatii economice il reprezinta producerea de marfuri, circulatia acestora,
executarea de lucrari sau prestarea de servicii.
4. Scopul desfasurarii activitatii economice este obtinerea profitului.
Desfasurarea unei activitati economice implica savarsirea unor acte, fapte juridice sau operatiuni
economice. Acestea pot fi calificate conventional in acte juridice comerciale.
Categoriile profesionistilor:
L 71/2011 privind punerea in aplicare a NCC
Art 11: Odata cu intrarea in vigoare a NCC art 1 din L 26/1990 privind registrul comertului in
care sunt mentionate categoriile de profesionisti, se formuleaza in felul urmator:
1. Persoanele fizice autorizate
2. Intreprinderile individuale
3. Intreprinderile familiale
4. Societatile comerciale
5. Regiile autonome
6. Societatile comerciale si companii nationale cu capital de stat
7. Grupurile de interes economic
8. Grupurile europene de interes economic
9. Societatile cooperative
10. Societatile cooperative europene
11. Organizatiile cooperative
12. Societatile europene

Profesionistul PFA
Isi desfasoara activitatea comerciala folosindu-si propria forta de munca, resursele si abilitatile
profesionale.
-PFA nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru a desfasura activitatile pentru
care a fost autorizat, dar poate colabora cu alte PFA si cu alte intreprinderi individuale si
familiale care desfasoara acelas gen de activitate sau activitati economice diferite.
-PFA poate cumula aceasta calitate cu cea de salariat a unei terte persoane care desfasoara o
activitate economica.
-PFA este asigurata in sistemul public de pensii, are dreptul de a fi asigurata in sistemul
asigurarilor sociale de sanatate precum si al asigurarilor pentru somaj.
Pe parcursul desfasurarii activitatii autorizate poate cere schimbarea statutului juridic pentru
desfasurarea activitatii respective sub o alta forma.
PFA raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit,
iar in caz de insolventa va fi supusa procedurii simplificate prev. de Lg. 85/2006 privind
procedura insolventei.
PFA isi poate inceta permanent activitatea profesionala prin radiera din Reg. Com. In mod
voluntar sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive sau prin deces.

I ntreprinderile individuale
Nu dobandesc personalitate juridica prin inregistrare in Reg. Com., insa de la aceasta data
dobandeste calitatea de profesionist. Intreprinderea individuala:
-poate angaja terte persoane cu contract individual de munca inregistrat la Inspectoratul
Teritorial de Munca.
-poate colabora cu alti intreprinzatori individuali, cu alte PFA sau cu alte intreprinderi
individuale care desfasoara acelas gen de activitate sau activitatii diferite.
-poate acumula si pozitia de salariat intr-o alta intreprindere individuala.
-este asigurat in sistemul de pensii, in sistemul asigurarilor sociale de sanatate precum si al
asigurarilor pentru somaj.
- raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, iar
in caz de insolventa va fi supusa procedurii simplificate prev. de Lg. 85/2006 privind procedura
insolventei.
-daca isi inceteaza activitatea si este radiat din Reg. Com. datorita decesului, mostenitorii
acestuia pot desfasura activitatea intreprinzatorului daca isi manifesta vointa printr-o declaratie
autentica in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii.

I ntreprinderile familiale
Sunt costituiete printr-un acord incheiat in forma scrisa intre 2 sau mai multe persoane, membri
ai aceleiasi familii(rude si afini pana la gradul al 4-lea). Membrii unei intrprinderi familiale pot fi
simultan si PFA sau titulari ai unor intreprinderi individuale.
Deasemenea acestia pot cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza in
acelas domeniu sau in domeniu diferit.
Membrii unei intreprinderi familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii, in sistemul
asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj. Intrprinderile familiale nu pot
angaja terte persoane cu contrac de munca.
In cazul in care membrii intreprinderii familiale au consimtit constituirea unui patrimoniu de
afectatiune se vor stabilii cotele de participare a membrilor intreprinderii.
Reprezentantul intrprinderii familiale desemnat prin acordul membrilor intrepinderii va gestiona
interesele intreprinderii in temeiul unei procuri speciale sub forma unui inscris sub semnatura
privata. Procura speciala se semneaza de de catre toti membrii intrprinderii familiale care au
capacitate de exercitiu deplina precum si reprezentantii membrilor intreprinderii care au
capacitate de exercitiu restransa.
Membrii intrprinderii familiale devin profesionisti de la data inregistrarii in Reg. Com. si
raspund solidar si indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant in exploatarea acelei
intreprinderi.
Deciziile privind gestiunea curenta a intreprinderii familiale se iau de catre reprezentantul
desemnat. Actele de dispozitie asupra bunurilor afectate desfasurarii activitatii intreprinderii se
vor lua cu acceptul majoritatii simple a membrilor intreprinderii cu conditia ca aceasta majoritate
sa includa si acordul proprietarului bunului care face obiectul actului.
Actele prin care se dobandesc bunuri pentru activitatea intrprinderii se incheie de catre
reprezentant fata o autorizare prealabila a membrilor intreprinderii daca valoarea bunului
respectiv nu depaseste 50% din valoare bunurilor afectate intreprinderii.
Bunurile dobandite de catre intreprindere devin coproprietate membrilor in cotele stabilite in
actul de constituire.

OUG 44/2008 da posibilitatea PFA, titularului unei intreprinderi individuale precum si
membrilor unei intreprinderi familiale sa constituie un patrimoniu de afectatiune.
Acesta reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor afectate scopului exercitarii unei
activitati economice si este constituit ca o fractiune a patrimoniului unei persoane fizice.
Patrimoniul de afectatiune indeplineste 2 functii principale:
1. Devine un instrument de realizare a activitatii economice
2. Este instrumentul de garantare a obligatiilor PFA, a titularului unei intrprinderi individuale si a
membrilor unei intreprinderi familiale.

I nregistrarea si autorizarea profesionistilor persoana fizica
Potrivit dispozitiilor OUG 44/2008 orice activitate economica desfasurata permanent sau
temporar in Romania de catre persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi
individuale trebuie sa fie inregistrata si autorizata. Pentru titularii intreprinderilor individuale sau
familiale inregistrarea in Registrul Comertului marcheaza momentul dobandirii calitatii de
profesionist iar pentru PFA inregistrarea in Reg. Com. este o conditie prealabila si obligatorie
pentru desfasurarea activitatii de profesionist.
Cererea de inregistrare in Reg. Com. si de autorizare a functionarii se depune la Oficiul Reg.
Com. de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul.
Odata cu inmatricularea in Reg. Com. profesionistul intra in posesia certificatului de inregistrare
care contine codul unic de inregistrare, autorizarea functionarii si certitudinea ca din acel
moment a fost luat in evident de autoritatea financiara competenta.
Pentru a obtine inregistrarea si autorizarea in vederea desfasurarii unei activitati economice,
persoana fizica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa aibe varsta de 18 ani pentru
PFA, intreprinzatorii individuali si pentru reprezentantii intrprinderilor familiale si de 16 ani
pentru menbrii intrprinderilor familiale.
- Sa nu fi savarsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale, fiscale de natura celor care se
inscriu in cazierul fiscal
- Trebuie sa aibe un sediu profesional mentionat in cererea de inregistrare in Reg. Com.
- O declaratie pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de
legislatia specifica, in domeniul sanitar, veterinar, protectia muncii si protectia mediului.

Conditiile de exercitare a activitatii economice
Potrivit Constitutiei statul este obligat sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei
loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.
Deasemenea alegerea unei profesii este libera iar exercitarea acesteia poate fi ingradita numai
prin lege, in acest sens au fost stabilite unele incapacitati menite sa protejeze anumite persoane.
Deasemenea au fost stabilite o serie de incompatibilitati, decaderi si interdictii din dreptul de a
face comert.
Incapacitatea persoanei fizice de a deveni comerciant: in materie comerciala legea stabileste
capacitatea si anume poate sa devina profesionist persoana fizica care are capaciatea de exercitiu
deplina.
I ncompatibilitati
Pentru a asigura demnitatea unei functii sau profesii,legiuitorul a stabilit anumite
incompatibilitati ale functiei respective cu alte functii.
Caracterul speculative al profesiei de comerciant face ca aceasta profesie sa fie incompatibila cu
o serie de functii publice sau de interes public pentru ca exercitarea comertului in nume propriu
ar putea intra in contradictie cu interesul general al societatii.
Incompatibilitati cu :
-presedinte al RO
-deputat,senator,membru al Guvernului.
-prefect,subprefect
-presedinte
-primar,viceprimar
-judecator,procurer,judecator de la Curtea Constitutionala.
-avocat al poporului sau adjunctii sai.
-membru alcurtii de Conturi
-membru Consiliului Concurentei.
-membru Comisiei nationale a valorilor Imobiliare.
-membru Consiliului Comisiei de supraveghere.
-membru Consiliilor de administrare a toc.Romane de Audioviziune si Televiziune.
-functii de conducere la BNR.
-militari,politisti,clerici.
-avocati,notari,medici,arhitecti doar partial.

Decaderile
Necesitatea asigurarii legalitatii si moralitatii activitatii comerciale,precum si a protejarii
profesiei de comerciant au impus ca in cotul savirsirii de fapte grave,comerciantul in cauza va fi
decazut din dreptul de a exercita profesiunea de comerciant.

Obligatiile profesionale ale comerciantilor.
Dobindirea statutului de comerciant impune o anumita conduit precum si respectarea unor
obligatii pe care legiuitorul le considera obligatorii acestei profesii,astfel se urmareste apararea
intereselor publice,ocrotirea creditului commercial dar si protejarea intereselor comerciantilor
precum si ale tertilor.
De aceea comerciantii sint obligati:
a)sa indeplineasca anumite formalitati de publicitate in vederea aducerii la cunostinta celor
interesati de existent comerciantului si pentru unele informatii legate de activitatea acestuia.
b)sa organizeze sis a conduca contabilitatea.
c)sa actioneze in limitele unei concurente licite pentru atragerea,mentinerea sau extinderea
clientele.

a)Obligatia de a face publicitate.
Lg 26/1990 privind registrul comertului,impune comerciantilor ca inainte de inceperea activitatii
sa ceara inmatriculare in registrul comertului,iar in cursul exercitarii activitatii respective sa
ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunii privind actele si faptele care apar in activitatea
desfasurata.
Registrul comertului este un system legal si public de inregistrare si evidenta a comerciantilor, de
publicitate legala a actelor si faptelor desfasurate de catre acestia precum si de informare publica
cu privire la inregistrarile si mentiunile cuprinse in el.Registrul Comertului se tine de catre
oficiul registrului comertului care este organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti si
functioneaza pe linga fiecare tribunal.Registrul central al comertului se tine de catre oficiul
national al registrului comertului care este institutie publica cu persoana juridica,este finansata
integral din venit propriu si este organizata in subordinea MJ.
Cererea de inmatriculare a unui comerciant pers.fizica va fi facuta personal sau printr-un
inputernicit prin procura speciala autentica,iar cererea de inmatriculare in registrul commercial a
unei societati comerciale va fi semnata de cel putin de un administrator sau de catre asociati iar
pentru regiile autonome,companiile comerciale si societatile comerciale cu capital de stat cererea
va fi semnata de catre persoane inputernicite conform legii.

b)Obligatie de a organiza,conduce Contabilitatea.
Aceasta obligatie isi are temeiul juridic si anume legea contabila legea 82/1991 tinerea regulate a
conatbilitatii este un instrument de cunoastere a gestiunii dar si de control a patrimoniului a a
comerciantilor si a rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata,in acest sens comerciantii
trebuie sa asigure:
-inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea ,publicarea si pastrarea informatiilor privind
starea patrimoniului a comerciantilor precum si rezultatele obtinute de acestia.
-controlul operatiunilor patrimoniului efectuate si inregistrate.
-furnizarea informatiilor de interes public pentru stabilirea patrimoniului national,executia
bugetului public national,precum si intocmirea bilantului pe economie.
Spre deosebire de alte legislatii care mentioneaza numai modul in care se tine contabilitatea
legea82/1991 stabileste si care sunt inregistrarile care trebuie tinute de un comerciant.
Comerciantul roman trebuie sa tina (intocmeasca) urmatoarele register:
-registrul jurnal(in acest registru se scriu in ordine cronologica toate opeartiunile economice-
financiare efectuate de catre comerciant.
-registrul inventor (cuprinde inventariul patrimoniului comerciantului,adica comerciantul este
obligat de a inventaria la inceputul comeertuluisau si in fiecare an averea sa mobila si imobila
precum si datoriile sale active si passive precum si bilantul anual).
-registrul cartea mare (registrul de conturi personificate).

c)Obligatia de a actiona in limitele unei concurente licite.
Concurenta este privita ca o lupta uneori dusa cu insistenta intre operatori ecocomici care
exercita acelasi gen de activitate pentru dobindirea,mentinerea si extinderea clientelei.
Intilnim concurenta licita care este considerate acel tip de concurenta in care legea lasa deschise
posibilitatile comerciantilor de a se bucura de libertatea de a se confrunta pe piata,dar cu buna
credinta respectind regulile de deontologie profesionala.
Concurenta ilicita (patologica) aceasta apare ori de cite ori regulile amintite la concurenta licita
nu mai sunt respectate.

Fondul de comert constituie ansamblul bunurilor mobile si imobil, corporale si necorporale
utilizate de un comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale.
Caracteristicile fondului de comert:
1. Fondul de comert este un bun mobil este suspus regimului juridic al bunurilor mobile in
caz de executare silita
2. Fondul de comert este un bun mobile necorporal acestui bun nu ii este aplicabila
prescriptia instantanee.

Elementele fondului de comert:

A. Elemente incorporale:
a) Firma elementul de identificare a profesionistului in campul activitatii comericiale; consta
in numele sau denumnirea sub care este inmatriculat in registrul comertului, sub care isi desf
activitatea si sub care semneaza.
In legea 26/1990 este mentionat ca o firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente, iar
produce confuzii cu alte firme, registrul comertului, are obligatia sa refuse inscrierea acelei
firme; prin inmatricularea profesionistului in registrul comertului acesta dobandeste dreptul de
folosinta exclusive asupra firmei. In desfasurea comertului, frima devinde un element de atragere
a clientelei; ea dobandeste o valoare economica si care confera un drept patrimonial.
Firma poate fi instrainata numai impreuna cu fondul de comert; in cazul instrainarii fondului de
comert, dobanditorul va putea continua continua comertul si sub firma anterioara, dar numai cu
acordul expres al transmitatorului sau mostenitorului acestuia . Folosirea unei firme care produce
confuzie cu o firma folosita legitim de un alt comerciant constiutie obiectul unei infractiuni de
concurenta neloiala.
b) Emblema un element suplimentar de indentificare in acitvitatea comerciala. Ea este semnul
sau denumirea care deosebeste un comerciant de alt comerciant care desfasoara acelasi gen de
activitate.
Continutul ei poate fi un semn sau o denumire; semnul poate fi o figura grafica avand ca obicect
un utilajsau o figura geometrica etc. Pentru a fi ocrotita si recunoscuta, elemblema trebuie sa aiba
caracter de noutate in sensul ca trebuie sa se deosebeasca de emblemele mentionate in registrul
comertului , precum si de alte emblem folosite de comercianti in alte state.
Potrivit legii, emblem poate fi folosita de comerciant pe panoul de relcama, pe facturi, pe afise,
pe scrisori sau orice alte publicatii, cu conditia sa fie insotita de firma comerciantului.
Emblema poate fi instrainata si separate de fondul de comert. Daca intrebuintarea unei e
mebleme este de natura sa produca confuzie cu emblem folosita legitim de alt profesionist, fapta
este infractiune de concurenta neloiala.
c) Clientela si vadu lcomercial
Clientela are un rol important pentru activitatea comerciantului; ea determina prin numar ,
calitate si frecventa situatia comerciantului. Este definite ca fiind totalitatea persoanelor fizice
sau juridice care apeleaza in mod obisnuit la acelasi profesionist .
Vadul commercial este definit ca o apitudine a fondului de comert de a atrage publicul. Aceasta
calitate a fondului de comert este rezultatul a doi factori prin care se particularizeaza activitatea
unui profesionist:
-locul unde se afla amplasat sediul
-calitatea marfurilor sau a serviciului, precum si prestarile practicate
d) Dreptul de propietate industriala:obiectivele acestuia se impart in 2 categorii
1. categoria creatiilor noi inventiile, desenele, modelele industriale
2. categoria semnelor noi marcile, indicatiile geografice
Drepturile asupra inventiei sunt recunoscute si aparate de lege prin brevete de inventie care
sunt elaborate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Proectia asupra inventiei opereaza 20
de ani. Marcile sunt folosite de agentii economici pentru a deosebii produsele, lucrarile si
serviciile lor de cele identice sau similare ale altor agenti economici.; marca esteprotejata 10 ani.
Drepturile de propietate industrial sunt recunoscute si ocrotite in conditiile stabilite de lege, dar
pentru a asigura aceasta protective au obligatia sa ceara inscrierea acestora in RC.
e) Drepturile de autor fondul de comert poate sa cuprinda si anumite drepturi de autor
rezultate din creatia siintifica , literara sau artistica, titularul fondului de comert in calitate de
dobanditor al drepturilor patrimoniale de autor avand dreptul de reproducere si difizare sau
folosire a operei respective.

B. Elemente corporale
a) Bunurile imobile: in activitatea sa profesionistul se foloseste si de anumite bunuri imobile;
acestea pot fi immobile prin naturalor sau prin destinatia lor.
b) Bunurile mobile corporale : materii prime, materiale, produsele rezultate din prelucrarea
acestora.

Actele juridice privind fondul de comert:
1.Vanzarea-cumpararea fondului de comert
- contractual poate avea ca obiect fondul de comert in totalitate sau anumite elemente
componente. Vanzarea fondului de comert da nastere unei obligatii speciale in sarcina
vanzatorului, si anume obligatia de a nu face concurenta cumparatorului. Vanzarea fondului de
comert constituie un act care trebuie inregistrat in registrul comertului iar din momentul
inregistrarii devinde opozabil tuturor.
2.Transmiterea fondului de comert ca aport la consituirea unei SC.
- titularul findului de comert care doreste sa devina asociat intr-o societate comerciala se obliga
sa contribuie la formarea capitalului social prin transmiterea catre societate a fondului de comert.
3.Locatiunea fondului de comert.
- in temeiul contractului de locatiune , in schimbul unui prt proprietarul fondului de comert, in
calitate de locator, transmite locatarului folosinta fondului de comert. Ca efect al contractului,
locatarul are dreptul sa continue desfasurarea comertului sub firma proprie sau sub firma
anterioara dar numai cu mentiunea ca are calitatea de successor, numai daca locator si-a dat
acordul. Locatarul nu poate adduce schimbari in organizarea si structura fondului de comert iar
locatorul are obligatia sa nu faca concurenta.
4.Garantia reala mobiliara asupra fondului de comert.
- fondul de comert poate constitui obiectul unei garantii reale mobiliare adica comerciantul poate
garanta indeplinirea obligatiilor sale cu intregul fond de comert pentru protejarea dreptului real
de garantie dobindit de creditor,legea cere indeplinirea unei formalitati de publicitate.De
asemenea legea 26/1990 prevede obligatia inscrierei acestei operatiuni in registrul comertului.
5.Apararea fondului de comert.
- obstructiile aduse fondului de comert sau unuia dintre elementele sale component pot fi
considerate factori de concurrent neloiala si de aceea in legea 11/1991 este mentionat care
prezinta infractiunea de concurenta neloiala intrebuintarea unei firme, emblem sau unor
insemnari speciale de natura a produce cu confuzii cu cele folosite legitim de alti comercianti.
In toate cazurile savarsirii a unor fapte de concurenta neloiala, titularul fondului de comert poate
obitine pe calea actiunii in justitie incetarea sau inlaturarea actelor pagubitoare, precum si
despagubiri pentru prejudiciile cauzate.

Auxiliarii comerciantilor.
In realizarea activitatii lor comerciantii coopereaza cu anumite personae care fie le reprezinta
interesele,fie le faciliteaza efectuarea unor operatiuni economice,intilnim 2 categorii de auxiliari:
1 categorie auxiliari dependenti (nu au calitatea de comerciant,prin intermediul lor
comerciantii incheie acte juridice comerciale,aceste persoane se afla in raport de munca cu
comerciantii si sunt retribuite de catre acestia,din aceasta categorie fac parte: prepusii si comisii.
2 categorie auxiliarii autonomi (acestia au calitatea de comerciant si sunt persoane care ii
ajuta pe comercianti in desfasurarea activitatii lor) din aceasta categorie fac parte: agentii
comerciali, mandatarii (mijlocitori).

Intreaga activitate a auxiliarilor are la baza anumite raporturi de reprezentare.Reprezentarea
este un procedeu tehnico-juridic prin care o persoana numita reprezentat de consecinta efectelor
actului juruduc incheiate se produc direct catre persoana reprezentantului.2 feluri de
reprezentare.


Societatile comerciale
Caractere juridice:
1. Contract plurilateral (participa 2 sau m multe persoane)
2. Contract cu titlu oneros (fiecare parte obtine un profit)
3. Contract comutativ (intinderea oblig fiecarui asociat e cunoscuta din mom incheierii
contractului)
4. Contract consensual (se incheie prin simplul accord de vointa al partilor)
Societatea comerciala este gruparea de persoane constituita pe baza unui contract de
societate in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru desfasurarea unei
activitati comerciale in scopul realizarii si impartirii beneficiilor si suportarii pierderilor.
Elementele specifice S.C.
1. Aporturile asociatilor
Aport = obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun sau o
anumita valoare patrimoniala. Aportul poate avea ca obiect orice bun sau valoare economica care
prezinta interes pentru activitatea societatii. Exista 3 feluri de aporturi:
a) aport in numerar
- are ca obiect o suma de bani
- este obligatoriu la constituirea S.C.
- acest tip de aport nu este purtator de dobanzi
b) aport in natura
-are ca obiect bunuri imobile, bunuri mobile corporale, bunuri mobile incorporale sau creante
-sunt admise la oricare forma de S.C.
- se pot transmite drepturile de proprietate/ folosinta a bunurilor aduse ca aport
- bunul adus ca aport devine proprietatea societatii din momentul inmatricularii in R.C.
-bunul adus ca aport trebuie evaluat in bani pentru a putea stabili valoarea partilor sociale sau a
actiunilor care sunt cuvenite asociatilor in schimbul aportului
- daca bunurile respective pier inainte de inregistrare, riscul este suportat de catre asociat, care
trebuie sa aduca un alt bun/ aport in numerar;
c) aport in munca sau in industrie
- activitatea pe care asociatul promite sa o efectueze in folosul societatii avand in
- acest tip de aport nu este permis in capitalul social, deoarece nu consta in elemente ale gajului
general al creditorilor
- este permis numai asociatilor in nume colectiv si a celor din societatile in comandita simpla
-in schimbul aportului in munca asociatul are dreptul de a participa la beneficii, de aceea, acest
aport trebuie evaluat si precizat in actul constitutive
Asumarea obligatiei de aport = subscrierea la capitalul societatii / Efectuarea aportului =
masurare de capital
Aporturile reunite ale asociatilor formeaza capitalul social al societatii. Acestea reprezinta
expresia valorica a tuturor aporturilor asociatilor care au participat la constituirea societatii si
capitalul nominal.
Capitalul social:
-este intangibil: nu poate fi folosit pentru plata dividendelor
-trebuie sa fie real: intrarea efectiva + aprecierea corecta a bunurilor care constituie aporturi ale
asociatilor
Capital subscris = valoarea totala a aporturilor pentru care s-au asociat angajatii
Capital varsat = valoarea totala a aporturilor care au fost effectuate si intrate in patrimonial
societatii
In cadrul societatii pe actiuni sau a celor in comandita pe actiuni din capitalul subscris, restul de
capital trebuie varsat in maxim 12 luni pentru aport in numerar si in maxim 24 luni pentru aport
in natura.
Capitalul social este divizat in anumite fractiuni:
- La societatile in nume colectiv + societatile in comandita simpla: parti de interes
- La SRL: parti comerciale
- La SAi + societatile in comandita pe actiuni: actiuni

1. Intentia asociatilor de a exercita in comun o activitate comerciala acest element exrpima
dorinta care ii determina pe asociati sa colaboreze sau se oblige reciproc pentru desfasurarea unei
active comerciale care constituie obiectul acelei societati. Aceasta vointa reprezinta intentia de a
colabora, voluntara, a ascociatilor de a lucre in comun si de suporta toate riscurile activitatile
desfasurate.
Participarea la activitatile societatii trebuie sa fie active si interesata, precum si participarea
asociatilor la luarea deciziilor sau la controlul activitatii desfasurate.
Colaborarea asociatilor presupune o egalitate intre acestia, neexistand niciun raport de
subordonare.
2. Realizarea si impartirea beneficiilor
Scopul SC este acela de a realiza si impartii beneficiile(castig evaluabil in bani) din activitatea
pe care o desfasoara . Cota-parte din beneficii pe care o primeste fiecare ascociat poarta
denumirea de dividend. Realizarea/nerealizarea de beneficii poata fi stabilita numai la sf. anului
financiar, prin intocmirea bilantului si estimarea profit/pierdere.
Beneficiile trebuie sa fie reale, adica sa fie inregistrata o suma mai mare decat capitalul
social deoarece nu pot fi distribuite dividende din capitalul social.
Beneficiile trebuie sa fie utile, adica sa reprezinte acele beneficii care au ramas dupa
reintegrarea capitalului social, daca acesta a fost diminuat.

Constituirea Societatii Comerciale
In conformitate cu Legea 31/1990 la baza constituirii oricarei SC sta vointa asociatilor care se
inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru desfasurarea unei activitati comerciale cu scopul
de a obtine si a imparti beneficiile rezultate.
Societatea dobandeste personalitate juridica prin indeplinirea formalitatilor cerute de lege.
Aceste formalitati se intemeiaza pe actul constitutiv sau actele constitutive astfel :
a) societatea in nume colectiv si Societate in comandita simpla =>contr. de societate
b) societatea pe actiuni, Societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata
=>contr. de societate si statut.

Contractul de societate = documentul la baza caruia se constituie SC; pentru a fi valabil
incheiat trebuie sa indeplineasca conditiile de fond si de forma.

CONDI TI I DE FOND conforma art 1179 NCC conditiile de validitate ale contractului:
1.consimtamantul valabil al partilor
2.capactitatea de a contracta
3.obiect determinat
4.cauza licita

1.Consimtamantul constituirea SC este dominata de principiul libertatii de asociere a
persoanelor fizice sau juridice. Pentru a produce efecte juridice, consimtamantul trebuie sa fiue
liber, sa emane de la o persoana cu discernamant, sa fie facut cu intentia de a produce efecte
juridice si sa nu fie viciat.
SC poate fi constituita de persoane fizice, persoane juridice sau persoane fizice + persoane
juridice . Aceste persoane pot avea calitatea de profesionisti sau neprofesionisti si pot fi persoane
Ro sau straine.
Potrivit art 6 Legea 31/1990 semnatarii actului constitutiv care au un rol determinant in
constituirea societatii au calitatea de fondatori.
Este mentionat ca nu pot fi fondator persoanele care sunt incapabile si persoanele care au fost
condamnate pentru : gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals si uz de fals, inselaciune,
delapidare, dare si luare de mita, spalarea banilor, acte de terorism, infractiuni prevazute de legea
insolventei.
Pt a fi valabil incheiat consimtamantul dat la incheierea contractului trebuie sa nu fie alterat de
eroare, dol sau violenta.
2.Capacitatea partilor asocierea in cond Legii 31/1990 este un act de dispozitie pentru o parte
din patrimoniul propriu ceea ce impune o capacitate de exercitiu deplina
3.Obiectul contractului.Notiunea de obiect desemneaza activitatea societatii. Acele acte, fapte
sau operatiuni de natura economica pe care le va savarsi societatea comerciala. Obiectul
societatii este stabilit de catre asociati si trebuie mentionat in actul constitutiv cu precizarea
speciala a domeniului sau activitatii principale. Asociatii sunt liberi sa stabileasca activitatile
care vor fi desfasurate de catre societate, dar acest obiect trebuie sa fie determinat, licit si moral.
4.Cauza contractului. reprezinta scopul concret in vederea caruia se incheie actul juridic . Ea
constituie elementul psihologic care determina consimtamantul si replica motivul incheierii
actului constitutiv, Cauza trebuie sa fie licita si morala.

CONDI TI I DE FORMA - Actul constitutiv al unei SC se incheie in forma scrisa sub semnatura
privata si se semneaza de catre toti asociatii, iar in unele situatii deosebite actul se incheie in
forma autentica. Forma autentica este obligatorie atunci cand :
- se aduce ca aport in teren
- cand se contitutie o Societate in nume colectiv sau comandita simpla
- o Societate pe actiuni se constituie prin subscriptie publica
Actul constitutiv dobandeste data certa prin depunerea la Of Reg Comertului sau pe baza
incheierii notarului public. Actul constitutiv trebuie sa cuprinda anumite clauze care sa
stabileasca relatiile dintre asociati. Aceste clauze express prevazute de lege trebuie in mod
obligatoriu sa fie cuprinse in actul consitutiv altfel societatatea nu va fi inmatriculata. Aceste
clauze sunt :
- clauze de identificare a partilor
- clauze privind indentificarea viitoarei SC. Prin aceste clauze se stabilesc denumirea sau
firma societatii, forma juridica, sediul societatii si emblema daca este cazul
- clauze privind caracterul, specificul, societatii se refera la obiectul de activitate, durata
de functionare, capitalul social
- clauze privind conducerea si gestiunea societatii mentionate totate posibilitatile de
conducere a societatii
- clauze privind drepturile si obligatiile asociatiilor
- clauze privind sediile secundare ale societatii
- clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii

Formalitati necesare constituirii SC
Procesul constituirii unui SC implica indeplinirea a doua formalitati :
- intocmirea actului constitutiv
- inmatricularea SC la Reg Comertului
Actiunea de regularizare se poate face in termen de 1 an de zile

1.I ntocmirea actului constitutiv
-redactarea,autentificarea inscrisurilor respective in cazurile in care legea permite ca actul
constitutiv sa se incheie in forma inscrisurilor in legatura private.
Inscrisul este redactat de catre asociati daca au cunostinte juridice iar daca nu dde un
notar,avocet sau de personal specializat din cadrul registrului comertului,actul constitutive
trebuie dotat si semnat de catre toti asociatii,in cazurile cind legea impune forma autentica
redactarea actului se face de catre notary,de avocatul partilor sau de catre reprezentantul
registrului comertului,dupa finalizarea actului acesta este prezentat notarului public pentru
autentificare in vederea autentificarii inscrisului legea prevede impunerea (prezenta) tuturor
asociatilor,personal sau prin mandatar prin procura speciala in forma autentica.La authentic actul
constitutive trebuie prezentata dovada eliberata de oficiul comertului privind disponibilitatea
firmei.

2.I nmatricularea si autorizarea societatii.
-in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv fondatorii sau administratia societatii
ori inputernicitii acestora vor cere inmatriculare in registrul comertului in a carei raza teritoriala
isi va avea sediul,concomitant cu procedura inmatricularii se realizeaza procedura autorizarii
functionarii societatii,prin autorizatie functionala se intelege asumarea de catre solicitant a
responsabilitatii privind legalitatii activitatilor pe care le va desfasura,solicitantul este obligat sa
depuna o declaratie pe proprie raspundere semanta de toti asociatii si de administrator din care sa
rezulte ca societatea sa indeplineasca conditiile de functionare specifica.Contractul
legalitatii,documentele care se inregistreaza la registrul comertului se exercita de justitie printr-
un judecator delegate sau prin directorul oficiului registrului comertului care e inputernicit de
presedintele tribunalului.

Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a unei soc.comerc.
1.actiunea in regularizare.
In situatia in care dupa inmatriculare se constituie unele nereguli,societatea comerciala prin
organelle sale este obligata sa ia masurile sale pentru inlaturarea lor in termen de cel mult 8 zile
de la data constatarii acestora.
In situatia in care organelle societatii nu indeplinesc aceasta obligatie in termen legal orice
persoana interesata poate solicita tribunalului competent sa oblige aceste persoane sa ia toate
masurile necesare privind regularizarea societatii sub sanctiunea partii unor daune.
Actiunea in regularizare poate fi folosita in cazul constatarii oricarei nereguli privind constituirea
unei societati comerciale indifferent de obiectul acesteia actiunea in regularizare poate fi
introdusa de orice persoana interesata,dreptul la aceasta actiune poate fi exercitat numai dupa
procedura prealabila (sa treaca termen de 8 zile),acest drept se prescrie dupa un an dupa
inmatriculare.
2 actiune in anulare.
In anumite cazuri prevazute de lege anumite neregularitati constatate dupa inmatriculare sint
sanctionate cu nulitatea societatii,cererea de anulare poate fi introdusa de orice persoana
interesata,legea prevede posibilitatea evitarii nulitatii societatii daca a fost inlaturata cauza
invocata in cererea de anulare pina in ziua in care se pun concluziile de fond la tribunal,spre
deosebire de actiunea in regularizare care se prescrie intr-un an de la inmatricularea actiunii in
anulare este imprescriptibila.

Personalitatea juridica a SC
Din momentul constituirii in conditiile prevazute de lege sc dobandeste personalitate juridica.
Aceasta personalitate ii confera societatii calitatea de a fi titulara de drepturi si obligatii.
Personalitatea juridica a SC este data de faptul ca ea are anumite elemente componente care sunt
impuse de lege:

- statut care cuprinde anumite elemente de indentificare a subiectului ( firma, sediul,
nationalitatea)
- vointa proprie care exprima vointa individuala a asociatilor
- capacitate juridica
- patrimoniu propriu
- sediu acea localizare in spatiu a SC, locul de solutionare a eventualelor litigii ce pot
aparea intre SC si terte persoane
Patrimoniul societatii este format din toatlitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter
patrimonial care apartin societatii patrimoniale,cuprinde activitatea si pasivitatea societatii
deoarece patrimonial societatii are drept titular,societatea inseamna ca acest patrimoniu er un
caracter autonom, adica patrimonial societatii este diferit de patrimonial asociatilor.
Consecintele autonomiei patrimoniului societatii.
1.bunurile aduse ca aport de asociati,ele sint in patrimonial acestora si intra in patrimonial
societatii.
2.bunurile aduse ca aport de asociati formeaza gajul general al creditorilor societatii.
3.obligatia societatii fata de terti nu se pot compensa cu obligatia tertilor fata de
obligati,deoarece societatea comerciala si asociatii au patrimonii diferite, iar tertul se afla in
raport juridic cu 2 subiecte de drept diferite.
4.Aplicarea procedurii insolventei fata de societate priveste numai patrimonial societatii.
Principalele efecte ale persoanei juridice a unei societati comerciale.
1.dreptul societatii de a participa in nume propriu la raporturile juridice.
2.raspunderea societatii pentru obligatiile sale.
3.dreptul societatii de a sta in justitie ca reclamanta sau ca parita.

Functionarea SC
Legea 31/1990 prevede existenta a 3 organe cu atributii specifice in functionarea societatii:
1) Adunarea Generala a Asociatilor organul colectiv in care se exprima vointa societatii
2) Administratorii care reprezinta organul de gestiune si executare a hotararilor AGA
3) Cenzorii sau auditorii interni care reprezinta organul de control al gestiunii societatii.

Adunarea Generala a Asociatilor
- organul de deliberare si de decizie al SC - formata din totalitatea asociatilor care exprima
vointa sociala si in care se vor decide problemele sociale ale activitatii societatii, inclusiv
numirea celorlalte organe
Legea 31/1990 prevede urmatoarele categorii :
1)Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin o data pe an in cel mult 5 luni de zile
de la inscrierea anului financiar. Se tine de regula la sediul societatii sau intr-un local indicat in
convocare.
Se discuta despre :
- aprobarea si modificarea situatiei financiare anuale prevum si fixarea dividendelor
- se aleg sau se revoca adminstratorii si cenzorii
- se stabileste bugetul de venituri si cheltuieli
- se stabileste programul de activitati pe anul urmator
2) Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o
hotarare in probleme care reclama modificarea actului constitutiv al societatii. Aceste probleme
sunt:
- prelungirea duratei societatii
- mutarea sediului
- fuziunea cu alte societati comerciale
- dizolvarea anticipata cu alte SC
- marirea sau reducerea capitalului social
- schimbarea obiectului sau o a formei SC
- infiintarea/desfiintarea unor sedii secundare
Orice tip de Adunare Generala se convoca de catre administrator/asociat. Administratorii sunt
obligati sa convoace cel putin o data pe an Adunarea Generala. Asociatii sunt in drept sa ceara
convocarea Adunarii Generale in cazul pasivitatii administratorului
3)Adunarea Speciala
-aceasta adunare este specifica numai societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni.
Convocarea adunarii generale.
se convoca de catre administrator sau in unele situatii de catre asociati.Administratorii sunt
obligati sa convoace adunarea generala cel putin odata pe an.Asociatiile sunt in drept sa ceara
convocarea numai in cazul pasivitatii administratorilor.Pentru o buna organizare a adunarii
generale convocarea trebuie sa cuprinda in mod obligational locul si data adunarii si ordinul de
zi.Termenul de intrunire nu poate si mai mic de 30 de zile de la data convocarii,sedinta adunarii
generale se va tine in ziua,locul,ora mentionate in convocare si va fi deschisa de presedintele
consiliului de administrare sau de persoana care ii va tine locul.Hotaririle adunarii generale se
iau prin vot deschis iar in mod exceptional votul secret este obligatoriu pentru alegerea si
revocarea administrarii si cererilor sau pentru luarea unei hotariri referitoare la raspunderea
administratorilor.Lucrarile adunarii generale trebuie consemnate intr-un process verbal care este
semnat de presedinte si secretar,toate hataririle luate de adunarea generala cu respectarea legii si
a actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii si administratorii.

Administrarea SC pe actiuni
Prin legea 31/1990 SC pe actiuni poate fi administrata prin 2 sisteme:
- sistemul unitar in care administrarea se face printr-un Consiliu de Administratie care la randul
sau deleaga o parte din atributii directorilor
- sistemul dualist in care administrarea se face prin directorat si consiliu de supraveghere.

1)Sistemul unitar
SC pe actiuni este administata de 1 sau mai multi administratori. Nr acestora este intotdeauna
impar. Cand sunt mai multi administratori, acestia constituie un Consiliu de administratie.
SC pe actiuni ale caror situatii financiare fac obiectul unei obligatii legale de auditari sunt
administrate de cel putin 3 administratori.
Administratorii sunt numiti prin actul constitutiv sau de catre Adunarea Generala a
Asociatilor. Durata functiei este de 4 ani cu exceptia primilor administratori care au o durata in
functie de 2 ani. Administratorii pot fi revocati oricand de catre AGA. Consiliul de administratie
alege 1 dintre membrii ca presedinte al Consiliului.
Consiliul de administratie se intalneste cel putin 1 data la 3 luni. Poate delega conducerea
societatii unuia sau mai mult directori numind pe unul dintre acestia director general. Directorii
pot fi numiti din afara Consiliului. Pot fi revocati oricand de catre Consiliu.
Pentru buna functionare a administratiei SC pe actiuni Consiliul de administratie poate infiinta
comitete consultative formate din cel putin 2 membrii si acestia sunt insarcinati sa desfasoare
activitati de investigatii, cercetare si sa elaboreze anumite recomandari.
2)Sistemul dualist este format din:
Directoratul- in acesta forma de administrare, directoratului ii revine in exclusivitate
conducerea societatii. Acesta trebuie sa indeplineasca toate actele si operatiunile necesare pentru
realizarea obiectului de activitate ale societatii. Isi exercita atributiile sub controlul consiliului de
supraveghere. Este format din una sau mai multe membrii, numarul lor fiind mereu impar.
Desemnarea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere ce atribuie unuia dintre
membrii, functia de presedinte al Directoratului.
Durata mandalui e stabilita de catre consiliul de supraveghere dar nu poate depasi 4 ani.
Membrii pot fi oricand revocati de catre consiliul de supraveghere.
El reprezinta societatea in raport cu tertii, precum si in justitie. Este obligatoriu sa inregistreze la
Registrul Comertului numele persoanei/persoanelor care reprezinta societatea si care sunt
obligate sa depuna la Registrul Comertului specimenul de semnatura.
Este obligat ca minim o data la 3 luni sa prezinte un raport scris consiliului de supraveghere cu
privire la conditia societatii.. Este obligat sa prezinte consiliului de supraveghere situatia
financiara si raportul sau anual.
Consiliul de supraveghere
- membrii sunt desemnati de Adunarea Generala cu exceptia primilor membrii ce sunt numiti
prin actul constitutiv
-numarul membrilor este stabilit in actul constitutiv dar nu poate fi mai mic de 3 sau mai mare de
11
-membrii pot fi oricand revocate de catre Adunarea Generla cu o majoritate de 2/3 din numarul
voturilor actionarilor prezenti
-membrii trebuie sa aleaga pe unul dintre ei pentru functia de presedinte al Consiliului. Niciunul
nu poate fi salariat al societatii.
Atributii:
a) exercita control permanent asupra Directoratului
b) numeste si revoca membrii Directoratului
c) raporteaza minim o data oe an Adunarii Generale o situatie referitoare la activitatea
Consiliului
d) in situatii deosebite poate cere intrunirea Adunarii Generale
-poate crea anumite comitete consultative( ca si consiliu de administratie)
-se intruneste minim o data la 3 luni.

PRIN CAZURI DE MODIFICARE ALE S.C. (Legea 31/1991)
Conform L 31/1991, Societatile comerciale pot fi modificate in urmatoarele situatii:
1) majorarea sau reducerea capitalului social
2) prelungirea duratei societatii comerciale
3) transformarea societatii comerciale
4) fuziunea si divizarea societatii comerciale

1) Majorarea sau reducerea capitalului social
1.1 Majorarea capitalului social poate fi determinat de cauze diferite (dezvoltarea si consolidarea
functiei economice a societatii)
-inlaturarea unor dificultati financiere
-acumularea unor rezerve importante
Pentru majorare trebuie indeplinite 2 conditii:
a) sa existe o hotarare a Adunarii Generale a asociatilor
b) actul modificat sa fie mentionat la Registrul Comertului si publicat in Monitorul Oficial
Procedeele de majorare ale capitalului social sunt grupate in 2 categorii:
A) majorarea capitalului social prin finantare externa (prin subscrierea de noi aporturi in
numerar/natura)
B) majorarea "autofinantare" prin incorporare in capitalul social a rezervelor, beneficiilor, ori
prin compensarea creantelor asupra SC cu actiunile acesteia.
A) Majorarea capitalului social prin finantare externa: conform L 31/1991 capitalul social se
poate mari prin:
- emisiunea de actiuni noi
- majorarea valorilor nominale a actiunilor existente
Legea prevede ca decizia privind majorarea capitalului social va fi luata de Adunarea Generala
extraordinara cu votul tuturor actionarilor.
Actiunile emise pentru majorarea capitalului social prin aporturi in numerar vor fi oferite spre
subscriere in primul rand actionarilor ce isi pot exercita dreptul de preferinta in termenul hotarat
de Adunarea Generala. Termenul trebuie sa fie de minim o luna de la data publicarii in MO.
Dupa expirarea lui, actiunile vor putea fi subscrise si de terte persoane. Daca dreptul de
preferinta nu a fost accordat, hotararea de majorare a capitalui social e lovita de nulitate. (numai
pentru aportul in numerar- dreptul de preferinta)
B) Majorarea capitalului social prin autofinantare
a) majorarea prin incorporarea rezervelor: anumite sume de bani preluate din beneficiile
societatii si au destinatiile prevazute de Lege.
Rezerve: - legale
- statutare
- facultative
Rezervele legale se constituie in mod obligatoriu prin preluarea din beneficiile societatii in
fiecare an a minim 5% din beneficiile societatii pana in momentul in care fondul de rezerve
atinge minim a 5a parte din capitalul social. Acestea sunt destinate acoperirii aventualelor
pierderi din capitalul social in perioadele deficitare.
Rezervele statutare se constituie in conditiile si cu destinatia stabilita in actul constitutiv. De
regula, pot constitui sursa acordarii de dividente asociatiei in perioada cand nu se realizeaza
beneficii.
Rezervele facultative se constituie si au destinatia data de Adunarea Generala a Asociatilor.
Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor se realizeaza printr-o operatiune
centrala de virare a unor sume de bani din contul de rezerve in contul capitalului social pasiv.
b) majorarea prin incorporarea beneficiului- profitul societaatii destinat a fi impartit asociatilor
sub forma de dividente este transferat in actiuni ce vor reveni actionarilor.
c) majorarea capitalului social prin compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni asupra
acesteia
In timpul unor creante, licite si distinctive, creditorii societatii primesc actiuni ale acesteia prin
compensatie- mai poarta denumirea de conversia datoriilor asupra societatii in actiuni ale
acesteia.
Reducerea capitalului social- activitate deficitara a societatii comerciale cauzata de o proasta
administrare/conjunctura nefavorabila, duce in cele mai multe situatii la pierderi din valoarea
patrimoniului societatii. In asemenea situatii legea impune ori reintregirea capitalului social ori
reducerea capitalului social.
Transformarea- cu votul Adunarii Generale, in conditiile de cvorum
Fuziunea si divizarea societatilor comerciale sunt procedee tehnico-juridice prin care se
realizeaza restructurarea unor societati
Fuziunea - operatiunea prin care 2 sau mai multe societati comerciale hotarasc separat
transferarea elementelor de activ si pasiv la una dintre societati sau la infiintarea unei societati
noi in scopul desfasurarii in comun a activitatii propuse
Aceasta operatiune se poate realiza sub 2 forme :
prin anexare(absorbtie)-anexarea uneia sau mai multor societati comerciale ,ce isi inceteaza
existenta, de catre o alta societate
prin contopire (prin crearea unei noi societati comerciale) consta in renuntarea a doua sau mai
multe societati care isi inceteaza existenta pentru a forma o noua societate
Fuziunea prin anexare, efecte:
prin transmiterea universala a intregului patrimoniu de la societatea absorbita la cea absorbanta
actionarii societatii absorbante devin automat actionari ai noii societati din momentul fuziunii
societatea absorbanta isi incepe existenta
Fuziunea prin contopire, efecte: patrimoniul societatilor care se contopestsc vor patrimoniul
societatii care se constituie.
Fuziunea poate interveni numia intre societati comerciale.
Divizarea societatii comerciale : consta in impartirea intregului patrimoniu al unei societati care
isi inceteaza activ intre 2 sau mai multe societati care sunt existente sau care iau fiinta
Formalitati de fuziune su diviziune a societatilor comerciale
Fuziunea si divizarea se hotarasc de catre fiecare societate in parte in conditiile sale de lege si de
cele mentionate in actul constituitor
Realizarea fuziunii sau divizarii implica anumite operatiuni ce trebuiesc respectate si anume :
a) intocmirea proiectului de fuziune sau divizare
b)avizarea si redactarea proiectului de fuziune sau divizare, trebuie facuta de catre toti
reprezentantii societatii, proiect care se depune la ORC-ul la care e inmatriculata fiecare
societate
c)opozitia asupra proiectului de fuziune sau divizare
d)informarea asociatilor-administratorii sunt obligati sa i informeze
e)hotararea Administratorilor Generali ai asociatiei sau actionarilor

Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale.
Faza dizolvarii societatilor comerciale cuprinde anumite operatii sau operatiuni si care
declanseaza o iminenta lichidare a societatii. In aceasta faza persoana juridica nu e afectata dar
societate comerciala respectiva nu mai poate desfasura activitati comerciale noi
Faza lichidarii cuprinde toate operatiunile necesare de lichidare a patrimoniului societatii, cele
care presupun plata creditorilor si eventual impartirea soldului activului intre asociati sau
actionari

Cauzele generale de dizolvare:
1)trecerea timpului stabilit pentru durata de functionare a societatii
2)imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizare obiectului de activitate
3)declararea nelegalitatii societatii
4)prin hotararea Adunarii Generale
5)falimentul societatii
Cauze speciale de dizolvare:
1)societatea nu mai are organizme statutare
2)societatea nu a depus in cel mult 6 luni de la expirearea termenului legal, situatia financiara
3)nu si a completat capitalul social
4)nu mai are sediu social
Caile dizolvarii societatii comerciale
1)dizolvarea de drept a sociatatii comerciale-are loc la expirarea termenului de functionare sau
cand societatea nu si a mamajorat capitalul social
2)prin vointa asociatilor
3)pe cale judecatoreasca(faliment sau cand asociatii nu se mai inteleg intre ei )
Efectele dizolvarii unei societati comerciale
a)interdictia desfasurarii unor activitati comerciale noi
b)deschiderea procedurii de lichidare
Lichidarea societatii comerciale
Consta intr un ansamblu de operatiuni ce au ca scop finalizarea operatiunilor comerciale aflate in
desfasurare la data dizolvarii,incasarea creantelor societatii,plata datoriilor sociatatii si impartirea
activului net
Principiile generale ale lichidarii sociatatii comerciale
1)personalitatea juridica a societatii va exista in continuare pentru nevoile lichidarii ,avand
urmatoarele consecinte:
a) societatea comerciala isi conserva atributele de identificare(firma ,sediul cu mentiunea ca la
toate actele emise de societate trebuie sa se scrie ca societatea se afla in lichidare)
b)patrimoniul societatii continua sa apartina acelei societati comercialesi poate constituii in
continuare un gaj al creditorilor
c)organijmele statutare ale societatii nu isi inceteaza activitatea
2)lichidarea societatii comerciale se face in interesul asociatilor
3)lichidarea este obligatorie, nu facultativa
Efectul incheierii lichidarii societatii comerciale:
dupa terminarea operatiunilor de repartizare a activului net catre asociati , procedura lichidarii
este incheiata, mai raman de indeplinit urmatoarele formalitati :
a)radierea societatii de la ORC(de la data ei inceteaza personalitatea juridica)
b)luarea masurilor de conservare a registrelor si documentelor societatii: legea permite ca
registrele si documentele trebuie depuse si pastrate in conditiile mentionate in lege si actul
constitutiv
-in cazul SNC,SCS,SRL, registrele si documentele societatii se depun penru a fi pastrate la unul
dintre asociati care este desemnat prin votul celorlalti asociati
-in cazul SA,SCA, registrele prevazute de lege vor fi depuse la ORC -ul la care societatea a fost
inmatriculata.








Contractul de mandat comercial
Contractul de mandat reglementat de C. Civ. n art. 2009-2042.
Definiie:
E contractul n temeiul cruia o persoan denumit mandatar se oblig s ncheie n numele i pe
seama altor persoane, care i-au dat mputernicirea, numit mandant anumite acte juridice, fapte/
operaiuni comerciale.
Deosebiri de contractul de mandat civil:
a)Obiectul contractului de mandat civil e acela de ncheiere a actelor juridice civile, pe lng
contractul de mandat comercial e ncheierea actelor juridice(acte fapte operaiuni) comerciale
pentru mandant
b)Mandatul comercial este cu titlu oneros, mandatul civil este cu titlu gratuit
c)Dac mandatul civil este cu reprezentare mandatul comercial este dat cu reprezentare ct i fr
d)Puterile mandatarului n cazul mandatului civil trebuie s fie riguros precizate n contract;n
mandatul comercial puterile mandatarului sunt mai mari, mandatarul are o libertate de aciune
mai vast.
Condiiile de valabilitate ale contractului de mandat:
Condiii prevzute de lege pentru oricare tip de contract:
-consimmnd
-capacitate
-obiectul
-cauza
1.Consimmntul:
Contractul de mandat se ncheie prin acordul de voin al prilor care poate fi expres sau
tacit(rezultatele se vd n activitatea mandatarului). Mandatarul care nu dorete s primeasc
nsrcinarea are obligaia s ntineze n cel mai scurt timp pe mandant de refuzul su.
Mandatul comercial n form scris sub forma unei procure mputerniciri sau delegaii.
Procura poate fi dat sub forma unui nscris sub semntur privat sau nscris autentic
n funcie de puterile mandatarului, mandantul poate fi general sau special. Dac e general
mandantul poate s ncheie orice acte juridice care sunt comerciale pentru mandant. n cazul
mandantului special mandatarul poate ncheia numai acte/operaiuni bine determinate.
2.Capacitatea prilor:
Att mandatarul ct i mandatul trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin
3.Obiectul:
De regul tratarea de afaceri comerciale
4.Cauza:
Trebuie s ndeplineasc condiiile comerciale valabile.(real, licit, moral, s nu contravin
regulilor de convieuire social).
Efectele contractului de mandat
d natere la anumite obligaii n sarcina ambelor pri. Obligaia mandantului:
Obligat s pun la dispoziia mandatarului mijloace necesare pentru realizarea
contractului (toate informaiile dac ar fi necesare mandatarului i eventual anumite sume de
bani dac sunt utile pentru punerea n aplicare a contractelor de mandat)
E obligat s plteasc mandatarului obligaia cuvenit (de regul e precizat n contract sau
n caz de neprecizare n contract e stabilit de instana de judecat).
S plteasc eventuale cheltuieli facute de mandatar pe parcursul executrii contractului.
Obligaiile mandatarului:
a) S execute mandatul ncredinat (s ncheie acte juridice pentru care a fost mputernicit)
n cazul n care au fost numii mai muli mandatari i prin contract se dispune c acetia
trebuie s conlucreze, acetia sunt n drept s mplineasc mandatul dac majoritatea celor numii
au acceptat nsrcinarea, iar dac n contract s-a precizat c nu trebuie s conlucreze fiecare poate
s lucreze fr consimmntul celorlali mandatari.
n ambele situaii comandatarii rspund nelimitat i solidar.
b) E obligat s i ndeplineasc obligaia cu bun-credin i cu promptitudinea bunului
proprietar.(trebuie s respecte clauzele prevzute de contract, iar dc nu se conformeaz
instruciunilor menionate va rspunde pentru prejudiciile cauzare mandantului)
c) E obligat s l ntineze pe mandant de executarea contractului, iar dac din intervalul de
timp dintre numirea mandatarului i executarea contractului condiiile avute n vedere au suferit
modificri, legea impune mandatarului a-l ntiina pe mandant de dificultatea ntlnit n
executarea contractului.
d) S plteasc dobnzi la sume de bani cuvenite mandantului dac n executarea
mandatului a ncasat anumite sume de bani i nu a remis-o/ consemnat-o pe numele mandantului
are obligaia s plteasc dobnd pentru aceast sum, chiar dac aceast sum nu a fost folosit
de mandatar.
Privilegiile mandatarului.
n scopul protejrii intereselor mandatarului legea i confer acestuia un privilegiu
special, prin care i se garanteaz satisfacia drepturilor sale bneti de catre mandant.
Privilegiile se exercit asupra tuturor bunurilor mandantului pe care mandatarul le deine
asupra sumelor de bani care se afl n posesia sa.
Dac mandantul a fos/t supus procedurii insolvenei privilegiul mandatarului se exercit
potrivit disp. L 85/2006 ( aceast lege reglementeaz i situaiile n care mandantul a intrat n
insolven)
Potrivit aceleiai legi, creanele mandatarului au prioritate fa de orice alt crean
mputernicit mandantului.
Pt a pretinde drepturi de garanie mandatarul trebuie s i notifice mandantului sume de
bani pe care acesta le datoreaz, cu somaia de a fi pltite n 5 zile i cu precizarea c n caz de
neplat va trece la vnzarea bunului/reinerea sumelor de bani aflate n posesia sa.
Mandatarul e n drept s fac opoziia la instantele judectoreti i s comunice
mandantului n termen de 3 zile de la primirea notificrii.
Dac termenul a expirat fr ca mandantul s fac opoziia/opoziia a fost respins,
mandatarul fr vreo alt formalitate poate trece la vnzarea bunurilor aflate n privilegiu.

ncetarea contractului de mandat
Contractul de mandat nceteaz de regul prin ndeplinirea funciilor sale juridice, dar
exist i situaii de natur obiectiv/subiectiv care duc la stingerea/ncetarea contractului
respectiv: - revocarea contractului de ctre mandant
- Renunarea mandatarului
- Moarte/interdicia/Insolvena mandantului/mandatarului

Contractul de Comision
Un contract prin care o persoan numit comisionar se oblig pe baza mputernicirii celeilalte
pri numit comitent s ncheie anumite acte/fapte/operaiuni n nume propriu dar pe seama
conferentului, n schimbul unei renumeraii numit comision.
Conditiile de valabilitate sunt aceleai ca i la contractul de mandat.

Efectele contractului de comision:
Obligaiile comisionarului:
a) S execute contractul ncredinat, adic s ncheie actele juridice care sunt stabilite de
comitent, pt care a fost mputernicit, dar tinnd cont de termen, pre, bunuri ( comisionarul poate
ncheia un act cu sine nsui, poate fi el cumprtorul/vnztorul anumitor bunuri)
b) S dea socoteal comitentului asupra contractului primit, adic s l informeze pe comitent cu
privire la mersul operaiunilor i eventual al acelor mprejurri care pot modifica natura
contractului.
- Dac comisionarul a depit limitele mputernicirii primite, comisionarul poate refuza
acceptarea.
- Dac a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel stabilit comisionarul e obligat s plteasc
diferena de pre sau s fac dovada c dac nu vindea la preul respectiv, prejudiciul era i mai
mare, iar n situaia n care comisionarul a cumprat anumite bunuri la un pre mai mare dect cel
stabilit comitentul poate refuza operaiunea sau comisionarul pltete diferena de pre
- Dac comisionarul fr a avea ncuviinarea comitentului ncheie o operaiune pe credit,
comisionarul va rspunde fa de comitent ca si cnd operaiunea s-ar fi fcut n condiii
obinuite.
c) S i ndeplineasc atribuiile cu bun-credin, s dispun cu srguin, promptitudine cerute
unui bun profesionist.
Obligaiile comitentului:
a) S plteasc remuneraia cuvenit comisionarului ( un comision/o remuneraie
fix/remuneraie fix+comision)
b) S restituie cheltuielile fcute de comisionar pe timpul desfurrii activitii pentru care a
fost mputernicit
c) Ca i mandatarul, comisionarul beneficiaz de aceleai privilegii ale mandatarului, care se
transform n privilegii ale comisionarului.
ncetarea contractului de comision.
- Ca i la contractul de mandat.
- Prin revocarea mputernicirii/renunarea la mputernicire/moartea/interdicie/insolvena uneia
dintre pri.

Contractual de Agentie.
Este reglementat in codul civil in art 2072-2095.
Def: reprezinta contractual prin care o parte, comitent, imputerniceste, in mod statornic, pe
agent, sa negocieze afaceri sau sa negocieze si sa incheie afaceri, in numele si pe seama
comitentului in schimbul unor remuneratii.
Reglementarile din Codul Civil referitoare la contractual de agentie nu se aplica persoanelor care
actioneaza ca intermediari in cadrul burselor de valori, si nici persoanelor cu calitate de agenti de
asigurari sau reasigurari, precum si acelor personae care au calitate de agent, dar care desfasoara
o activitate de intermediere gratuita.

Caracterele contractului de agentie:
1.Contract bilateral da nastere la obligatii de ambele parti;
2.Contract cu titlu oneros se incearca obtinerea unui profit;
3.Contract comutativ existenta si intinderea obligatiilor care sunt asumate de parti sunt certe si
bine determinate la incheierea contractului;
4.Contract cu executare succesiva obligatiile partilor se executa esalonat pe durata determinata
sau nedeterminata a contractului;
5.Contract consensual se incheie prin simplul acord de vointa al partilor.
Cuprinsul si forma contractului de agentie:
-Se incheie intre comitent si agent in forma scris;
-comitent = orice comerciant interesat sa apeleze la serviciile unui profesionist pentru vanzarea
sau cumpararea unor marfuri sau pentru prestarea unor servicii, care reprezinta obiect de
activitate al agentului;
-agent - = orice comerciant persoana fizica sau juridica, care independent pe moment si
profesional, desfasoara activitati de intermediere in favoarea altor profesionisti;
-Trebuie sa se prevada cauzele referitoare la obiectul imputernicit;
-Se poate preciza zona geografica in care agentul isi desfasoara activitatea;
-Trebuie precizata o clauza de neconcurenta efect : restrangerea activitatii profesionale a
agentului pe durata desfasurarii contractului de agentie sau si ulterior incetarii contractului de
agentie dar nu mai mult de 2 ani;
-Noul cod civil: agentul e imputernicit sa negocieze / sa negocieze si sa incheie afaceri, in
numele si pe seama comitentului:
Imputernicire de a negocia: agentului i se confera de catre comitent mandat fara reprezentare;
Imputernicire de negociere plus incheiere de afaceri in numele si pe seama comitentului:
agentului i se ofera mandat de reprezentare;
-Trebuie mentionate clauzele privitoare la remuneratia agentului: suma fixa, comision sau o parte
suma fixa plus o parte comision;
-Trebuie mentionata durata contractului: determinata sau nedeterminata.
Efectele contractului de agentie:
a) Obligatiile agentului (dupa noul cod civil):
-sa indeplineasca toate atributiile care decurg din imputernicirea primita de la comitent;
-sa procure si sa comunice comitentului informatiile importante privind regiunea sau zona
geografica care il intereseaza pe comitent (ex: ce bunuri se cer, ce preturi, in ce perioada sunt
mai vandute);
-sa respecte in mod corespunzator instructiunile rezonabile primite de la comitent: imperative,
indicative ori facultative;
- sa pastreze, in mod corespunzator, bunurile sau esantioanele primite de la comitent;
- sa indeplineasca orice alta atributie mentionata in contract sau prevazuta de lege.
b) Obligatiile comitentului:
-sa puna la dispozitia agentului: cataloage, mostre sau orice alte xxx necesare pentru buna
desfasurare a contractului;
-sa furnizeze agentului toate informatiile necesare in vederea exercitarii in bune conditii a
contractului;
-sa plateasca agentului remuneratia cuvenita;
-sa indeplineasca orice alta atributie ce rezulta din prevederile contractuale sau din dispozitiile
mentionate de lege.
I ncetarea contractului de agentie:
Daca contractul s-a incheiat pe o perioada determinata, el inceteaza la expirarea termenului
mentionat in contract.
Daca s-a incheiat pe o perioada nedeterminata, contractul poate inceta prin denuntarea unilaterala
din partea oricarei parti, dar cu acordarea unui preaviz intre 1-6 luni.
Cod civil exceptie (caz special): contractul poate fi denuntat imediat, fara preaviz, de orice
parte, dar numai in situatia exceptionala, cand 4 imposibila continuarea colaborarii agent-
comitent (inundatii, cutremur, situatie medicala deosebita).
Cod civil oricare dintre parti poate rezilia contractul de agentie in cazul unei neindepliniri din
culpa a obligatiilor contractuale.
Datorita specificului contractului de agentie, agentul are dreptul sa primeasca de la comitent
indemnizatii, despagubiri, la incetarea contractului de agentie. Suma nu poate depasi suma
echivalenta a cuantumului unei remuneratii anuale. Aceasta indemnizatie e recunoscuta de lege
si in cazul cand contractul de agentie a incetat din cauza decesului agentului.
Agentul nu are dreptul la indemnizatie % cazuri:
-comitentul reziliaza contractul de agentie datorita unei incalcari din culpa de catre agent a
obligatiilor sale;
-agentul denunta unilateral contractul de agentie.


Contractul de consignatie
Este reglementat in codul civil de articolele 2054-2063.
Def: reprezinta contractul prin care o parte, consignant, incredinteaza celeilalte parti,
consignator, anumite bunuri mobile, pentru a fi vandute in nume propriu dar pe seama
consignatorului, la un pret stabilit anticipat cu obligatia consignatorului de a remite
consignantului pretul obtinut de pe bunurile vandute, sau bunul nevandut.
Efectele contractului de consignatie:
a)Obligatiile consignantului:
-sa predea consignatorului bunurile mobile ce urmeaza a fi vandute, toate deodata sau separat;
-sa plateasca consignatorului remuneratia cuvenita, fixa sau raport procentual;
- sa restituie toate cheltuielile facute de consignator pentru indeplinirea atributiilor reiesite din
contract
b)Obligatiile consignatorului:
-sa ia toate masurile necesare pastrarii si conservarii bunurilor primite;
-sa comunice consignatorului viciile aparute sau ascunse ale bunurilor primite in consignatie, in
caz de necomunicare legea prezuma ca bunurile au fost primite in buna stare. Comunicarea
viciilor se face in 2 zile de la primire, afara de cazul cand, datorita conditiilor in care se afla
bunurile primite, ar fi fost necesar un termen mai lung. In aceasta situatie termenul este de 2 zile
de la descoperire;
-sa execute cu buna credinta imputernicirea data de consignant;
-sa dea socoteala consignantului asupra indeplinirii serviciilor sale.
I ncetarea contractului de conignatie ( ca si la mandat si comision):
-revocarea imputernicirii de catre consignant;
-renuntarea la imputernicire de catre consignator;
-moartea, interdictia sau insolventa uneia din parti.
Procedurile preventive aplicate debitorului in dificultate
Reglementat de legea 381/2009 si au ca scop salvarea debitorului aflat in dificultate financiara in
vederea continuarii activitatii, de pastrare a locurilor de munca si de acoperire a creantelor
creditorului
Aceste intelegeri dintre debitor si creditor se realizeaza prin procedura mandatului ad hoc sau
prin cea a concordatului preventive.Aceste procedee se aplica cu respectarea urmatoarelor
conditii:
- Ambele proceduri se aplica numai debitorului persoana juridical
- Legea cere ca debitorul sa organizeze o intreprindere economica si sa desfasoare o activitate
economica in mod organizat permanent sisistematic, in care combina resursele financiare, forta
de munca, mijloacele materiale/ informationale pe riscul intreprinzatorului
- Aceste masuri preventive se aplica numai debitorului persoana juridical aflat in dificultate
financiara
- Nu se aplica debitorului persoana juridical ce a intrat in insolventa
Participantii la procedurile preventive:
- Organelle care aplica procedurile preventive sunt: instantele de judecata prin tribunal sau prin
judecatorii sindic.
- Mandatarul ad hoc
- Conciliatorul
- Debitorul
- Creditorii.
Mandatul ad hoc
O procedura confidential declansata la cererea debitorului prin care un mandatar ad hoc
desemnat de instant judecatoreasca negociaza cu creditorul in scopul realizarii unei intelegeri in
vederea depasirii starii de dificultate in care se afla intreprinderea debitorului.
Obiectul mandatului ad hoc: realizarea unei intelegeri intre debitor si creditorii sai in vederea
depasirii starii de dificultate financiara pentru salvarea intreprinderii, locurilor de munca,
returnarea datoriilor. Mandatarul care negociaza cu creditorii poate propune reesalonarea sau
reducerea partiala a datoriilor, continuarea sau incetarea unor contracte aflate in curs de
executare, reduceri de personal sau orice alte masuri necesare atingerii obiectivului mandatului
incredintat.
Conform legii, obiectul mandatului ad hoc trebuie realizat in termen de 90 zile de la
desemnarea mandatarului ad hoc. Activitatea lui este retribuita sub forma unui onorariu fix sau
lunar, stability de presedintele tribunalului, la propunerea debitorului si cu acordul mandatarului.
Concordatul preventiv
Un contract incheiat intre debitorul aflat in dificultate financiara si creditorii sai, constatat pe
cale juridica, prin care planul elaborate de debitor impreuna cu un conciliator privind redresarea
intreprinderii, precum si achitarea creantelor e acceptat de creditori.
Participantii la procedura:
- Debitorul. Orice persoana juridical ce organizeaza o intreprindere economica, se afla in
dificultate financiara dar nu a intrat in insolventa. Nu li se aplica acelor debitori care au fost
condamnati pentru evaziuni economice in ultimii cinci ani sau au beneficiat de un concordat
preventiv.
- Judecatorul sindic. E numit de catrre presedintele tribunalului, hotararile acestuia sunt
definitive si executorii dar pot fi atacate cu recurs. Are urmatoarele atributii
o Numeste conciliator.
o Constata, la cererea conciliatorului, ca sunt indeplinite conditiile deschiderii procedurii de
concordat preventive.
o Dispune suspendarea provizorie a executarii silite contra debitorului.
- Conciliatorul. O poate avea orice practician in insolventa autorizat in conditiile legi isi are
urmatoarele atributii:
o Intocmeste tabloul creditorilor
o Elaboreaza impreuna co creditorul oferta de concordat
o Face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricaror dispute intre creditori si
debitor
o Supravegheaza executarea/indeplinirea atributiilor asumate de debitor
o Intocmeste si transmite creditorilor raporturile lunare / trimestriale asupra activitatii sale
sau a debitorului
- Onorariul sau se stabileste prin contract de concordat si se suporta din averea debitorului. El
consta in functie de natura obligatiilor ori intr-o suma fixa la finalul contractului ori intr-o
retributie lunara sau la finalul contractului un onorariu de succes
- Oferta de concordat preventiv: in termen de 30 zile de la numirea sa conciliatorul elaboreaza
impreuna cu debitorul lista creditorilor si oferta de concordat preventive, care cuprinde:
Proiectul de concordat preventive
Planul de redresare
1.Proiectul trebuie sa prezinte detaliat situatia analitica a activului si pasivului debitorului,
cauzele starii de dificultate financiara, masurile luate de debitor pentru depasirea acestei situatii
precum si proiectia evolutiei financiare pe urmatoarele sase luni.
2.Planul de redresare cuprinde:
Reorganizarea activitatii debitorului =>prin restrangerea conducerii, modificarea
structurii functionale, reducerea personalului.
Modalitati de depasire a situatiei de dificultate financiara: majorarea capitalului social,
emiterea de obligatiuni, printr-un imprumut bancar, infiintarea ori desfiintarea unor sucursale sau
puncte de lucru, vanzarea de active.
Sa prevada procentul de satisfactie al creantelor creditorilor cu propunerea
amanarii/reesalonarii la plata creantelor, de stergere a penalitatilor sau dobanzilor.
Sa mentioneze in contract termenul limita de satisfacere a creantelor prin concordat
(maxim 18 luni de la incheierea contractului)
Pentru a fi opozabile tertilor, oferta de concordat preventive se depune la grefa tribunalului.

Procedura insolventei = un ansamblu de norme juridice prin care se urmareste obtinerea
fondurilor banesti pentru plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditori prin doua
modalitati: reorganizare judiciara sau faliment.
Procedura reorganizarii judiciare: se aplica debitorului persoana juridical si presupune
intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan de reorganizare avand ca obiectiv
fie debitorului. In aceasta situatie prin aplicarea procedurii reorganizarii, activitatea debitorului
continua.
Procedura falimentului: are drept scop transformarea in bani a bunurilor din averea debitorilor
in vederea satisfactiei creantelor creditorilor. Caile de realizare a procedurii:
1. Procedura generala- se aplica urmatoarelor categorii de debitori: aflate in stare de insolventa,
insolventa iminenta, se aplica SC, Societatilor Agricole, cooperative, Grupurilor de Interes
economic si oricaror personae juridice de drept privat care desfasoara activitati economice.
2. Procedura simplificata- se aplica: comerciantilor personae fizice, ce desfasoara activitati
individuale, intreprinderilor familiale, acelor SC ce au fost dizolvate anterior introducerii cererii
de insolventa, acelor debitori care au cerut prin cererea introductive intrarea in faliment, precum
si acelor debitori prezentati la procedura generala ce indeplinesc una din urmatoarele conditii:
a. Nu mai detin niciun bun in patrimoniu
b. Actele constitutive sau contabile nu mai pot fi gasite.
c. Administratorii nu mai pot fi gasiti
d. Sediul debitorului nu mai poate fi identificat.
In aceasta procedura simplificata debitorului sunt supusi direct procedurii falimentului fie la
ddata deschiderii procedurii fie dupa perioada de observatie de 60 zile de la data deschiderii.
Caractere
- Judiciar: toate actele si operatiunile pe care le implica procedura sunt reglementate de
lege, se realizeaza sub control judiciar, efectuat de organelle investite.
- Personal : in functie de categoria de persoane din care face parte, debitorului aflat in stare
de insolventa I se aplica fie procedura generala, fie simplificata
- Colectiv: se urmareste satisfacerea creantelor creditorilor asupra debitorilor
- De remediu (de executare silita): se aplica procedura reorganizarii (reprezinta un
remediu), pe cand aplicarea procedurii falimentului reprezinta un instrument de executare silita.
Condiiile aplicrii procedurii insolvenei
a) Debitorul s fac parte din una din categoriile crora li se poate aplica procedura
insolvenei
b) Debitorul s se afle n starea de insolven
Prin insolven se nelege acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin
insuficiena fondurilor bneti disponibile pt plata datoriilor.
Participanii la procedura insolvenei:
1. Inst. Jud
2. Judectorul sindic
3. Lichidatorul
4. Administratorul judectoresc

Procedura insolvenei se deschide n temeiul cererilor introductiveale pers. ndreptite la
tribunalul competent. Cererea poate fi adresat de debitor, creditor sau orice alt persoan/instit
prevz. De lege
Introducerea cererii de ctre debitor este si un drept si o obligaie
Este un drept n situaia n care debitorul constat c fondurile baneti din patrimoniul su sunt
insuficiente la plata datoriilor scadente
Este o obligaie deoarece cererea trebuie introdus ntr-o perioad optim.
Cererea se formuleaz/semneaz de ctre debitor i trebuie s contin anumite acte: bilanul, o
list complet a bunurilor debitorului, o list a creditorilor i contul de profit i pierderi
Cererea creditorului poate di fcut de orice creditor care are o crean mpotriva
patrimoniului debitorului de mai mult de 30 de zile.
Creana reprezint val de 10,000lei/ 6 salarii medii pe economie pt salariai.
Deschiderea procedurii insolvenei
Dup ce cererea a fost introdus preed tribunalului desemneaz un jud. Sindic s solu cererea
inreg.
Cererea formulat va fi analizat de jud. Sindic pt a constata dac sunt ndeplinite cond. Cerute
de lege.
Odata ce procedura a fost deschis de judectorul sindic trebuie luate msuri pt realizarea
deschiderii procedurii:
1. Notificarea deschiderii procedurii insolvenei
2. Declararea creanelor creditorului
3. ntocmirea/prezentarea unor rapoarte de catre adm. judiciar