FUNCTIILE SALIVEI

NOTE DE CURS
1. Digestie
2. Sistem tampon foarte eficient
3. Protecţie antibacteriană: prin aglutinare, mecanisme
bactericide sau bacteriostatice
4. Protecţie antifungica
5. Protecţie antivirala
6. Funcție ANTIOXIDANTĂ
7. Protecţie împotriva agenţilor fizici (lubrifiant) și chimici
8. Acţionează ca un rezervor de ioni pentru prevenirea
demineralizării
9. Rol esențial în sensibilitatea gustativă
1. FUNCȚIA DIGESTIVA

Amilaza salivară:
•enzimă hidrolitică ce scindează legături α - 1,4 –
glicozidice din amidon (polizaharidul majoritar din
alimente)
• reprezintă aproximativ 30% din proteinele salivei
parotidiene.
• secretată de:
-glanda parotida (în principal)
-submandibulară
-glandele lui Ebner.
2. FUNCȚIA TAMPON

• Sisteme tampon salivare :

- acid carbonic / bicarbonat – se opune acidifierii
mediului bucal
- fosfati monobazici / fosfati dibazici – se opune
alcalinizarii mediului bucal
- proteinele salivare – au caracter amfoter »
actioneaza in ambele sensuri
Capacitatea tampon a salivei

Prezinta variatii diurne:

•creste dimineata dupa spalarea dintilor,
apoi scade;
•creste in cursul unei ore dupa masa, apoi
scade intr-un interval de timp egal
•creste lent pina seara, cind incepe sa
scada.
3. PROTECȚIE ANTIBACTARIANĂ

3.1 Lizozimul sau muramidaza:

•distruge unele bacterii prin scindarea polizaharidului

component al peretelui celular, compus din unităţi
glucidice alternante: N-acetilglicozamine şi acid
N-acetilneuraminic. Lizozimul scindează legătura
glicozidică dintre cele două componente glucidice.

•in timpul evoluţiei unele bacterii au dobândit rezistenţa

faţă de lizozim.
3. PROTECȚIE ANTIBACTERIANĂ

3.2 Lactoferina
- proteină care complexează ioni de fier

- sintetizată de celulele epiteliale acinare şi neutrofile.

-legând Fe3+ privează microorganismele de un element

nutritiv esenţial

-efectul lactoferinei este semnificativ prin contactul

său direct cu bacteria

-în prezenţa glucanilor şi a plăcii dentare, lactoferina

devine mult mai puţin eficientă
 3. PROTECȚIE ANTIBACTERIANĂ
3.3 Sistemul peroxidazic salivar (SPS):

•saliva, lacrimile şi laptele conţin sistemul antibacterian compus din

peroxidază, H2O2 şi SCN- (tiocianat)
•în saliva umană peroxidaza catalizează oxidarea SCN- la
hipotiocianat (OSCN- ) şi acid hipotiocianos (HOSCN) - toxice pentru
multe microorganisme
•SCN- + H2O2→ OSCN- +H2O

•inhibarea dezvoltării bacteriilor este atribuită oxidării grupărilor

sulfhidril – SH din centrul catalitic al unor enzime cheie pentru
metabolismul bacterian:
❖Hexokinaza

❖Aldolaza

❖Piruvat kinaza
4. PROTECȚIE ANTIFUNGICĂ

• Proteine bogate în histidina:

- în salivă a fost identificat un grup de peptide bazice
cu activitate antifungică
- conţin numeroase resturi de histidină.
5. PROTECȚIE ANTIVIRALĂ
IMUNOGLOBULINELE
-contribuţia principală la activitatea antivirală a salivei

-în cavitatea orală se găsesc IgA (în principal), IgG şi

IgM

-IgAs are un rol major în mecanismul de apărare local

-o sursă importantă de IgAs o constituie glandele

salivare minore, care secretă 30 mg/100 ml salivă
6. FUNCȚIA ANTIOXIDANTĂ
•Din punct de vedere fiziologic radicalii liberi
si speciile reactive de oxygen (SRO) din
cavitatea orala provin in mare parte din:
1. activitatea neutrofilelor polimorfonucleare
(orice proces inflamator la nivelul gingiilor
determina imbogatirea salivei cu produsi ai
raspunsului inflamator )
2. masticatie ( favorizeaza procese din care
se formeaza radicali liberi - peroxidarea
lipidelor)
• SRO produsi fiziologic au rolul de a
impiedica cresterea celulelor bacteriene la
nivelul placii dentare
6. FUNCȚIA ANTIOXIDANTĂ ESTE
ASIGURATĂ DE:
1. acidul uric (40 –240 micromolar) - asigura 85% din
capacitatea antioxidanta totala a salivei
2. albumina (10 micromolar)
3. ascorbat - acidul ascorbic este concentrat la nivelul
fluidului crevicular gingival, unde concentratia lui este
de trei ori mai mare comparativ cu nivelul plasmatic
4. Sistemul peroxidazic
5. glutationul (2 micromolar)
6. transferina
7. lactoferina
8. ceruloplasmina
6. FUNCȚIA ANTIOXIDANTĂ
• În cazul în care sistemele antioxidante de la nivelul
cavității orale sunt insuficient de active, structurile
orale devin ținta atacului oxidativ!!!

• Saliva poate fi considerată prima linie de aparare

împotriva instalării stresului oxidativ

• Perturbarea echilibrului dintre nivelul radicalilor

liberi și cel al speciilor reactive de oxigen, pe de o
parte, și antioxidanții pe de alta parte, joacă un rol
extrem de important în apariția și evoluția unor
afecțiunilor orale
7. Protecţie împotriva agenţilor
fizici (lubrifiant) și chimici

•Mucinele:
- sunt glicoproteine cu μ = 100000 – câteva milioane.
- lanţul lor polipeptidic este asociat cu glucide, care
reprezintă 70 – 85% din greutatea moleculară.
- sunt secretate în principal de glandele
submandibulare şi sublinguale.
- în contact cu apa, mucinele adoptă o conformaţie
specifică prin care conferă vâscozitate salivei
- mucinele participă la formarea “peliculei mucoase”, o
barieră protectoare care îmbracă ţesuturile moi orale
8. Acţionează ca un rezervor de
ioni pentru prevenirea
demineralizării
•Stabilitatea şi protecţia, in vivo, a substanţei
minerale din smalţ este dependentă de
gradul de saturare al salivei în săruri de
calciu şi fosfat.
•În condiţii normale saliva este suprasaturată
în sărurile care compun smalţul, ceea ce
asigură o protecţie remarcabilă a smalţului.
Gradul de suprasaturare al salivei explică
termodinamic remineralizarea.
•Suprasaturarea face însă inevitabilă
precipitarea acestor săruri, astfel, saliva
contravine legilor fizico-chimice
8. Acţionează ca un rezervor de
ioni pentru prevenirea
demineralizării
• Impasul a fost depăşit prin descoperirea a numeroase
biomolecule, unele implicate in inhibarea precipitării
spontane şi altele în inhibarea dezvoltării cristalelor
(precipitarea secundară):
- proteinele inhibitoare se leagă la suprafaţa cristalelor
şi suprimă dezvoltarea lor
- Citratul
- Mg2+
- Glicozaminoglicanii
- pirofosfatul.
9. Rol esențial în sensibilitatea
gustativă

•Gustul este un stimul important pentru

salivaţie
•Substanțele stimul ale sensibilității gustative
trebuie să fie solubile în salivă
•Gustul acru (indus de substanțele cu
caracter acid) induce cel mai mare flux
salivar, comparativ cu alţi stimuli