Caracterizare Harap Alb

Personajele in basmul cult sunt purtatoare de valori simbolice, ilustrand binele si

raul in diverse ipostaze.
Opera Povestea lui Harap-Alb de Ion Creana este un basm cult, considerat de
!.Calinescu o sinteza a basmului popular romanesc.
"roul, Harap-Alb, este un personaj comple#, contradictoriu, rotund. Acesta
ilustreaza principiul binelui si este surprins in evolutie.
$odelul popular este numai un prete#t pentru autor. Harap- Alb cumuleaza atat
calitati, cat si de%ecte. Printre calitati putem enumera milostenia, enerozitatea,
curajul. "roul da totusi dovada si de de%ecte precum naivitatea, %rica,
in%luentabilitatea. Acesta se apropie mai deraba de starea de om decat aceea de
erou.
Creana reandeste conditia eroului, care nu straluceste nici prin istetime, nici prin
vitejie. &u are insusirile unui erou tipic, ramane la limita umanului si toate
actiunile supranaturale sunt intreprinse de adjuvanti.
Protaonistul este caracterizat atat direct, cat si indirect. "l este caracterizat direct
de narator, in secventa' boboc in felul sau , de (%anta )uminica, personaj
miraculos, ' slab de inger, fricos , de (pan ' Fecior de om viclean.
Printre mijloacele de caracterizare indirecta reasim relatia cu alte personaje.
Atunci cand eroul se intalneste cu (%anta )uminica, acesta da dovada de prima lui
calitate ' milostenia. )esi pe parcursul dialoului batrana mimeaza umilinta, ea are
un rol important in aleerea eroului. Il s%atuieste sa ia obiectele maice' calul,
armele si *ainele craiului, care poarta semnele trecerii timpului. Puterea lor trebuie
activata prin ritualuri de puri%icare' armele sunt curatate, calul mananca jaratic.
In relatia cu spanul, eroul se dovedeste a %i naiv &u pare sa %ie preatit sa vada
dincolo de aparente. Intra sub incidenta juramantului, pe care il pastreaza, %apt ce
denota seriozitatea sa.
O alta modalitate de caracterizare indirecta este aceea prin nume ' protaonistul
su%era o sc*imbare de identitate, in momentul in care %ace sc*imb de roluri cu
spanu. &umele sau, Harap-Alb este un o#imoron care re%lecta noua lui stare, si
anume aceea de slua.
Coborarea in %antana a eroului semni%ica descendenta. Aceasta este una
obliatorie pentru orice erou civilizator. +antana in care Harap-Alb coboara este
una deosebita ' nu are roata, nici par*ie, ci doar o scara.
Protaonistul se mai caracterizeaza indirect si prin %apte ' duce la bun s%arsit
toate probele. Primele doua probe sunt construite simetric. Ambele pornesc de la
discutiile dintre (pan si Imparatul ,erde. Probele au loc in spatii inc*ise, investite
cu puteri supranaturale. "roul este ajutat de (%anta )uminica in ambele misiuni,
unde elementele de cautat sunt salatele si smaraldele.
Comportamentul lui Harap-Alb este unul e#emplar. Acesta isi %ormeaza
au#ilii peste tot' albinele, %urnicile, mostri simpatici.
"l ocoleste o nunta de %urnici pe pod. Podul simbolizeaza trecerea catre o noua
etapa e#istentiala, in care eroul are decizia propriilor acte . Adjuvantii %abulosi, sau
mostri simpatici sunt personajele care, in ciuda aspectului rotesc, nu %ac rau.
-rasaturile acestora sunt *iperbolizate, iar portretele lor sunt raportate la om'
namila de om , aratare de om , sc*imonositura de om .
Oc*ila reprezinta mitul ciclopului, con%orm caruia a te cunoaste pe tine
%oarte bine implica a cunoaste bine lumea din a%ara. Ilustreaza motivul lumii pe
dos. Oc*ila reprezinta si omul nebun care la adapostul nebuniei poate spune
adevarul. Portretul sau este construit cu ajutorul cuvintelor din campul semantic al
oc*iului, cu intentia de a satiriza.
Pasarila ilustreaza motivul vanatorii' o pocitanie de om care umbla cu arcul
dupa vanat pasari . "l participa la urmatoarele probe ' proba camerei de arama, a
ospatului cosmic, a calitatii, a cantitatii, a prive*iului.
.ltima proba are un aspect inedit ' este o proba destinata adjuvantilor, mai
e#act calului, care aduce apa vie, apa moarta si smicele de mar.
In deznodamant spanul este demascat iar eroul isi recapata identitatea
printr-o moarte simbolica. &unta desavarseste initierea eroului, iar %inalul
marc*eaza iesirea din lumea %ictionala. &u apare %ormula speci%ica, ci o ironie '
cine se duce acolo, be si manaca , con%orm careia %ericirea este asimilata
belsuului astronomic.
"u consider ca alcatuirea personajului pleaca de la ipostaza eroului de
basm, dar se distanteaza de acesta prin suprapunerea unor elemente realiste. "roul
trium%a datorita virtutii lui %unciare' bunatatea, desi lipsa de maturitate este
sanctionata drastic imediat ce eroul depaseste spatiul protector.