Peptide antifungice salivare

Secretia salivara are in medie un volum de 1 1,5 l, o mare parte (90%) fiind rezultatul functiilor glandelor salivare majore: parotide, submandibulare, sublinguale. Saliva are 2 componente majore:

Apa si electrolitii (99,4%); Substante solide din care 0,2 g% anorganice si 0,4 g% organice;

Substantele organice sunt reprezentate de epitelii, leucocite si mucina (0,2 g/dl), enzime si alte proteine (0,15 g/dl), restul fiind substante organice neazotate. Saliva contine o gama de produse antibacteriene ce asigura apararea nespecifica si specifica a organismului la nivelul cavitatii bucale.

Saliva contine numerosi factori care intervin in apararea antifungica la nivelul cavitatii orale. Componente antimicrobiene ale salivei sunt, n general, factori non-imuni, dar pot fi considerate ca parte a sistemului imun innascut cu rol in protecia mpotriva colonizarii
1

microbiene orale i a infeciei. Sunt incluse o serie de proteine, cum ar fi peroxidaza salivar, lizozim, lactoferina, mucinele, precum si peptide din familia histatinelor. n plus,. Cathelicidin, LL-37, i -i beta-defensine sunt exprimate si secretat de glandele salivare Funcia antifungic este realizat de histatine, proteine cationice bogate n histidin A) Histatinele - neutralizeaza toxinele, inactiveaza unele proteaze, activitate bacteriostatica si antifungica. Histatinele sunt peptide antimicrobiene majore n saliv, reprezentnd o familie de cel puin 12 histidina-bogate in peptide. Ele sunt exprimate constitutiv de parotide i submandibulare , mai precis de celulele ductale salivare. Histatinele sunt n primul rnd medicamente antifungice, cu un efect redus asupra bacteriei orale. Clivajul proteolitic de histatin-1 i histatin-3 genereaz mai multe molecule histatinice. Histatina-5 are cea mai puternica activitatea fungicid, prin urmare, cea mai mare cercetarea s-a concentrat pe acest peptid. Histatina pare s joace un rol-cheie n controlul Candidei orale. Saliva joaca un rol critic n reglementarea adeziunii Candidei la suprafetele mucoase. O frecven ridicat a candidozei orale apare la pacienii cu flux salivar redus, cum ar fi la pacienii cu sindrom Sjgren i histatinele par a fi un juctor principal n controlul pe cale oral cu Candida. Aciune de fungicid histatinele necesit mitocondriile active. Alfa-defensina i histatinele mprtesc unele aspecte ale aciunii lor, antifungice, care este asociat cu transportul ATP i de reacie cu purinergica - cum ar fi receptorii de pe suprafaa celulelor . Relaia de histatina i alfa-i de defensina oral cu Candida, nu este clar, dar aceste peptide pot lucra sinergic. Histatinele sunt, n principal agentii anti-Candid. Ei au un efect redus asupra bacteriilor orale sau pe ciuperca Aspergillus fumigatus. Histatin-5 este cel mai eficient i histatina este activ fa de C. albicans, precum si alte Candida spp. Johnson, Yeh si Dodds (Johnson et al., 2000) msurat concentraiile de histatina n saliv de 31 micrograme / ml n secreiile parotide i 62 micrograme / ml n submandibulare / submaxilari secretiile. Ei, de asemenea, au constatat c aceste concentraii declin cu o jumtate i cu o treime, la persoanele cu varste cuprinse intre 45-75. Efecte sinergice au fost demonstrate ntre histatin-5 i B, amfotericin mpotriva Candida spp., inclusiv un amfotericina B-rezistente la tulpina, Cryptococcus neoformans i A. Fumigatus. b) Peptidele naturale antimicrobiene, antifungice reprezint grupuri de molecule cu structuri diverse, care apartin sistemului imunitar nespecific. Peptidele de aprare sunt prezente la nivelul tuturor celulelor vii, probabil nc de la aparitia acestora, reprezentnd un mijloc de aprare antimicrobian extrem de eficient. Fiecare specie sintetizeaz, n urma stimulrii antigenice, peptide antimicrobiene specifice, diferite ntre ele. La om si mamifere, exist un numr mare de peptide antimicrobiene, care intervin n aprarea nespecific, att prin efectul microbicid antibacterian, antifungic, antiviral, ct si prin modularea imunittii. Peptidele naturale antimicrobiene au masa molecular mic si numr mic de aminoacizi, fiind cele mai simple arme de aprare celular. Structura acestora este amfipatic, cu 2 portiuni diferite, una hidrofil si alta hidrofob, iar sarcina electric este intens pozitiv. La mamifere, sunt numai 2 clase de peptide naturale antimicrobiene: defensinele si catelicidinele. Catelicidinele reprezint o clas de peptide antimicrobiene care au o structur alfa helix. Fiecare specie are propriile catelicidine. La om, s-a descoperit un singur tip de catelicidin (Cowland, Larrick, Agerberth, 1995), cu o greutate molecular de18 kDa si anume human cathelicidin anti-microbial protein, care se produce nc din stadiul intrauterin. Dintre peptidele cu rol antifungic, antimicrobian se numara: catelicidina-LL37, HBD2, HBD-3, HNP-1-3.
2

Structura molecular a catelicidinei are 2 domenii distincte: domeniul catelinei (domeniul C terminal), cu o structura comuna tuturor catelicidinelor, si domeniul LL37 (domeniul N terminal), care este specific omului si reprezint totadat poriunea activ a acestui pepetid. A fost detectat in celulele acinare salivare ale glandelor submandibulare i palatine minore. Actiunea antimicrobian a catelicidinei este rapid si neselectiv, cuprinznd bacterii, virusuri si fungi. Efectul antibacterian este asociat efectului chemotactic si celui imunomodulator . Catelicidina este indus n keratinocite n cursul infectiilor produse de specii de dermatofiti ca Trichophyton, Epidermophyton sau Microsporum, sau n infectii cu fungi potential invazivi (C. albicans). Studiile privind rolul LL37 n infectiile fungice sunt putine, n special n infectiile superficiale cutanate, fiind corelate cu prezenta LL37 n keratinocite. HBD-2 si HBD-3 fac parte din categoria B-defensinelor. Prin intermediul metodelor imunohistochimice HBD-1 a fost gasit in toate probele de saliva, pe cand HBD-2 a fost gasit doar intr-o parte din probe, fiind asociat cu inflamatia. Din categoria A-defensine se numara HPN-1-3 ce sunt peste valornormale la pacientii ce prezinta inflamatii orale. d) O suprafata dentara acoperita de filmul salivar este protejata din punct de vedere imunologic de o singura clasa de Ig secretata activ in cavitatea bucala: IgA secretorie. Imunoglobulinele secretorii de tip A - au rol foarte important de aparare la nivelul cavitatii orale, sunt sintetizate de catre celule specializate din glandele salivare numite plasmocite si a un numeroase roluri antibacteriene, antifungice, antivirale si neutralizeaza diverse toxine. La nivelul coletului, pe langa saliva exista lichidul sau fluidul cunicular care contine IgG, IgA, IgE si complement a caror concentratie creste in cazul unei inflamatii gingivale sau parodontale. IgA secretorie inhiba aderenta bacteriana in mod dirtect prin inactivarea adezinelor bacteriene, reducerea hidrofobicitatii bacteriene si fungice sau prin aglutinarea microbiana. Ea blocheaza si glicozil transferaza [Cotutiu C, Dobre Sorana Elemente de imunologie stomatologica, Ed. Apollonia, 1997]. In afara de anticorpii din clasa IgA, exista si mici cantitati de anticorpi din, clasele IgM, IgD si IgG, concentratia acestora in diferite secretii fiind foarte diferita. IgG serica inhiba aderenta bacteriana, activitatea enzimatica patogenica si induce inflamatia in tesutul gingival. In cavitatea bucala, contributia glandelor la aportul de imunoglobuline difera nu numai de la o glanda la alta, dar si de la un individ la altul, de la starea de sanatate la cea de boala etc.

Nivelul imunoglobulinelor din saliva la subiectii normali si la pacientii cu parodontoza (mg/litru; valori medii +DS) Starea dintilor Sanatosi Parodontoza Imunoglobuline IgG 14,4 + 9,0 69,7 + '33,6 IgA 194,0 + 53,7 371 ,4 + 224,7 IgM 2,1 + 1,9 7,6 4- 5,4

In parodontoza, deci, are loc o crestere masiva a anticorpilor apartinand tuturor celor trei clase de imunoglobuline. Aceasta crestere ar putea fi rezultatul stimulilor antigenici de la nivelul cavitatii bucale, stimuli care activeaza proliferarea clonala si cooperarile celulare. Imunoglobulinele pot fi sintetizate local, cum este cazul unei proportii semnificative de anticorpi IgA secretorii, dar pot fi sintetizate si la nivelul intregului "sistem imunologic comun mucoaselor", sau chiar la nivelul ganglionilor limfatici. Cavitatea orala reprezinta un habitat distinct pentru un numr mare de specii microbiene care locuiesc ntr-un echilibru dinamic cu microflora vecina, precum si cu gazda. Datorita ecosistemului bacterian oral, foarte variat si factorii ce intervin in apararea cavitatii bucale sunt foarte numerosi.