Sigmund Freud s-a nascut in Imperiul Austro-Ungar in 1856.

Familia sa s-a
mutat la Viena cand el avea patru ani, unde si-a petrecut cea mai mare parte din
viata. Desi acea parte dintr-o amilie de evrei, Freud s-a considerat ateu. Se spune
ca dinte cei sapte copii ai amiliei Freud, Sigmund a ost avoritul mamei sale.
Doar lui i s-a permis sa ai!a o veio"a la care sa poate citi noaptea, si este singurul
care a avut propria camera in copilarie.
Freud a ost un elev de e#ceptie. $a proessor l-a avut pe Jean Martin
Charcot. $a adult vor!ea 8 lim!i si a terminat scoala de medicina inainte de %&
de ani. Dupa a!solvire a decis sa practice neurologia. Desi era interesat in primul
rand de cercetare, situatia inanciara nu i-a permis sa-si atinga scopurile. S-a
casatorit si avut sase copii.
In 1'&& a pu!licat cartea care a curentului psi(analitic. )Interpretarea viselor*
a semnalat inceputul teoriei comple#e a gandirii psi(analitice. Un an mai tar"iu a
pu!licat )+si(opatologia vietii cotidiene*, in care airma ca nu e#ista accidente.
,ermenul de )somn Freudian*, reeritor la !locarea inconstienta a lim!a-ului a ost
discutat in aceasta carte. In 1'&. a ost numit proesor la Universitatea din Viena,
numele sau incepand sa ie cunoscut pe plan mondial.
A continuat sa-si de"volte ipote"ele si in 1'&5 a socat lumea cu teoria
de"voltarii psi(ose#uale, airmand ca se#ualitatea este cel mai puternic dintre
impulsuri, c(iar si copiii e#perimentand atractie si dorinta se#uala. +rintre cele mai
cunoscute concepte se numara comple#ul lui /edip 0atractia !aietilor ata de
mama, competitia cu tatal12 conceptele de id, ego si superego ca structuri ale
personalitatii2 mecanismele de aparare, ca negarea, su!limarea, ormarea reactiei,
proiectia, deplasarea.
In 1'&6 s-a ormat Societatea de +si(anali"a, din care au acut parte si alti
mari psi(ologi, ca Alred Adler si $arl 3ung. In 1'&', Freud era cunoscut in toata
lumea.
Diagnosticat cu cancer in 1'.%, datorita consumului de tutun, Freud a suerit
peste %& de interventii c(irurgicale in urmatorii 16 ani. $a revolta ata de teoria sa,
partidul na"ist din 4ermania i-a ars cartile in 1'%%, iar cand au invadat Austria in
1'%8 pasaportul sau a ost anulat, iind nevoit sa uga in Anglia impreuna cu amlia
sa. Stressul emotional, i"ic, inanciar, datorat cancerului si amenintarii na"iste i-a
cau"at moartea un an mai tar"iu.
,eoriile sale sunt considerate vala!ile si asta"i, iind studiate in cursurile de
psi(ologie sau ilosoie. Unii considera ca aceste teorii sunt inca acceptate pentru
ca nu s-a putut demonstra contrariul, in timp ce altii il considera un geniu.
Indierent de opinie, numele si teoria lui Freud nu vor disparea inca mult timp din
cartile de specialitate.
Teoriile lui Sigmund Freud
1. Teoriile cu privire la studiul personalitaii
Freud dieren5ia"a trei instan5e ale personalit65ii7 eul, supraeul 8i sinele.
9ul sau con8tiin5a de sine repre"int6 nucleul personalit65ii 8i este alc6tuit din
cuno8tiin5ele 8i imaginile despre sine, precum 8i din atitudinile con8tiente sau
incon8tiente a56 de cele mai importante interese 8i valori2 Supraeul 0 Super-ego1
sau con8tiin5a moral6 repre"int6 e#presia e#isten5ei individului :n mediul social2
Sinele 0Id1 repre"int6 un comple# de instincte 8i de tendin5e reulate, el constituind
polul pulsional al personalit65ii, depo"itar al tendin5elor instinctive predominant
se#uale 8i agresive.
1
9ul este acela care asigur6 ec(ili!rul :ntre instinctele 8i tendintele prounde
ale individului, pe de o parte, 8i normele primite pr:neduca5ie 8i realitatea
o!iectiv6, pe de alt6 parte. A8adar, Sinele este pus treptat, pe m6sura de"volt6rii
personalit65ii, su! controlul 9ului 8i Supraeului.
2. Contient, incontient, subcontient
;odelul reudian :mparte psi(icul uman :n trei componente7 con tient,
su!con tient i incon tient. Con tientul repre"int6 suma tuturor unc iilor i
proceselor psi(ice ale omului. Func iile lui sunt7 cunoa terea, planiicarea,
anticiparea, proiectarea. Incon tientul este nivelul primar al organi"6rii psi(icului
uman, structurat :n !a"a instinctelor !ilogice :nn6scute. Freud airm6, c6 omul este
condus de or e incon tiente, care scap6 de su! controlul con tiin ei. Iar
subcon tientul ocup6 un loc intermediar :ntre con tient i incon tient. Unii autori
consider6, c6 su!con tientul este ca un <coridor*, :n care se adun6 g=ndurile, ideile
omului i a teapt6 s6 intre :n con tient.
3. Teoria stadiilor de dezvoltare
Urm=nd o evolutie !iologica, Freud sta!ileste un model rigid pentru ceea ce
el numeste >de"voltare se#uala>. +entru aceasta, Freud propune teoria stadiilor de
de"voltare, pe v=rsta, cu delimitari oarte clare. ?u este o!ligatoriu ca un individ sa
treaca pr:ntoate a"ele 8i este posi!il ca unele etape sa se suprapuna.
+rima a"a este cuprinsa :ntre &-. ani. @n aceasta perioada, copilul
e#plorea"a lumea cu a-utorul !u"elor 8i al gurii. $opilul accepta m=ncarea, laptele
1
Munteanu, Ana, Psihologia dezvoltarii umane,Editura Polirom, Iasi, 2006, pag. 36
8i are tendinta de a duce la gura orice o!iect pe care :l poate tine :n m=na. ;ai
t=r"iu, :nvata sa oloseasca gura pentru a comunica.
Urmatoarea a"a este cuprinsa :ntre .-A ani 8i este cea mai controversata. @n
aceasta perioada copiii descopera dierentele se#uale 8i :nvata sa-8i controle"e
nevoile i"iologice. Astel, copilul reali"ea"a ca :si poate manipula parintii,
reu"=nd sa aca ce i se cere.
+erioada :ntre v=rstele de A-6 ani este cea mai importanta pentru de"voltarea
psi(o-se#uala a individului. $(eia acestei etape este atractia pe care copilul o simte
ata de parintele de se# opus, odata cu teama de celalalt parinte. Freud numeste
aceasta atractie comple#ul lui /edip 0pentru !aieti1 8i al 9lectrei 0pentru ete1.
Aceste comple#e conduc la o dierentiere normala a personalitatii masculine de cea
eminina. Be"olvarea comple#ului consta :n :ncercarea copilului de a se identiica
cu parintele de acelasi se#, aceasta identiicare duc=nd la viitoarea sa orientare
se#uala.
@n perioada urmatoare, :ntre 6 ani 8i p=na la v=rsta pu!ertatii, individul
suprima dimensiunea se#uala 8i se concentrea"a asupra altor aspecte ale vietii. 9ste
perioada :nvatatului, adaptarii la societate, asimilarii unor inormatii culturale 8i
valorilor morale. Aceasta etapa latenta durea"a apro#imativ 5 sau 6 ani, p=na la
pu!ertate, c=nd individul devine constient de dimensiunea se#uala.
@ncep=nd cu v=rsta pu!ertatii, individul este atras de persoanele de se# opus
8i poate duce la !un s=rsit instinctul procrearii.
Freud Interpretarea viselor
)Interpretarea viselor este magistrala care duce la cunoasterea
inconstientului*.
1
Freud vor!este despre interpretarea viselor ca despre )cea mai rumoasa
descoperire* pe care a acut-o. Visul este C!a"a comuna a vietii suletestiD
.
iar
sensul ascuns al conduitelor noastre se e#plica prin rateurile vietii cotidiene.
In lucrarea sa, )Interpretarea viselor*, Freud airma ca visul este util atat
pentru analist cat si pentru cel care visea"a. Visul este considerat a i pa"nicul
somnului si nu pertur!ator2 e#ista doua tipuri de continut ale visului, continutul
maniest si continutul latent. $ontinutul maniest repre"inta ceea ce su!iectul isi
aduce aminte la tre"ire. Su! acest material e#ista insa un continut latent care
cau"ea"a producerea visului. $ontinutul maniest este re"ultatul travaliului
oniric, proces ce angrenea"a emotiile si impulsurile inconstiente.
Atunci cand travaliul oniric esuea"a si nu mai transorma continutul latent
in repre"entari accepta!ile pentru constient, avem de a ace cu un cosmar sau cu
vise an#ioase.Visele an#ioase nu tre"esc su!iectul asa cum o ac cosmarurile .
Freud distinge trei tipuri de vise care au la !a"a dierentierea in unctie de
gradul de rationalitate si de veridicitate a continutului. In prima categorie se
situea"a visele simple sau visele clare care sunt speciice copiilor si care sunt
inspirate de nevoi i"iologice. In cea de-a doua categorie sunt situate visele
re"ona!ile care au o anumita coerenta logica iar in cea de-a treia categorie sunt
situate visele o!scure, incoerente si a!surde, care ac interesul psi(analistilor.
Freud declara ca visele repre"inta )imaginarul constient* deoarece
producerea si de"voltarea lor se ala in aara controlului voluntar. Apartenenta
viselor la imaginatie se sustine prin doua argumente . +rimul ar i acela reeritor
la continutul lor care vi"ea"a enomene si evenimente ireale iar cel de-al doilea
este ca desi au origine in e#perienta anterioara, modul de com!inare a
secventelor e inedit, acestea neiind simple reproduceri a ceea ce s-a intamplat.
In )Viata mea si psi(anali"a* , Sigmund Freud acu"a psi(ologia scolara de
a nu i acordat importanta cuvenita studiului interpretarii viselor7 ) +si(ologia
scolara n-a ost capa!ila sa descopere acest sens al viselor. ?ici n-a stiut in ce
conte#t sa-l stdie"e.$ele cateva e#plicatii pe care s-a incumetat sa le dea au ost
non- psi(ologice7 n-au acut decat sa reduca visul la niste e#citatii sen"oriale sau
la un somn mai mult sau mai putin pround al diverselor "one ale creierului. Dar
suntem in drept sa spunem ca o psi(ologie care nu stie sa e#plice visul nu poate
i olosita pentru intelegerea vietii psi(ice normale si nu poate pretinde sa ie
numita stiinta.*
5
Aceste airmatii releva intr-o maniera cat se poate de transanta po"itia lui
Freud in ceea ce priveste interpretarea viselor.