PROIECT

CALIFICAREA:
ELECTROMECANIC CENTRALE ELECTRICE
Trifan Mirel
Clasa : 11 C SAM
2010
1
TEMA:CONTACTOARE SI
RUPTOARE

Cuprins
2
Argument pg 4
Cap.1. Principiul de functinare pg !
1.1.Cla"ificarea cntactarelr "i ruptarelr pg #
Cap.$. Elemente cmpnente pg 11
$.$.M%rimi caracteri"tice pg 1$
&i'ligrafie pg 1(

AR)UMENT
3
Aparatele electrice ndeplinesc una dintre funciunile urmtoare :
nchiderea sau deschiderea circuitelor electrice, pentru a asiura alimentarea cu
enerie a unor consumatori sau pentru a ntrerupe, cnd este necesar, aceast
alimentare !
comutarea "modificarea leturilor electrice# n anumite circuite, cum este
necesar, de e$emplu, la pornirea motoarelor electrice cu inele, la care n timpul
pornirii tre%uie modificat treptat &aloarea re'istenei introduse n circuitul rotoric !
supra&eherea transportului eneriei (i prote)area instalaiilor sau a
consumatorilor de enerie electric mpotri&a a&ariilor "ntreruperea unui
scurtcircuit prin arderea unei siurane, deconectarea prin relee de suprasarcin a
unui motor suprancrcat, eliminarea unei supratensiuni etc*#!
msurarea &alorii curentului, a tensiunii sau a altor parametri electrici ai
instalaiei!
supra&eherea anumitor procese de producie (i meninerea automat "fr
inter&enia unui operator# a reimului de funcionare dorit "de e$emplu, pornirea (i
oprirea unei pompe acionate electric, n funcie de ni&elul lichidului n re'er&or!
relarea automat a tensiunii n instalaie
+n funcionarea instalaiilor electrice se nt,lnesc aparate electrice " conectare (i
deconectare # c,t (i aparate electrice de protecie utili'ate n cadrul producerii
transportului (i distri%uiei eneriei electrice * -le se sesc n numeroase &ariante
constructi&e (i funcionale n toate instalaiile electrice ndeplinind funcii de o
deose%it importan :
. nchiderea , deschiderea sau comutarea circuitelor electrice !
. supra&eherea (i protecia instalaiilor (i receptoarelor " mpotri&a suprasarcinilor
, scurtcircuitelor , supratensiunilor , etc # !
Aparatele comple$e pot include n componenta lor ansam%luri sau chiar aparate
mai simple cu rol de comand , semnali'are , protecie *
/in cateoria aparatelor electrice pentru comand automat fac parte :
. contactoarele (i ruptoarele !
. contactoarele cu relee !
. ntreruptoarele automate *
Contactoarele (i ruptoarele n primul r,nd cele electromanetice au cucerit ntreul
domeniu al comen'ilor ma(inilor unelte chiar (i cele de mic putere *-$tin',ndu.se
4
pe scar lar procesele de automati'are n care pre'ena contactoarelor este
indispensa%il , producia acestora a crescut considera%il*
0ecesitatea produciei de mas a impus cre(terea continu a performanelor , (i
scderea preului de cost , ceea ce a facilitat (i mai mult e$tinderea utili'rii lor *

Cap.I PRINCIPIU* +E ,UNC-IONARE

Contactoarele si ruptoarele snt aparate de comutatie,ser&ind pentru sta%ilirea,
ntrerupere sau comutarea diferitelor circuite electrice si, deose%i, pentru punerea si
scoaterea de su% tensiune a motoarelor electrice
Ceea ce caracteri'ea'a modul de functionare a unui contactor sau ruptor este
faptul ca deplasarea contactelor mo%ile ale acestora nu se mai face actionand direct
prin forta mecanica asupra a$ului conctactelor mo%ile,ci direct comandand un
electromanet sau o supapa cu aer comprimat*1iura 1 indica modul de functionare
a unui contactor actionat prin electromanet:
5
1i 1 -lemente funcionale (i schema electric a unui contactor
a. schema constructi&, %. schema electric
1. contact fi$, 2. contact mo%il, 2. armtur electromanetic,3. leatur fle$i%il pentru
trecerea curentului,4. electromanet, 5. %o%ina electromanetului, 6. camer de stinere,7.
%uton de comand,8. resort de deschidere,10. plac de %a' din material i'olant,9. circuit
principal, 99. circuit de comand
.cu a)utorul unui %uton 7,se nchide circuitul de alimentare a %o%inei
electromanetului 4!
.astfel armatura mo%ila 2 este atrasa si circuitul principal se nchide prin deplasarea
contactului mo%il 2, care este solidar cu armatura mo%ila!
.contactele raman nchise numai atat timp cat %o%ina electromanetului se afla su%
tensiune!in momentul in care se se deschide din nou, contactul mo%il re&enind in
po'itia de repaus prin actiunea unui resort 8*
/in punct de &edere constructi&,contactoarele si ruptoarele se aseamana foarte
mult intre ele! deose%ire consta in faptul ca,la contactoare, po'itia de repaus
corespunde situatiei cu circuitul principal deschis, in timp ce la ruptoare, po'itia de
6
repaus corespunde situatiei cu circuitul principal inchis , electromanetul
inter&enind in sensul deschideri circuitului "fi 2#*
1i 2 Contactor (i ruptor, deose%iri funcionale
a. contactor, %. ruptor
1. contact fi$, 2. contact mo%il,2. armtura mo%il a electromanetului,3. electromanet, 4.
resort antaonust,5. %uton de comand, 6. %o%ina electromanetului
7
1i 2 Contactor cu mi(care de translaie
a. montat, %. cu mi(care com%inat
1. corp, 2. armtur i$, 2 :%o%in,3. contact fi$, 4. echipa) mo%il,5. armtur mo%il,6. puntea
contactelor mo%ile,7. camer de stinere a arcului electric, 8. resortul contactelor,10. %orne, 11.
resortul antaonist
1.1C*ASI,ICAREA CONTACTOARE*OR .I
RUPTOARE*OR
Contactoarele si ruptoarele se clasific dup urmtoarele criterii*
/upa felul curentului din circuitul principal "circuitul comandat#
contactoarele si ruptoarele se clasifica astfel*
.contactoare si ruptoare de curent continu!
.contactoare si ruptoare de curent alternati&*
9n mod normal, contactoarele se construiesc pentru tensiuni pana la 330 ; in
curent continu si 400 ; in curent alternati&, si intensitati nominale cuprinse intre 5
si 500 A*
Contactele mo%ile ale contactoarelor (i ruptoarelor sunt acionate
.prin electromanei " de curent continuu sau alternati&, indiferent de felul
curentului din circuitul principal#* Aceasta este soluia cea mai frec&ent folosit,
pre'ent,nd o serie de a&anta)e
. cu aer comprimat, ndeose%i la contactoarele de curent continuu pentru cureni
mari" traciune electric# unde este necesar separarea rapid a contactelor
8
. mecanic, prin ar%ori cu came, metoda este utili'at rar (i numai la intensiti
mici, deoarece puterea de rupere este mic, &ite'a de separare a contactelor este
mic
/upa numarul de poli ,se deose%esc contactoare si ruptoare monopolare,
%ipolare, tripolare "cele mai frec&ent folosite# si tetrapolare
/upa modul de deplasare al contactelor mo%ile e$ista:
.contactoare cu miscare de rotatie a contactelor mo%ile " cu o sinura intrerupere
pe fa'a#
Contactoarele cu rotatie sunt mai ro%uste la solicitari prin &i%ratii,au o putere de
rupere relati& mare "comportand.se mai %ine la utili'area in curent continu# si se
pot reali'a cu usurinta in diferite &ariante constructi&e*Au ca de'a&anta)e, a%arit
relati& mare, se pretea' mai puin la o mecani'are a&ansat a fa%ricaiei*
. contactoare cu translaie" cu dou ntreruperi pe fa'#
Au a&anta)ul unui a%arit redus, ceea ce este foarte fa&ora%il pentru reali'area de
panouri compacte, se pretea' mai %ine unei mecani'ri a&ansate a produciei (i a
monta)ului, au o durat mecanic de &ia mare (i un cost mai redus*
/up mediul de stinere a arcului se deose%esc:
. contactoare n aer
. contactoare n ulei
Contactoarele n ulei separ mediul e$terior de mediul n care lucrea' contactele
mpotri&a aciunii mediului e$terior" praf, ume'eal, &apori coro'i&i#, prote)ea'
mediul e$terior mpotri&a efectelor arcului electric de ntrerupere*Contactoarele n
ulei repre'int mai puin de 10< din contactoarele ce se construiesc n pre'ent*
Contactoarele n aer se utili'ea' rec&ent datorit urmtoarelor a&anta)e=
. durat mare de &ia de 10.20 de ori mai mare dec,t la contactoarele n ulei*
.se pot monta n orice po'iie
.se pot folosi (i n curent continuu
9
CAP $ E*EMENTE COMPONENTE
>ricare ar fi &arianta constructi&a a contactorului, se constata in componenta sa
urmatoarele elemente " fi 1#
Circuitul principal de curent este format din: %orne de racord la circuitul
e$terior, contacte fi$e si contacte mo%ile* ?a contactoarele cu o sinura
intrerupere de pol "contactoare cu rotatie# se intalneste in circuitul principal
si un conductor fle$i%il care face letura ntre contactul mo%il (i %orna de
racord la circuitul e$terior*
Toate elementele circuitului principal de curent sunt din cupru, cu e$cepia
pieselor de contact , care la contactoarele n aer au aplicate nituri sau plcue de
contact din arint sau alia) de contact arint.o$id de cadmiu*
@rin numrul foarte mare de conectri crora tre%uie s le fac fa un contactor,
contactele sale sunt puternic solicitate at,t mecanic prin lo&iturile puternice pe
care le suport la nchidere ct (i electric (i termic prin efectul arcului electric de
ntrerupere*
Circuitul de comanda cuprinde %o%ina electromanetului de actionare,
contactele de autoretinere si %utonul de comanda
-lectromanetul de acionare a&,nd mie'ul manetic din ta%l silicioas (i
%o%ina de e$citaie din s,rm de cupru i'olat cu email este (i el foarte solicitat
att mecanic prin lo&iturile pe care le suport armturile la nchiderea
electromanetului (i termic , prin curenii mari care str%at %o%ina n timpul
nchiderii*
Circuitele au$iliare sunt formate din contactele de %loca) si semnali'are
10
-lementele i'olante asiur i'olaia cilor de curent ntre ele (i fa de mas*
Sunt reali'ate din plci i'olante din mas plastic" melamin, %achelit# (i
mai rar din mase ceramice*
-lementele metalice au rol de susinere mecanic (i sunt nt,lnite ndeose%i
la contactoarele de rotaie
Capacul de protecie, cu&a de ulei" numai la contactoarele n ulei# (i
elementele de fi$are sunt alte elemente componente ale contactorului*
$.1M/RIMI CARACTERISTICE A*E
CONTACTOARE*OR
Mrimile caracteristice ale unui contactor sunt:
0 Tensiunea nominal A
n
: tensiunea la care se dimensionea' i'olaia aparatului,
distanele de conturnare (i strpunere
. Curentul nominal 9
n :
curentul pe care l poate suporta circuitul principal al
conductorului fr a dep(i n reim nominal de lucru ncl'irea admis
.1rec&ena de acionare. numrul ma$im de acionri pe care conductorul le poate
e$ecuta ntr.o unitate de timp*
./urata relati& de conectare : care este standardi'at (i frec&ena de conectare ,
am%ele determin clasele de lucru pentru conectoare
11
&i'ligrafie
Aurel @opa .Aparate electrice de )oasa si nalta tensiune
-ditura /idactica si @edaoica Bucuresti 1872
0astase Bichir, /an Mihoc Sa%rina Cilohi Masini. Aparate Actionari si
Automati'ari -ditura didactica si pedaoica Bucuresti 1886
12