EPILEPSIA

Defini?ie
Clasificarea crizelor epileptice ?i descrierea lor
Starea de r?u epileptic
Factorii favorizan?i ai crizelor epileptice
Etiopatogenia crizelor epileptice
Fiziopatologia crizelor epileptice
Diagnosticul clinic
Investiga?ii
* Diagnosticul diferen?ial
* Tratamentul
* Medicamente antiepileptice
* Tratamentul statusului epileptic
* Femeia gravid? ?i epilepsia
DEFINITIE
Epilepsia este o boal? cronic? cerebral? de etiologie variat?, care se caracterizeaz? prin
repetarea crizelor epileptice Criza epileptic? este o manifestare acut? care rezult? dintr!o desc?
rcare e"cesiv? a unei popula?ii de neuroni cerebrali, care implic? o depolarizare #aotic? a
acestora ?i propagarea desc?rc?rii la teritorii mai mult sau mai pu?in e"tinse din creier,
determin$nd modific?ri motorii, senzitivo!senzoriale, comportamentale, emo?ionale ?i%sau
modificarea st?rii de con?tien?? ?i modific?ri EE&
'tinge (,)!*+ din popula?ie ?i poate apare la orice v$rst? 'l?turi de formele secundare
determinate de leziuni cerebrale sau de numeroase afec?iuni sistemice, e"ist? forme idiopatice ,n
care nu se eviden?iaz?, cu posibilit??ile actuale de diagnostic, leziuni neurologice
Sindromul epileptic este o manifestare epileptic? definit? de elemente clinice -tipul
semiologic de criz? epileptic?., electroencefalografice -EE&., status neurologic, etiologie,
prognostic ?i uneori r?spuns terapeutic

CLASIFICAREA CRIZELOR EPILEPTICE
I. Crize par?iale sau focale/
a. Crize par?iale sau focale simple/ motorii, somatosenzitive, senzoriale, fonatorii,
afazice, vegetative,
b. Crize par?iale sau focale comple"e/ absen?? temporal?, crize psi#omotorii, crize
psi#osenzoriale, crize cu manifest?ri intelectuale, crize cu manifest?ri afective
II. Crize generalizate/
a. Crize generalizate convulsive/ tonico!clonice, tonice, clonice, mioclonice, atone,
b. Crize generalizate tip absen??/ absen?e tipice, absen?e atipice
III. Crize neclasificabile
DESCRIEREA CRIZELOR EPILEPTICE
I. Crizele par?iale sau focale rezult? dintr!o desc?rcare localizat? a neuronilor corticali ?i
adesea au ca punct de plecare o leziune Ele sunt de dou? tipuri/ simple ?i comple"e 0n timpul
crizelor focale simple starea de con?tien?? nu este pierdut? 0n timpul crizelor focale comple"e
1
starea de con?tien?? este modificat? ,n sensul c? pacientul pare confuz, neatent sau obnubilat, nu
r?spunde sau r?spunde gre?it la ,ntreb?ri Crizele par?iale se pot generaliza secundar
Ia. Crizele par?iale -focale. simple pot fi/
motorii -epilepsia de lob frontal.,
somato!senzitive -epilepsia de lob parietal.,
senzoriale -vizuale!epilepsia de lob occipital2 gustative, auditive, olfactive, vertiginoase.,
fonatorii, afazice, vegetative
Crizele motorii pot fi somato!motorii 3ac4soniene, adversive, de arie motorie suplimentar?, etc
Crizele somato!motorii 3ac4soniene se caracterizeaz? prin manifest?ri tonico clonice care
intereseaz? ini?ial un segment/ fa?a sau un membru, bra#ial sau crural, ?i se e"tind progresiv pe
tot #emicorpul 0n acest caz, dac? criza debuteaz? la nivelul e"tremit??ii distale a membrului
superior are un mers ascendent spre r?d?cina sa, cuprinde apoi #emifa?a ?i apoi membrul
inferior Sediul desc?rc?rii epileptice este la nivelul frontalei ascendente controlaterale EE&
eviden?iaz? un focar iritativ la acest nivel
Crizele adversive se manifest? printr!o rota?ie lateral? a capului ?i oc#ilor de partea opus?
leziunii corticale 5ot fi ,nso?ite ?i de rota?ia corpului, cu c?dere -crize giratorii. EE& eviden?
iaz? un focar iritativ frontal
Crizele de arie motorie suplimentar? se manifest? printr!o vocalizare, prin #ipertonia unui
membru superior, care se ,ndep?rteaz? de corp ?i se ridic? ,n timp ce capul ?i oc#ii se roteaz?
spre acest membru iar membrele inferioare prezint? o desc?rcare tonic? EE& eviden?iaz? un
focar iritativ central -arie motorie suplimentar?.
Crizele somato!senzitive 3ac4soniene au acelea?i localiz?ri topografice -la nivelul
segmentelor corporale ale pacientuui. ca ?i crizele motorii 3ac4soniene ?i se manifest? prin
parestezii localizate, cu mers ascendent de la e"tremitatea distal? a membrului spre r?d?cina sa
-mers 3ac4sonian. EE& eviden?iaz? un focar iritativ centro!parietal
Crizele vizuale se manifest? sub form? de #alucina?ii vizuale simple -fosfene, pete, stelu?e.,
interes$nd un #emic$mp vizual, sau sub form? de deficit vizual acut ?i regresiv sau sub form? de
scotom sau #emianopsie EE& eviden?iaz? un focar iritativ occipital
Crizele gustative se caracterizeaz? prin perceperea eronat? a anumitor gusturi
Crizele auditive se caracterizeaz? prin #alucina?ii elementare -acufene, v$3?ituri, pocnituri,
etc. ?i, mai rar, prin impresia de #ipoacuzie
Crizele olfactive se caracterizeaz? prin #alucina?ii elementare nedefinite dar adesea
dezagreabile
Crizele vertiginoase realizeaz? un verti3 rotator, care poate fi o desc?rcare parietal? sau
temporal?
Crizele fonatorii se manifest? prin oprirea vorbirii -bara3 verbal., vocalizare -rostirea unor
vocale sau silabe. sau palilalie -repetarea unuia sau mai multor cuvinte. EE& eviden?iaz? un
focar epileptic frontal inferior sau temporal sau central -arie motorie suplimentar?.
Crizele afazice se manifest? sub form? de afazie acut? motorie -leziunea este la nivelul
circumvolu?iei a treia frontale a emisferului dominant. sau de afazie acut? senzorial? -leziunea
temporal? posterioar? a emisferului dominant. Crizele afazice se manifest? ca o afazie
tranzitorie de tip e"presiv sau receptiv EE& eviden?iaz? un focar iritativ frontal sau temporal
Crizele vegetative se manifest? sub form? de #ipersaliva?ie, dureri abdominale sau
precordiale, palpita?ii, #ipertermie, crize respiratorii ! #iperpnee paro"istic? de 1!* minute
urmate de apnee, crize de #ipertensiune arterial? cu durata de 1(!*( minute, bufeuri vasomotorii
cu paloare, ro?ea??, #ipersudora?ie, enurezis
*
Ib. Crizele par?iale -focale. comple"e pot fi sub form? de/
! absen?? temporal?,
! crize psi#omotorii,
! crize psi#osenzoriale,
! crize cu manifest?ri intelectuale,
! crize cu manifest?ri afective
0n timpul crizelor par?iale -focale. comple"e desc?rc?rile neuronale intereseaz? ariile
cerebrale asociative
'bsen?a temporal? sau pseudoabsen?a se caracterizeaz? prin alterarea con?tien?ei, bolnavul
,ntrerup$nd orice activitate ?i orice leg?tur? cu mediul ,ncon3ur?tor Dureaz? sub 6( de secunde
Se poate ,nso?i de mi?c?ri stereotipe automate ale buzelor, ale limbii sau mi?c?ri de degluti?ie
'utomatismele psi#omotorii pot fi oro!alimentare -mi?c?ri de mastica?ie, lingere, sugere sau
plesc?itul buzelor., gesturi automate simple -frecarea m$inilor. sau gesturi automate comple"e
-deplasarea unei mobile, c?utatul ,ntr!un portofel, desc#eiatul nasturilor., automatisme
ambulatorii -deplasarea pe distan?e mari, ,n cursul c?reia activitatea pare a fi mai mult sau mai
pu?in adaptat? scopului. ?i automatisme verbale -recit?ri, murmure, c$ntat, fraze stereotipe.
Crizele psi#osenzoriale se manifest? prin iluzii -percep?ii alterate. ?i #alucina?ii -percep?ii f?
r? obiect. Iluziile pot fi vizuale, auditive sau gustative 7alucina?iile pot fi somatognozice
-senza?ii deformante ale diverselor segmente corporale sau absen?a lor., vizuale comple"e
-scene cinematografice, diverse persona3e., auditive comple"e -dialoguri, c$ntece., gustative sau
olfactive comple"e
Crizele cu manifest?ri intelectuale se manifest? sub form? de stare de vis care poate fi o
senza?ie de ,nstr?inare -3amais vu, 3amais entendu, 3amais vecu. sau o senza?ie de familiar - de3a
v?zut, de3a auzit, de3a tr?it., fenomene de g$ndire for?at? percepute ca pe ni?te ordine de e"ecu?
ie sau g$nduri impuse care paraziteaz? starea de con?tien??
Crizele afective ?i emo?ionale se manifest? sub form? de fric?, teroare, triste?e, bucurie,
e"taz sau foame
EE& arat? v$rfuri unilaterale sau bilaterale sau desc?rc?ri de unde lente ,n regiunile
temporale sau fronto!temporale, ,n timpul crizei sau ,ntre crize
II.Crizele generalizate se caracterizeaz? prin pierderea con?tien?ei cu sau f?r? manifest?ri
motorii bilaterale, anomalii EE& generalizate ?i amnezia crizei Ele pot fi convulsive ?i non
convulsive
IIa. Crizele generalizate convulsive sunt/
Criza generalizat? primar? tonico!clonic? sau criza grand mal Criza apare brusc, cu pierderea
cuno?tin?ei, cu c?dere ?i risc de v?t?mare, p?str$nd uneori cicatrice revelatoare Evolueaz? ,n trei
faze/
! faza tonic? cu durata de 1(!*( secunde, este imediat? ?i se traduce printr!o contractur? a ,ntregii
musculaturi, cu membrele superioare ,n semifle"ie, membrele inferioare ,n e"tensie, capul ,n
e"tensie dorsal?, globii oculari lateral ?i ,n sus, pleoapele contractate, pupilele midriatice, cu
refle"ul fotomotor abolit, refle" cornean abolit, ma"ilarele str$nse -limb? mu?cat?. ?i contrac?ia
musculaturii toracice -care e"plic? emisia unui strig?t puternic. Contractura musculaturii
abdominale produce uneori evacuare brusc? de urin? ?i materii fecale 'ceast? faz? se ,nso?e?te
de apnee ?i cianoz?
! faza clonic? este imediat urm?toarea ?i implic? contrac?ii musculare generalizate, bru?te,
violente, cu o nou? posibilitate de mu?care a limbii ?i emisie de saliv? sang#inolent? Durata
6
total? a fazelor tonice ?i clonice este de 6( secunde p$n? la * minute 8a sf$r?itul fazei, bolnavul
prezint? gesturi incoerente ?i incon?tiente de automatism/ mestec?, roteaz? oc#ii, love?te din
m$ini sau din picioare, geme 9efle"ele pupilare reapar, e"ist? frecvent semnul :abins4i,
bolnavul ,?i recap?t? culoarea normal? a pielii
! faza stertoroas?, cu respira?ii ample ?i zgomotoase -stertor ; sfor?it., bolnavul trece ,ntr!un
somn profund cu #ipotonie generalizat?2 treptat trece ,ntr!un somn lini?tit, cu durat? de c$teva
minute sau mai mult Se treze?te obosit, cu cefalee ?i curbatur? <neori persist? semne focale de
deficit -#emiparez? sau afazie. care dispar ,n c$teva ore sau c#iar zile
Subiectul p?streaz? amnezia complet? a crizei
Cre?terea creatin4inazei, descrierea crizei de c?tre antura3, mu?c?tura limbii ?i pierderea urinei
constituie argumente asupra diagnosticului retrospectiv al unei crize epileptice
Electroencefalograma ,n criza grand mal se traduce prin ritm recrutant ,n faza tonic? -frecvente
v$rfuri rapide., v$rf! und? ?i poliv$rfuri! unde ,n faza clonic? ?i unde lente ,n faza stertoroas?
postcritic?
'l?turi de crizele generalizate tonico!clonice mai pot fi observate/
! crize generalizate tonice pure sau clonice pure
! crize mioclonice masive, bilaterale, a c?ror e"presie clinic? se rezum? la o desc?rcare brusc? ?i
scurt? de secuse musculare bilaterale ?i simetrice, interes$nd musculatura a"ial?, e"tremitatea
cefalic? -fle"ia capului., membrele superioare ?i membrele inferioare, cu c?dere EE& eviden?
iaz? desc?rc?ri de poliv$rfuri! unde sau unde ascu?ite sau lente ,n timpul crizelor sau ,ntre crize
! crize atone care se manifest? printr!o pierdere brusc? a tonusului muscular, cu fle"ia capului
?i derobarea membrelor inferioare, cu c?dere EE& arat? poliv$rfuri ?i unde lente
IIb. Crizele generalizate tip absen?? pot fi/
! absen?ele tipice = petit mal ! au durata de 1!1( secunde, bolnavul ,?i ,ntrerupe brusc
activitatea pe care o desf??ura, r?m$ne imobilizat ,ntr!o pozitie fi"?, ca o statuie, faciesul devine
fi3at cu o privire fi"? ine"presiv? Criza se termin? brusc, bolnavul ,?i reia activitatea de unde a
,ntrerupt!o C$nd absen?a este foarte scurt?, tulburarea fugitiv? a st?rii de con?tien?? este greu de
diferen?iat de o tulburare de aten?ie 'pare de regul? la copii cu v$rste cuprinse ,ntre > ?i 1*
ani ?i sunt c$teva zeci de crize pe zi EE& este tipic? -patognomonic?./ desc?rc?ri bilaterale,
bruste, simetrice ?i sincrone de v$rf!und? cu o frecven?? de 6 cicli%secund? 'pari?ia absen?elor
este favorizat? de #iperpnee
! absen?ele atipice sunt absen?ele ,nso?ite de alte fenomene/
!absen?e cu fenomene mioclonice -cu mioclonii ritmice de 6 cicli%secund?, limitate la nivelul
pleoapelor sau b?rbiei ?i buzelor.,
!absen?e cu fenomene tonice retropulsive -cu tendin?? la c?dere spre spate sau retrofle"ia
capului, cu ascensiunea globilor oculari.,
!absen?e atone -cu diminuarea sau abolirea tonusului postural.,
!absen?e cu automatisme gestuale,
!absen?e cu fenomene vegetative -absen?e enuretice, cu pierderea urinei.
III.Crizele neclasificabile ,n care sunt grupate spasmele infantile -sindromul ?est., sindromul
8enno"!&astaut, epilepsia refle"?, epilepsia par?ial? continu?, etc
Spasmele infantile -sindromul ?est. sunt un tip de crize proprii sugarului, aociate cu retard
mental ?i anomalii EE& paro"istice, ce realizeaz? un tablou caracteristic numit #ipsaritmie
-#@psos ; ,n?l?ime, r#@t#mos ; ritm2 pe EE& ,n stare de veg#e apare o succesiune ne,ntrerupt?
de unde lente ?i de v$rfuri, de amplitudine foarte mare, f?r? nici o sincronizare ,ntre ele.
>
Spasmele infantile reprezint? ,n ma3oritatea cazurilor e"presia unor leziuni cerebrale, fie ,n
cadrul unei encefalopatii difuze, fie ,n cadrul unor leziuni focale cerebrale progresive sau
nonprogresive
Sindromul 8enno"!&astaut este o form? grav? de epilepsie, cu debut ,ntre 1 ?i A ani, este o
encefalopatie ce duce la ,nt$rziere psi#ic? important? Frecven?a crizelor este mare, varietatea lor
este mare -crize tonico!a"iale, atone, absen?e atipice, mioclonii, crize tonico!clonice
generalizate, etc., copilul prezint? anomalii cranio!cerebrale, modific?ri imagistice/ #idrocefalie,
atrofie cerebral?, etc
Epilepsiile refle"e sunt cele care sunt precedate de un mod specific de declan?are/
fotomioclonice -stimulare fotic?, televiziune, 3ocuri video, ,nc#iderea oc#ilor, clipit, culori.,
somatosenzoriale -lovire sau atingere, imersiunea ,n ap? fierbinte, sp?larea pe din?i., muzicogene
-muzic?, voci specifice, sunete specifice., epilepsiile legate de lectur?, calcul, rezolvarea unor
probleme de ?a# sau matematic?, 3ocul de c?r?i, etc
Epilepsia par?ial? continu? Bo3eCni4oC constituie un status epileptic somato!motor
caracterizat prin durata ?i localizarea secuselor musculare ,ntr!un teritoriu foarte restr$ns

STAREA DE RAU EPILEPTIC
Starea de r?u epileptic -status epileptic. creeaz? o condi?ie epileptic? fi"? ?i durabil?, adic?
crize repetate la intervale scurte -crize subintrante. 5acientul nu!?i revine ,ntre crize E"ist?
at$tea variet??i de status epileptic c$te variet??i de crize epileptice sunt
Statusul epileptic tonico!clonic generalizat se caracterizeaz? printr!o succesiune de crize
grand mal ,nso?ite rapid de com? profund?, cu tulbur?ri neurovegetative -tulbur?ri respiratorii,
accelerarea pulsului, fluctua?ii tensionale, #ipertermie. 9eprezint? o urgen?? terapeutic?
Starea de r?u mioclonic se caracterizeaz? prin succesiunea salvelor mioclonice f?r? alterarea
notabil? a st?rii de con?tien??
Statusul petit mal este un termen ambiguu, care desemneaz? o lentoare ,n idea?ie, o
obnubilare, o confuzie mintal? sau o letargie, ,nso?ite de modific?ri paro"istice generalizate pe
EE&, cu v$rfuri unde difuze de 6 cicli%secund? -uneori mai lente, alteori mai rapide. ?i put$nd
alterna cu poliv$rfuri!unde Statusul petit mal apare la subiec?i cu antecedente de absen?e
epileptice dar ?i la subiec?i f?r? antecedente epileptice EE& le deosebe?te de crizele par?iale
comple"e epileptice ?i de episoadele psi#otice


FACTORII FAVORIZAN?I AI APARI?IEI CRIZELOR EPILEPTICE
Crizele epileptice care apar ciclic pot fi legate de factori endocrini -epilepsia catamenial?,
care este str$ns legat? de ciclul menstrual. ?i de ritmul nictemeral -epilepsia morfeic?, care apare
,n timpul somnului.
7ipoglicemia, #ipocalcemia, consumul de alcool, la copilul mic! #ipertermia ?i ,ntreruperea
brusc? a tratamentului antiepileptic pot favoriza apari?ia crizelor
'numite medicamente sunt epileptogene/ teofilina! bron#odilatator, isoniazida!
antituberculos, etc
Stimularea luminoas? intermitent? !S8I! ?i #iperpneea sunt folosite ,n electroencefalografie
ca mi3loace de activare pentru eviden?ierea fenomenelor paro"istice S8I poate induce
miocloniile masive bilaterale iar #iperpneea poate induce, ,n particular, absen?a petit mal

ETIOPATOGENIA
)
Etiopatogenia cuprinde studiul factorilor prenatali, natali ?i postnatali capabili s? induc?
leziuni epileptogene 'ce?tia sunt prezenta?i mai 3os
Factorii prenatali pot fi/
!malforma?ii craniene/ microcefalie,
!malforma?ii cerebrale/ microgirie, porencefalie,
!malforma?ii vasculare/ angiomatoza cerebro!trigeminal?,
!afec?iuni dismetabolice fetale si tezaurismoze/ degenerescen?a #epatolenticular?,
leucodistrofiile,
! infectii materne/ luesul, bolile eruptive, etc,
! afec?iuni parazitare ale mamei/ to"oplasmoza,
! unii agenti fizici/ traumatismele abdominale ale mamei gestante, iradierile cu radiatii
9oentgen,
! into"icatii materne/ CD, etilism cronic,
! tulburari metabolice ale mamei care pot produce encefalopatii infantile/ diabetul,
tireoto"icoza,
! encefalopatii prin afec?iuni embrionare ?i fetale prin incompatibilitate de factor 9# cu icter
nuclear, sau alte incompatibilit??i,
! prematuritate,
! al?i factori antenatali/ infec?iile, drogurile variate, ano"ia
Factorii natali -perinatali. sunt traumatisme cranio!cerebrale datorate unor anomalii de bazin,
aplicatiilor de forceps, sau unor ano"ii fetale -travaliu prelungit, strangulare fetala prin cordon
ombilical, nasteri vicioase.
Factorii postnatali sunt/
!boli infectioase/ encefalite, meningite, meningoencefalite -bacteriene, virotice, ric4ettsiene,
luetice.,
!traumatisme cerebrale severe/ contuzia cerebral?, #ematomul subdural, etc,
!afec?iuni vasculare cerebrale -ateroscleroza cerebral?, encefalopatia #ipertensiv?, anevrismele ?i
angioamele cerebrale, tromboflebitele cerebrale, #emoragiile cerebrale ?i subara#noidiene.,
! procese e"pansive intracraniene/ tumori, abcese, parazitoze, gome sifilitice,
! factori to"ici/ CD, plumb, arsen, mercur, fosfor, CS, alcool, droguri,
! into"icatii endogene/ uremie, insuficien?? #epatic?, etc,
! factori alergici/ encefalite alergice, encefalite postvaccinale, encefalite postseroterapice,
! sclerozele cerebrale / dementa 'lz#eimer,
! boli eredofamiliale, degenerative ?i prin virusuri lente/ scleroza tuberoas?, boala lui
9ec4ling#ausen, degenerescen?e spino!cerebeloase, degenerescen?a #epato!lenticular?, boala
Eacob!Breutzfeld, disinergia cerebeloas? mioclonic?,
!tulbur?ri metabolice ?i nutri?ionale, deregl?ri #idro!electrolitice, #ipoglicemie, diabet,
dislipidemii, tulbur?ri ale metabolismului proteic -fenilcetonuria, porfiria. deficien?e
pirido"inice, deregl?ri endocrine,
! colagenoze, leuconevra"ite,
! unele parazitoze intestinale
Etiologia epilepsiei este de regul? multifactorial?, factorii genetici intric$ndu!se cu cei
dob$ndi?i Etiologia epilepsiei este str$ns legat? de v$rst? Drice leziune cerebral? traumatic?,
vascular?, tumoral?, degenerativ? este capabil? s? induc? crize epileptice Drice tulburare
metabolic? sau molecular? -respectiv a canalelor ionice sau a neurotransmi??torilor. poate
induce crize epileptice2 la fel orice malforma?ie de dezvoltare cortical? 8a mai mult de *(+
F
dintre epilepticii recent diagnostica?i alcoolul este un factor de risc ?i poate fi de asemenea un
factor declan?ator al crizelor Scleroza temporal? mezial? a fost gasit? la >(+ dintre epilepsiile
rezistente la tratamentul medicamentos ?i operate Gumeroase droguri pot induce crize, fie la
ingestie, fie la ,ntreruperea administr?rii lor 'gen?ii terapeutici care provoaca des crize sunt/
anti#istaminicele, teofilina, insulina, antidepresivele, penicilina, aminofilina, izoniazidul 'buzul
de droguri/ acidul lisergic, amfetamina, cocaina, canabisul, provoac? des crize Intreruperea
urmatoarelor medicamente/ barbiturice, amfetaminele, opiaceele, benzodiazepinele,
carbamazepina, acidul valproic, clonazepamul ?i altele provoac? des crize
FIZIOPATOLOGIA CRIZELOR EPILEPTICE
Criza epileptic? necesit? trei condi?ii pentru a se produce/
!o popula?ie de neuroni patologici e"citabili2
!o cre?tere a activit??ii e"citatorii glutamatergice2
!o sc?dere ,n activitatea proiec?iilor normale in#ibitorii &':' ergice
Membrana citoplasmatic? a neuronilor #ipere"citabili are o permeabilitate ionic? crescut?
care este sensibil? la activarea prin #ipertermie, #ipo"ie, #ipoglicemie, #ipocalcemie ?i
#iponatremie ca ?i prin stimulare luminoas? intermitent? ?i ,n timpul anumitor faze ale somnului
-c$nd este cunoscut? apari?ia #ipersincroniz?rii neuronilor.
5ierderea memoriei ,n timpul crizei poate fi dat? de efectul paralitic al desc?rc?rii neuronilor
#ipocampului
DIAGNOSTICUL CLINIC
Se bazeaz? pe/
! antecedentele personale ale bolnavului relatate de pacient ?i de familia sa2
!relat?rile cel putin ale unui martor ocular al crizei2
!aspectul ?i desf??urarea crizei, evenimentele care o preced -aure., o ,nso?esc -lateraliz?ri,
#alucina?ii., o urmeaz? -st?ri postcritice. ?i factorii care o precipit?2
!antecedentele familiale ale bolnavului care permit identificarea factorilor etiologici lega?i de
evenimentele perinatale2
!e"amenul clinic/ general, neurologic ?i, la nevoie, psi#iatric
Este mai pagubitor un diagnostic fals pozitiv de epilepsie dec$t ,nt$rzierea ,n diagnosticarea
unei epilepsii autentice
Clinicianul trebuie sa r?spund? la trei ,ntrebari fundamentale/
* este epilepsie?
* ce fel de epilepsie este?
* care este etiologia epilepsiei?
INVESTIGATIILE PARACLINICE
EE&!electroencefalografia a3ut? la clasificarea crizelor/ comple"ul v$rf!und? generalizat ,n
absen?e, v$rf!und? focal ,n epilepsiile legate de o localizare EE& sus?ine decizia de suprimare a
tratamentului prin ameliorarea traseelor
Imagistica ,n epilepsie
CT -tomografia computerizat?. poate eviden?ia/ tumorile cerebrale, malforma?iile arterio!
venoase, malforma?iile cerebrale ma3ore, #emoragiile ?i calcific?rile cerebrale Gu este eficient?
,n leziunile de baz? de craniu, din regiunea orbito!frontala ?i temporo!mezial?
H
I9M -imaginea prin rezonanta magnetic?. este de preferat deoarece eviden?iaz? leziunile
discrete de la baza craniului, sclerozele #ipocampice, defectele de dezvoltare cortical? ?i
leziunile isc#emice mici
'nalize ?i teste de laborator/ #ematologice, bioc#imice sanguine ?i urinare
Se folosesc ?i teste diagnostice ca Doppler carotidian ?i bazilar, monitorizarea EB&, analiza
8C9, biopsia de piele, mu?c#i ?i creier ?i investiga?ii genetice
DIAGNOSTICUL DIFEREN?IAL
Sincopa este o pierdere scurt? a st?rii de con?tien?? ?i a tonusului postural de natur?
neepileptic?, ca rezultat al perfuziei cerebrale insuficiente
Clasificarea este urm?toarea/
!sincopele ortostatice apar la trecerea rapid? ,n ortostatism, la mersul nocturn la toaleta, ,n
neuropatia vegetativ?2 apar prin reglarea deficitara a T' ortostatice2
!sincopele cardiace sunt determinate de insuficien?a cardiac?, tulbur?ri
paro"istice de ritm, stenoz? aortic? sau mitral?, embolie pulmonar?2
!sincopele vaso!vagale apar la prelevarea de s$nge, in3ec?ii, durere, team?2
!sincopa refle"? este un sindrom al glomusului carotidian reprezentat de bradicardie
sau asistolie ?i apare prin compresiuni locale/ r$s, laterofle"ie, guler str$mt2
!sincopa la mic?iune apare prin sc?derea tonusului simpatic la mic?iune cu prec?dere
,n ortostatism
EE& permite e"cluderea modific?rilor epileptice
E"plorarea cardiac? reprezentat? ,n principal de EB& ?i ecocardiografie a3ut? la
diagnosticarea sincopelor
Ecografia!Doppler eviden?iaz? stenozele din sistemul carotidian ?i vertebro!bazilar
8ipotimia este o form? minor? de sincop?, caracterizat? printr!o simpl? obnubilare a con?
tien?ei ?i u?oar? rela"are a tonusului muscular
Criza dropp attac4 este o c?dere f?r? avertizare, f?r? pierdere de con?tien??, eventual
declan?at? de ,ntoarcerea sau aplecarea capului 'pare ,n cadrul insuficien?ei circulatorii
vertebro!bazilare
Tetania normocalcemic? apare ,n alcaloza metabolic? sau respiratorie -#iperventilatie. iar
cea #ipocalcemic? apare ,n #ipoparatiroidism
Debutul se face cu parestezii periorale ?i ale e"tremit??ilor, ulterior spasme carpopedale,
senza?ie de lips? de aer ?i an"ietate Clinic prezint? semnul C#Coste4
Tratamentul ,n criz? se face prin respira?ie ,n pung? de plastic, sedative, an"iolitice
5rofilactic se recomand? psi#oterapie ?i te#nici de rela"are
0n verti3ul paro"istic benign bolnavul are ame?eal? -Itotul se ,nv$rte?teJ., an"ietate,
paloare, transpira?ii, grea?? , v?rs?turi, mersul este dezec#ilibrat ?i deviat ,n acela?i sens, fiind o
ata"ie labirintic? E"amenul clininic general, e"amenul neurologic ?i e"amenul paraclinic sunt
normale cu e"cep?ia testelor calorice vestibulare care arat? tulbur?ri unilaterale sau bilaterale ale
func?iei vestibulare
Fenomenele paro"istice care survin ,n timpul somnului sunt/ bru"ismul, miocloniile
fiziologice, pavorul nocturn la copii, co?marurile, somnambulismul
7ipersomniile care cuprind narcolepsia -sindromul &elineau., sindromul de apnee ,n
somn, sindromul 5ic4Cic4 -observat la obezi.

A
TRATAMENTUL
Tratamentul urmareste/ controlul complet al crizelor, efecte secundare c$t mai reduse ?i o
calitate optim? a vie?ii
Tratamentul etiologic medicamentos combate tulbur?rile metabolice, infec?iile, etc Cel
etiologic c#irurgical vizeaz? e"tirparea tumorilor, abceselor, c#isturilor, #ematoamelor, focarelor
sec#elare posttraumatice, sclerozelor, etc
Tratamentul simptomatic urm?re?te fr$narea mecanismelor de declan?are ?i intre?inere a
crizelor 5oate fi medicamentos si c#irurgical -intrerupe caile de propagare a e"cita?iilor intense
de la focarul epileptogen prin fornicotomii, comisurotomii, stimul?ri electrice in#ibitorii
'legerea drogurilor antiepileptice pentru tratamentul crizelor epileptice se face conform
tabelului de mai 3os
Tipul cizei
Terapia monodrog
FDC'8'
C:K, 57T, 8EL -'.
L5' -:.
&:5, 8T&, DMC, T5M -C.
TDGICD!C8DGIC' L5', C:K, 8T&, DMC, 57T, 5:, T5M -C.
':SEGTE ESM, L5', 8T& -C.
MIDC8DGIC' L5', CK5, 8EL, 8T& -C .
Gota/
C:K;carbamazepin?, 57T;fenitoin, ESM;etosu"imid, L5';acid valproic, 5:;fenobarbital,
DK5;diazepam, DMC;o"carbazepina, 8M&;lamotrigina 8EL =levetiracetam, &:5 !gabapentin
Se folose?te de preferinta un singur medicament antiepileptic 'vanta3ele acestui tratament
sunt/ mai pu?ine efecte secundare, lipsa interactiunilor medicamentoase, reducerea costului
medica?iei, reduceea efectelor teratogene ?i complianta si calitatea unei vieti mai bune
0n crizele refractare la tratamenul monomedicamentos se fac combina?ii antiepileptice
-'dams *((N./
! ,n crizele par?iale sau generalizate se asociaz? acidul valproic cu lamotrigina sau
levetiracetamul2 ,n crizele par?iale vigabatrina se asociaz? cu lamotrigina sau tiagabina2
! ,n absen?e se asociaz? acidul valproic cu etosu"imidul2
! ,n crizele par?iale comple"e/ carbamazepina cu acidul valproic2
! ,n alte crize se pot asocia topiramatul cu lamotrigina sau levetiracetamul
Se asociaz? dou? anticonvulsivante cu mecanisme de ac?iune diferite
MEDICAMENTELE ANTIEPILEPTICE
Carbamazepina ac?ioneaz? prin intermediul canalelor de sodiu volta3!dependente Este
indicat? ca monoterapie ,n crizele focale ?i generalizate, cu e"cep?ia absen?elor ?i a crizelor
mioclonice 're o ac?iune minim? asupra activit??ii intelectuale, poate da tulbur?ri digestive ?i
N
uneori antreneaz? o leucopenie moderat? sau c#iar sever? ?i poate fi ?i #epatoto"ic? Se practic?
,nainte de ,nceperea tratamentului ?i apoi la dou? s?pt?m$ni -o anumit? perioad?. formula
sanguin? complet? ?i probele #epatice
Fenitoinul are efect antiepileptic prin blocarea canalelor de sodiu volta3! dependente El d?
rezultate foarte bune, f?r? a avea ac?iune sedativ?, are o ac?iune minim? asupra activit??ii
intelectuale dar d? #iperplazie gingival?, #irsutism, adenopatii ?i, la doze mari, are ac?iune
to"ic? asupra cerebelului 9?m$ne o variant? preferat? pentru terapia crizelor post!lezionale
cerebrale -traumatice, c#irurgicale. ?i ,n varianta in3ectabil? constituie tratametul de elec?ie al
statusului epileptic
Etosu"imidul are ac?iune asupra crizelor tip absen?? prin reducerea influ"ului de calciu la
nivel neuronal talamic 're indica?ie limitat? ?i ,n cazul absen?elor atipice Determin? tulbur?ri
digestive, somnolen?? ?i, foarte rar, agranulocitoz? ?i anemie aplastic?
'cidul valproic%valproatul de sodiu in#ib? canalele de sodiu volta3!dependente ?i faciliteaz?
ac?iunea &':' 're un spectru larg de ac?iune fiind util ca monoterapie ,n toate tipurile de
crize epileptice 5oate determina irita?ii gastro intestinale, cre?terea ,n greutate, c?derea p?rului,
tremor, trombocitopenie ?i atingere #epatic?
Fenobarbitalul faciliteaz? ac?iunea neuroin#ibitoare a &':' prin ac?iune asupra canalelor
de clor Este eficient ,n tratamentul crizelor focale ?i generalizate dar poate antrena, la ,nceputul
tratamentului, somnolen?? ?i o anumit? tulburare intelectual?
Clonazepamul faciliteaz? in#ibi?ia neuronal? mediat? de &':' ?i este folosit pentru crizele
mioclonice ?i atone, mai ales ,n asociere
D"carbazepina -Trileptal., analog? carbamazepinei, bloc#eaz? canalele de sodiu ?i
moduleaz? curen?ii de calciu ?i potasiu Este eficient? ca monoterapie ,n crizele focale ?i tonico!
clonice, are mai pu?ine efecte secundare dec$t carbamazepina/ poate da tulbur?ri digestive,
somnolen??, cefalee, diplopie, ata"ie sau ame?eal?
8amotrigina -8amictal. in#ib? eliberarea neurotransmi??torilor e"citatori, glutamat ?i
aspartat 're eficien?? ,n toate tipurile de crize epileptice 're efect teratogen redus ?i are
influen?? redus? asupra func?iilor mnezice ?i cognitive 5oate da tulbur?ri digestive, ame?eal?,
somnolen??, angioedem
Topiramatul -Topama". are efect antiepileptic printr!un triplu mecanism/ blocarea canalelor
de sodiu, facilitarea &':'!ergic? ?i atenuarea r?spunsului 4ainat!indus Este indicat ca
monoterapie pentru crizele focale ?i tonico!clonice peste v$rsta de F ani D? anore"ie, sc?dere ,n
greutate, confuzie, ,ncetinirea g$ndirii, disfazie, ame?eal?, oboseal?, parestezii ?i, foarte rar,
nefrolitiaz?
8evetiracetamul -Beppra. are mecanism de ac?iune incomplet precizat, este indicat ,n crizele
focale, mioclonice ?i ,n absen?e, interac?ioneaz? redus cu alte medicamente, nefiind inducor
enzimatic 5oate da anore"ie, somnolen??, ame?eal?, cefalee, nervozitate
0ntreruperea complet? a tratamentului se poate ,ncerca numai dac? timp de 6!) ani pacientul
nu a mai prezentat nici o criz? clinic? Monitorizarea se face prin control clinic ?i EE&
Se recomand? evitarea factorilor declan?atori/ a #ipoglicemiei, a cafelei, a ciocolatei, a
alcoolului, a tutunului, a consumului de droguri, se evit? abuzul de medicamente, se evit?
privarea de somn cu respectarea orelor de somn din timpul nop?ii, evitarea lucrului la ,n?l?ime
sau cu surse de foc sau electricitate, se evit? conducerea autove#iculelor -minim * ani de la
ultima criz?.
Epilepsia refractar? la tratament medicamentos ,nseamn?/
1(
! mai mult de 1 criz? pe lun?
! mai mult de * monoterapii e?uate
! mai mult de 1A luni
TRATAMENTUL STATUSULUI EPILEPTIC
Tratamentul statusului epileptic urm?re?te sus?inerea func?iilor vitale, oprirea crizelor,
tratamentul cauzei sau a factorilor declan?atori -st?ri febrile infec?ioase, ,ntreruperea brusc? a
tratamentului antiepileptic, afec?iuni metabolie, vasculare, to"ice, alcool, #ipo"ice. Tratamentul
medicamentos antiepileptic se face cu diazepam iv sau fenitoin iv

FEMEIA GRAVIDAA SI EPILEPSIA
Femeile care iau tratament antiepileptic au un risc de doua ori mai mare de a naste copii
malformati 9iscul este si mai mare pentru cele care au mai multe droguri antiepileptice sau care
au malformatii proprii sau familiale Femeile care si!au planificat o sarcina trebuie sO ia acid
folic -(,> mg%zi. ,nainte de conceptie si ,n timpul sarcinii Trebuie evitat acidul valproic Se
opteaza pentru carbamazepina Malformatiile congenitale au fost raportate ,n asociere cu toate
antiepilepticele vec#i E"perienta clinica cu antiepilepticele noi nu este ,nca suficienta pentru a
determina riscul real Monoterapia este un deziderat ma3or
Se recomanda alaptarea normala independent de penetranta antieplepticului, masurile
necesare fiind luate individual
Crizele epileptice eclamptice se trateaza cu perfuzii cu sulfat de magneziu
EPILEPSIA VRSTNICULUI
1,)+ din totalul celor de peste F) ani au epilepsie
5rezinta comorbiditati si interactiuni medicamentoase multiple
E"ista risc crescut de reactii adverse, mai ales psi#ocognitive Se recomanda/
&:5 8T& -' .
C:K -C.

11