-79caDi

tolul

x
ANTIB]OGRAMA

unor agenli micro?efinitie : ceroltarea sensibilitilii j'biotic bieni ,izlIat.i din diverse produse patologice, faSi de ant chimiote rapicele utilizate in terapeutic6' constituieunuldintretestelebacteri.ologicederUtini efectuate in faboratoarele de profil'cerute de clinicS uneorl abuziv gi ilogicrdar de cele mai rnulte ori cu valoare orientatl vi 9i adesea indispensaUile iniSierii 9i conducerii unui tratament antiinfecgios. Antibiograma trebuie efectuati dupS tehnici standardiza in condi-jii de bunS tehnicitate'cu materiale permanent controla
-

p,r-i-vind

calitatea 1or. Spre a se evita erorile grave ce pot surveni ' produsul tologic trebuie sE fie reprezentativ pentru procesul infeclios cercetatrsE fie corect rocoltat'transportat 9i insiminlat cores
1:

pr:nzator.

Este absolut cont6[ndicat a se efectua antibiograme din

floramicrobianetota].6aunorprodusepluricontaminate,reco].ta..l gi transportate necorespunz6torrdeoarece flora saprofiti majoriglob ' ta rd va duce l-a inhibarea ge rmenilor patogeni, ia r testarea va da rezultate comPlet eronate'

GermenulcesetesteazEtrebuie,pecriteriiobiective' considerat a fi ce1 cauzator de boalE ; cit priveste testarea gernrenilor o p o r t u ni s t i ci , c ri t e ri u I cantitativ in culturS t rebu ' si prJ.mezerdublat de informaliile date de frotiul efectuat din
p

rodusul Patologic. Antibiograma t rebui e efectuatd acelor ge rmeni , a c!ror sensibilitate va riazE de 1a o tulpinA 1a aIta, chiar in cadrul acelui,agi gen microbian. \rn' Se va face antibiograma tutunor germenilor izolaii in inf ec3 j.i graversistemice sau infecgii "- -19-':g (pneumonii'meningi rca Si germenilor izolagi din procese infecte,peritonit"rut"J gioase c,!o-[1 9L!]19!gn!e r cu tendin!; 1a e x t e n s i u n e ' i n f e c 1 i i urrrr ' rerbiliare sau procese supurative de tip osteomielita'

_ go _
Se va face deasemenea antibiograma germenilor izolali in infocgiile intrasp,italicegti 9i purtdtorilor de germeni paroge de data aceasta tn interes epidemiologic (Jugularea infecliei de pu rtd tori lor de ge rmoni ) spitalrsterilizarea Nu ss face antibiograma gormenj.lo r a clror sensibilita

'

este cunoscut; Si invariabi16 - ex.streptococul beta hemolitic Ce grup. A. PinS nu demultrin aceastS categorie intrau pneumococul gi meningococul I dar apari!ia unor tulpini rezistente la unele antr bioticer.degi slab reprezentate procentual (sub 5i{),obJ.igd astizi gi 1a testarea acestor germeni. Este inutil a face antibiograma germenilor izolagi din pl5gi sau infecgii ugoarercare se vindecE fErE un tratament antiL-, otic. Se considerd contraindicat a se face testdrea unei cu. turi impure (amestec de spocii microbiene)rdeoarece rezultatuf v: fi incorect interpretatriar beneficiul bolnavului nu va fi cel
scontat.

In cazuri de mare gravitate gi urgengi terapeutici, se poate efectua o antibiogi amd efiq"lo din produsul patologic, firi o culturE prealabili, cu conditia existengei in produs a unei canti t5-ti mari de germeni ; rezultatele vor fi considerate orientati ve gi testarea va fi reficutd dupE izolarea germenului in culturi
r5. _=--,_i7 DeSi s-au propus variate metoderse admiterin general cb pentru uzul curent pot fi folosite metodele difuzimstrice, c:i ra 's-au impus (tehnica Kirby-aauer),precum gi metodele cantitative r prin diluSii in medii lichide gi solidejt P ro f . M . B a 19 , ca re . a studiat ani indelun ga ! i antibiotic:* le gi tot ceea ce este legat de utilizarea ra!iona15 a acestora, aducind observagii critice pe criterii gtiinjifice metodel,or dif L-ipu

zimetricerpropune o tehnici simp15 9i ragionalSrsusceptibilS de mult mai mici erori,faSd de tehnicil-e obignuite i este vorba de testarea _..,-..-."^,..''comparativSrpe aceiagi placdra tulpinii de cercetat,cu ./* tulpini martorra cEror sensibilitate este cunoscutE. Nu este oorect a ofectua antibiograms fArd a avea cel pu!in 3 tulpini mi crobiene cu s ensibi Ii ta t e cunoscute, ce t rebui e folosito ca martori (tulpini standard de stafilococrE.coli gi Psludomonas aeruginosa, omologate pe plan ir,te rnagional ) . Inte rpreta r( (:! rezr..tltatelob gi controlul de calitate al lucrErii,vor fi fScute in raport cu rdspunsurile furnizate de aceste tulpini.

o1

di fuzimetri cb ,,/"".o0" larg utilizatSrmai ales pentru simplitatea tehnicii de testare a germenilor ugurinla interpretErii 9i posibilitdtii cu desvoltare rapidd (18-24 ore) raga cum slnt marea majoritate a celor implicali in procesele infecSioasermetoda difuzimetricS, corect utilizatE racoperd aria nevoilor curente de diagnostic. : plasarea unei rondele ce congine un anti*' !:@. biotic pe sup.raf aga unui roediu de culturH insdmin5at uniform cu un gerrnenrva duce l-a difuziunea antibioticului in mediurin concen tra5ii descrescinderde 1a punctul de plecarer spre periferie. GernenuL nu va creste in zona in carerconcentralia de antibiotic dep6gegte concentraqia minimd inhibitorie (Cl1r)' st,, bilindu-se astfel o relalie di re.ctd intre dimensiunea zonei de i nhibi g ie si cl-lI-u1 germenului. Cu cit gernenul este mai sensibilrcu atit zona de inhibigie a antibioticului va fi mai mare. Astfelrmetoda di,fuzimetricE dE o serie de informali privind sensj-bilitatea unui germen fa15 de o gamd de antibiotice mai la196 sau mai restrlnsErca gi posibilitatea unor deduclii' qerrnenului de cercetat. orivind CMf-uI /, ,z' 14ateriale necesare t, - pldci Petri cu diametrul 1o sau l2 cm,cu fundul pe rfoct plan. t.- mediul de cuLturd ; se foloseste mediul l'1oellerHinton,deoarece lndeplinegto o serie de condilii : permite desvoltarea majoritSlii germenilor de testatrg;) contine suostan!e j-nhj.bitoare nici pentru germeni;nici pentru substanlele antimicrobiene. La fiecare fot trebuie cercetat pH-ul mediu Iulr (7 ,2-7, In plusrmediul nu contine glucpze gi i se poate m;ri valoarea nLl tritivS prin adEugare de slnge 5% sau singe lacat (hemolizat ) lo'. spre a se evita eventuala inhi.bi jie a sulfamidelor de citre timi di n5 9i a p rodugi 1o r de deg rada re ai acidului foli c (v.Ral9 ). Pentru germenii izolali din urinS,antibiograma se face pe rnadi.ul Chabberur la pH-ul urinii din care s-a izolat germenul ; nediul este nutritj"v gi neinhibant pentru sul-famide. i.- rondelele de antibiotice ; discrrr i de hirtie de f il-tru impregnate cu canti te Ii fixe de antibioti ce, doza t e in unitE!i internalionale sau in microgramerdupE critcrii unanim

-82admise

discuri pentru fiecare antibiotic in partersau de medir-camente in flacoan fabrici de NarSO4rl"ivrate etilend 9i sterile r in cara se afl6 9i un desicant' rneniionatb data i; -r !- limrt af15 se flaconului Pe eticheta conlinutul fiecirei rondeLe ; de valabiritate a produsurui 9i acestuia) este gtanlati simbolul antibioticutui(sau iniSiala pe ambele fele ale rondelei' celor ce con!in stru P;strarea rondelelor'mai alos a +40'iar manipu
1a

de poLi-

turi penicilinicertrebuie sd fie obligatoriu Iarea IorrPe clt Posibil'steril5' o cantitat Ideal ar fi ca fiecare rondelE sE eonlind care s5-I poati elib 'chimioterap'ic'pe sau antibiotic de exactS uniform' ra orin u''' difuziune in mediu'clt mai trebuie sE fi1 ceI,. risnrrnz: '"--";;;;";t de cercetat ; germsn izolat dintr-un orice nu cercetatB 9i infeclia de tor p rodus Patologic' de modul in care a fost Alegerea germenului depinde condiliile in care a fost recoltat 9i transportat produsuJ''de obiectivitatea bacte* Si tehniciilatea de ales nrai cultivat,dar inf ornra5iile clinice despre bc aibS sd trebuie care riologului' grave' nav,mai ales in sterile infeclioase standardiza turbidimetrr MErimea inoculului se poate apreciatE din experienl' este germenil0r densitatea cra r adesea en1 5xfo7 germenitpentru stafilococi si !ntre / anroximatie a/' eu \ ^rr ---j pneumococr ^i 9i ^n6,tm^a :";-";"rii,sxloB germeni/m1 pentru streptococi lo8 g e rm e ni /m I t p e n t ru Pseudomonas) w va !.: n fEcuti numar fi !x^,,{-: corectd antibiogrami o ; RepetEm dintr-o culturE pure de germsni' de testat t se pregAtesc -:. 1^^^ AI germenii cu tent concomi fi tratali in concilii culturile cu germeni martor'care vorvor afla deci in acele':5i se identice i germenii in suspensie respecti v in faza de multiculturS de 9i metabolioe ' condilii toate proPrietSlile lor care in plicare logaritmicS'perioadd sint coresPunzHtor exPrimate' . 'Tehnica anti bi og ramei
mediu fE ri inhibanti 8- Io un de .^ . ra l eveazH Pe er! - Dtr Pr roduce lnt r-un tub cu int se steriltcare tamPon un colonii cu

-83bulion simplu,preparat cu peptoni gi extras de carne de bunA ca ).i tate, obginindu-se o suspensie omogen6. - Se terrnostateazi 3-5 orerapoi se ajusteazd turbidita tea culturii obginute. - ie etaleazd cuLtura pe suprafaga unei plEci cu mediu folosind tamponulrstors pe pere!ii eprubeteirin a9a fe1 incit, s5 nu rdminS nici o suprafagE neinsEmingati. Da ci inoculul a fos t corect e fe ctua t ca densitate mic bianS,ar trebui s5 se oblind colonii foarte apropiaterdar nu co fluente, ceea co nu este, t:otdeauna realizabil. - Se lasi pldcile cu capacul intredeschis,pentru absor 1ia cuJ.turiirtimp de 20' pe masa de laborator. - Cu o pensE finE se aplicd rondelele de antibiotic le di stan15 de 3o mm una de alta gi La 2o mm distanld de ma rgi nea plSciirapEsindu-1e ugorrp.entru o bunS aderenli cu mediul. - Se lasA pe mas) 2o' apoi se incubeazd Ia 35-37o t2 i:, or Ln c1 .t) r-i, ,lc mare urgen!;rci,tirea poate fi fEcutd dup:l 6-g ore, dacd inhibilia incepe sd fie vizibilS. Alegerea rondelelor de antibioti ce Nu se poate face o testare 1a toate antibioticele exist te - n-ar fi practic nici realizabil 9i nici util. Alegerea antibioticelor 1a care se face testarea urmeaz. anumite criterii morfologice Si tinctoriale ale germenlIor (coc: bacili, germeni Gram,+ sau Gram - ), criterii farmacologi ce, p rodusu. patologic din caFe s-a izolat_germenulrprecum 9i disponibilitati spitalului pentru anumite antibiotice rai- ceror pre! de cost esi! foa rte ri di ca t. De aceea, fiecare laborator igi va orienta alegerea antibioticelorrmerglnd de 1a o gamd restrinsi de 6-B antibiorice, pinri 1a 16-18 tipuririn funcgie de gravitatea cazului cercetat gi de existenla in farmacie a unor variate preparate antibioticr ExistE astfel truse de antibiotice pentru germeni Gram pentru germeni Gram -rpentru germeni izolagi din infecgii urinar sau din infecaii dJ-gestive. Nu se vor utiliza 2 sau mai multe antibiotice din aceia. familie sau ca acelagi spectru (ex.- se.va util-iza penicilina (,Si pentru p.enicilina Vroxacilina sau meticifina pentru penicilinele rezistente 1a botal-actamazirgentamicina gi pentru tobrarnicj 9i amikacin6,tetraciclina pentru toate tipurile de tetracicLine,
.r

-a4pentru toate sulf coLimj,cina Si Pentru Polimixina B'neoxazolul

mideleretc.
:'

se va fac La germenii izo'1a1i din infec5iile urinare testareobligatoriela:NeoxazoIrcotrimoxazoltNitrofurantoin' din infectiiLe dincid nalidixic (Negram)' La germenii izolali gestive se va face testarea Si la Furazolidon' spbctrul lor Cit priveste cefalosporinele'dat fiind a1 genera!iei a 2foarte largrse va alege clte un reprezentant provine dintr-o dar mai alesrgeneraliei a 3-a ; dacE germenul sensibilita!ii inf ectri.e foarte gravA sau sistemicStcercetarea lui Ia cefalosporine este obligatorie' Ci ti rea Si fnterPretarea anti din j u ru.L - s" ta=o"rE diametrul zonei de inhibilie gradate ,pe 2 dire rondelei de antibioticrcu ajutorul unei rigle !ii pe rPendicula re ' testat martorl"r - Se cerceteazd pIScile pe care s-au pentru germe cAror comportEri sint cqnoscutetiar rezul-tatu1 aLe

corespunzitc nuI testat va fi exprimat'numai dacd martorii sint se apre - In funciie de diametrul zonei de inhliri 1ie peste 2o claz| ca germeni sensibili sau foarte sensibili - / - / sLrb L:' germeni intermediari - 6 L2-I8 mm'germeni rezistengi cu greutate molecularS mare ' mm. Excepgie fac uneLe antibiotice grea; de aceea' ex.colimicinara clrei difuziune in mediu este sensibilitate ca o inhibilie cu / L5 mm Poate fi interpretat; a germenului fegE de antibiotic' prin nrenlioExprimarea testirii mai poate fi fdcutd cu R rezistenla' narea in mm a diametrelor inhibilieirnotind sensibil'++ = intermesau cu plusuri (++++ = f'sensibill*** = diarr+rR = rezistent' ) In zona de inhibilie pot apare colonii vizibile'izoculturi confluenti latermai pu5ine sau mai numeroase'precum 9i mai multe cauze i de germeni ; aceste situagii Pot avea ales cind s-a - culturd impurH'suprainfectatS'mai' Iucrat pe flord totalSrprocodeu total interzis' unor germeni in - existenla intr-o culturi purE a Ia antibiogra;r faze diferite de desvoltare (aga cum se intimplS efectuatS di rect din Produs) i n t r- o populalie - existenla unor mutante r e zi s t e n t e '
mnr

-85microbi.ani heterogenS i acsstea se vor rolua pent ru o nouE testare 9i adesea se poato constatarmai ales pe culturi s e cu nda re, c5 au o ssnslbiLitate normalS. Dac6 nu se obline acest fenomenrse mentioneaz5 pe bu1 tinul de anal'j'z|a prezsn!a coLoniilor rezistente in zona de inhi bigie a unui antibioticrsau se apreciazd numai / zoneL lipsitS de astfel de colonii.

asistd ln prezent 1a o c16gtere ingrijo16toare a infecliilorcugernenianaerobi;laboratoareledemicrobiologi clinicSauobligaliadeaefectuaculturiaerobegianaerobe,in p,aralelrla o serie de produse. Germenii anaerobitcare se izolea z;rtrebuiesc testa!irca Si cei aerobirla o gamE de antibiotice gi chimioterapicerdeoarece sensibilitatea lor este variabili 'de 1a o tulpin6 Ia alta. Se vor folosi culturile oblinute pe medii anae robe 1i' chide sau sernisolideturmind apoi o tehnici pu!in diferiti de me
Se

- intr-un balon cu perle de sticld se amestecS foart3 usorrspre a evita aerarea'2 ml culturE cu loo m1 mediu Goethens topit gi rdcit l-a 45o. (este mediul,din numeroasele rnedii propu ca re ne-a dat rezultato corecter reproductibile) - se FePaitizsaz| cite 20 rnl in tuburi Weinberg steri - se lase se se receasce Pe mase. - ln fiecare tub se introduc 2 rondele de antibiotice diferitercu ajutorul unei anse de sirmi dreaptS,IungE de 15 cm' Ia distan!5 de 8-1o cm una de aIta. - se incube aze 48 ore La 37o - citirea se facermEsurind Iungimea zonei de inhibili din jurul rondelelor cu antibiotice. - interpretarea este identicE metodei Ki rby-Bauer, men!ionind in special cu terminofogia : germen sensibiltintermediar, rezistent.
l

toda Kirby-Bauer.

antibioqraroa Ia b. Koch Se efectuiazE dupA o tehnicA specifici ; germenii desvo,lta!i pe mediul Lowenstein-Sensen vor fi trecuti pe acelas mediu,care are incorporat 9i antibioticu'l sau chimioterapicul 1a care se face testarea : rifampicinSrstreptomicinS,izoniazidS dro etambutolrcicloserinSrFAStotc' 'clte 2 tuburi pentru fiecare in parte. Se parafineazA tuburilo 9i se incubeazE 3o zile 1a 3''

-86Culturile in care nu se desvoltd germenul in prezenqa sub stan!ei antinnicro,bienerdenotA sensibili tatoa qcestuia ; 1a c.^ lc' in care se dosvolt6lgermenul prezintd rezistongE mai micE sau mai marerapreciatE dupd numdrul de col-onii crescute. Deoarece cuLtura gi antibiograna dureazE aprox.2 luni,tim in care bolnavul trebuie t ra t a t ' t e ra p e u t i c a va fi ini3iatd imediat dupE decelarea germenului pe frotiur sau in lipsa acestuia, in funcgie de elemente clinicerradiologicerepidemiologice. Tuberculozarboald cu evolulie cronj.cerse trateazi dupi scheme terapeutice in care sint incluse 3-4 droguri,in scopul evitSriirpe cit posibilra instalSrii rezistengei germenilor; antibiogra schema de tratament va fi revizuitE dupE indicatiile mei, prin scoaterea din terapeuticE a antibioticelor 9i chimic rapicelor 1a care germenii sint rezisten!i'gi eventual introduc rea a1tora,la care acegtia dovedesc sensibilitate. ; Erori posibile in efectuarea gi interpretarea
antibiogramei
O serie de. erori tehnice pot compromite atit

rezultatele

cit gi interpretarea acestora. Aceste gregeli pot {i sumarizate in urmEtoareLe: efectuarea antibiogramei cu o culturd impuri sau pe florS mi c robianS tota15. - utiLlizarea unui mediu pulin nutritiv,degradat orir ve chine sau pdstrare defectuoasi. - testarea unui germen nereprezentativ izol"at din produs, in general un saprofitr ceea ce face antibiograma inu ti1"'r - nerespectarea pH-ului mediului pe care se face tes tarea (pH in afara zonei 7 r2-7 r6) - existenSa in mediul de culturA a unor substan!e c:l impiedi cd difuziunea unor antibiotice. - discuri cu datE de o5pi rare depSgitA sau incorect testate pentru cantitdtile de antibiotice pe care le conlin,sa,-l pistrate in condilii nefavorabile conserverii antibioticeLor. - suspensii microbiene inco re ct standardizate'in generaJ cu concentra{ii nari de gerneni, - nerespectarea timpilor ce s.e succed in efectuarea antibiogrameirincepind cu o etalare incorecti e culturii 9i ter m.ini n d cu termostatarea.

-87- lipsa de aderengi a discurilor pe mediul de cultu16. - citirea incorecti a diametrelor de inhibilie. - lipsa din cercetare a tulpinilor martorrin funclie de
adesea

9i posibil de evitat transforme un examen bacteriologic util,intr-un veritabil peric: pentrLr bolnavrdacE orientarea terapeuticE va urma o astfel de
antibiogrami.

ca

re se face interPretarea. Toate aceste erori intiInite

ntib f 5 e ef
ulr
1

c ?g

! I t ? t ].

s ra
1

ct ui azE , I n d n u nde 1 nterese z a o d

r 1, gerrienilor izo 1 a1i din int rn ina re exactE a cr'1I 9i Ci'',I-?,

U pu

apl L cE ri 1 unei t r p M.I (conce n t r t t-

a n 1m
m

t icrobiene stri c t cont rolai 1 n:. mE inhibitorie ) = Cea mai

i-m

ce d oz .a de

nrib I otic,
C. M.

ca p a b

i Ia

piedice multip I i.carea

bac-

rrr t
ca d
a

B. (concentra!ia minimi bactericidE ) da antibiotic, ce este capabilS de a ucide, p rin

germenul.

dive rs:

TeluicE ! se poate efectua prin dilugii in meJii lichide, fie de a incorpora cantitili cunoscute de antibioti ce intr-un mediu soIid. nilutii de antibiotice 1n medir-r iichid Intr-o serie de tuburi cu buIion rPH 7,2-7,4,cite 'r I lml in fiecare tubrse fac dilugii din antibioticele, aIese, in ge ne ra 1, dupi efectuarea antibiograrl:i difuzimetrice'

i 5m

lt
6'o

)/ '.
_' -;

!1
:

l,fr 0,75t 0)7r M Jtr I n fiecare tub se ade ug l-2 picituri dintr- c sr'rs' pensie rnicrobianS standardizatS,aga inci medir-rl sE nu-9i nroCi fi' ce vizibil aspectul.Dupi incubare de l6-24 ore 1a 37o,se exariineazE slativul. Se considerE ClviI pentru gerinenul cercetat,ultirl dilugie care a inhibat desvoltarea ;br-rlionul tuburilor plni 1: aceastd diluSie inclusivra r5-mas Iimpede'. Reacgia este insoqit! de un nartor'in care cultura in bulion trebuie si se desvoile" t
Lir
12,f,y
6,25

i;

tIi u
i_i
r
3

i:

':i

-88plm35s lim Pentru a afLa CME-uI germenului'din tuburil6 trece pezirpornind de 1a cea rnai mars dilutie de antibiotic'se pe fiecare'di1 cite o ansi calibratE in tuburi cu bulion'notind Operali.unea este mai exacte'dator antibiotic' de respectivri !ia pe sectoare de mediu t5 dilugiei. mari in bulion''decit trecerea cu ansa Si urme de antibiot solidrpe care ar putea fi antrenate care 37o se noteaze ultimul tub in La ore 24 de incubare o DupA ' respectivS reprezintS Cl'13-L dilulia germeni ; nU s-alJ desVoltat antibioticului fa35 do gormenul respectr-v' pot fi atinse in orgaCunoscindu-se concent raliile ce 1a pragul adversitStii,cunos I riism 9i Iimitele de toloranld pinE dozele c daci afla se a de cind CMI-uI si cMB-ulteste imPortant p'rocesul infecqios. antibiotic administrate pot stlpini oilutii de antibi oti ce in mediu solid incorporate in mecii Se folosesc dilugii de antibioti ce Pentru fiecare diLusoLid,de preferingi, geLoza MueIler-Hinton' exact cantitatea de an Petri'calculind pIacE o folosegte se 1ie utilizat' tlbiotic c trebuie adEugati Ia volumul de mediu co respunzi n Placa Pe t ri, impi rli tE in sectoa re ' fiecare striuri paralelendi;r unui germenova fi !nsBminlatd cu ansa'in de I8 ore la 37o's: incubagie DupE ore. 1B bulionrde in culturi mai desvoltat germenul 9r noteazd ultima dilugie 1a care nu s-a cercetatd' care corespunde CMI-uIui pentru tulpina testate mai Metoda se aplicE atunci cind trebuiesc ca o ri sipl inutilS de multe t u I p i ni , d e o a re c e t a 1t f e I t a r imp li materiale.

Controlul de laborator a1 glicacitS!ii

unei terapii
doze

In infeclii este obligat si cor mari gi asocieri de antibiotice'clinicianul aplicat' troleze prin I a b o ra t o r ' e f i ci e n t a t ratamentului utilizate ' Cunoscind cMI-ul 9i cl'18-u 1 antibioticelor in organl sm (I realizate maxime nivelele atit se pot determina sau la 6o'dupd administraree 15'dupe administrarea intravenoasH (recoltare inainte de minime nivelele c" p r" 9i i n t ra mu s cu l" re ) r a antibioticului) admi ni st ra rea urmbtoare (nivelul de eficienlS inhi Se vor determinaastfel NEI bactericidA) in diverse bito-rie) 9i NEB (nivelul de eficiengS produse ca I singetL'c'R"tichid pleural'etc'

antimicrobiene gravetcare neces].tS tratamente cu

-89TehnicS s se fac dilutii s u c c e s i ve , i n c e p i n d cu 7/2, in volum de l mlrdin produsuL de cercetat ; se introduc in fiec re tub 1-2 picEturi dintr-o culture in bulionrde 16 ore,din ger menul izolat de Ia bolnav. Se fac 2 martori I primul con!ine produsul di.luat I/2 (controlul sterilit6gii),ce1 de al doilea, bulion ,in care se lnsdminqeaz5 germenul introdus in reactie, pentru controlu] viabilitSlii acestuia. Dupd o incuba re de 2o ore Ia 37orse noteazi ultima di lu5ie in care nu s-a desvoftat germenuL - respectiv NEf-u1. Se fac subculturi din tuburile rdmase limpezi,intr-un mediu lichidrpentru determinarea NEE-u1ui. (respectiv ultimul tub in care nu s-a desvoltat germenul) Notarea se face prin numere intregircorespunzitoare inversului dilugiei in care mai existd concentra!ie inhibitorie

respectiv,bactericidS. Ex. NEI = e (dilugia I/8 i NEB = 4 (di. 1utia I/a). Se considerE cE valori de NEI Si :li e'A int re 4 -32 indi un tratament antimicrobian bine condus ; valori,. mai mari arati o supradozare a antibioticului sau o acumulare a lui in orgrni. (aga cum se intimplS tn insuficiehga renald acute),ceea ce po3t duce 1a re c!i i adve rse rmai ales pent ru acele antibiotice, ca re sint cunoscute pentru efectele lor toij-ce (aminoglicozidercolim.i cina retc, ) In 1ocu1 germenului propriu se pot util"iza germeni Co colecgiercare au o mare sensibilitate 1a mai muLte antibiotice" Cunoscind CMI-u1 Si CMB-ul germenului utilizat,inmultind dilu!ia limitE de inhibilie cu acestearse afld concentra!i de antibiotic din produsul cercetat.