Introducere

Apararea imuna nespecifica, cunoscuta si sub numele de rezistenta naturala reprezinta abilitatea organismului de a reactiona la actiunea virusurilor, bacteriilor si micozelor, fara a fi avut un contact anterior si reprezinta prima modalitatea de aparare in cadrul raspunsului imun. Mecanismele defensive pe care cavitatea bucala le poseda sunt: saliva, integritatea mucoasei bucale, tesuturile limfoide bucale si mecanismele imune de la nivelul mucoasei. Imunologia mucoaselor castiga teren prin captivarea interesului unui numar mare de specialisti, constituind un plan ce prezentinta un mare potential in dezvoltarea vaccinelor si a imunoterapiei. In ciuda acestui fapt, cativa imunologi confunda acest domeniu prin neglijarea terminologiei bine definite si recomandata. Sistemul imun al mucoasei este chiar mai complex decat partea sistemica, din punct de vedere al efectorilor si anatomiei lor. Imunoglobulina A(IgA) este un anticorp ce joaca un rol extrem de important in imunitatea mucoaselor. O cantitate mare este produsa zilnic, mai mare decat a tutoror celorlalti anticorpi, si anume 3-5 g de IgA este secretat in lumenul intestinal zi de zi, adica aproape 75% din total de imunoglobulina produsa in intregul organism. IgA constituie un complex de polipeptide ce contine de 2 monomeri ai IgA, lantul conector J si componenta secretorie. Stabilitatea moleculara si proprietatile puternice antiinflamatorii fac ca IgA salivara sa fie adecvata pt a oferi imunitatea suprafetelor mucoaselor vulnerabile prin preventia invaziei patogenilor inhalati sau ingerati. Variatiile dintre specii a IgA pun in evidenta importanta elucidarii si analizarii sistemului IgA in cadrul sistemului imun a diferitelor specii, decat rolul acesteia rezultat din studiile realizate pe oameni si soareci. Anticorpii IgA secretari sunt mult mai aglutinogeni decat cei IgA serici. Datorita acestei proprietati, ei intarzie colonizarea bacteriilor pe suprafetele dure. Probabil ca pentru acest motiv IgA salivara se afla incorporata in placa dentara si in pelicula de suprafata unde, dupa cum aratam, interfera cu aderarea bacteriilor la smalt, intr-adevar, un nivel scazut al secretiei de catre parotida a anticorpilor, IgA este insotit de o colonizare masiva a bacteriilor Streptococcus mutans pe suprafetele molarului. Acesti anticorpi nu activeaza complementul, dar pot neutraliza diferite specii virale, bacteriene, fungice si pot realiza procese de citotoxicitate mediata celular, anticorp-dependenta (ADCC).

PARTE GENERALA

Saliva Saliva constituie un lichid incolor, opalescent, a carui vascozitate depinde de provenienta si de conditiile de exretie. De asemenea, ea constituie produsul amestecului secretiilor celor tri glande salivare mari: submandibulare(contribuind cu aproximativ 65% din cantitatea de secretie salivara), sublinguale(4%) si parotide(2-3%). In plus, acestora se adauga lichidul gingival. Saliva este formata din apa care reprezinta un procent de 94,4% si reziduu uscat 0,6%. Factorii de aparare salivari: lizozimul, peroxidaza, lactoferina, mucinele, aglutininele, cistaninele, histaninele, complementul, imunoglobulinele. Lizozimul este o mucoproteina cu numeroase efecte antibacteriene, alcatuita din 129 de aminoacizi si este un rezultat al glandelor salivare(in special de cele submandibulare). Acesta este situate in aproximativ toate umorile organismului: ser,lacrimi,saliva, secretie nazala. Aceste formeaza singura enzima capabila sa rupa legaturile din interiorul peptidoglicanului, prezent in peretele bacterian precum si chitina fungilor.Prin hidroliza specifica legaturilor glucidice dintre radicalii N-acetilglucozamin i acidul N-acetilmuramic distruge pretele bacterian, efectul fiind cel bactericid asupra multora bacteria gram pozitive. Multe specii bacteriene au dezvoltat strategii de eludare a aciunii complementului i lizozimului, ceea ce ins nu scade importana lor in aprarea antiinfecioas. Peroxidaza are efecte antibacteriene, antiviralele si antifungice. Actioneaza asupra Streptococcus mutans si asupra lui Lactobacillus acidophilus. Unii streptococi elibereaz n saliv inhibitori ai peroxidazei. Lactoferina are asemenea peroxidazei efecte antibacteriene si antivirale, dar in plus manifeste efecte aniparazitare, antitumoral, antiinflamator, imunomodulator. Ea se gaseste in lacrimi, secretii nazale, urina, sudoare, lichid cefalorahidian, mucus vaginal, lichid seminal, sange. Mucinele sunt macromolecule formate din lanuri de polipeptide de care sunt legate catene glucidice formate din : monozaharide, acizi uronici, hexozamine sulfatate, hexozamine acetilate (, acid sialic, polizaharide. Mucine mai indeplinesc si alte in functii in afara celei de aparare, precum :rol in lubrifiere, in formarea bolului alimentar,de

asemenea, asigura masticatia, deglutitia,vorbirea si participa la sistemele salivare. Ele prezinta vascozitate, o adezivitate crescuta ceea ce le permite sa detina un control asupra permeabilitatii mucoaselor si sa impiedice intrarea agentilor toxici. Mucinele se clasifica dupa compozitia lor in: glicoproteine( cele mai abundente mucine salivare), mucine neutre, sialomucine si sulfomucine. Cistatinele sunt proteine care inhib cistin-proteazele si regleaz procesele inflamatorii, prin inhibarea activitii proteolitice a enzimelor rezultate prin liza celulelor gazd. Aglutininele adera la peretele cellular al bacteriilor, precum Streptococcus sanguis..Placa dentara bacteriana rezulta din aglutinarea bacteriilor. Ele de asemenea sporesc eficienta unor factori de aparere ai cavitatii bucale. Histaninelesunt peptide cu o lungime de 7 pana la 38 de aminoacizi ce neutralizeaza toxinele, inactiveaza unele proteaze, activitate bacteriostatica si antifungica. Complementul este un sistem seric de 25 de proteine enzime care se activeaz in cascad sub aciunea unui trigger. Componentele majore sunt notate cu C1-C9. Cel mai important este factorul C3 care se elimina in produsul glandelor parotidelor, a glandelor submandibulare i n lichidul gingival. In saliva mixta componentele sistemului complement, mai ales C3, se regasesc n concentraii extrem de sczute.Rolul biologic al complementului: declansarea inflamatiei in care esentiale sunt C5a un puternic factor chemotactic i chemokinetic si C3a i C5a care sunt anafilatoxine, citoliza si opsonizarea. Leucocitele trec prin epiteliul jonciunii dento-gingivale i ajung n lichidul gingival, iar apoi n saliva mixt. Neutrofilele au ponderea cea mai mare in cadrul leucocitelor(aproximativ 98%), limfocitele ating 1%, iar monocitele si eozinofilele sunt rareori intalnite. Imunoglobulinele Glandele salivare minore produc aproximativ 5-10% din saliva totala si 35% din totalul de IgA salivar. IgA salivar joaca un rol cheie in imunitatea mucoasei orale si in apararea antibacteriana. Un studiu publicat recent in European Journal of Oral Sciences face o analiza a nivelului de IgA salivar produs de glandele salivare minore la trei grupe de varsta ( copii, adolescenti si adulti). Datele ( colectate in urma analizei ELISA) arata ca nivelul immunoglobulinei creste o data cu varsta fiind mult mai scazut la copii decat la adulti. O explicatie poate sta in faptul ca sistemul imunitar este insuficient dezvoltat la copii.

Imunoglobulina A are u rol foarte important de aparare la nivelul cavitatii orale,este sintetizata de catre celule specializate din glandele salivare numite plasmocite si are numeroase roluri antibacteriene, antifungice, antivirale si neutralizeaza diverse toxine. Majoritatea molecular de imunoglobulina A sunt reprezentate de IgA salivare cu un procent de 95%, fata de IgA seric 5%.IgA salivar poate fi produs prin doua mecanisme: primul- antigenele orale pot stimula proliferarea i diferenierea celulelor limfoide, la nivel local (glande salivare). Glandele salivare conin esut limfoid, format din macrofage, celule T i B, antigenele orale pot intra n ductul glandular prin fluxul salivar natural retrograd i apoi vor fi capturate de ctre macrofage i prezentate celulelor T i B, iar cel de-al doileaprin migrarea precursorilor celulelor B (sintetizatoare de IgA) care sunt sensibilizate cu antigenele orale prin intermediul GALT (Gut Associated Lymphoid Tissue/esutul limfoid asociat intestinului) la nivelul glandelor salivare; format dintr-o multitudine de noduli limfatici solitari. Functiile biologice ale IgA salivar: Constituie principal defensiv mpotriva patogenilor ce colonizeaz i invadeaz zonele acoperite de secreii, protejeaz mpotriva infeciilor cauzate de enteropatogeni i virusuri, sporeste potenialul de aglutinare bacterian, cel de neutralizare al toxinelor, a enzimelor i virusurilor. Ig A se gaseste sub forma a doi izotopi, IgA1(aprox 90%) si IgA2(10%). Raportul dintre IgA1 si IgA2 din celulele secretoare variaza in functie de tesuturile limfoide diferite a organismului uman. IgA1 este clasa predominanta IgA1 localizata in ser, astfel incat in majoritatea tesuturilor limfoide cea mai mare parte o reprezinta celulele producatoare de IgA. Atat IgA1 si IgA2 au fost gasite in lacrimi, colostru, laptele matern sau saliva. Imunoglubulinele M n saliv exist concentraii mici de IgM secretorii (IgMs). Pentamerii de IgM sunt unii prin lanul J, care permite legarea componentei secretorii la nivelul Fc. Moleculele de IgMs sunt transportate activ i exocitate la polul luminal al celulelor glandelor salivare printr-un mecanism asemntor cu IgAs. Ele devin importante la pacienii cu deficit de IgAs, la care IgMs preiau probabil funciile IgAs deficitare. Lichidul gingival din capilarele esutului conjunctiv subepitelial al gingiei. Dupa ce se amestec cu secreia glandelor salivare i mucoase formeaza saliva mixta sau total. Lichidul gingival are un character asemanator exudatului, fapt datorat spatiilor largi dintre celulele epiteliului joctional care permit trecerea proteinelor, a unelor antigene si a elementelor celulare inspre cavitatea bucala. n lichidul gingival se gsesc IgG, IgM i IgA. Cele mai numeroase, IgG sunt produse n cadrul RIU sistemic, extravazeaz din capilarele gingiei i apoi exudeaz prin epiteliul joncional. Prezena enzimelor proteolitice afecteaz parial structura i implicit funciile moleculelor de IgG. n lichidul gingival se gsesc toate componentele sistemului complement, din ambele ci

 clasic i altern. Concentraiile lor sunt mai mici dect n snge, dar mai mari dect n saliv. Activarea complementului are i efecte negative : din neutrofilele i MF atrase prin chemotactism se elibereaz enzime lizozomale i radicali de oxigen, care amplific leziunile tisulare locale. Neutrofilele reprezint peste 90% din celulele care ajung n cavitatea bucal prin intermediul fluidului gingival. La examenul microscopic aproape jumtate dintre ele conin bacterii fagocitate. Eficacitatea fagocitozei este mai sczut comparativ cu neutrofilele sanguine. Peste 80% dintre neutrofile sunt viabile, comparativ cu mai puin de 40% n saliva mixt. In concluzie, prin lichidul gingival ajung in cavitatea bucal componentele solubile ale aprrii specifice i nespecifice din sange, in principal imunoglobulinele i factorii sistemului complement, precum i elementele celulare de aprare. Integritatea mucoasei bucale Mucoasa bucala este principala poara de patrundere a antigenelor n organism. Mucoasa normala nu permite trecerea microorganismelor, datorita structurii sale complexe. Mucoasa este tapetata la exterior de epiteliul pluristratificat keratinizat i nekeratinizat. Epiteliul nekeratinizat este situate in epiteliul buzelor, al obrajilor, podelei cavitii bucale i al palatului moale. Celulele epiteliale sunt legate prin jonciuni strnse din fibre de citokeratin, in timp ce celulele superficiale sunt unite prin punti impermeabile numite zonula ocludens, care opresc trecerea antigenelor.Inferior epiteliului de suprafata se localizeaza stratul granular. In spatial intercelular imunoglobulinele formeaz complexe imune cu antigenele corespunztoare. O alta bariera cu rol in protejarea cavitatii bucale importriva antigenelor o reprezinta cavitatea bucala, iar inferior acesteea se gaseste lamina care are in compozitia sa un numar redus de limfocite. O zona care reprezinta o vulnerabilitate sporita in fata infectiilor este epiteliul joncional situat ntre gingie i dinte care comunic prin intermediul membranei parodontale cu oasele mandibulei i maxilarelor. Tesuturile limfoide bucale Mucoasele sunt aparate de un system abreviat MALT(mucous-associated lymphoid tissue), ce este alcatuit la randul sau din subsiteme abreviate GALT (Gut-associated lymphoid tissue), BALT (Bronchus-associated lymphoid tissue) si NALT (Nasalassociated lymphoid tissue). Tesutul limfoid se imparte in doua categorii:ganglionii limfatici extraorali dreneaza limfa din mucoasa, gingii i dini si agregarile limfoide intraorale au functii imunologice incomplet intelese. Ganglionii limfatici extraorali
5

Vasele limfatice sunt conturate in zonele superficiale ale mucoasei limbii, planeului bucal, palatului, obrajilor, buzelor, gingiilor, iar acestea prin confulare formeaza limfatice mai mari care dreneaza in in ganglionii submandibulari, submentali, cervicali superiori profunzi i retrofaringieni. Tesutul limfoid intraoral se gaseste sub forma agregarilor limfoide precum: la nivelul amigdalelor palatine i lingual, la nivelul glandelor salivare, la nivelul gingiilor si difuz in submucoasa cavitii bucale. Amigdalele palatine si linguale Aceste organe limfoide se deosebesc de alte structuri limfoepiteliale prin formatiunile lor specific denumite cripte, la nivelul carora se poate acumula material antigenic. Epiteliul criptelor are permeabilitate crescut i permite ptrunderea antigenelor. Ele sunt situate situate la limita dintre cavitatea bucala i faringe. Limfocitele B stimulate de antigene migreaza din foliculii limfoizi in centrul germinativ, unde prolifereaza, apoi migreaza sub form de limfocite B i de plasmocite in capul nodulului limfoid. Prin imunofluorescent s-a determinat ca majoritatea plasmocitelor produc IgG si mult mai putine produc IgA, iar plasmocitele care produc monomeri de IgA nu produc i lanuri J. Amigdalele linguale au o dimensiune mai redusa dect cele palatine i sunt situate inapoia papilelor circumvalate, dar au o structura asemanatoare cu amigdalele palatine. In cadrul lor se regasesc aceleasi cripte care reprezinta locul de varsare al canalelor glandelor mucoase. Au un rol de aparare nesemnificativ, minor. Asemanatoare din punct de vedere al structurii celor tipuri de amigdalem amigdala faringiana care practice nu apartine cavitatii bucale se implica in formarea inelului de esut limfoid numit inelul Waldeyer care separ cavitatea bucala i nasul de faringe. Tesutul limfoid la nivelul gingiilor Tesutul gingival este caracterizat printr-un mare al leucocitelor. Cnd placa bacterian este puin dezvoltat predomin limfocitele, mai ales limfocitele B, dar dac apare gingivita celulele predominante devin plasmocitele. La nivelul gingiilor sistemele de aprare au i efecte negative : activarea complementului, eliberarea enzimelor lizozomale din PMN i eliberarea endotoxinelor din bacteriile gram negative lizate contribuie la apariia i persistena gingivitei. Tesutul limfoid difuz sub mucoasa bucal se gsesc celule limfoide dispuse difuz ntr-un strat. Ocazional unele limfocite sunt stimulate i prolifereaz, genernd agregate limfoide de mici dimensiuni.

Mecanisme imune din mucoasa Descuamarea. Celulele epiteliale sunt permanent reinnoite, la o rat care este dependent de numrul coloniilor bacteriene. Prin descuamare este indeprtat stratul superficial epitelial, impreun cu bacteriile ataate de acesta. Receptorii epiteliali sunt receptori speciali de recunoatere, pentru structure repetitive, inalt conservate, care fac parte din structura microorganismelor patogene.Au fost identificate pan in prezent 10 tipuri de receptori Toll-like.Cuplarea receptorilor Toll-like cu PAMP transmite semnale celulelor epiteliale,care vor produce citokine, chemokine i peptide cu rol antibiotic numite -defensine. Flora microbian comensal. Bacteriile comensale, adaptate supravieuii in cavitatea oral, sintetizeaz factori, cum ar fi bacteriocina, care inhib creterea altor tipuri de bacterii. Defensinele au rol chemotactic pentru celulele dendritice i limfocitele T de memorie i determin activarea i degranularea mastocitelor, cu eliberare de histamin i prostaglandine.Moleculele de defensin pot forma pori in membranele bogate in fosfolipide, aflate in structura bacteriilor. Calprotectina este o protein care a fost identificat iniial in granulele citoplasmatice ale neutrofilelor,monocitelor i macrofagelor. Epiteliul nekeratinizat are, de asemenea, capacitatea de a sintetiza calprotectin.Calprotectina are efecte antibacteriene i antifungice. Inhibitorul de proteaz leucocitar este o protein de dimensiuni reduse(12 kDa), secretat de ctre celulele seroase acinare i celulele epiteliale. Funcia principal este de protecie a mucoasei epiteliale fa de a activitatea elastazei i catepsinei B care sunt care sunt secretate de neutrofile ca rspuns la o agresiune bacterian.

PARTE PERSONALA

Subclasele IgA salivar si riscul de infectie la innotatori de performanta

Maree Gleeson, Sharron T Hall, Warren A McDonald, Adrian J Flanagan si Robert L. Clancy au elaborat in studiu in care au investigat legatura dintre concentratiile IgA total, IgA1 si IgA2 si numarul de infectii respiratorii din perioada desfasurarii studiului. Studiul s-a desfasurat pe o durata de sapte luni si a avut drept obiect de studiou 25 de innotatori de performanta. Concentratiile de IgA1(P=0.01) in faza incipient a sezonului se afla intr-o stransa legatura cu numarul de infectii respiratorii. Cu cat era mai scazuta era concentratia de IgA1, cu atat mai ridicat era numarul de infectii respiratorii. Sportivii cu patru sau mai multe infectii in timpul sezonului de antrenament prezentau o valoare mult mai scazuta a concentratiei IgA salivar decat cei cu mai putin de patru infectii ale aparatului respirator. Proportia IgA1 in saliva sportivilor(80%) era mai ridicata decat in cazul adultilor care nu realizeaza exercitii fizice(60%). Acest studiu sugereaza ca masurarea subclaselor de IgA, mai ales IgA1 de la inceputul sezonului de antrenament poate prezice aparitia unor infectii respiratorii. Rezultate Nici la concentratiile de IgA total, IgA1 si IgA2 si nici la raportul IgA1:IgA2 nu s-au inregistrat diferente majore atat in faza incipenta,cat si in cea finala. Nu s-au observant diferente semnificative intre sexe pt concentratiile medii ale IgA2 sau intre fazele incepienta sau finala a proportiilor in care nu s-a detectat IgA2. Concentratiile IgA1 si IgA2 au tins spre limita inferioara a domeniilor de referinta.

Receptorul polimeric imunoglobulin

Kaetzel CS. considera ca anticorpii secretori ai clasei IgA formeaza prima linie de protective imuna antigen-specifica impotriva patogenilor inhalati, ingerati sau transmisi sexual si antigeni din suprafetele mucoase. Transcitoza epiteliala a IgA polymeric esre mediate de receptorul polymeric immunoglobulin(pIgR). La suprafata apicala, regiunea legatura-ligand extracelulara a pIgR(cunoscuta si ca componenta secretoare- SC) este eliberata sub forma libera sau drept component a IgA secretorie. Studii recente referitoare la structura domeniului legaturii-ligand extracelulara a pIgR au relevant mecanisme prin care se leaga pIgA si alti liganzi. In timpul transctozei, pIgA a neutralizat patogeni si antigeni in compartimentele veziculare intracelulare. Intru-un alt studiu Kaetzel CS, Robinson JK, Chintalacharuvu KR, Vaerman JP soi Lamm ME mentioneaza ca pIgR in celulele epiteliale mucoase leaga dimerul IgA(dIgA) pe suprafata bazolaterala si mediaza transportul de dIgA catre suprafata apicala. Rezultate Caile transcitozei epiteliale de IgA liberaa si dIgA IC sunt aceleasi. Datorita densitatii populatiei ridicate de celule IgA mucoase din plasma si aria enorma de la suprafata cu pIgR mucos epithelial, este foarte probabil ca transcitoza semnificativa locala de IgA IC se realizeaza in vivo. Un astfel de proces ar permite eliminarea directa a IgA IC prin siturile mucoase unde este cel mai probabil sa se formeze, astfel oferind o importanta functie de aparare pt IgA. Sindromul hiper-IgE Candida orofaringeala este o infectie opurtunista cauzata de ciuperca Candida Albicans. O incercare de a intelege a imunitatii la candida a fost recent initiate pt a descoperii identificarea receptorilor tipar-recunoastere micozei precum receptori de lecitina de tipul C care declanseaza raspunsuri prin T helper la nivelul mucoasei. Rezultatele acestui studiu realizat de H R Conti, O Baker, A F Freeman, W S Jang, S M Holland, R A Li, M Edgerton and S L Gaffen au aratat ca exista o legatura intre activitatea candidala redusa a salivei si simultan colonizarea crescuta cu candida. In plus, IL-17 induce histamine in cellule glandular ale culturii salivare. Acesta reprezinta prima dovada ca HIES este asociat cu activitatea salivara defectuoasa. Receptorii IgA in sanatate cat si in boala Variatia interactiilor dintre refiune Fc si regiunea IgA cu receptori confera acestei clase de anticorpi multe dintre proprietatile ei. Receptorul polimeric epithelial Ig in

cellule epiteliale mucoase transporta IgA polimerica (pIgA) produsa de cellule mucoase B in suprafata mucoasei unde, IgA secretoare(SIgA) exclude o multime din antigenici din dieta, din mediu si microantigeni care bombardeaza in continuu mucoasa. In sanatate, aceasta excludere mediate Iga nu numai ca formeaza defensive initiala impotriva infectiei, ci si cruta sistemul imun systemic de potentiale raspunsuri la antigeni care pot altfel culmina prin boala vezicii inflamate sau astm. Dincolo de excluderea antigenului, in contacte apropiate cu antigenii, receptorii IgA au rol in imuninatetea protectoare cat si in boala. Relatia dintre diferiti receptori IgA afecteaza complexul imun om boala comuna renala. In final, aplicarea terapeutica a diferitilor receptori IgA a fost utilizata in domenii precum bli infectioase, vaccinuri si cancer. Efectele relaxarii asupra anxietatii si IgA salivar la gravide De asemenea exista un studiu referitor la conexiunea dintre nivelul IgA salivar si anxietate. Acest studiu produs de Cndida Caniali Primo1 si Maria Helena Costa Amorim a avut scopul de evalua effectual tehnicilor de relaxare la nivele de enxietate si relatia dintre anxietate si nivelul de imunoglobulina A. Studiul a avut loc intr-un spital din State of Esprito Santo, Brazilia. Grupul de studio a fost alcatuit din 60 de gravide. Variabilele au fost reprezentare de varsta, educatie, starea civila, tipul de nastere prin care au fost nascute respectivele. Comportamentul si starea de anxietate au fost bazate pe STAI(State trait Anxiety Inventory) si nivelul de IgA salivar a fost obtinut prin imunoturbidimetrie. Aplicarea testelor statistice Mann-Whitney, Wilcoxon si Pearson au aratat o micsorare importanta in nivelele de stadiul al anxietatii in grupul experimental (p = 0.01); nu e existat nicio legatura intre comportament si variabilele anxietatii si nivelul IgA salivar. Ambele grupuri(experimental si de control) au manifestatat comportament si intensitatea anxietatii la nivel mediu.

10

REFERINTE

1. Per Brandtzaeg , Reinhard Pabst. Let's go mucosal: communication on slippery ground[online]. 2004 [cited septembrie 2004]. available from URL: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1471490604002698 2. Snoeck V, Peters IR, Cox E. The IgA system: a comparison of structure and function in different species[online]. 2006[cited februarie 2006]. available from URL : http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16611558 3. Prof. Dr. C. Neamtu. Factori proteici ce apar in secretia salivara[online]. available from URL: http://www.referate-scolare.ro/medicina/FACTORI-PROTEICI-CE-APARSECRETIA-SALIVARA---ENZIMELE-SALIVARE--MUCINELE--PEPTIDE-PROTEINE-ANTICORP--HORMONI 4. DM Walker. Oral Mucosal Immunology. Ann Acad Med Singapore. 2004.vol. 33. no. 4.2730. 5. Prof. Dr. C. Neamtu. Factori proteici ce apar in secretia salivara[online]. available from URL: http://www.referate-scolare.ro/medicina/FACTORI-PROTEICI-CE-APARSECRETIA-SALIVARA---ENZIMELE-SALIVARE--MUCINELE--PEPTIDE-PROTEINE-ANTICORP--HORMONI. 6. Maree Gleeson, Sharron T Hall, Warren A McDonald, Adrian J Flanaganand Robert L Clancy Salivary IgA subclasses and infection risk in elite swimmers. Immunology and Cell Biology. 1999. 77. 351355.

11

7. Kaetzel CS. The polymeric immunoglobulin receptor: bridging innate and adaptive immune responses at mucosal surfaces. Immunol Rev. 2005.206.83-99. 8. Kaetzel CS, Robinson JK, Chintalacharuvu KR, Vaerman JP, Lamm ME. The polymeric immunoglobulin receptor (secretory component) mediates transport of immune complexes across epithelial cells: a local defense function for IgA[online]. Available at URL: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1924341. 9. H R Conti, O Baker, A F Freeman, W S Jang, S M Holland, R A Li et all. New mechanism of oral immunity to mucosal candidiasis in hyper-IgE syndrome[online]. available at URL: http://www.nature.com/mi/journal/vaop/ncurrent/full/mi20115a.html. 10. Wines BD, Hogarth PM. IgA receptors in health and disease[online]. available at URL: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16866880. 11. Cndida Caniali Primo, Maria Helena Costa Amorim. Effect of on anxiety and salivary IgA levels in puerpurae. Rev Latino-am Enfermagem 2008. 16(1).36-41

12